sererea 10 REDRESORUL MONOFAZAT iN PUNTE PREVAZUT CU FILTRU DE TENSIUNE LA IESIRE 1, Introducere Structura monofazata in punte (B2) prevazuta cu un filiru de tensiume la iesine prezinti caractcristici de functionare diferie fata de acccasi topologie prevazuta cu un filtru de curent, indiferent daci redresorul este realizat in variant necomandati (cu diode) sau in varianté complet comandati (cu tiristoare). Din acest motiv se impune studiul separat al acestui convertor in combinatie cu filtrele de ten utilizatefiltre de acest tip sunt cele capacitive (C) sau cele capacitiv-i filtru de ordinul doi). Prin uilizarea lor se urméreste objinerea unor tensiuni continue cu un factor de forma cét mai bun pentru alimentarea sarcinilor de c.c. sensibile la acest parametru cum ar fi, de exemplu, convertoarele electronice de putere care fac conversia continuu-continuu (variatoarele de tensiune continua) sau cele care fac conversia continuu-alternativ (invertoareli Echipamentele electronice care fumizeaz& tensiuni continue filtrate, fixe sau reglabile, stabilizate sau nestabilizate, cu. sau fai separare galvanic’, poarti denumirea de surse de c.c. sai surse de fensiune continud. Si redresorul monotazat in punte cu filtru de tensiune poate fi incadrat in categoria surselor. Acesta este folosit de obicei in aplicatii cu puteri mici, sub IkW. Varianta cea mai utilizata este a redrescrului in punte monofazata ev diode. Redresorul monofazat comandat, cu tiristoare, este foarte rar intalnit in componenta surselor de tensiune continua deoarece poate functiona doar in anumite conditii, respectindi-se anumite restricfi in cea ce priveste comanda, asa cum se va vedea in sectiunea 3 a prezentului referat. Rezultatul obtinut in aceasta varianta este 0 tensiure continua filtrata cu posibilitatea de a fi reglata intre anumite limite, fin Fig.10.1 este prozentat un redresor monofazat in punte cu diode gi filtru capacitiv (C) alimentat in doua variante: = direct de Ia rejeaua de alimentare ~ Fig.10.1(a); in intermediul unui transformator de rojea — Pig. 10.1(6). ‘Autor: dring. Mihai Albuin Iasi, Facullatea IEEI, Laborator Electronic& de Puiere ~) ur casi | | | Sac o) Fig. 10.1 Redicsot monoaeat fn ponte prevacut cu fillew capacity alimenta (a) direct dela refea; (bi prin intermediul unui transformator. Pentru analiza redresorului se considers capacitatea C; suficient de mare pent ca tensinnea la iesires& fle hine filtrats u, (30, Tensiumea de la bornele filtrului capacitiv este vazuta de redresor ca o sarcina activa care contine o sursa proprie de tensiane. Spre deosebire de redresorul cu sarcina R-L-E. pe traseul curentului iz nu se aflé o inductanté important care st mentina conductia permanenta a curentului prin redresor si din acest motiv convertorul funetioneazé in regim de curent intrerupt. in consecinta, intrarea in conductie a diodelor are loc atunet cand tensiunea surset este mai mare decat tensiunea Uy (vezi const (10.1)Lucrarea 10: Redresorul monofazat in punte prevazut cu fila de tensiune laiegire 3 Fig.102). Pe intervalele in care tensiunea u,(i)>Uz singurul element de cincuit important care limitea2A curentul de ineireare al bateriei de condensatoare este: = Impedanta liniei (R,teL,) de alimentare atunci cand redresorul este conectat direct la refea. Daca inductanfa liniet este mica si varfurile de curent (lass) sunt mati se va adauga 0 inductanta de limitare Lin (Fig. 10. 