sucrarea 8
REDRESORUL MONOFAZAT iN PUNTE PREVAZUT
CU FILTRU DE CURENT LA IESIRE
1, Introducere
Structura monofazata in punte (B2) este utlizata la puteri mici, de preferat sub
1kW. ‘n comparatic eu puntea trifazata, puntea monofazaté este mai simpli, mai
ieftina si mult mai usor de comandat. Pe de alti parte, realizind doar o redresare
bialternanta, freeventa pulsurilor tensiunit de iesire este joasd si sunt necesarefiltre de
Curent sau de tensiune mari si scumpe.
© redrsare bialleranja poste fi relizath gi cu ajuorul unui redresor
monofazat cu punct median (M2) care necesita, obligatoriu, utlizarea unui
transformator supradimensionat cu dowd secundare identice. Spre deosebire de M:
structu’a in punte B2 poate fi alimentati direct de la retea dact nu se impune o
adaptare a nivelurilor tensiunii, In acest fel, este eliminat un element de cireuit scump,
cu volum si mas& mare cum este transformatorul. Dac& se impune o adaptare a
tensiunilor si/sau © separare galvanic& in varianti. modema se preferd redresarea
directa tensiunilor de refea si utilizarea mai departe a unor convertoare c.c. ~¢.c., cu
sau fara separare galvaniea (surse in comutstie).
Un argument in plus in favoarea puntii redresoare consti in posibilitatea
u usurinfa si la un pret mic a unor module integrate de putere (module PIM)
regreazi aceasti structura pentru o gama larga de tensiuni gi curenti
gasirit
2. Structura redresarn
monofazat in punte (montaj
I de lahoratar)
Asa cum rezulta din Fig.8.1, redresorul monofazat in punte este format din
doua trate, fiecare brat fiind format din dowd dispozitive inseriate, diode in cazul
redrescrului necomandat sau tiristoare in cazul redresorului comandat. In total rezulti
4 dispozitive redresoare, cu dou’ mai multe decat la redresorul M2. Aceasta ciferent
este acveptabila daca se au in vedere avantajele structuri in punte, mentionate mai sus,
si faptul cd sunt dispozitive cu tensiune inversti maxima mult diminuatd.
in Fig.8.1 s-a prezentat cazul cel mai general in care se impune un
transformator TR de adaptare a tensiunilo. Sarcinile de e.c. care necesita o fltrare a
curentului sunt, in general, de tip rezistiv-inductiv R-L. (Fig.8.1.a) sau de tip R-L-E
(Fig.8..b). Acestea din urma sunt sarcini active care contin © sursi. proprie de
tensiune. Cel mai reprezentativ exemplu din aceasta categorie este motorul de cc. a
cirui schema echivalenta contine, pe linga rezistenta indusului R, si inductanta L,,
‘Autor: dring. Mihai Albu 2__ULT. ,Gheorghe Asacl
in asi, Facultatea [EEL Laborator Electronic& de Putere
tensiunea contra-electromotoare E, Dac inductanta proprie a sarcinii nu este suficient
de mar> pentru buna filtrare a curentului stnt folosite induetante de filtrare ditional
notate cu Ly numite $i bobine de netezire
Mant abe
Ls
—
uuu pate B2 @ )
ig. O.1 Redresor monofarat in punte cus (a) sercind R-L; (b) arcing R-L-E,
3. Analiza redresorului necomandat (cu diode)
Daca in schema din Fig.8.1 se folosese diode in loc de tiristoare se obfine un
redrescr in punte necomandat prevazut cu filtru de curent la iesire. Functionarea
acestuia poate fi obfinuta si cu ajutorul redresorutui cu tiristoare daca este comandat
cu un unghi c = 0°. Astfel, analiza red-esorului necomandat in conditile filtriri
ccurentului in partea de c.c. devine un az particular de funcfionare al redresorului
