INTRODUCERE iN DREPTUL PROPRIETATII INTELECTUALE
in termeni general, propricatea inelectuald inscamn’ ansamblul drepturilor 5
bligailor legle ce izvorise din activitatea intelecuald a oamenilor In domeaille
Industral, qin, artistic sa liter.
Dezvoltare socitai tehnologizate gi eulturalzatebazate pe ereafi spiitlul rman
4 condus la necesilatea protejiritlegale a acesor ,opere ale intelectull ce contribie
Aecisiy la progresul socials: chor aplicare aduce avant economice.
In lipsa reglementari legate, ada ce produsul creaiei intelectual este dezvAlut
puoliculul de cate autor, cesta ‘din urmd nu af mat putea define controlul asupra
‘modaltajlor de utilizte, perzind avantajele proprie crea. O alaresituale ar determina
Tipsa iteresului in a depuse un efort creator gi, in consecinf, impedicares progresului
soviet
Protejind prin reguli speciale ceaja intelectual, statele au creat legi prin eare sh se
reglementeze relaile specifice intervenite inte cameni cu privie Ia sceste crea
ineletuale/Semne distinctive. Pe de ath parte, prin aceste reglementis-assiguratcadrul
legal care permite protesia corespunzitoare & drepturilor nsute ca urmare a realziii
creafilor sau sernelor.
Ansamblil normelor juidice ce reglementeazd raporturile _sussmentionate
‘represinié ramura de drept intuwaté dreprul propretditinelectuale. Tocmai datorits
relailr jurdice complexe supuse replementri proprietiiintelectuale aceasta reprezin’
‘© ramurd de drept complexd, in cuprinsul ei inttind norme de drept civil, de drept
procesual civil, de dreptul mune, de drept adminisrativ, de drept fiscal, de dept penal, de
‘rept procesual penal etc.
‘Totui, cele mai importante norme juridice apartin dreptului civil. De acces, dest
‘dreptul proprietitintelectuale este o ramuri de drept distnet, ea sa desprins din
‘reptul civil. Aceasta insecmnd ch ori de cite ori in materia propre intelectuale mu
‘exist reglementirispecifce sau distinete se vor aplica regulile de drept comun din
materia dreptulu evi.
Propritatea intelectual cuprinde dou8 mati piri
repturile conexe.
Dreptul de autor ex institute juridied reprezint3 ansamblul normelor juridice
ce replementeazi relaile sociale ce decurg din crearea si valorifearea operelor
stinifice,lterare sk artistice.
rept de autor esupra unei opereliterare, artistic sau stints, precum si asupea
tor opere de create intelectald ese recunoseut gi gerantat de Legea nr. 8/1996 privind
autor const asada in operee originale de reac intelectual
{in domeniul litera artstic sau stnjific,oricare ar fi modalitatea de ereaie, modul sau
forma de exprimare gi independent de valoare si dstnata lor.
‘An. 7 din Legea n. 3/1996 exemplified anumite categorii de opee ce ot beneficia
4e protectin conferits de deepurile de autor: « serierileHiterare gi publicistice, conferinile, predicile, pledoarle, prelegerile gi
orice alte oper serise sau orale, precum 5 programele pentru calculator;
eampoziile muziale;
~opercle cinematogralice, precum si orice alle opereauovizuale;
“operse foografie,precum gi orice alte opere exprimateprint-unprocedeu analog
otografic
= operele de sculpurs,pictrd, gravurd,litografic, arti monument, scenografi,
tapiserie, ceramicd, plastica stile gia metaluui,desene, design, precu gi alle opere de
art aplieatéproduselordestnateunei liar practice;
Condit ale protect
Pentru a beneficia de protectia conferti de Legea nr. 8/1996, opera trebuie si
Indeplinetsé 3 condi cumulative:
1.38 fie o greatie intelectual adicao cretie a mini umane rezutat al unui proces
creativ!, Aceastd conde eezulii din chiar ar. din Legea nt, 8/1996 care prevede:
‘Dreplul de autor asupra wnel opere lterare, avistice sau gtinifice, recum $i asupra
‘lion opere de erate intelectual este recunoscut gi garantt in condi prezere leg
(Opera poate i reaulttul eeatie! une persoane saua mai multor persoane se au calitatea de
sutor ai opere. Autoral operei nu poate fi dectpersoana fii, persoaneijuridicei se pot
insb cesiona drepurile patrimoniale de autor dobindind asifel calitaea de subieet al
reptlui de autor.
2, shaibi o formi concre(d de exprimare, perceptbildsimturilar umane. Opera
ce nu ese exterorizaldasfel ined s8 fe perceplibila simjurilor umane mu este protejath —
‘opereimaginatl in mintes cuiva ined neexteririzatS nu poate Fi protejas. Lega nr. 8/1996
prevede od beneficias de protect operee iniferent de modul sau forma de exprimare?,
ee ce inereserd exe ca aensh form de exprimar fe pecepibil simular umane,
[Nu pot beneficia de protectiea drepturilor de autor simplele fate, date sa ide?
13. ereatia intel alta, in sensul ch ea trebuie si
beneficiee de amprenta personaliiii autorulu. Intrucét nu exist criteii legale de
stabilire a originaligil unei opera, sacina sptecirii acesiei orginal revine
jdeeitoruli ce soluiones24 © cauz8 in cae se rdicd problema existenfel sau inexstenei
‘protect’ conferite de dreptul de auto.
‘Totgi, in docrind s-a arial ci noiunes de orignalitate mu trebuie confumdtl cu
cea de noulate(condite impust pentru protect altordrepuri de propriate industrial
invenjia sau desenele gi modelele). De asemenea, yaloarea artisticd a operei nu sre
relevant in aprecierea originalitii ~ to acest sens, Legea nr. 8/1996 prevede in mod
‘expres cb operele de crea Inclecwald sunt proijate wndjerent de voloarea for”. Is
"Na poste Beneficia de protcia confer de Legea ne.!1996 un psn} din nur, vn fenomen
natural, ete. fn schimb, ftogafapctura ce reproduce acel fenomen sou piss reprezennd
reaie amin umane benefeias de protec;
FO oper graffi (imprimatd pe un Zid) va fi proejat fn egals masora cu o pictus a lui Sabin
Balast;
‘ideen una roman avand ca subject dows personae fore cae se pevece o poteste de dragoste mu
poate i potejats, asl ie sererea uni oman avind acest sbiect mu ese denaturdsaincalee
ieiun dept de autor. In schimb, srierea unui roman prin ieniiarea uni anumit spat de
esfagurre 2 atin, descrierea unor personae ineusiv prin nume, o anit suecesune
Intimpliior ar repreneni o ford centres de redace a ie si ese pote de legisla din
matra protects dept de ato.
