sererea 18 CONVERTOARE C.C, -C.C, CU FUNCTIONARE iN UNUL $I DOUA CADRANE 1, Introducere Convertoarele cc. ~ cc. (de-de converters) permit conversia energiei electrice din curent continuu tot in curent contiiuu (c.c. e<.). Acestea modifica doar amplitudinea tensiunii continue de unde si denumirea: variatoare de tensiune continud. Majoritatea convertoarelor c.c. ~ ¢.c. functioneaza in comutatie fortaté utilizind ca tehnicé de modificare a tensiunii modularea lajimié impulsului (Pulse Widih Modulation - PWM), descrisi in Referatul 4. Deoarece acest principiu de conversie consti intr-o “tocare” a tensiunii continue cu o anumité freeventa (frecventa de conutatie) unele din convertoarele c.c. cc. se mai numesc in literatura tehniea de limba engleza si chiar in cea de limba romans chopper - e. Sunt si convertoare care funetioneaza dupa principiul convertoarelor rezonante. Convertoarele ce. — ce. formeav una din cea mai diversi clas de converoare statice deoarece sunt utilizate in numeroase aplicati, de ta pateri de ordinul watilor la puteri de ordinul sutelor de kW. Aplicatile cele mai numeroase le italnim in categoria surselor de putere in comutatie, la interconectarea surselor regenerabile si in actionarile electrice cu motoare de ec. in continuare, se vor prezenta doar cdteva tipuri de convertoare v.c. -c.c. intr-o clasificare sumar ‘© Convertoare c.c, - ec, coboritoare de tensiune (step-down); © Convertoare cc, - ec, ridiettoare ce tensiune (step-up). Fiecare din acestea pot fi ‘* Convertoare c.c. -c.. fra separate galvanic’ ~ nu izoleara electric iegirea de intrarea convertorului, La rindul of, pot fi cu 0 functionare in unl, doud sau patru cadrane. De asemenea, in marea lor majoritate convertoarele c.c cee, flr separare galvanica permit obtinerea la iegire a unei tensiuni continue reglabile dintr-o tensiune continua la intrare, considerat® constanté. Sunt utilizate eu precaidere in actionaiile electrice reglabile cu motoare de ce. © Convertoare c.c, ~ ee, cu separare galvanic ~ izoleaza electric iesirea de intrarea convertorului. Separarea galvanic este obfinuti cu ajutorul unor transformatoare de inalté freeventé care contribuie la reducerea gabaritului gi ‘masei sistemului electronic de putere, ‘Autor: dring. Mihai Albu2 __U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Puiere Convertoarele c.c. — c.c. pot funetiona cu filtre de curent In iegire (ce multe ori roll filtrului de curent il joac’ chiar inductanta sarcinii) sau pot fi realizate cu Jiltre de tensiune incluse in structura lor (ex. structurile buck, boost) sau atagate la iesire (ex. sursele de putere in comutatie). {in general, structurile de baz ale convertoarelor c.c - c.c. prevzute cu filtre de tensiune pot funciona tnire-un singur eadran al sistemului de axe tensiune ~ curent de iegire (U, - 1). Daca se doreste obfinerea un pot utiliza conibinagii ale acetur eonveriwate. Pe de alta pa de o fanctionare in mai multe cadrane ale planului elect converoarele prevaute cu filtre de eurent la iesire. Pomind de la aceasts observatic, in ceea ce urmeaza va fi tratati functionarea convertoarelor c.c - ec. in unul si dows cadrane cu 0 sarcind activa de tip R-L-E (rotor de ¢.). 2. Convertor ee. co, cu functionare intr-un singur cadran Structura acestui tip de convertor este prezentaté in Fig.18.1(@). Topologia inelude un dispozitiv de putere controlabil notat eu T (dle obieei tranzistor de putere in figurd un tranzistor IGBT) si 0 diodd de desearcare D, care si preia curentul ‘monfinut de inductanta L imediat ce elementul de comutatie T este bloeat. S-a precizat ca sarcina legata Ia iesire este un motor de c.c. (M.). Tensiunea de la iesirea conver onului este notatt cn n., iar curentil en i. 4 comand T Fig. 18.1 (a) Convertor ce. — ec. cu funetionare int-un cadran si tranzistor IGBT; (b) Formele de und aferente convertorului in cazul conductiei continue.Lucrarea 18: Convertoare c.