1.a); = Impedanta liniei plus impedanta iransformatorului raportata la secundar daca redresorul este alimentat prin intermediul unui transformator de retea Fig. 10.2 Formele de unda pentru un redresor monofazat in punte cu diode prevazut ‘cu filtru de tensiune la esi (caz ideal Uy const, L, mare) {In continuare se va trata sifuatia tnui redresor a cdrui inductanté echivalenta vizutd la intrare L, (= Lune + Line + Lie * Lim et.) este suficient de mare pentru a neglija cAderea de tensiune pe rezistenta x, $1 a limita varfurile de curent Jiyiey fa 0 valoare acceptabila pentru diodele redresoere in conditile unei sarcini de c.c. maxime. Dupa momentul or =f, atunci cand u(y) depaseste Uy curentul ig prin redrescr incepe si circule si ecuatia de echilibra a tensiunilor, intr-o forma aproximativa, devine: ‘Autor: dring. Mihai Albu4 _U:T. ,Gheorghe Asachi" din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Pusere 4, (Q*u,-U, (10.2) unde 1(1) este caderea de tensiune pe inductanta L, vazuti de redresor Ia intrare. Forma de unda a acesteia este prezentata in Fig.10.2 considerand axa absciselor pe nivelul tensiunii Ui, Stiind ed uw, ()=L, se obfine ecuatia diferentiala cu ajutorul eareia ais dt poate fi caleulaté expresia curentului i si determina forma de und a acestuia: di) A i (2-U, siner-U,) (10.3) Pe intervalul in care u,(i)>Ul, tensiunea m:(1)>0 si curentul ij()) este crescitor tialt dist) dt =0) curental ig dist) auinge un maxim dupa care urmeaza un interval in care acestadeserete (SAA <0) fn acest din urma interval n,()) “ais(o = » fu, (on) -d(on By) tu(B)=0-0= Jno d(on)> [u,(@n)-d(@e)=0 <> Aria A+ Aria B=0 (10.9) Be altemanjele negative fenamenele legate de cnrentul iy se vor desfiguen {dentic deoarece vor intra in conduetie diodele D; si Ds care vor inversa tensiunea u,() pe aceste intervale. Astfel, pentru circuitul echivalent in care circula iy sursa de tensiune apare sub forma |u, (1)|. Curentul i,(f) asigur’d incarcarea bateriei de condensatoare cu. energia cconsumati in intervalul in care acesta se intrerupe si totodata susfine curentul Larisa OID | Lorine (20.10) ‘Autor: dring. Mihai Albu6 _U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facullatea IEEI, Laborator Electronica de Puiere intr-un ciclu de functionare (Z,) curentul ic circula in ambele sensuri. Acest ccurent alternativ (nesinusoidal) determing in realitate varitié ale tensiunii my la hornele filtrului capacitiv (peste valoarea medie Ui se suprapune o componenta alternativa) - Fig.103. Pentru un regim stahilizat de furetionare (says = const.) valoarea fensiunii x de la inceputul ciclului Unio este egalcu valoarea de la sfargitulciclului, asa cum se prezinta in Fig. 10.3. Fig. 10.3 Variatile(riplul) tensiuni uy la bornele filtrului capacitiv In condigi reate (Cj limita ca valoare,£, reativ mica), Valoaica instantanee a curentulai de inedveae/descineae a bateriei de condensatoare este datd de relatia cunoscutt: uy) dt i =Cy => Cy -du,()=ie()-at (10.11) in regim stabilizat de functionare valoarea medie a curentului prin filtrul capuciiv ul redresorulai este zero (le ~D). Aveasta afirmatic poate fi demonstrats daca se integreaza egalitatea (10.11) pe un interval 7, considerdnd originea timpului la {nceputul intervaluluLucrarea 10: Redresorul monofazat in punte prevazut cu filtru de ten mnelaiesire 7 » » i ()edt=Cy + fa (1 1 Te =C, bu, (T,)-0,]= (0.12) CW nin )-Usis | Aplicdnd formula valorii medii egalitatii (10.10) gi tinand cont de egalitatea (10.12) se obfine: » ” Dh field * lm dt = Ty T,5 = a =F sacmo (10.13) Relatia (10.13) evidentiaza faptul 28 valoarea medic a curentului jy este egal Tntowesu cu valuarea eurentului de sarin Sau, allel pus, component continual a curentului iy circulit prin sarcina de cc. iar componenta alternativa circula prin fitrul capaciti. Conform celor demonstrate in referatul Lueririé 8, tensiunea medie la iesirea unui redresor care funefioneaza in regim de curent intrerupt este dependenta de ccurental de sarcind: U4 =f Csaving) > Caracteristica de sarcind (10.14) Astfel, pe masura ce curentul ceru: de sarcina de c.c. este