2 princpiu, exists orginalitale atunci cind opera nu repreziié © copie a unei ere
nteroare si implica un minim efort creator din parteaautoruli,
‘Momentul nari dreptulut de autor coincide cu momentul ere opeel. Legea
rr, 8/1996 prevede et simplul fap al cealiziril oper, chiar s in form nefinalzal, este
sulfeient pentru ca opera si fie prota, independent de aducerea_aceseis la cunostinia
publiculu. Spre deosebire de dreptrile de proprietate industrials (marci inven, desene gi
‘modele) pentru a ciror protcote este necceard inregisirares createi sau semnuli Ia
anumite organe admnistrative, in materia dreptului de autor opera este protejatS prin
simplal fpt al reafiiitacestcia(sitwayie de fapt ce poate fi probatd prin orice mijloe de
proba.
“Mai mult decit att, Legea ar. 811996 intiuie © preaume s caliiii de autor al
‘operei pentru persoam care a adus pentru prima oard opera la cunogtinga pubicul
Din momentul nagtritoperei se nase si componente (prerogativele pe care le
confers titularulul)dreptulu de autor. Astel, deptl de autor are doud mari componente:
‘A) Drepturlle morale ale autorului opeei
1) dreptl dea decide doc, in ce mod gi cind va fi adusi opera la cunostings publica;
') dreptul de a prtnde recunoastere calitii de autor al opereis
€) drepul de u decide sub ce mume va fi adus8 opera la cunegtn(s publics,
@) dreptul de a pretinde respectarea inegritiii operei gi de a se opune orickrei
modifier,
sa,
«) éreptul de a reracta opera, despagubir
uilizae, pejudiciag prin exeritarea retract
B) Drepturilepatrimoniate ale autorlui oper:
1) dreptul patrimonial exclusiv dea decide dact, ia ce mod si cdind va fi utilizath
‘opera sa, inelusiv dea consimtilaulizarea operel de etre afi
i) Usilizarea uni opered8 nastre la drepturi patrimoniale,distinee si exclusive,
fle autorului de a autoriza eau de a interzie:
1) reproduceres oper
») distrbuirea opere
©) importul ie vederee comer
consimjiméntel auton, dupt oper;
4) inchirierea oper;
2) imprumutuloperei;
‘ comunicares public, direct sau indirect a operi, prin orice mijloae, intusi
puncrea operei la dipocita publicului, atl incit sb poaté G accesatS in orice loc sn
‘orice moment ales, inmod individual, de ete public;
1) radiodifzntea operei
1) retransmiterea prin cablu a oper;
1) realizarea de opere derivate.
Ti) Avlorul anei opere originale de art grafich sau plastc8 ori al unei opere
folografice beneficial de un drept de suit reprezentind dreptul de a ineasao cotd din
preul net de vinzare objinut Ia orice revinzare a operei ullercaré. primeiinstrindr de
cre autor, precum si dreptul dea informal cu pivte Ia lacul unde seals opera sa
J, dae este eazul, pe titular drepturitor de
e pia interna @ copiilr realizate, cu
Drepturi conexe dreptului de autor Paotrivit ar. 94 din Legea nr8/1996, sunt recunoscuti i proejat, ca titular! de
‘drepturi conexe dreptului de autor, artist’ interpre(i sau executant, pentry proprile
imterpretiri_ ori exccujit, produedtorli de Taregistriri sonore si producatorii de
‘inregistriri auciovizuale,peniu proprlleinregstiri, gi organismele de radiedifuziune
‘s1de felevizine, pentru proprileemisiuni si servici de programe.
Prin artist imerpreti sau execuianyi se inelege: acti, citireti, muziceni
dansatori gi ale persoane care prezintd, cint8, danseazi, ‘ecitl, deciam’, jonea,
lerpretean, regizes2i,dinjenzh ori executd in orice all modalitate © oper litera sau
artistic, un speciacol de orice fe, inchs fleloric, de varie de crc ori de marionete
‘erprtare or execuie sau allo sunee ors reprezentri digital
ect sub forma unei fixiri incorporate into operi cinemalogrfics sau in al operd
audiovizald. Producttorul de inregisiiri sonore este persoana fied sau juried ce are
iniitiva gif asud responsabili igi finanarea realiziit pri i
‘sunetelor, fe c&aeesiea consituie sau nu o operd in sensulprezentet le
‘Se considera fnrepistrare audiovizuald sau videograma orice ‘xare a unel opere
sudiovizuale sau a unor secvene de imagin in migcar, insoite sau nude sune,oricare ar
fi metods i suportl ullizate penirs aceasth fxare. Produestorul une inregstasi
sudiovizuale est persoana fizicd sau juried ce are initativa sisi asus responsabilitaen
corganiziit gi relizditprimet fixtri a unel opere audiovizuale sau a unor seevente de
Jmagini in migear, insojite ori nu de sunet si, in aceasth calitae, furizeaea mijloacele
tehnce gi financiarenecesare.
IL, Propristatea industrials: exsth dous ca
inelectateindasiriale§\ semnedisinetive ale ac
CConvenyin de ta Paris din 1883 privind protectia propieiitindustriale (cea mai
‘eche in matere si incl in vigoare) mentioneazi ea find obiecteal proaretilindustriale:
invenfile, modelele de utiltac, desenele si modeleleindustile, marcle de fabric’, de
comen side serviciu, numele comercial, indicafile de provenien, dexumirile de origine.
De asemenes, este numeral gi aga-numita yrepresiune a concurenje!neloile”. Autorih
sunt de scord ct acesta din urmd nu constituie un obiostdstnet al propricaii industrial.