~¢.¢. cu funefionare in unul si dowd cadrane 3 Funetionarea convertorului din Fig.18.1(@) a fost deserisa pe larg in Referatul 4, mai exact in paragraful dedicat analizei :ehnieii de comand’ PWM. in continuare se va relua pe scurt aceasta analiza tindnd cont si de prezenta tensiunii electromotoare E in cireuitele echivalente corespunzatoare 2elor dou stiri ale tranzistorului T ~ veri ig.182, Se va. insista, de asemenea, pe sensul de circulatie al energiei (puter) prin converor si pe aspectele de functionare ale motorulu Elementul de comutatie T este comandat ciclic asa cum se prezint& in ig 18.1(0). Pe durats perivauei de eomuuagie 7. dispucitivul este i eonluctie (0.8) wt interval fy $i blocat (OFF) un interval fasted ined: T. = typ + fy - Aste, frecvenga de comuagie sau frecvensa de lucru a convertorului este: fo-WT, as. Pe intervalul iu care dispozitivul T conduce sursa de tensiune continua Uy este legata direct 1a indusul motorului. Schema echivalenta a convertorului impreund cu sarcina de tip R-L-E este data in Pig.18.2(a) unde Ry si Ly sunt rezistenta, respectiv inductenfa masinii de c.c., iar E este tensiunea electromotoare, proportionali cu viteza de rotajie 1. Astfel, tensiunea instantanee de iegite u(t) este u(Q=U,, OStS ty (18.2) @ ) Fig, 18.2 Schemele echivalente ale structuri din Fig.18.1(a) in cazul: (a) conductei tranzistorului T; (b) blocaritranzistoruluiT'si conductiei diodei Dy dati cu intrarea in conductie a tranzistorului T curentul i,() va cireula pe fraseu! notat cu (1) in Fig.1¥.1(@). EVolujia 1n timp a acestua poate tt determinata seriind ecuatia de echilibru a tensiunilor in bucla din Fig.18.2(@) di Uy -B=Ry rig thy EZ, OStSty (183) ie tLe FE Tensiunea electromotoare E poate fi considerati constant pe durata unei perioade de comutatie de ordinul sutelor sau zecilor de psec deoarece viteza motorului ‘nu poa:e avea variatii semnificative intr-un interval de timp aga de mic datoritd inertiei ‘maselor antrenate aflate in miscare de rotate, ‘Autor: dring. Mihai Albu4 _U:T. ,Gheorghe Asachi" din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Pusere Rezolvand ecuatia diferentiala (18.3) jindnd cont de conditiile initiale se fobjine urmiitoarea expresie entry etrentul de iegire pe durata conduetiei dispozitivului 7: LAO =I yyy et + UE (1-7); Ostet, (184) unde 1=—* este constanta de timp electromagneticd a masinii de ¢.c., iat Inn este valoarea curentului la inceputul intervaluli fa. (conditia initiala). Asa cum rezulta si din Tig.18.1(b) pe acest interval curertul (4) evolueazd dups 0 exponential crescitoare. La sfarsitul intervalului fa, curentul prin tranzistorul T si motor atinge valoarea ma in momentul in care T este blocat, curcntul i-(t) va continua s8 eircule prin dioda de descarcare Dj, trascul notat cu (2) in Fig.18.1(a), intrefinut de energia acumulata in edmpul inductantei £4. Schema echivalenta eorespunzitoare conductici diodei D, este prezentati in Fig.18.2(b). Eeuatia de echilibru a tensiunilor in bucla din figura mentionaté este: di, BAR ig Ly ey 4, ret, 198.5 ie 7 (18.5) Tindnd cont cf la inceputul intervalului fap ~(lye: 7.) eurentul are valoarea Joss Solutio cccuaticidiferentiale (18.5) este: E f(t) = Tn R, | ] ‘e (18.6) Forma de und a curentului i) pe intervalul tay va fio exponential deseresedtoare (vezi Fig.18.1.b), la sférsitul intervalului de blocarea a tranzistorului 7 valoarea curentul atingdnd din nou valoarea