comandat. in Fig.8.2 sunt prezentate formele de und& corespunzitoare acestui caz
particular,
fin prima diagrams aparfinind tensiunii de alimentare u, (lensiunea din
secundarul transformatorului) s-au figurat punctele de comutatie natural:
~ F pentru uristoarele polarizate altect pe alternanta poziuva — 1), Ty;
~ _N pentru tiristoarele polarizate direct pe alternanja negativat
(potentialele din paranteze de la bomele transformatorului) —> T;, 7 Lucrarea 8: Redresorul monofazat in punte prevazut cu fitru de curent la ieyire 3
rn
|__er a=0" fel
fina a a
offical es
AN
\ ¢
ument ~7 | * aw
0
eT
nln
04
0 *
0 *
[
4 *
<
Fig. 82. Formele de unda corespunzitoare unui redresor monofazat in punte
cu diode sau cu tristoare comendate Ia un unghi a0",
Tensiunea uj de la iegirea redresorului, in cazul regimului de curent
rerupt si c= O°, este constituita din palsuri de forma unor semialtemante pozitive
datorité efectului de redresare a punfii. Asifl, valorile instantanee pentru tensiunea sy
sunt date de relatia:
‘Autor: dring. Mihai Albu 4 UT. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEE, Laborator Electronic& de Putere
en
u,(o2) pentru 0< or < (conduc'T, si T,)
=u,(@n) pentru 25 or <2 (conduc T, st T;)
in rolata (8.1) gi in Fig.8.2 s-a considerat cazul comutatie’ ideale a eurentului
de pe calea tiristoarelor (T;, T,) pe ealea ticistoarelor (73, 7) si viceversa,
Pentru a calcula componenta continua se aplic’ formula valorii medii pe un
interval , (x radiani):
‘S val. mediew, (0) z fus-dr=1- aria 8 =
1
ie
Foto
22. cosionl =
=21%, 299 U,
=
iu, singe daw) =
(8.2)
[cos 0 - cos]
Relatia (87) pune in evidenta legate dintre valoarea tensinnii eantinne Ia
iesirea unui redresor necomandat cu diode (sau a unuia cu tiristoare comandat cu un
) si valonrea efectiva a tensiunii alternative aplicata la intrare. Se observa
4 tensiunea continu maxima pe care poate si o funizeze un redresor monofazat
bialternanta nu poate atinge valoarea tensiunii efective (ign) = Un ~ 0.9-U 2.
Inductanja de filtrare Z, oricdt ar fi de mare nu poate netezi perfect curentul
figuid este aidtaté forma de wild seald a avestuia cu ondulatile datorate
u(t). in analiza redresorului se lucreaza cu valoarea medie Ly a
acestui curent. Dac se priveste schema redresorului din Fig.8.1 si formele de und ale
curentlor din Fig.8.2 se constata ea un interval TZ, ~ 7/2 curentul i, este preluat de
ramura tristoarelor 7) si Ts pe calea notati cu (1), iar in cealalt semiperioada este
preluat de ramura tristoarelor 7; si 7; pe calea notata cu (2). In timpul conduetiei
perechii (7', 7), curentul pe partea de ea. (i) este pozitiv si in timpul conductici
perechii (7 7) curentl , este negativ.
Dac se considers is() = ly ~ const. se poate calcula valoarea efectivai a
ccurentului in partea de c.. in funetie de va‘oarea medie a curentului in partea de e.c.
feo a ee aes Bony a}, 6)
Forma de unda nesinusoidala a curentului i(1) din partea de c.a. evidentiaza
faptul 8 redresorul necomandat polucari armonie reteaua de alimentare, pe Tangs
armonica fundamentals i,, apar pe linia de alimentare numeroase armonici superioare. Lucrarea 8: Redresorul monofazat in punte prevazut cu filtru de curent la iegire —_$
4, Analiza redresorului comandat (cu tiristoare)
fn Pig.8.3 sunt prezentate formele de unda corespunzitoare unui redresor
‘monofizat in punte comandat in regim de tedresor cu unghiul a= 60°.