El se regiseste deopotrivl alt ia crea ?
ale activi industriale, constituind o actiune prin care po fi aparae toate dreprile de
roprietateindusriala purténd asupra oriedruia dintre objetele enumerate mai sus. Cu
alte cuvinte, represiunea concuren(cineoiale constitu o consecin aindledei dreptulul
de proprietate irdustrials
Fad de data adopirii Conveniet de la Paris din 1883, materia proprietiii
industiale #2 imbogafit icv alle obiecte. Intro enumerare nelimiaiva, sunt creali
intelectual iadssrale: invents, know-how-ul, modelele de utiltate, desene si model,
topografile produselorsemiconductoare etc, respetv sunt seme distinctive ae ac
industale: mirile (de fabric, de comer sau de servciu, indica grogafice (denumiri
4eorigie gisau indica de proveniena), numele comercial (rm), emblema,
economics gi sociale. Principal caracteristid a invent alaturi de noua (care trebuie $i.
Fie absolus in imp si spt), est aceea c&inventia trebuie sf rezolve 9 problem ehnics.
4 Invenfa este reglemeatath de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenfe, republics
in MOF nr. 613/19.08.2014,
Exemple de inven: avionul eu reaefie al tui Henti Coanda;telefenul mobil - 2
pirat pe pial tn 1983, find primo telefon Pra fir cintrit aproximativ Uk gi a Tost
produs de Motorola; beul electric - Th. Edison; siloul - Petrache Poenar; radioul - G,
Marconi
2. Modelele de utilitats -proteesz8 orice inventie lenicd, eu condija #8 fie now,
5 depigeascd nivel simplel indeminsr profesionale si 8 fie suscepibia de aplicare
industrials ~ reglemertate de Legea nr. 350/2007 ~ spre deasebire de inven|i, modelele de
uslitate nu trebuie s implice o activitate inveniva.
3. Know-how ul este o creali intelectuala ce consti dint-un ansamblu de sok
si eunastinge noi, apicabile industrial, nebreveiatc, ansmisibile gi avind, in prncipiu,
caracter secret. Know-how-ul poate inso{i o inventie (stuaie in eare este demu
complement de brevet") sau poste fi chiar o inventc, inst titularul aesteia mu 0
breveteaza preferind si plstreze seereul soluici respective pentru a teneficia de 0
protectienelimitat in timp. in eazul inventor, protecta contri de brevet este de 20 de
a
Legea nr.11/1991 privind combaterea concurenjel nelolale detinege novionen de
secret comercial. Astfel, constitu seeret comercial informatia car, in ttlitate sau tn
conexarea exactl a elementeloracestea, nu este in general cunoscutS S48 ni este ugor
accesibild persoanelor din mediul care se ocupd in mod obignuit cu acest gen de informatie
si care dobindeste 0 valoare comercialé prin faptul c8 este secret, iar definttoru a luat,
‘masuri rezonabil, tind seama de circumstan wimut in regim de secret
protectia secretului comercial opereaed atta timp edt condiile enunjale anterior sunt
Indeplinite;
4. Desenee si modelete- proijeazhaspectul exterior now al unui poius sau al unei
ppiqi_a acestuia, reéat in dows sau tei dimensiun, reauliat din combinatia diate
contururi, culor, forma, text gisau materiale
Ale produsului In sine gsou ornamentaia acestuia (esenialacaraceristicd a desenelor gi
rmodelelor este aceea cf forma noua nu trebuie st ie determinatd de funeta tehnicd
produsului). Sunt reglementate de Legea nr. 129/1992 privind protesta desenelor gi
‘modelelor, republicats.
'S. Topografl de produse semiconductoare ~ proicjeazS combing orignalé 2
unei sec de imagin’ legate ntre ele, indiferent de modalitatea in care acetea sunt fixate
sau cadate, reprezentnd configuraia tridimensional a stratuilor care compun un produs
semiconductor si in care fiecare imagine reproduce desenul sau o parte dis desenul unei
suprafele 2 produsului semiconductor, in orice stadiu al fabrcajei sale (produsul
semiconductor este dostnal 8 fndeplineasd 0 fantic electronic). Sunt replementate de
Legea ar. 1611995 privind protectia topografilor produselorsemiconductore.
‘Semnele distinctive ale activtititindustriale
1, Marea ~ esc un semn susceptibil de repezentare grafied servind la deosebirea
produsului sau servcilui uneiintrepeinderi de cele ale ator intreprinder. Pot i mari:
cuvinte (Panasonic), inclusiv nume de persoane (Montigns:), desene, tere BMW, H&M,
BRD), cifre (deodcrant x4), elemente figurative (rei dungi - Adidas), forme
idimensionale gi. in special. forma produsului sau a ambalajului sau, culor(culoarea mov
5 Milka, gatbenal Kodak), combinati de eulori(Albastry/Argini ~ biurile energizante
Red Bul), holograme, semnale sonore. precum si orice combina @acestora, Marcle sunt
reglemeniate de Legea nr. 84/1998 privind macle gi indieaile geografic.
2. Indicatia geogeafick ~ denumirea servind la identifcarea wiui produs originar
‘dint far, repiune sau localiate a unui sat in eazurile in eareo ealate,o repute cou
‘alte caretrist:i determinate pot fi in mod esentialatribuite aeste ogni geoprafce. De
‘exerplu, ,Champagne”, ,Cognac”, ,Roquefor”, Tequila”, ,Chianti” ,Salam de Sibiu”.
Sunt reglemenate de Legea nr. 84/1998 privind marcile gi indicaile geograice.
‘3. Firma (numele comercial) - numele sav, dupi caz, denumirea sub care un
comerciant igi exert comerjl gi sub care semmeaza — Legea nr. 26/1990 privind
Registrl comerulul,
seal sau denumiren care deosebeple un comersant de un alla de
acelagi gen~ Legea ar. 26/1990 privind Registrl comertulu
‘Trisaturile juridice comune sl obietelor propre
1 Toate acese obiecte sunt bunuri, in sensu juridical termenului (sunt Iuerai
care constitue biectul unui dreptpatrimonia)
fi) Acese obiecte sunt transmisibile (dupa caz, prin licen sau prin cesiune).
Ii)- Toate acest obiecte sunt bunurl Incorporale nu au o substan’ material.