mai mare, tensiunea continua Uy masurata la bomnele filtrului capacitiv scade ~ Fig.10.4, Pe de alié parte, daca acest curent scade, tinzénd spre zero, tensiunea U, tinde spre valoarea de varf a sinusoid Tsarina + 0 => Us > Usa) =V2-U, (10.15) in multe aplicajii este important sa se cunoasca dependenta (10.14). In acest cop se va aplica formula valorii medii eurentulu i, dat de expresia (10.6): r 4 ig sat =~ fi, o*)-d(ox) = é os(ex)]-U,N(o)- B,]}-d(ox) (10.16) Relatia (10.16) exprima 0 dependent inversi Lani =f(U,) si poate fi caleulata daca este cunoscuta valoarea Uj, Deoarece in practica intereseaz’ valoarea ten la o anumith inciteare, literatura de specialitate recomanda trasarea caracteristici de sarcind Uy =f U.ayins) Pent 0 anumita sursa cu ajutorul relate: (10.16), in acest scop, trebuiese cunoscute valoarea efectiva a tensiunii de alimentare ‘Autor: dring. Mihai Albu8 _U-T. ,Gheorghe Asachi" din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Pusere raloarea inductanfei L, vazuta de redresor la intrare. Urmeaza detemminarea coordonatelor unor puncte prin care se va fi trasat graficul, alegind valori progresiv descreseatoare pentru U, incepand cu valoarea V2 -U, si continudind cu Un > Un > + aya Cum se prezint’ in Fig. 10, Un». Feasts) Fig. 10.4 Caractetistica de sarcind Uy Unis) pentru un redresor ‘newman prevacat Cu ie capaci ft leive, Exceptind valoareaU- graficului conform relatiei (10.15), pentru fiecare valoare U, aleasa se vor calcula unghiurile electrice £, si fj cu ajutorul relatiei (10.4), respectiv ecuatiei (10.8). Daca pentru 9 anumita valoare este respectata conditia fj < x se poate trece la calculul ccurentului de sareind corespunzator, introdacdind marimile cunoseute in relatia (10.16). Astfal, se pot determina punetele (F,, Us) (lis Ux) ete. Curentul de sareing penteu care Be= Teste arias) $i Feprezinta limite maxima pentru care redresorul se aflé in ‘gama rormala de funetionare. Avand la dispozitie graficul de sarcina din Fig.10.4 se poate determina valoarea tensiunii continue Ui de la iesirea sursei pentru o incdreare oarecate huis 2-v,care da coordonatele primulul punct al Un aspect important legat si de functionarea redresoarelor cu filtre capacitive il constiture fenomenul de poluare al refelet. acd se analizeaza unda curentulut absorbit de la refea i) (vezi Fig.10.2) se observa ca prezinta intreruperi si se abate consistent de la forma sinusoidala, De aserienea, apare un defazaj @>0 intre amonica fundamentali a curentului ix si unda tensiunii de alimentare u,. in consecinf,factorul de putere al redresorulul monofacat cu filiru capacitiv la iesire este scazu k= PF =42.cosp, =05..0.75 10.17)Lucrarea 10: Redresorul monofazat in punte previzut cu filtru de tensiune laiesire 9 Cea mai mare contributie la deteriorarea acestuia o are ponderea ridieata a armonicilor superioare de curent si mei putin contributia defazajuluiarmonieti fundamentale a curentului, deoarece: 089, ~1..0,9 (10.18) Valoarea cea mai sedzuti a cos, se obfine pentru eurenti de sarcin’ mari Totusi, odata cu cresterea acestuia factorul de putere k se imbunatateste. Un efect benefic asupra factorului de putere il are cresterea inductantei de pe traseul curentului iz. reactant suplimentard poate fi inductanta Law din partea de ca, prezentata in Fig.10.1(a) sau o inducianta Ly adaugata in partea de c-c., inaintea capacitiii de filtrare ~ Fig. 10.5. 