7 fa A a=60% —Iepulsuri
fies]
PM Mes «
° alll >
5 om
: >
a
0 >
° -
Seow 7
Fig. 83 Formele de unda corespunzatoare unui redresor monofazat
in pute comandat cu un unghi ~60° [et]
‘Autor: dring. Mihai Albu 6 UT. ,Gheorghe Asachi” din Iasi, Facultatea IEE, Laborator Electronic& de Putere
Tensiunea uj de la iesirea redresorului, in cazul conductiei continue si in
conditile unei comutatii ideale este constivits din pulsuri ale ciror valori insiantanee
sunt date de relatiile:
1, (0 (4)
u,(@0) pentru @ San sau caracteristica de reglaj Us ~ a) 99a cum se prezint& in Fig.8.4. Aecasta
este neliniar& datorita functiei trigonometrice cosinus din expresia tensiunii continue
de la iegirea redresorului comandat. Observatia este valabila pentru toate redresoarele
comandate.
Alimentare
(ca)
_,) REDRESOR
COMANDAT | (ee)
Fig. 8.4 Caracteristica de reglaj a unui redresor comandat Uje= f(a) = Uip €0s 0, Lucrarea 8: Redresorul monofazat in punte prevazut cu filtru de curent la iegire 7
Asa cum reiese din Fig.8.4, ne iniaritatea functiei de transfer se reduce
substantial daca se restringe gama de reglej a unghiului de comand la un interval din
jurul valorii de 90°, Avand in vedere ca unghiul de comanda este limitat la maxim de
Clininns (68 0 consecinth a procesuli conutatie’ naturale), pentru a pista simetria in
ceea ce priveste amplitudinea maxima a tensiunii continue se limiteazd unghiul de
comand si In minim: Casini) ~ 180? = Cixinany Astfel, in eazul in care se Inerea7’ ex
redrescrul in sisteme controlate, pentru a nu da sistemului un putemnic caracter
nelinin: se prefers ca unghinl de comanda sa fie mentinnt in intervalnl:
Geosin) SHE Coan (8.6)
Se obignuieste ca intervalul de reglj si fie: 30° < a < 150°
Analizand forma de unda a tensiunii wi() din Tig.8.3 se observa 8, odatd ce
unghiului de comands ereste peste valoarea de 0°, pulsurile vor contine si portiuni de
altemanfe negative. In consecings
+ Tensiunea medic Uje scade progresiv aga cum se prezinta in Fig.8.4 ajungand
la valoarea zero atunci cand unghiul de comanda este @ = 90°, In intervalul 0°
Su < 90" convertorul funetioneazé in regim global de rediesor, Penta 90° <
GS Gininaq) Convertorul poate functiona in regim global de invertor (Use < 0)
avd Sunt iieplinite 5 alle condi, Auest regi de Gungionare al
redresoarelor comandate va fi trata intr-un alt referat.
‘Daca inductanta din partea de c.c. lipseste sau este insuficienta poate si apara
regimul de curent intrerupt care va fi traat in sectiune urmitoare.
Pentru formele de undi din Fig.8.3 inductanta de filtrare L, a fost corsiderata
suficient de mare astfel ineat redresorul s8 evite conductia intrerupta gi curentul de
sarcina si fie relativ bine netezit. in ciuda unei componente alternative (riplu) din
forma de und a curentului i,() in analiza redresorului se lucreaza cu valoarea me
Jy. Acest curent este comutat ciclie intre calea notatd cu (1) si calea notata eu (2) in
ig.8.1. Intotdeauna va conduce un tiristor din partea superioara a puntii impreund cu
‘nul din partea inferioara. In timpul conduetiei perechii (T;, 7) curentul i, este pozitiv,
iar in timpul conduetiei perechii (I, 73) curentul este negativ.
Analizind forma de unda a onto
uli, (2) din parton de-e-a se oheervk eh
redresorul comandat polueaz releaua de alimentare in mai multe feluri. Pe
Vingh poluarea armonica datorath forme’ de und® a curentulu i,() si 8 eresiturlor
din forma de undi a tensiunii refelei datorate procesului comutatiei naturale
(nereprezentate in Fig.8.3) se absoarbe si o putere reactiva de comanda
O=U, +1, -sing, =U, -1,-sine (7)
datorati defazarii armonic
alimenvare cu un unghi 9;
fundamentale 1, () @ curentului alternativ fata tensiunea de
a. (vezi Figs.