Dreptul de proprictateindustriala nu va pura asupra unui bun material. Ttularul
Deg in compare co formule lz in alin () al wt $ dn Legea ne. $3204 pene
Inve de servca la sen (ceva apalizs a, a) in cops alin (1) (2) eestor
lnvenpile de seve sin sensu nu ele mesons ty mo! expes condiia -revendicar™
‘pleblisten ecsela gi ln lvenile de servis writ sen re ~ ino teed legslaiva
rial i 34, Dock sunt inepline cumuby ast cod sabite de a. 5 alin. 2) in Lega me
‘12014, devin aptiabe reverie a. 11 in cela ac noma pl cu ure (1) Pena
Ile dest relate de slat al gaat persoane de rep public cata obec
ie scviare corearcacenluren, rvendate de cre anata conform prveeir preset! eg
Saucoalorm iu contact re prs aloft deve agai, sla tena re dept a
‘cu procntal dn velar vel ela danger tur opis ier
(Proce prenzt ain (2) poate mai mie de 30%"
Cucondij inden cose de cae inventor a cigar sl slit cet va
lin een sari dr char aun cS slarl-cercetor (i) nari eine invenia
Fen cae a primito min inveniv (i) neni dj eal, eux apical ec anor.
“¢ Angastors penta inverted servcy sri sence conde at. § ala (2) in
Legea we 82016
“4.1 Aces cep cone inva de servic sew sens cu mine inven) eliza
(fie i ctrl peseneo urce de det ble care mu a In cect de activate cercearer
‘ecole, (i) fe nlc pscanejuriice ce dept peat (odie Je itl ack neta
Ssdtusu crceure denotes Inebieend de acti)
‘Aste, confor alin. (0) a. 8, .Drepal expr iver pret oot. 3 alin (1) i)
perinatal:
(Ca urmare a nel imperfect ethic eitv,domeail de apc acest et leg
rea nual dc cesta se in oe cual, 2) imediaturtr creat de aaa pr
‘Drop expre iver prezte la art. 3 alin (2) a) apart ener, nae
[reed conmactnal conrar dacs cet el essa de dap pub ari bled de eae
‘erctre- denoted" Dopacu va esa dt anlar de a os sna ele rn i,
(Ojala. 3, aceasta coi ep, de lace alin.) ine o excep. Crit de spare ne
rept exces cates anger stl vegas Se ape I priv etre ver
‘cisco sno event ce cite wn agit. nal pa ac led anand ete pa
ede rept pi nind eres rola biel desta
42 In lumina dpoiiloc art dn Lege 61991, de bee ain. (1) a Lei me
1201 prs
{ep e reglmetingoprauns de revenicare, a
face it iti ne ele du catego de ave de
= fap ch in (I) ar Ilia acai lege care relementasS 0 modalate de
recompense (a) lvenatrll fave de serves sri sen, leash 8
sereneaemeaul sevendcare
prin compara, pete © asemenca siti, epemenareaanteout prevedes ef“)
littoral boned deo emimeai superar sabi rin convac (aaa aii
4) in Lege x 6/1891 anteroe brogii a. $ pen Lepea fe. $32014) A se vedea iO. Calmushi,
Considerar deple parimniae ale iveatoral alr, "Reis de rept comer
pr. W1893,p. 71-76.
2 Din modu de omalare a ex legal (arth obec de acta, a mu een eet
eatin”) ec ues ocr ea aca pera Judea de dept pub acs bet Je
beta ercemres-decaliane”. De allel conform an 8 in O.G 37/2002, In some! precee
‘rdonane intpie de cecetreesolare prec I ot 711 & sn © unle cu personae
wii fo 0 send de cerctare cece fr perconalit arid ear exe conta head
tne persoane janice. Usa de cereware deol ar personalities indepline snaion
tmdoore condi:
et loft prio dec conde persone! ud, coor le
Dove 0 mazes om rogloman! pop de anconare in adr pesca! jr ot ©
inden pope
"are personals condcer prop:
[ecstatic cade conti persoon jw, conform
deg
° pesca juice romaine cu seul a Romi) ics cele cupatciare sin a cota
+ perscuel juice sine (ou sei in fra ttoru Rorie, dk wa prevede afl a
‘ental convene emails a eae este pare Romi
43. Pen a aniston st primesse revel in cea iota. ee neces iden
eto condi
1) cone enumerator incline revi rice on care xe element
ali) als 3, mal po
condi indian it 2) nae text Nga (erie neste une reed
‘contacts ml avanijonte pen ivete
= conti init it ) cn acl ext ea (efectoa necesita x agate
Seo pesca jaca de pt publi avn cerceare devotee clea
east coma,
1) condi angular 8 io persue
ede dept peat (erent de pal dc aes aS a cere devorea i
icc dati),
= de et publi, dr car nu ren cbice de ctv ecceuresdervolies intense
ac 2alin () an0.0-0r 972002,
4.4, Aja, sunt ui dut ever car ising inven evi src seu de alin. (1)
(eliza se) dove de servile aria send a lin (2) (aap, m3). $name Se
pesomelor jue argues respec, emul jr al une evemuale proved conactae
“442, lao ordi logic, cel do ees de daeebie ese sfra pencuneor jue
angyjnar In cada crom acs neni sun eliza:
(inves sce en de aa, (1) stele
cadrlperscanlr juice de deep pull ca nw au coceure-dervlure ia
chic de avis
in cata eit peroae jure de dept privat (ize de pl ch cee 22
sauna cere deri in cle de sev),
CG inva svi sree sons ea ain 2 su rez ncaa persoandruriice de
rep pub rea coi dean cota ero.