lyin Considerind dioda de descarcare ideala, fara nici o cadere de tensiune in starea de conductie, pe intervalul in care dispozitival T este blocat tensiunea instantanee Ia iesirea convertorului u,(1) este zero (dioda D, scurtcircuiteazi bornele sarvinii) (0 Pe baza relatilor (18.2) si (18.7), precum si din Fig.18.1(b), rezulta ca unda tensiunii use prezinta sub forma unui tren de impulsuri dreptunghiulare de amplitudine U 51 litime f,. Componente continua U, a acestui semnal periodic se poate calcula cu ajutorul formulei valorii medii I, ton USU, SU, (sy) Relatia (18.8) pune in evidenta fastul c& la iesirea convertorului prezentat se obtine o tensiune a cirei valoare medie (componenta continua) poate fi regalata in ‘mod continuu prin intermediul duratei relaive de conductie a tranzistorutui 7. Aceasti tensiune este tot sipul pozitivd asa cum rezulta din relafia (18.9). De asemenea, analizénd structura din Fig.18.1(a) si formele de unda din Fig.18.1(b) se observa c& sensul curentului i,() nu se poate schimba la iesirea convertorului deoarece, nici tranzistorul T, nici dioda Dy nu poate pre'ua un curent in sens invers. In consecinta, atat valoarea instantanee, cat i valoarea medie a acestuia este for rimpul pozitiv: i()20 > 1,20 (18.10) Pe baza observatiilor de mai sus, rezulté cd structura de chopper prezentata in Fig.18.1 poate funetiona numai in cadranal I al planului electric U. - J, aga cum se prezint§ in Fig.18.3. Ma “tepim de motor iavitest m0 Fig. 183 Cadranul | al planului electric si mecanie in care functioneaza ansamblul convertor - motor in cadranul I puterea de iesire este tot timpul pozitiva (P. = U,- J. >0) ceea ce insearma cé sensul de vehiculare a energie’ prin convertor este de la intrare spre iegire, de la sursa U, spre motorul de e.c. ‘Autor: dring. Mihai Albu6 _U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facullatea IEEI, Laborator Electronica de Puiere Se cunoaste ci la un motor de e.2. viteza de rotatie n este proportionala cu tensiunea de alimentare, iar cuplul electromagnetic M,, generat de acesta este proportional cu valoarea curentului orin indus in conditiile unei excitat constante, Astfel, daca se asociaz8 variabilelor eleetrice Ur, Je variabilele mecanice 1, respectiv Mon, Se poate afirma c& si masina de c.c. functioneaza tot numai in cadranal I al planului n My. Din punettt de vedere al sarcinii aceasta inseamnt ed cenergia electric& transferats prin convertor gi o transforma in masina de cc. prei fanetionénd in regine de motor la vit posibiltatea trecerii masini de c.c. in regim de frdnare, in cadranul 1 al planului ‘mecanic, deoarece convertorul static nu poate treee in cadranul Il al planului electric. positiva (7 >0). Nu oxiots Daca se modifica tensiunea continu de la iegirea convertorului c.c. ~ cc. in sens cteseator motorul accelereaza intrand intr-un regim tranzitoriu electromecanic de trecore spre un nou regim stabilizat 1a 0 vitezi de rotatie mai mare. Noua valoare a vitezei este fixata de valoarea reglata a tensiunii U, si de incarcarea mecanica la arhorele matorului: U,=E +R, 12k Ont Rl, > RaTe Gn regim stabiliza) Cea ko, ho, id c& valoarea curentului absorbit de motor este proportional cu valoarea cuplfui de sarind in regim stablzat: May, U, Aria S (18.13) Miarimea Ariei E este in funetie de valoarca medic J, a curentului de sareind de Ia iesirea convertorului. Cu cat acesta scede, ereste mérimea intervalelor de timp in care unda curentului ie() se mentine in zero gi ponderea Arie? Ein formula valorii ‘medi, Astfel, tensiunea continua nu mai poate fi controlata exclusiv prin intermediul paramstrului de comands (Dg) fiind dependents gi de