110.8 Redresor monofazat in punte previzut eu fitru de tensiune LC Prin utlizarea inductanfi Z, bine dimensionatf, se poate elimina gi rezistenta de limitare Ri introdusa temporar in citeut (in pozitia inductantei L;-din Fig.10.5) eu rol de imitare a curentului initial de incdrcare a bateriei de condensatoare, Pe de alth parte, prezenfa inductanfei L, va determina ~ Teducerea ponder armonicilor superioare (cresterea raportulul 1/4, din formula factorului de putere) prin ,aplatizarea” alterantelor curentului i, apropiindu-le mai mult de forma sinusoidal; ~ redhcerea factorulni de varf (ereasta) al curentului i, enre va conduce In reducerea ,stresului” asupra dodelor care nu vor mai fi supuse in mod repetat la varfuri importante de curent: = 0 crestere soar’ a defazajului op, (Seaderea cas.) care afecteaz’ usor factorul de putere in comparatie cu efectele benefice enumerate mai sus; ‘Autor: dring. Mihai Albu10__U-T. ,Gheorghe Asachi” din lai, Facultatea IEFI, Laborator Electronica de Putere 3. Analiza redresorului comandet previvzut eu filtru de tensiune Ia iegire Solutia utlizarii unui redresor comandat asociat cu un filtru de tensiune nu este recomandati decét in anumite corditii speciale, Obiectivul alegerii acestei combinatii consti in posibilitatea reglarii tensiunii continue Uy limite corespunzatoare unui anumit curent de sarcin& Loon O aplicatie posibila. este converorul de frecventa cu circuit interrediar de c.c. $i invertor cu unda plind. La acest convertor pentru a regla valoarea efzctiva a tensiunii alternative de la iegire in concordanti cu freeventa (manevra utilizaté pentru controlul Ufa vitezei metoarelor asincrone) este necesara modificarea tensiuni uitul intermediar de c.c. care confine, obligatoriu, un filtru capacitiv. Astfel, redresorul care alimenteazi acest ircuit Uebuie sa fie comandat yi are a ieyire un filu de (ensiune. O altenativa moder la utilizarea redresoarelor comandate cu tiristoare in aceasta combinatie 0 constituie utiizarea redresoarclor PWM sau a redresoarelor necomandate asociate eu circuite PPC (Power Factor Correction). Daca la iesirea unui redresor comandat cu tiristoare se foloseste un filtru de tensiune se recomand ca acesta si fie de tip L-C, aga cum se prezinta in Fig. 10.6. ‘Sercina dece. Fig. 10.6. Redresor monofazat in punte comandat8 prevazut cu filtea de tensiune Z-C la iesire, Find un redresor monofazat,filtrul de tensiune trebuie sa fie important, avand in vedere frecventa mica a pulsurilor (fp = 1/T> = 100H2) care trebuiesc filtrate, Pe Hing’ capacitatea C; si inductanta de filtrsre L, trebuie s& fie importants deoarece se ‘urmareste conductia permanenta (continua) @ curentului iy atunei e&ind sarcina variazaLucrarea 10: Redresorul monofazat in punte previzut cu fit de tensiune la iegre 11 intre anumite limite, Astfel, redresorul isi mengine functionarea in regimul de curent neintrerupt $i tensiunea 1, (0) de la iesirea redresorului (naintea filteului L-C) are aceeasi forma ca unda tensiunii n() corespunzatoare redresorului cu fitru de curent prezeniata in Lucrarea 8. RezultA posibiliteten reglirii valorii medii a tensiunii (0 si implicit a tensiunii n(), fird ca aceasta s& depindat de curentul de sarcina: ui (Q =u, +uj() > 1? 1m 1m SB fusodt= fu ears fu, o-ar (10.19) 7, feb any, en ang Deoarece valoarea curentului iy de la inceputul intervalului 7, este acceasi cu valoarea de Ia sfirsitul intervalului (i,(?)|,0=i,(P)|,-.,), conform relatiei (10.9), integrala tensiunii u(t) pe o perioada T, es:e zero si egalitatea (10.19) devine: 1? 1% , Ce foo dt =I, =U yy c08r (aon) Trebuie finut cont de faplul e, odata cu scaderea tensiunii continue de ts iesirea sursei, existd posibilitatea scdderii si a curentului de sarcina, De asemenea, cenxista pusibilitates modifivarit sarcinii de ve. fi seusul desereyteri. fr anbete situati curentul mediu prin inductanta de filtrare scade deoarece, conform relatiei (10.13), 1~ Loysnt Astfel, encrgia acumulatd in cmpul L, se diminucaz’ si sub un anumit prag Carina <1?) redresorul trece in regim de curent intrerupt Conductia intrerupta (discontin.a) poate fi greu evitata