“442, le cel deal das ster de dete cont in aces cual in cna iver de
ein ito en dealin, (2) ach acl elit cad peor ene ce dept publ
fre mu cercares-devolare it obec de aevinte, ele admisbls existe une proved
‘onvacuse core ae aunel laze ma fiver inveron
“43. ince ce pivete prima eter de dsingere, da ecetrea conn Expnet de
motive prec de lege inant de Gaver se poate ni lei 2 ieriort steer
Fey jure dint] ire ii de eect cero e dept puble = une
‘tue de ereare fen de dept pia din medi ecommic” Se afd Aces
(Groeten ~adhugia nase, LA] ese expesia prtiplorauononil universe sl Iter
‘cadence, princi undmetale aie pin Conia Roms reload. respec pn Lega
Educa Nona lege narica™ |
‘Dar oaerenes ndanenaecnsiue un limba fr scope rel des a pute primi,
eoace este despa ofc! idol el ivecarea. principio auononet versie cu pie bt
tol nae epost bind repo de popes indurals supa laoreet ice
‘stn fe o ear concepts eo mule ral mot Steminat pens lego, a
stent atonomia tives re, de fp o tl atacand realnet sea
Imnere ar conti tng ur aspect al adoomie!unversare. ar Inmua cl fecae initgie de
Ase veden pet 3. al Expeneci de moive, ere poate 6 sccestt le
ucla sen nhdemiesttol ck istam=2Aides/3748
idem Invi superior In area puta regleratere fer invenile de sei cer ce desir, ese
‘nadia B pls, piv nstutele de ceeatre saonona wneratard exe de plane ol
ipl
In orice ca apcra tn practic a reread ju de det publi vind noice
de actvite exceurea-eevolares” peje senate dieu jude Si cena deuce exe
ine ef safle cum Expneea de moive las se neg sf penane juice de et publ ote
suriveriie tue eevee, ph com ee Ge semen enact ck aa averse
inwintle decree” ar ean tet dervolae” in ine pen nat? al (I) in Oe
$1200 prvnd cesar sla cesar eolgid
Dupt cum ee cunnsa, sel mae pen sine dn permanl jie de det public
slo ce ep print icons prevedeie ar 19091191 da Cod cl ef
+ Articll 190: .Perscanale fice de dept pris ot const, in mad ibe,
dar formal prevdoeoe ee
+ Avil 19: () Pascale de dept pb fla prin ee,
(2) rin excep cla cps alm (1) in ear aman prev de lee, persoanle
wie te cps publ te por fina prin ce ele eraser edninbael pubes
‘ena su local ov priate ms prev die.
Posi at. 122 din Legea educate ain ne 1201, dns de itd peri de
en portale flea prin ee)
Dar in module rear aw. 191 alin (1) in Coal civ a et pin oge m8 pot
Inf det prsaue jaro de ep publi a ou perso jude de det pat, Dap cm a
fina 12al Lepi 12011 na rel eat epee vt spe Sen pera ue
de dep publ, de eh map exis legal asneea isi creat penoane jie de ep priv.
lnwadet, ar 12 na dpone aera dec ch pin legen rin Ge ete infejad ¢ nse
‘vast pero se sable dct ae Inse exe operand iis de dep public su de et
ria. Aceustneretre exe confirma ep egiava"
Sian ee ne mal complica in prvi inti de cnet. Atel, confor a 6
0.6. w, 12002, Scion nail de erecaredevoliore et conta in nse wil
Insular de dre publi de depp crea tn abies de wate cercearesdeslarea™
ararerea art 798, ear del! see catego Sn i insti eet pblic™ i respect,
dep pa are exist omultuine sti prvnd tan juries etal de cece,
De exemplar. 1 din Lege 23972002 ivi linia Universi ite Msioesey"
in Buewestsabiest ed aceasta eto [Jonette de tm uproar ji de
‘dept rivar dele publ
Conform aft. 7, un ssiemul najonal de cereoredecelare sum cuprice wmitoaele
ctgoi de nt iy de rep publ
1) nt mato de cerctore-eolare
2) lnstinal de invctamin’ superior de sat serediate sou sine de cerosare- decor ole
acest fre personalities, conte conform Care uve,
Initiate. conve tu stat de cerceare-denclare din mibwdinea Academiet Romdne sou @
acedemilor de rams
aie stint, cen sou statu de crceare devote ogenie canta publie olde opt
pile
©) cenreinernatonle de cercearede-volare infin ix baa wor acorn inernatonale,
D inte ss corre de ceretareelare organza ncaa sociale nationale, componlr
nationale reir autonome
ale inst publce sau de drep public car au ca obet de acts cerctreadecoiarea rk
strata ale acest egal eons"
23 Poti at. 8 Jn sistema naional de cerctar-denlare sunt cxprine, de asemenea,
rmatorele categort de uta tint de dept priva:
2) itt de tmatamdnt siperior particle arediate 108 snr de cerceare-dentare ale
acesora fra personal jain cone cnform Carl wei ‘er note it pron jue ee publi: La ace cone singel bral ee a
‘kG Atl ones wl enTe Ue crn deol organ cs wane noone
Soc stdin eons) areas re arre aCer cd ge reve aie
‘i seen tne mont |] rt pee” cues fees pin bse» Gore
‘Seep Societe po eG) le 191 Coal cles eee peau ee
ear oa a pea pre af) Ina pa at) aU pended ne
GP accu dnche ego of svt omer ov cap! major eta fi 38
‘ogc phe 2 Gre, pe tse hata oar gee ei” “apa ct
(Seta cu peered ppv x flings pin hoie » Canema
‘Din oe de nln ret ch pn tes tll porate eat ple ind
hich duce sven desoer sree eg on ence cu in sg,
‘Stren dict scopes pred antl neers de eine.
“ASL ncaa ce pep cl desl dita ee eden 9 de en iti sea
regenera enn) (ane, entered ence cea eh tw it
‘Serle ecm ot are corr snr ale cpio pn Gat ea ale a3
{in Lege 9 OL eyo nates pra inrptar Sterley pero Je es
[fess fst ora, ena por seh um In ar reper pl (2)
‘Site poten rng vet sf paca ah, srr moana ea vei
‘Stn cones gon gen nc condi Se munch ulna ot
‘tecnica int cement eas) ml frit len. spar gfe crs sepa a db
Teves wie vv snp penta Cae ct, ssa aes
fone cal ct fat convent dang sem ne poor jute x pain
Shicide scan crctarederoen out eta san dealt ith el a 1253
iecoddcat
"G61 Aas omits sla soe eit? Pit a. 1250 Cot il, Comracl
(gchar una gra freon exe pe
nha sl mone aint din eee 1.255 Cod ez care an all
(tene deur ues Cp mindons lg conor exe ania) ee aoa
‘Tl ml ete cate le coc ran sg enor ou pat son ae
bl 28 din Cold ch.