‘Autor: dring. Mihai Albu 8___U-T. ,Gheorghe Asac
in asi, Facultatea [EEL Laborator Electronic& de Putere
5, Funetionarea redresorului monofazat in regim de curent intrerupt
Tote analizele care s-au ficut mai sus asupra redresorului monofazat
previtzit cu un filtru de curent la iesire au pornit de la premiza unei funetionari
normale @ acestuia, atunei cand curentul eontinuu este bine fitrat si nu se tntrerupe
prin ccnvertor (conductie continua sau permanenta). Nu intotdeauna poate fi o
acest regim de functionare, Existenta pe:manenta a curentului in partea de c.c. si
implicit pe tot intervalul alocat conductiei unei diode, tiristor sau a unei perechi de
asemenea componente se bazeazd pe energia acumulata in inductanta vizuti. de
redrescr la bornele de iesire. Dacd inductanta aceasta este insuficient sau curentul de
sarciné Jy scade sub o valoare minimi Linu energia acumulati. in inductana
(7, =L-12/2) seade sub 0 valoare care ‘mi mai poate asigura conductia
dispozitivelor redresoare pe tot intervalul in care tensiunea alternativa de alimentare
ssau tensiunea sarcinii active are tendinta si polarizeze invers aceste dispozitive. Intr-o
asemenea situatie curentul se intrerupe prin redresor si se instaureaza regimul de
curent intrerupt (conductie discontinua, intermitenta sau intreruptd a curentului).
Odata cu apariia acestui regim formele de und’ prezentate in paragrafele anterioare se
‘modified in functie de tipul sarcinii conectate la iesirea redresorului. Totodati, apar si
o serie de consecinfe negative care vor fi renfionate ulterior.
a) Conductia intrerupta in cazul unet sareini rezistive
Un regim de curent intrerupt clar si sugestiv apare atunci ednd Ia bomele de
iesire ¢ unui redresor comandat este legaté 0 sarcind rezistiva, aga cum se prezinta in
83.
Fig. 8&5 Redresor in punte comardat cu sarcina de c.c. pur rezistiva Lucrarea 8: Redresorul monofazat in punte previzut cu filtru de curent ia iesire 9
Este o aplicatie intalnita rar in racticd deoarece sarcinile de c.c. sunt, in
general, de tip R-L sau de tip R-L-E. Totusi, studiul structurii din Fig. 8.5 se impune
n ratiuni didactice, cazul plasdndu-se la limita cea mai simpla a unui larg spectru de
aplicajit cu redresoare comandate. In condijile in care sunt neglijate toate inductangele
din cireuit (inductanja sursei alterative, inductanja conductoarelor de legitura si
inductenta proprie a sarcinii) curentul 1) va urmari fidel unda tensiunii x(t) conform
celorilustrate in Fig. 8.6.
Daca tiristoarele structurii redresoare sunt comandate cu un unghi a = 0° sau
redrescrul este de tip necomandat cu diode curentul i,() nu se intrerupe. Daca unghiul
de comanda este diferit de zero (a > 0°) conductia fiecdrei perechi de tiristoare (7),
T), respectiv (Ts, 7), are loc pind in momentul trecerii prin zero a tensiunii
altemative deoarece nu exist o inductanta care si intretind, pe baza enersi
acumulate in cémp, circulatia curentului si dupa schimbarea altemanjei. Astfel,
ccurentul se Intterupe 51 dispozitivele care erau In conductle se blocheaza, Este rupta
legatura intre partea de c.a. si partea de c.c. pana cdnd este comandata urmatoarea
pereche de tiriswoare, Pe intervalul in care curentul se intrerupe tensit
Ta iegie se anuleaza:
nea insiamtanee
u,(of)=0 pentru kr12cosa — adevarat (8.10)
Relatia (8.10) este intarta i de Fig.8.7 unde se prezinta comparativ graficul
caractaisticii de weglaj al unui redresor comandal eu inductan de filuate gi conduc
continu (UiAq@)) impreund cu graficul unui redresor comandat functionand in
regin de curent intretupt (Uje'=f(e) ca 0 consecing’ a unei sarcini pur nezistive.