curentul de sarcina (variabill& aleatore) U,=f$Dpeste) «as.1a) Spunem cd, in regim de curent intrerupt, convertorul devine necontroiabil. Pe lingd aceasti consecint, ca si in cazul conductiei intrerupte la redresoare, apar efecte negative 5 la nivelul sarcinii dacd accasta este o masina de c.. = functionare :gomotoasa datorité anularii cuplului electromagretic pe intervalele in care se itrerupe curentul; = eresterea pierderilor in mayin’ (a pierderilor in fier si a pierderilor pe rezistenta indusului) datorita suprapunerit_unei componente alternative importante peste camponenta cantinis (fartar de firma ridieat) Prin cresterea pierderilor masina se poate suprainealzi. {in plus, dacd ansamblul convertor-motor face parte dintr-o buclé de reglare a vitezei, pozitiei ete. aparitia la un moment a regimului de curent intrerupt poate si provoace o instabilitate a sistemului deoarece regulatoarele au fost acordate ludnd in calcul regimul normal de functionare al convertorului cu functionare intr-un cadran (condustia continua sau permanenta). Spre deosebire de redresoare, in cazul convertoarelor c.c, —c.c. exist 0 solutie ieftind si sigurd pentru a evita posibilitatea aparijiei regimului de curent intrerupt si anume utilizarea convertoarelor ¢.c. — c.c. cu funefionare in doud sau patru cadrane, structuri mult mai simple decat variante unor redresoare cu funetionare in patru cadrane, 3. Convertor e.c.~¢.¢. cu funetionare in doui eadrane Topologia chopper-ului cu functionare in dou cadrane include dou ispozitive de putere controlabile (tranzistoare) cu diode in antiparalel forménd binecunoscuta structurd brat de punte” (half bridge > semipunte). Modul in care bratul de punte se conecteaza la sursa Ui sila sarcina activa reprezentata de motorul de cc. este prezentat in Fig. 18.5.Lucrarea 18: Convertoare c.~¢.¢. cu funefionare in unul si dowd cadrane 9 in comparatie intre chopper-ul de un cadran si chopper-ul de dou’ cadrane evidentiaz’ @ investitie suplimentar’ minim’ Ia acesta din uem&: un tranzistor de putere in plus, Avantajele de functionare ins compenseazii cu prisosint’ aceasta cheltuiala. Un argument in acest sens il consttuie si posihilitaten utilizArié unui modul de putere integrat (PIM — Power Integrated Module) care implementeaz’ exact structua brat de punte. Asemenea module sunt ofertate de numeroase firme, sunt ieftine si usor de utiizat deoarece toate kydturile intre dispozitive sunt rea interiorul capsule. Fig. 18.8 Topologia convertorului e« ~ ee, eu funetionare in dou cadrane, © problema de care trebuie tinu: cont la acest tip de convertor const ‘modalitatea de comanda a celor doua trarzistoare din structura bratului. Modalitatile de rezclvare, precum si modalitatile de implementare a driver-clor pentru trarzistoare au fos: analizate in Referatul 6 dedicat integratelor specializate pentru comanda dispoztivelor de putere cur grila MOS, Mentiondm doar ca, semnalele de comanda pentru cele dowd tranzistoare sunt, de obicei, modulate in lafime (PWM) si Complementare. ventru 0 injelegere mai usoara, analiza tunctronarit convertcrutt Se va face in conditit ideale, considerind ca tranzistoarele de putere comuta instantaneu. in concecinta, semnalele de comanda PWM pot fi complementare, fara timp mort, asa ‘cum se prezinta in Fig.18.6, Cu aceasta aproximare, se obfine urmatoarea relatie de Iegltur inure duratele relative de conductie (Dgc) ale velor dou’ tauzistoate. 