Assn cde even cove Ge ce ng # pred cone cna” ete
sees pot in snp nephron reve acne mp
Tse candi coi tou pnt vce deseo ltr (pli) ees el -prevede
‘onal nae in carl nee Ge ea semen al (5. Lepea
‘Siure ca re rep ep Yl angaaard cre ms eo pasa ue ede pbc
{nd chon devia cecrar dena Genta sed cnc oe eve are
‘Slre’spom dp slain desc pe cleo tren reed ours cone
“153 Dea, gales d cont uel reps el impli) mgs sneer de 5.
(0) putesznreia peter epee a Lagi. BU,
1) ate sou core de ceretare-dewolare ar scop paimonal, ecuosce de wile publi
ale avin, cone su sat de cercetaredeslare organzite cx pecan ace de rept
privat fra cop parimontal:
“dale eget’ negwernamentl, fara scop ptrimonil care au ea oie de ect si
cerceore-tenoirea sau srctrt ale acestora legal ons:
soit comercial core ace pricpal bec de att orearea denotes
2B socitt comercial care au bial de actat i cereareadenlurea sou srt le
estore eal cosine
trent contin ua cna cle de mane
Te ans compari sv sjngs seca cb wa le sul ence pre
latorte gine #5201 te lesa an nome anue reece rT # um. dn Co
‘ones. In ase cod nae pte npevese mtv pep ce eur von
‘tan cece ccna tances (ee vies Cavan. 1). Bas par Jaze I-€ Gal op.
36.244) mane pn cancel ply element lege ive de ei re
“pean a USI: Dac venir xe lars pla rope Oped de spate
Cac mt for en eye ern tapioca waco (eae
R 19 hire indret ack eis xh 9 lad coacal cones isa
calmer ph reahren ne kms gr ee
{rea ai) dn Lepr B16) cra ova See poy seman ee doe
Sduldelree
1 Ils ig lowes neem lrg stones cement 2 ep ee
Bee Nita refine pone cobrancebmrsanes tcl pd mend sca cones tae
ilmenite pss ene Ses gern nes es amas are
Nrcwmvenil nat Sein) WG-10) fama bes apyar ol arg contnarea proce
‘Seow ap cr precy pn sme de ove ova ee cet prac en de
eric inaminte el eet Rama gtr eae rai seg cera pra ib
‘Snir oars ngs en mt pns naa ba Cone ae cordae
‘Slee mca sleep pede spc replace tr ogg nips ter
ire’ i ore sbi pn ar aro So em nip
(altars rae peste incre nga comic slr ce hrs!
18 ind don de prope nda aan eed avo pss rota ten
ie emi lan sr cre pel ene deerme pine re de ome
‘atlinaraonct cn meni rope nin lar Bomn ee pare.
(47. cue ee dle ce ep jus dnze cau ec anpat eve aa eve in
‘ene alin (Inu cng ate al (2) Sa ep ESN
Asan it cl pent ite elenert in a) ust apie pelea 1 in
‘ez eget ven svt mse Rese deal a pcan
‘a age nse ple menor: le pene ce fo oes bn tem pt
‘Speman paca ndhngn= be cate dpa sgh 119 yal
‘ier dee perce ude ete ein eevee i (1) lox ent Rea eid ee ah
‘tral els cease ower tears apd ene vale exept Necro
‘teers tas reves foal (I) Cone elo le epaaen ep tun
‘Sanpete ave Se ec arc se ee i sr pseu ee.
Dbl ee eps spa co ee sar Tsar le sgn’ avd inal ae evan eomere
emolures stn cbe ce sn ha bp cae ma mun ee ole Gece
Dar chin prema eads de efor we teat ch ean capil eg. BIOL
sa Lepr, 6018 nich nara ae lips nce are gut eno lr ns
‘Sod ttt pan ue emer spar in cal nega mia ve pn elie er
{sev rc en ca an el nod ener 3 (1) les nega 691s
‘Sepa Mower, xs psn campo innards eles po 3 i)
ce ll ons art en ct emer veo i pclae okt a Sparel
nj U1 da Lge 12018
Tong ale posite vps cit uma dack in spe speci egy ra sar
prea de pve al, 2h Ueps re 18204, aS Intros are obliga em
‘Brig om pa ie aes ade I preview 3m) fd ara Sr of egtraa
‘Obagi tv mig so pubicn > ry angen preci prnane le Sc nent ae,
‘rn arr rr ser a coating eter eft”
"Tem he reve ea us ree sec nana a ese stat specle
2 pomeranian pes pin Wet np vena elements
ina alt) in Laps 832014 Dar hr ctr ena al ce ieee veal ont
{eee cben ewe oer de cee pete pn a9 (1118) fw da eo mse ea,
‘Sevarice una ge hee npn
tout eel sbogs 1) Dac metal ene sari awe preve conracle
nolan aati rp ere een porn
"Dm pen iene ree de ae exer wma catac de mc ce preele 0
muti inte crenata vmod epic are orn fri le, Ivemtoal ena e ©
emonerate pliner tbl pri cure (nee ase Li) SECTIUNEA ALV-A
‘SUBIECTELE PRIMARE (ORIGINARE) LATO SENSU
Investor salvia in peivns inventor de servic rico sens salto sensu asp crore
angsjtoral a i revenicd dep in conditile a4 alin. (3) 9 Pr ineSarea a. 10 (cereal comercial),
2. Invenaira slat in pivinga invenglor de servicla sricto eens de I ar. 5 alin, (2) in
favoarea cru exist prevedere contrac favor
(9) tn cazul ie care exist o prevedere contractual
4. Invertatrul sari in ipotezareglementata prin a. 9alin, (3) si(4),
5 Inveniatru inven de comands, in condi exstenjel une cluze contrat In acest sens.
6 Unite eireia 1 a cert realiaaea invent de comands, eure clnd exist 0 cauzh
contractual Tn oes sens
7, Succsora inventor oral unt, occae dite stale in cre, ptrivt leg, brevet
‘sar liber acesora. Temeiul legal se reeset, paral In at 3 tza a dou: "Drepal la brevet de invert
partine inventor sau suceesorlal sain dreptur! (siblnieve nor. IM.) Patr celle cazsi Ge
"sucesor* invention (altel decd insti "inven! liber’, eplemensi prin art, 3) aude “succesor”
al uni, temeal este reprecenat de reglementiie de dept comun refriloare Ie "scesine” in sens lag,
(Gociusnd leita privind motes gi eit privnd persoaele jure).