| Atimentare
tea)
Ue Usa
REDRESOR
CoMANDAT | ea)
Fig. 87 Use fla) pentru un redresor cu inductantd de filtrare si conductie continua;
Ue’ = Rex) pentru un redresor cu sareina pur rezistiva st eonduetie Intrerupt. Lucrarea 8: Redresorul monofazat in punte prevazut cu filtru de curent la iegire 11
Deoarece in cazul conductiei intrerupte curentul este nul inainte de a comanda
urmitearea pereche de tiristoare (sau urmatorul tiristor in cazul strueturii cu punct
‘mediar), nu exist procesul comutafiei neturale in consecinta, nui se pune problema
limitariunghinlui maxim de comanda ea in ca7ul conductiei continue. Astfel, un
redrescr cu sarcina rezistivas sau aga cum se va vedea intr-un referat ulterior un
redrescr cu ramuri de descircare, poate fi comandat in toati gama de (0° +180")
obtinandu-se tot timpul 0 tensiune pozitiva a carei valoare urmareste graficul U,’=
Kor din Fig 87 Nise pune problema ine’ finnetionari in regim de invertor
be ian i 4 carcini revistiv-inducti
Sunt sareini pasive de c.c. care au nevoie de o filtrare a curentului daca sunt
alimenate de la surse care furnizeazi tensiunea sub forma unor pulsuri cu. o
comporenta continua, asa cum este redresorul. in acest caz, pe Kinga inductana
propric sarcinii (Laorin) care este de multe ori insuficienta, se adauga o inductanta de
filtrare £,. Astfel, din punct de vedere al redresorului sarcina vazuta la bomele de
iegire este una de tip rezistiv-inductiv cum se prezinta in Fig.8.8, unde:
La= Ly + Laweoa $i Ra Ry Ras
Inductanga de filtrare se dimensicnearis in functic de amplitudinea maxim a
ondularilor curentului acceptate de sarcina si in functie de o valoare minima a
curentului continua peste care redrescrul functioneazi in conductie continua
(permanent). Aceasta valoare minima este aleasd astfel incdt intr-un regim normal de
functionare curentul de sarcin’ nu coboari sub ea. Pe de alti parte, este de dorit ca
aceasti limita minima si fie edt mai sus pentru a utiliza 0 inductanta eat mai mica sia
reduce gaharitul, masa $i pretul componente’, implicit al eonvertorulii
Fig. 8.8 Redresor monofazat in punte comandat cu sarcind de ec. rezistiv-inductva,
‘Autor: dring. Mihai Albu 12___U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere
Se observa ci valoarea inductanfei de filtrare Ly este rezultatal unui
compromis si in consecin{a existi o valoare de prag a curentului de sarcina J,"sub care
se instaleaza regimul de curent intrerupt. Formele de unda corespunzatoare acestui
tegim pentru o sarcina R-D. sunt prezentate in Fig 8 9
iz @ “, 260" pls
r+ ee /eomands
e a
° P
fp=2
° en
an
Tet, | | tts | 1,
Fig. 8.9 Conductia intrerupt (discontinud ) in cazul unui redresor
mooofazat eu sarcine rezitiv-inluctiva (460° el).