1 tt 1s Dacor + Prova (as.19) ‘Autor: dring. Mihai Albu10__U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEFI, Laborator Electronica de Putere in realitate dispozitivele semiconductoare de putere nu comuta instantaneu, Penteu a evita o suprapunere a conductizi dispozitivelor controlabile din structuea bratului (cea ce este echivalent cu un scurt circuit la bornele sursei U;) in practic’ sunt utlizate semnalele PWM complesentare eu timp mort entra comanda tranzisioarelor T;, T;. Analiza influentei timpului_ mort asupra relatiei de calcul a tensiunii medii de la iesirea convertorului poate fi realizaté ulterior atunci cand se trateaza functionarea convertorului in aplicaile pretentioase cum ar fi in schemele de control automat unde precizia de revlare este esential Formele de unda ale tensiunii de iesire u.() si curentului i.) corespunzatoare ‘unui convertor c.c, ~c.c, cu functionare in dowd cadrane sunt prezentate in Fig.18.6, 4 Conard, fp" 4, wn) 0 tT) T. i Conard Ts | try | ta | fv cc a | Fig. 18.6 Formele de unda corespunzitoare unui convertor cu functionare in doua eadrancLucrarea 18: Convertoare c..~¢.c. cu funefionare in unul sidoud cadrane 1 Se pomeste analiza convertorului din momentul in care tranzistorul 7) este comandat pentru conductie si preia curentul i, de pe traseul notat cu (1) in Fig 18.5 ‘Acesta este un curent pozitiv care va crea un cuplu electromagnetic, de aszmenea, pozitiv Ia nivelil motarului dec. (M.q0), eupht care ajuti migearea roterulni, are acelasi sens cu viteza n. Pe acest interval in care tranzistorul T; conduce tensiunea sursei Use aplica sareini uO, Curentul Ia iesirea convertorului va evolua dupa o exponentialé crescatoare data de expresia (18.4) obfinnta Ia chopper ext funetionare intr-un cadran. Imediat ce tranzistorul 7; este blocat, curentul ‘. nu mai poate citcula pe traseul (I) si cau cale de descrcare pe traseul notat cu (2) in Fig.18.5 datoritt energiei acummulate in campul inductanfei L,. Prin deschiderea diodei D> sunt legate impreund bomele de iesire cle convertorului (bomele motorulut sunt scurteireuate) 51 tensiunea de sesire se anuleaza J, > peintervalulnotat cu (I) din Fig.18.6 (18.16) uO, Energia din cémpul inductantei este consumati de motor fiind convertit in energie de migcare prin mentinerea in subciclul (2) a unui cuplu electromagnetic pozitiv ({.>0). O mica parte din aceasta energie este transtormata in céldura de catre rezistenta indusului R,. Momentul epuizarii energiei din cdmpul inductanfei L, este ‘marcat de anularea curentului i, 1a sfarsitul intervalului (2). Dupa acest moment poate, in sfarsit,s& intre in conductie tranzistorul T; care era comandat pentru deschidere ined din momentul fyeqy. Astfel, curentul la ieyirea convertorului devine negativ find determinat de tensiunea electromotoare £ si va cireula in bucla formata din motor si twanzisior pe taseul notat eu (3) din Fig. 18.5. in subviclul (3) curentul fe va evolua fn continuarea exponentialei din subciclul (2) a carei expresie este dati relate (18.6). Prin intrarea in conductie @ tranzistorului 7; este menfinuta conexiunea directs bomnele de iesire ale convertorului motiv pentru care tensiunea de iesire raméne anulati si pe durata intervalului (3): u,(Q)—0-> peintervalulnotat cu (3)din Fig. 18.6 (18.18) > peintervalt1 notat cu (2)din Fig, 18.6 as.i7) Evolutia curentului i. spre valoarea de regim stabilizat_a exponentialei deserescdtoare este intrerupti la un moment dat prin blocarea tranzistorului T> dupa epuizarea perioadei de comutatie 7,. Deoatece la sfarsitul subciclului (3) inductanta L,, are acumulata 0 energie corespunzitoare curentului Jy» < 0 aceasta va intretine circula;ia curentului /. pe traseul notat cu (4) din Fig.18.5 prin dioda de descarcare Dy. Practic, energia din campul inductantei este transferata capacitatii Cy in subciclul (4) ‘motiy pentru care in acest interval de timp amplitudinea