Toate cazuie, rebuie indeplint umatazele condi cumulative
8) invertatoul of uniateaebule st ndeplinesct, dupa ea, exigenele legal expuse mal sus in
‘evi virus dime subiece primar orginare) istrict sens, Be to sera
+b) rebuies ne aft in prezenfe un succesor dupa ea universal, cutie universal sau tly
parcuan,
© caliate de succesor trcbuie sf fost dobindit anterior elbereibrevetl eile “autor”
‘wansmisun, deci uansmisunes tebule sf pura asupr dreptulu la elterazea brevet ia na astra
Arepuul la un brevet eiberat anterior. In acess dn un sia, ne afi in prezefa unui sublet devel
(Gropru-ie, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE DREFT.
DREPTUL PROPRIETATH INTELECTUALE
‘NOTEDECuRS
01
INVENTIA
TITLUL AL IL-LEA
[BREVETAREA INVENTIE!
CAPITOLUL ALILLEA
CCONDITHILE DE FORMA ALE BREVETARI INVENTIEL
DDIFERITE SISTEME DE EXAMINARE IN VEDEREA BREVETARI!
= ssemul examina ie mod exclusiva condor deforms,
*sstemul examina att condtiler de forma, cal si contr ford fu vinta
‘examina amante 3 condor defend)
+ diverse siseme complere
Lege nr. 64/1991 privind brevetele de invenie 9 opt entra se ls pte
osbiliaes dee lege ine o procedura eisai, de drt comun io procedure exsepindla
feedents,
{In ambete catego de procedure relizcaao exiare att «condor de ford a
adore orm
Aceasaposbiliate de opiun rau indirect ia a 23 ain. 4, ptt ew cae: (4)
Jn carl tn care bodnirea de acordorea brevet este ald Icinies date de epirre 0
servnall previzt ta alin. (1), crereu de rove de invemie este publicd neu
‘morimea pivndhotarrea de cordare*
pa ut wwe
Conor sisemiui ata, xia 3 mar fa le procedur de revel.
ub mt
jbrevelt i bese,
‘Cea dea dove faza are pariclrita difete, dupa cum tem opienz de abn incepat
‘enzy examinare (cea ee asiguraaeclerrea procedure examiare, cae se cetuaca fr co
‘mainte fost publctacrre de brevet) or cimpotiva, nu rece la aceasta peibilitate
Fieare dine seewe fre copendecateve cape.
Gann © acon NAL (Buceret, 200; 3110201. Rieti rin. see
‘Bond fdr err oar at rec ee ie
Iicweg hoi tc meee uno len poe pea
‘tins Dep pei cnt Prom "N ew oe deine Cet
‘Refeoracmia! cm conte re edo se ai
Unde pd comatl Note de cy" nn 199 pr ee ete
‘nit pen" ea st pet ed acm ro pn a
{oot ct omc 6 at stp eee 322 da 3 gut 9 pea
ere ar srr" dc oe Tra are lcs te eo
‘re nd er dane
Ase mda Aferen LM omit Dp eprops inlaid Inde ncaa de
rosa ar oi le, Univer i Bae 147, p91 100 AZA DEPUNERU A.CONTROLULUT PI m
"CONDITIILOR DE FORMA, A PUBLICARII CERERII SLA PUBLICARI
‘RAPORTULUL DE DOCUMENTARE
Inprincpi exist ma mute pe:
I Depaere eer de brevet si a documenta’ necesae,
2 Conotlpreimioaral oniior de forms;
5. Publeares exer de breve;
4. Pobliaren rou de documenta
‘LLLETAPA DEPUNERII CERERII $1 A DOCUMENTATIELNECESARE
‘Vor examina mai multe probleme:
‘A. Pemoanee ndituit a depune certea
1B. Undesicum se face deneres ere
(.Conliil etrebuie inept de erern de brevet
Documenta necsars brevet
E Inrepisterea cere sa documents
F Eleleinegisari
TLLA, PERSOANELE INDRITUITE A DEPUNE CEREREA
Anicolu 2: soliton» perouns fie su jorigic8cre cere acordares unui brevet
4e inven ara, 5 ala. 4 spune ea Jn cae procedure fue OSIM, solic este
‘considera fi pesoana idheputia la aordarea breve.”
Conon act. 13 alt. 4, “Depunerca cera! de brow! powe ft facw de persoana
Indep fo lberarea brevet, personal sain rice mod presets de regulsmontl de
plcare a presente leg"
“Asada, cereea poate fi depus, in pincipiu, de cave ore dine sbictleprimare
(tt oi late sass) enumerate Supra cu o excep plus ander (are mu et un a de
sabe.
In coma ce priveste aczasa dia une excep ests ure problenereferioar Ia naturea de
nda
Problemale sunt ist, mai ini ca urmare a defn de care lege a expeseh
“wandatar nutri’ a2 th: ymandaarautrizat canara in propriette
Industral, care poate avea sealed raprezenare in proce foe Ofc ce Stat
pent tment gi Mrer=
‘Apel ca mare flo cesta uma expres in pres! Regulametul. De
{obiceal protect recum 1s. (sbieaele rote
‘Cea ma imponana (si dfs) operation in cadrl exoninarit de fond exe eceea ©
Sea nan stn spi ponies ve dhl ia. 9
Potivit on. 9 alin. 2 si 3, (2) Stadia tehnici euprinde tote cxnostnyele care an
dent accesible publi print desrire seis or oral, in flasre sou in orice al
‘med pn a data deposit erent de rovet de lent.
(3) Stadia! telnet exprind, de asemenen continual cererfrdepure fa OSIM sf a
acetate es, Pierce come inmate eae wean speciale rin cares aigure usr sou deepal de expose exclusiva
‘com ezuha din an
‘Breve ds rastere dept de propre data aupea inven Creda ea seats
«ste singul eet ce constitu un etre direct i speii al revel. Est devarat aa
42 alin (1), regementand (ansmiterea depure, vorbote despe "urepurile cr deur din
breve de inveowie’, dar opreciem co scrasa exprare se refea Is prerogative ce eompun
Arsptu de propicit® industrials supra inven. Celle dreptu letra de brevet (de
Priorat, de despogubi te) se eee eu uareounor ae fale uri (de exempu:drepal la
‘Srpapubid~ a unmare a inalcart dreptldeeaplatr exclusiva; dep a aie tie =
fin tered eetractli, inccit pe baza deep! ust de a cee aceasta asics dep de
~ ca urmue a consti! depot epemena sau Indep peor prevazue Os
Fege penis eeunoastereaprioiatilor exceptionsle).