in prima parte a intervalelor de conductie corespunzitoare celor doua perechi
de tiristoare (7, T2) si (T. T:) din structura puntii monofazate, curentul itt) are 0
evolutie crescatoare (di, /dt> 0) si inductanta de sarcind L, acumuleaz energie in
cimpul propriv. fn al doilea subinterval in care panta curentului este negativa
(dig (dt <0) si amplitudinea semialternanjelor scade, inductanta incepe si cedeze din
energie acumulatS. La trecerea tensiuni prin zero exist un interval fn care redresorul
funetioneaza in regim instantaneu de invertor cénd circulatia curentului se prelungeste
i pe durata semialternantei opuse. Daca onergia acumulata in inductanta de sarcina
este relativ micd aceste intervale nu se prelungese pénd in momentul deschiderii
celeilake perechi de tiristoare. Astfel, apare regimul de curent intrerupt (conductia
discontinua) cu urmatoarele conseeinte:
© O funetionare anormala a sarvimit sensibile 1a forma de unda a curentulut
Daca sarcina a impus un filtru de curent rezulta e& necesitf un curent continu
cit mai neted, iar intreruperile acestuia pot afecta buna ei functionare. Lucrarea 8: Redresorul monofazat in punte prevazut cu fitru de curent la iegire 13
‘+ Redresorul devine necontrolabil din punct de vedere al tensiunii ce iesire
deoarece aceasta va depinde, pe ling’ unghiul de comand a gi de curentul de
sarcind Jj, Pentru a pune in evident’ acest efect se vor scrie relatile de calcul
ale tensiunii medii Ia iesirea redresorului pentru doi curenti diferitiiy(0 $i
4g (9 ale caror forme de unda sunt arezentate in Fig,
~ fn cazul curentului i, (2) tensiurea continua se calculeaza aplicénd formula
valorii medii pentru intervalul notat in figura cu 7, (perioada pulsului):
(Aria A + Aria B') (8.11)
= fn cazul curentului i,(t) tensiunea continua se calculeaz aplicand
formula valorii medi pentru irtervalul T,
ane '
fu,(on don,
(Aria A+ Aria B")= f(a15) (8.12)
‘Asa cum reiese si din Fig.8.9 valoarea medie 1,” corespunzatoare
curentului iy (0) este mai mare decit valoarea medie 1,’ corespunzatoare
courentului i () (ly > Ja) sit
[dria 8" | >| Aria |
suis ui >0 (8.13)
Aria B'<0, Aria B"<0,
Relatia (8.13) pune in evident’ dependenta tensiunii medii de la iegtea unui
redrescr funefiondind in regim de curentintrerupt de o variabild aleatorie cum este
curentul de sarcin8. Totodats, in conditile unei sarcini pasive [MriaB'i~AriaA gi
tensiunea medie furizati de redresor este ‘ot timpul pozitiva (Ue > 0), dar de valoare
mai mie decdt tn cazul unei sareini pur restive datt de relata (8.9) in relagia de
calcul a Use pentru sarcina rezistva lipseste AriaB” dependenta de curentul de sarcina,
deci peate fi controlaté exclusiv prin unghiul de comands.
Forma de und& a curentului i()) poate fi determinath prin rezolvarea ecuatiel
diferengiale de echilibru a tensiunilor pe durata conductieitiristoarelor:
digee
Ry -iy(+ Ly u,@)=V2-U, sinar 14)
Ecuafia (3.96) are doua solutii, 0 solutie liber iy (1) = K
solutia fortata data de relatia: iy (1 sin(ar—@,)
‘Autor: dring. Mihai Albu 14___U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere
¢) Conductia intrerupti in cazul unei sarcini active RL-E
Fste un ca7 des intilnit in actionirile electrice reglahile cu motoare de cc
alimenate de la redresoare comandate, Find o sarcind ce are nevoie de un eurent eft
‘mai bine netezit, motorul M.. este insotit de o inductanta de filtrare Ly. asa cum se
prezinta in Fig.810. in timpul functionarii ca motor masina de c.c. se va roti cu viteza
nn si Ve genera o tensiune contraelectromotoare E = k-@.n a edrei polaritate se
opine polarititi tensiunit de alimentare Usa Astfel, schema echivalenta a sarcinii
vzutd la iesirea redresorului comandat este de tip R-L-E cum se prezinti in figura
unde: iy = Ly + Ly —> Ly este induetanta indusului Mo. gi Ry = Ry + Ry > Ry este
rezistenta indusului,
Fig. 8.10 Redresor monofazat in punte comandat cu sarcind activa R-
Conform celor argumentate in paregraful anterior, valoarea inductante’ L; este
rezultarul unui compromis pundnd faté in fad gabaritul, masa si pretul bobinei cu
riplul acceptat al curentului de sarcind j(#) $i gama in care variaza acesta, Dack sarcina
este un motor de c.c. valoarea medie a curentului prin indusul acestuia Jy este
proportional cu sarcina mecanicd de la arbore. Astfel, daci aceasta sarcina scade sub
o valosre de prag, curentul mediu de sarcira 1, < J i redresorul va functiona in regim
de curent intrerupt (conductie discontinuai, Formele de unda corespunzatoare acestui
regim pentru o sarein R-L-E sunt prezentate in Fig.8.11.