negativa a curentului de iesire este in scddere pind se atinge valoarea zero cénd toati energia este descarcati. Dupa acest moment wanzistorul 7) poate s& prea conduct un ia de tensiunea de alimentare U, reintrandu-se in subciclul (1). Evolui eurent pocitiv descr ccurentului in ‘Autor: dring. Mihai Albu12__U-T. ,Gheorghe Asachi” din lag, Facultatea IEFI, Laborator Electronica de Putere subeiclul (4) are loc dupa o exponentiala erescatoare ( vezi relatia 18.4), care se va continua gi in subcictul (1) din urmatoarea perioad’ de comutatie Dupa blocarea tranzistorului 7; si intrarea in conductie a diodei de desearcare Dy boma superioari de In iesirea convertorului este conectath In bara povitivi a tensiunii Us. Astfel, tensiunea de iegire este egald cu tensiunea Uy pe durata intervalului 4) u()=U, > peintervalul notat cu (4) din Fig.18.6 (18.19) Avand in vedere relajlle (18.16) + (18.19) se objine o forma de unda pentru tensiunea de iesire u.(0) identicd cea ootinuta pentru convertorul cc. ~ cc. cu funcfionare intr-un singur cadran — Fig.18.6, in consecins, expresia valorii medie a tensiunii si 1a convertorul cu functionare in dowd cadrane poate fi ealculats tot cu ajutorul relate (18.8) Uy Ug Dye 20 in ceca ce priveste media curentul de iesire (componenta continu) 1. se situeazi aproximativ la jumatatea distantei dintre Jn si Jnn pe diagrama corespunzatoare din Fig. 18.6 si poate f calculati cu relate 1, oti + Foie «as.20) fn funefie de cum se plaseazt cele dout extreme Imus $i nm curentul medin de desire poate fi pocitiv san negati. a) Daca J. > U magina electrica de ¢.c. funetioneaza in regim de motor producind un cuplu electromagnetic pozitiv (My>0) in acelasi sens cu viteza de Totatie (n>0). Atat convertorul, cat si magina electrics functioneaza in cadranul 1, asa ‘cum s-a prezentat la canvertorul cu functionare intr-un cadran, 4 ufo iietioalate z T Peal <0 Pe=Upl>0 Mo ‘regimdefitow | Me sem de motor laviert 020 laviterh 930 3 4 Fig. 18.7 Cole doua cadrane 1 i 2 ale planului clectrc, respoetiv mecanie in care funcjioneaza ansamblul convertor ~ motor.Lucrarea 18: Convertoare cc. ~¢.c. cu funefionare in unul sidoud cadrane 13 bb) Daca in timpul functionarii mororului cu o vitezi de rotatie pozitiva (m0) se modific& bruse duratele relative de concucfie ale celor dou tranzistoare astfel incat tensiunea medie la iesire s scada sub valoarea tensiunii electromotoare din acel ‘moment curentul mediu prin magina de 2c. isi schimhi semnul (sensul) devenind negativ: = R+R,-1, U, c.c. determina un cuplu electromagn negativ (Mix<0) care se opune miscarii avind semnificatia unui cuplu de franare Rezulti cd, masina electrica va functiona in regim de friinare sau ca generator de c.c. cadranul Il al planului mecanic 1 ~ Mm. iar convertorul va functiona in cadranul I al planului electric U, - 1, asa cum se prezinté in Fig.18.7. In cadranul 2 puterea electrica la tesitea convertorulu este negativa (?, = Usle < U) ceea ce inseamna cd prin convertor schimbul energetic are lor in sens invers, de la iesire cdtre intrare Practie, energia de miscare (cinetica), convertita de masina electrica in energie electric, este recuperata de convertor si este trimisa inapoi Ia intratea acestuia. De aici aceasti energie trebule preluata de alte convertoare sau consumata de anumite clemente de cireuit (ex. rezistente de frénere). in caz contrar, energia va fi acumulata tn capiciica Cy determindnd creyterea progresiva a weusiumli I borne pana ta strapurgerea acesteia, Daca duratele relative de condvetie au fost modificate pentru a scaidea tensiunea de iesire de la valoarea Ua valoarea U’ ansamblul motor-sarcina mecanica intra intr-un