la structura din 106 deoarece inductanta din componenta filtrelor L-C_ nu este la fel de mare gi masiva ca cea din structura filtrelor de curent, Se tine cont de limitirile privind gabaritul, masa 3ipreful filtrului Z-C, Din acest motiv trebuie luate mésuri ca redrescrul si poata functiona cat mai bine si in regimul de curent intrerupt, O prima rmisuri avuti in vedere se referd a fost discutatt in referatul Luerarii $ unde s a aritat A tiristoarele nu pot fi comandate sub unghiul dain dat de punctul G (vezi Fig.8.11) e nu pot intra in conduetie dac& surt aplicate pe grila impulsuri seurt. Avind in vedere faptul c& in regim de curent intrerupt tensiunea Uy variazl ‘dati cu carcina, punctul G ce deplasoazs gi odatd ou ol ce modified unghiul Gaga in lipsa unui un reper fix pentru a evita posibilitatea neamorsirii tiistoarelor se vor utiliza impulsuri de comand cu latime mare sau impulsuri modulate (tren de impulsari de lungime mare - Fig.10.7). in acest fel, chiar dac& frontul crescator al spulsalui de comand’ se afl in stinga punctului G (ace cai.) datrit’ faptulai e& pe arila tiristoarelor comanda persist, ele se vor deschide asemeni unor diode dupa ce este indeplinits. conditia: |v,(1)|>U, . Formele de und& in acest caz vor fi cele deoare ccorespunzatoare unui redresor monofazat in punte necomandat, prezentate in Fig. 10.2 si Fig 10.3 ‘Autor: dring. Mihai Albu12__U-T. ,Gheorghe Asachi” din lag, Facultatea IEFI, Laborator Electronica de Putere Pentru a pune in evidenta posibilitatea reglarittensiunii medii Uy de la iegirea sursei in Fig.10.6 se prezint& formele de urd’ in cazul in care unghiul de comands este ccuprins in intervalul: KE Oy SAKA ~ Aging R= 012, ao.21) cu specificatia c4 unghiul nig variazA odati cu valoarea tensiunii Ui. Impuls ~u, a= tla a a @ voduat Fig. 10.7 Formele de undi coreopunsdtoare unui redrecor monofasat fn punto au tiritoare gi cu filtra de tensiune la iesire (regim de curent intrerupt). Daca este respectatii con: tensiunea filtrati de la iesirea redresorului este dependenta, atit de comand, cat si de curentul de sarcina: 4 = Llane) (10.22) de comand (10.21) in regim de curent intrerupt whiul de——_Luerarea 10: Redresorul monofazat in punte previzut cu filtru de tensiune Ia iesire 13 Avand in vedere 8, odata cu. modificarea tensiunii Ul, se modifica de cele i curentul de sarcin’ Jugs Fezulti eX prin intermediul unghiului de ‘comanda tensiunea continua poate fi reglata intr-o gama restrnsa Tenn) $F4 SU ass (10.23) Accasta este 0 limitare a redresorului comandat prevazut cu filtru de ‘ensiune functionnd in regim de curent intrerupt (conductie discontinua) de care trebuie tinut cont atanci end sate integrat intr 0 aplicasic coneretd. in funetic de tipul sareinii i de gama in care poate varia curentul de sarcind, trebuie determinate limitele intre care poate fireglat’ tensiunea Ui, Si acest tip de sursi polueaza refeaua de alimentare, Factorul de putere este ‘mai setzut in cazul redresorului comandet fafa de redresorul necomandat, deoarece defazajul @, dintre armonica fundamentala a curentului de refea i, si unda tensiunii u, este mai mare la redresorul comandat (vezi Fig.10.2 in comparatie cu Fig. 1033) 4. Montajul de laborator Studiul experimental al functiondrii unci punti monofazate necomandate prevazute cu filtru de tensiune la iesire se va efectua pe o sursii de tensiune continua a laboratorului, Este 0 sursé dubla conceputa special pentru alimentarea chopper-elor $i a invertontelor in topologie ,brat de punte”, Structura sursei este prezentatd in Fig. 10.8. in laboratorul de Electronica de putere sunt reelizate gi alte redresoare prevazute cu filtre de tensiune la ieire tat in variant monofazati (vezi Fig. 0.11), et sin variant trifazat $Ue 20v, ilk nov, Fig. 10.8 