‘Trebuie precizat c& sarcina activa favorizeazi regimul de curent intrerupt al
redrescrului deoarece momentul din care inductanta incepe si cedeze energie este
devansat in punctele F (vezi Fig8.l1) atunci cénd modulul valorii instartanee a
tensiunii alternative scade sub valoarea tersiunii B: |u, (|<. Dupa aceste momente Lucrarea 8: Redresorul monofazat in punte prevazut cu fitru de curent la iegire 1S
tensiunea contra-electromotoare are tendin;a de a polariza invers perechea de tiristoare
aflata in conductie sia bloca circulafia curentului i,(). Datorith energie’ acumulate in
cémpul inductantelor (Ly = Ly + L,) odata cu scaderea curentului (di, /dt <0) apare
© tensiune autoindusa:
di,
(QL, 1 al E Ry ig <0 (g.15)
a cdrci polasitats (1 pe bora inferioard a Ly ) 3i amplitudine ajuth la tntctincrea
circulariei curentului prin compensarea diferentei dintre tensiunea de alimentare si
tensiunea electromotoare.
a a = 607 Impulsuri
Fg. 8.11 Conducjia mirerupta (ciscontinua ) tn eazul unui redresor
monofazat cu sarcind activa R-L-E (o=60° el)
in cazul in care sarcina motorului scade sub o anumita valoare (Ij < [j’) sau
bobina de netezire este subdimensionatd energia acumulatd in inductanj nu este
suficientd pentru a mentine circulatia curentului i,(i) pana la deschiderea urmatoarei
perechi de tristoare la un anumsit unghi de comanda a. Apare, astfel, regimul de
‘curent intrerupt cu toate consecintele negative aferente:
‘+ Functionarea necorespunzitoare a sareinii (a motorului de c.c.):
= fimetionare =gomotoasds datoriti.anulirii cuplului electromagnetic. pe
intervalele in care se intrerupe curentul;
‘Autor: dring. Mihai Albu 16 __U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere
= eresterea pierderilor in masind (a pierderilor in fier gi a pierderilor pe
rezistenja indusului) datorita suprapunerii unei componente alternative
importante peste componenta continua (factor de forma ridicet). Prin
cresterea pierderilor masina s2 poate supraincalz si din acest mativ sunt
alese motoarele de c.c. proiectate special pentru a fi alimentate de la
convertoare electronice de putere, cu. un circuit magnetic format din tole
si puterea usor marta
+ Redresorul devine necontrolabil din punct de vedere al tensiunii ce iesire
deoarece aceasta depinde, pe lng unghiul de comanda «si de curentul de
sareind Jj, Fenomenul a fost explicat in paragraful anterior in cazul regimului
de curent intrerupt pentru o sarciné R-L. Daca se priveste comparatiy Fig.3.21
cu Fig,3.19 se observa ca in regimul de curent intrerupt pentru o sarcind R-L-E
formu de unda a tensiunit us congine porjiuni ale tensiunit electromaware B
pe intervalele in care i,() se intrerupe. Este un indiciu cd redresorul se afl in
regim de curent intrerupt daca se oscilografiaz doar tensiunea de la iesirea
redresorului
Dependenta tensiunii continue de curentul de sarcina reiese din figura
unde sunt prezentate formele de und pentru doi curenti diferiti fy (0 si fu (0:
= fn cazul curentului i, (?) tensiunea continua se calculeaza apliciind formula
valorii medi pentra interval T, (perioada pulsului):
ria N+ AriaB + AriaC) (8.16)
=
Fig = Fg lon don) =
Vaz Ju )-don)
~ in cazul curentului i,"() tenstunea continua se calculeaz’ aplicand
formula valorii medit pentru irtervaul J
(aria A+ Aria BY + Aria C") (8.17)
Avand in vedere ec. valorile medi fy > fy’ rezulta:
Aria B' < Aria B 0
: 30 Gyn (8.19)
Pe masura ce unghiul de comand’ scade, ereste valoarea tensiunii medii
de iegire determinand cresterea turatiei motorului 7 si implicit a tensiunii Lucrarea 8: Redresorul monofazat in punte prevazut cu fitru de curent la iegire 17
electromotoare £. Astfel, limita unghiului de comanda se aproprie rapid de
punetele G aflate la intersectia dintre tensiunea electromotoare E 5) |v, (0)
(vezi Fig.3.21), Dact unghiul d2 comanda devine a <@qi,—>|u,(0) E.