regim trancitoriu electromecanic de frdnare de la 0 vitezi mai mare corespunzitoare tensiunii U, la 0 vitezi mai mica corespunzitoare tensiunii Uy. Modificarea vitezei se face forjat cu ajutorul cuplului de frénare procedura fiind csenfiala intr-un sistem de reglare autorata deoarces conduec la timpi scurti de raspuns. Exista i posibilitatea aducerii ansamblului convertor motor in cadranul I eu scopul opririi motorului. Pentru a obtine un timp de oprire edt mai scurt trebuie ‘menjinut cuplul maxim de franare pe toatt durata opririi. Cuplul maxim este dat de curentul maxim pe care poate sé il preia convertorul, respectiv motorul. Deoarece pe durata opriri tensiunea electromotoare a matorului seade odati cu viteza, duratele relative de conductie ale tranzistoarelor trebuie modificate continuu pentru a mentine curentil {, la amplitudinea negativa maxima pe toati durata frinarii. Pentra a implementa practic 0 asemenea cerint’ apare necesitatea unui sistem de regalare autometa cu bucla de curent, in functie de valoarea inductantei sarcini, a freeventei de comutatie si de valoaiea curentului de savein’ exists posibilitatea ca cei pau subeielii de funetionare ai convertorului reprezentati in Fig.18.6 sd se reduca la doi. Astfel, in cazul unui regim dinamic de accelerare a motorului valoarsa medie a curentului /. poate creste pan’ ‘Autor: dring. Mihai Albu14__U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEFI, Laborator Electronica de Putere cat Vairful minim Jy si treacd deasupra abscisei. in consecinga, cei patru se vor reduce Ia subcieli (1) si (2). Pe de alté parte intrun regim dinamic de frinare valoarea medie a curentului J, poae scade pind acolo ineat varful maxim Iyy cohoari sub axa absciselor. Astfel, var rimine subeicli (3) si (4). Montajul de laborator Montajul de laborator care permite ivalizarca, fc a convertorului exc. ~ 6.6. eu fanetionare intr-un cadran, fie a convertorului c.c. ~ c.c, cu functionare in dowd cadrane se bazeazi pe instalatia descrisi in Luerarea 6. Aga cum se prezinti i in ig.188, aceasta include un modul brat de punte cu tranzistoare IGBT montat pe un radiator cu borne si conductoare de legituri, un modul de comandi SKHI22H4 realizat de firma Semikron pentru comanda ambelor tranzistoare din structura brat de punte si un modulator PWM (vezi Lucrarea 17) care va genera cele dowd semnale PWM complementare cu timp mort cu durate relative de conductie reglabile prin intermediul unui potentiometru P. Motoru! de curent continua se va lega inte priza ‘mediara a structurii brat de punte (bore de forta notata. cu 1) si masa sursei. De asemenea, modulul se va conecta la sursa de tensiune continua U, cu polul pozitiv la colectorul tranzistorului superior (bora 3} si polul negativ declarat potential de masé (Power GND) la emitorul tranzistorulut inferior (borna 2). P18 VCO +Uy G o PWM, G 15, Nodulstor PWM Crreuit de comands (SKHI22H9) PWM: Fig. 18.8 Montajul de laborator pestru studiul convertoarelor ec. —e., ‘cu funetionare in unul si doua eadraneLucrarea 18: Convertoare cc. ~¢.c. cu funefionare in unul sidoud cadrane 15 Sursa de tensiune continua pentru alimentarea structurii de fortd are o tensiune Jjoasi de Ll, = 30V... Aceasta se obtine cu gjutorul unui transformator monofazat TR, 0 punte tedresoare, 0 capacitate de filtrare la care este legata in paralel 0 recistendi de frénare cu rol de a consuma energia reciperath pe durata franirii motorului de c.c Motorul de c.c. este realizat cu magneti permanenfi, Imaginea montajului de laborator este prezentata in Fig. 18.9. Radiator + Modul IGBT. Fig, 18,9 Imaginea montajului de laborator. Conform celor precizate mai sus, ev ajutorul