Structura sursei duble realizati cu redresoare monofezate in punte (B2). ‘Autor: dring. Mihai Albu14__U-T. ,Gheorghe Asachi” di agi, Facultatea IEE, Laborator Electronica de Patere Pentru a obine montajul de laborctor se va utiliza una din cele dou’ pun B2 sub form’ de modul inclus in echipamentu’ prezentat in Fig,10.8. Este eazul modulului superior din schema deoarece are previzite bome prin intermediul carora poate fi inserati o inductanti de filtrare (/,) intre reéresor si capacitatea de filtrre (C,) in seopul objinerii unui fitru Z-C. Modul de intereonectare al celorlalte elemente de circuit pentru a obtine montajul experimental este prezentat in Fig.10.9, Imaginea montajului de laborator este prezentaté in Fig. 10.10. ce + loach on Ds uy Ds sat =} Fig. 10.9 Montajul de laborator ~ pute redresoare B2 cu filtu de tensiune. Fig. 10.10 Imaginea mental din Lahorator al Ic (pe ascilascop undele1,1) Elementele de circuit necesare pentru realizarea montayulut de laborator din Fig.10.9 sunt:Lucrarea 10: Redresorul monofazat in punte prevazut cu filtru de tensiune laiegire 15 ~ un transformator (TR) pentru alimentarea montajului cu o tensiune joasa (24V.y) ‘© punte monofazata: (B2) realizati cu diode (modul PIM fixat pe un radictor); ~ un autotransformator (ATR) in poziria inductantei de filtrare reglabile; ~ un reostat in povitia rezistentei de sarvina (Rua) Feglabile; ~ un sunt pentru oseilografierea formelor de unda a curentilor i is Toate elementele de circuit mentionate pot fi interconectate prin intermediul lunor conductoare previzute cu hanane la eapete, asa cum se prezinta in imaginea din Fig. 10.10. Se va utiliza un voltmetru pentru a masura valoarea U,a tensiunii filtrate si un cosciloscop cu doud spoturi pentru a oscilografia semnalele ma jy. respectiv ti 5. Modul de lucru 1. Se vor studia aspectele teoretice referitoare la functionarea puntii monofazate cu diode in combinatie cu filtrul capacitiv, respectiv capacitiv-inductiv: fomele de und’, expresia curentului ig, calculul tensiunii Us, caracteristica de sareind, fenomenul de poluare armonicé, factorul de putere ete Se vor studia aspectele teoretice referitoare la posibilitatea functiondriistructuri B2 ou firiatoare in combinafis cu filtral ZC: condusfia continu, eonductia discontinud, aspecte de comands, posibilititile de reglaj ale tensiunii filtrate de la iesire ete; 3. Se va realiza schema din Fig.10.9, se va pune in functiune cu un filtra capacitiv (fara 4, — cursorul autotransformatorulut in pozitia zero) si se vor vizualiza formele de unda uz, js, respectiv ti, pentru diferite sarcini; 4, Se va observa accentuarea riplului tensiunii my si scddetea valorii medii Uy la iesirea sursei odatd cu micsorarea rezistenfei de sarcind (cresterea curentului Joana) 5, Se va misura componenta continu U, in corespondenta cu Tuya pentru diferite valori ale rezistentei Rew si se Va trasa caracteristica de sarcind Uy =F Cori) ta conditite unui filtru capacitv; 6. Se va introduce inductanta de tltrare prin mtermediul autotrantormateruur,s vva evalua efectul valor acesteia asupra formelor de unda ale curentilor iy sii, respectiv asupra factorului de varf si asupra factorului de putere, in conditile unui filtra L-C; 7. in conditiile prezentei inductantei de filtrare Ly se vor oscilografia us in paralel cu si se va explica diferenta dintre cele dou forme de und; 8. Se va trasa din now caracteristioa de sarcind pentr anumiti valoare a inductantei si se va compara cu prima varianta objinut ‘Autor: dring. Mihai Albu16 __U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEFI, Laborator Electronica de Putere Fig. 8.13 Variante de surse existente in Laboratorul de Electronie& de Putere realizate cu redresoare monofazate in punte si filtre capacitive.