Fe langa consecinfele neplacute mentionate mal sus care apar aturet cana
redrescrul functioneaza intr-un regim de curent intrerupt bine instalat sau stabilizat,
mai pate fj evidenjiat un Fenomen de oscilajie a unsamblului converior-motor atunci
cfind redresorul trece de la o conduefie continua la 0 conduetie intrerupta.
Conform celor aratate, pentru o anamita inductanga de filtrare Ly si un anumit
unghi de comanda a, daca sarcina mecanic’ a motorului scade sub o anumita valoare
Gy <1), convertorul weve de la conductia continus 1a conductia iutrerupta. Aveast’
basculare se face cu o crestere semnificativa a valorii tensiunii medii:
Yq > Wig =Ujq +AU unde AU,
(aly) (8.20)
deoarece 0 portiune din aria negativa B corespunzatoare conductiei continue (vezi
ig.3.11) se transforma in aria pozitiva C . Datorita cresterii bruste a tensiunii continue
de la bornele motorului va creste dupa corstanta de timp electromagnetica si valoarea
medio « curentului prin indus deoarece turctia () se madified mai lent, dupa constanta
de timp electromecanica:
=U, +AU, =E+ Rll, +Aly) 20
Cresterea cu Aly a curentului prin indusul motorului va determina 0 acceleratie
‘a motecului datorita cresterii cuplului electromagnetic si totodata va aduce redresorul
din nou la o conduetic continus deoa
14 Al > 05 (8.22)
‘Autor: dring. Mihai Albu 18___U-T. ,Gheorghe Asachi” din lagi, Facultatea IEEI, Laborator Electronica de Putere
Prin trecerea redresorului in regimul conductiei continue tensiunea la bornele
lui scade Ia valoarea U,, ceea ce provoaca seiderea curentului mediu J, si o decelerare
‘a motorului. Dupa un timp se ajunge din nou in situatia Ly
You might also like
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (822)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (540)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (897)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (401)
- 1 Brian Herbert Kevin J. Anderson-V1 Jihadul Butlerian 3.0 10Document392 pages1 Brian Herbert Kevin J. Anderson-V1 Jihadul Butlerian 3.0 10Ionut Dumitru100% (5)
- 1 Brian Herbert Kevin J. Anderson-V1 Jihadul Butlerian 3.0 10Document392 pages1 Brian Herbert Kevin J. Anderson-V1 Jihadul Butlerian 3.0 10Ionut Dumitru100% (5)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5810)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (348)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (844)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1092)
- Alegerea Schemelor Electrice de Conexiuni Pentru Staþii ElectriceDocument5 pagesAlegerea Schemelor Electrice de Conexiuni Pentru Staþii ElectriceIonut DumitruNo ratings yet
- 1.masurarea Puterii ActiveDocument6 pages1.masurarea Puterii ActiveIon Vasile CuzaNo ratings yet
- Instalatii FrigorificeDocument160 pagesInstalatii FrigorificePortal studentesc - Energetica100% (1)
- E1 Masurarea Rezistentei Prin PunteDocument4 pagesE1 Masurarea Rezistentei Prin PunteIonut DumitruNo ratings yet