montajului prezentat in Fig 18.8 pot fi obtinute ambele tipuri de chopper-etratate in referatul de fat. Astfel, pentru 2 realiza choppers rim eadran se vor lega numa Finele pentru comanda tranzistorului superior din brat 7}. Pentru ea tranzistorul inferior T> s& nu se deschida accidertal grila acestnia si terminalul de emitor se vor legn impreuni, Deoarece tranzistorul 7; raméne blocat tot timpul, dir partea inferioara a bratului de punte va lucra doar dioda cu rol de dioda de descarcare (vezi Fig.18.1), Pentru a realiza chopper-ul cu functionare in doua cadrane se vor comanda ambele tranzistoare din structura bratului fe fimotienare i 5. Modul de lueru 1. Se vor studia comparativ ecle dou convertoare ¢.c. ~e.. cu funcfionareinte-un cadran si cu func ddouz cadrane din prezentul referat (topologie, functionare, forme de und, ecuaile de tensiune si curent); ‘Autor: dring. Mihai Albu16 __U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEFI, Laborator Electronica de Putere 2. Se va realiza montajul experimental corespunzitor convertorului c.c. — ¢.c, eu funetionare intr-un cadran a c&rui topologie este prezentatd in Fig. 18. lla); 3. Se vor vizualiza, cu ajutorul unui osciloscop cu doua spoturi, formele de und a celor dour semnale PWM complerrentare cu timp mort generate de modulatorul PWM — se vor monta sondele osciloscopului la punctele de masurd ccorespunzatoare de pe placa modulatorutui; 4, Se va oscilografia forma de unda a tensiunii de iesire u. in corespondent’ cu forma de unda a curentului i, care vor trebui si rezulte aseminatoare cu undele reprezentate in Fig.18.1(b) daca chopper-ul funetioneaza in regim de curent neintrerupt (conductia continua); 5, Se vor executa variatii bruste ale duratei relative de conduct gi se va observa: Variafia tensiunii medi U, misurati cu ajutorul voltmetrului edt. eu modificarea factorului de umplere; ~ eresterea curentului J; pe durate regimurilor tranzitori de aecelerare cdnd se mareste factorul de umplere si descirearea convertonului (sedderea ccurentului) atunei efnd este micyorat factorul de umplere; ~ instalarea conductiei discontinue la modificarea brusc& a factorului de humplere in sens desoreseitar, = imposibititatea inversirii sensului curentului la. convertorul functionare intr-un cadran; cc. =e, cu 6, Se va realiza montajul experimental corespunzator convertorului c.c. ~ ¢.¢. eu funcfionare fn dows cadrane & carui opologie este prezentata in Fig. 18.5; 7. Se va oscilografia forma de und a tensiunii de iesire u, in corespondenta cu forma de unda a curentului i, care vor trebui si rezulte asemandtoare cu undele reprecentate in Fig. 18.6; 8, Se vor executa variafii bruste ale duratei relative de conductie si se va observa: = variatia tensiunii medii U, misurati cu ajutoral voltmetrului data cu rmodificarea factorului de umplere; ~ eresterea curentului J. pe durate regimurilor tranztorii de accelerare cénd se rmiropte factorul de amploros ~ sciderea valorii' medii a curentului gi inversarea sensuluit acestuia dact se reduce bruse Factorul de umplene; jin Fig.18.9 se prezint& imagines montajului experimental cu conexiunele realizate pentru convertorul cc. — c.¢ cu funcfionare in dou cadrane in timpul functionarii. Primul osciloscop (Tektronics) prezinta formele de unda ale celor dou’ semnalz PWM complementare cu timp mert. Al doilea osciloscop afigeaza formele de ‘nda ale tensiunii 11, respectiv ale curentulul (1).Lucrarea 18: Convertoare c.. ~¢.c. cu funefionare in unul sidoud cadrane 17 Fig, 18.9 Imaginea montajului de laborator al convertoruluic.c.—c.¢. eu funofionare {in doui cadrane cu formele de und oscilogratiate ‘Autor: dring. Mihai Albu