"No ne alata pare ca breve! are si efecte cu concer prsnal-nepatimonial,
‘Tela bevel fo scene sngura calilate,stunc cand ese una, legs nf reaunoaste
‘ssxmenesdreptr it nei cand ete chin inventor, repre peronl-npsrimanae tin
fn decaiaten de tla de breve, ide aces de autor, in sees singura clits, a inven
Drspl ln clita de inveniator existe mai iinet independent de brevetare, pein ede
exempl, a 51 alin (1) Iie) nds peroana sa ceare anlar unui breve (lca ular
‘vests in inten cali sale d inventor, preeistenta brevet.
I. NATURA JURIDICA A BREVETULUI DE INVENTIE
Conover.
Asta, totus,exta uname in deepal nose supra fpr ca brevet este un at
Jide sdministav uneraL™ Breveul, ind emis de care OSIM, expr mnifstres de
‘vointa nesta organ al ainsi public i produce eee pe care lege lesb, voina
‘olivine beveullnewand rou dea delaca procera pesesa de lee
‘Docrina ramane ine dvergnt in ealificnren brevet ca at decaaiy (Scondcescu,
Longin; A. Tatar, P. Teodorescu: Y. Eminescu, "Dept. St. Cupenary I. Macovi;P
Rubies) of consi de crept (Caren; ¥. Eminesea, ol. Gh leseu).
“Apreciem ca revel este un act constiut, iar declratv. Nu credem ca reveal doar
ecunoasi un dept de exloatae exclusiva preeistertemiei breve ia din reel nate
fest dr, cae ~ prin voila lei, pe baza tel Hefuni aceteia" reoosiveea pana la
‘momen consti depot repent.
Penta opins pe eare mo imparcsim, a fost ca argument, sub Leges nr. 62/1974
vind invents inovaile, inpejurre (rai in sporti octal ale art. 3 alin (1) ib)
2 legen insuie un rept do flsire pesaala aterour peniru acela cae, mai isine de
brevets invent de ete o alia peroans, @ flsito independent si cu bunvcredit,
“Azjumentl au ese convingstor, pein ea
memonataflsini, cla veme es nerioaabeveari apa mal depot cz svat
de ap deat a un eet,
chiar dca am accept existenta unui rept penu cesta pevioudaaneioara, acest
ste ina deel de propia industria ce so nase din breve, el un drept caren ae toate
propel scesuia bucaars, lisesi exclusives).
‘Sb lgen esa! fnvigoare, ena dau nol argaente pear ciractrl consiutiv de
‘ruratonl unos reed curopen siren de axe Of European de revere “OE B
A se vle. Cone, Pros ilar yin Boe, Ete Asm, Bw ITT, ES.
‘Shyu Dope Bp debe Bash np. FE
Ten dct sti contin xi ae ei De eempa ia del aera rb os A
Miler MDa llc! Pg Pat. Tres om Cpt Wat aig Company, Pao.
19 18) Soper cmd ropes "wos rr” ‘repli al breve Af, conform an 32: C1 incepore dela dt pei corer de
‘reve, In conformiate ex prevederte ort 22 clin. (1-0, cereree engi slices
'mod! provzerin provctioconfrta port disposi at. 31. Raza de ites ein
‘xcept, dae sin Indep enue condi spacial, = recanoaste un dept rovizeri supra
inven, mi inainte de eliberarea brevet. Imprgjurrea ca leila devs sa
reglsmenteae, rina. 32, sce! dept demonseaza tral cal naeea ella bevetuh,
‘texas dred exloure exclusiva soem de cee ost neces ea servi prin art
32, Mai mit deat ata, conform art. 56 ain (4), "/ncdleareadroproilr previ leat. 31
‘atin (1) ee are tert dp publicarea cere de breve! de ivemte rg per prsoansle
‘Sinvate obliga de despair ptr eb conn, tal petra ple deaplgnbilor
ind exeeworty ipa tberarea reveal." Aranacen eect i pena dupa
‘momenta scorari breveulai demonsesza ca mumai la 2est moment se ase dept de
propriate indus.
‘Asada, in conchaie, bevel 6 invete este un at juridic unital adminiray,
conan de dep
Numa int-an ses foarte estan si pei, ar putea vob - vena - espe caracterl
ecorai al brevet, rca fete sale reroactveaza de nda corr si pan la aceea 3
‘consi epoch reemensr.
IIL PERIOADA DE VALABILITATE A BREVETULUI
Breveul este tempore. Career enpoar al breve onsite wn ctor de asigrare a
ropes
Potivit at. 30 alin. (1), Duets Breer de invoteexte de 20am, nerpere ee fo
te de deposit
‘Daa dei cur cuge temmensl de asbiltate este date deposits element, chiar daca
‘au invoca prorat exceptional (antoare). De ace, iunea!brevul ese socal ca exist
‘alail de it moment dpocii,indferen de dita citera sale dar sub cond acest
ibrar tila de breve poste opine i lpn aordari breve, excusvtea de explotae
1 ivende! sale chiar si aelor peroane ce wu folsitivent respectiva i neva seas ine
ate depoci si accea a cord breveull, Bitte, in eozulreglemet prin art 3,
invocarea se poate oe sal inaitea ordi bevetua, dar = confoom at 56 ali (3) = i
pn plats despogubiiova fi execitora nim dpa elibersrea breve.
‘Dart legals de sailtat trove pat nen puntata a urate
= prin entre tiara a brevet,
lpia decaderea so din drept pent pla txeor anusle de meine: in vigoare
(costa)
La incre vali brevu,inierent de aun (expire menu, renanr,
ecadere), invent cde dome public
pt ene
"Canin a 32 in (0 rt cer adn in pec deplore
consented ioe de peoionse, pec cre se scan wn “be e pcre”
[eompleigaar fina dn Leea 64199 ey ceca mdf css pr Lees ne
$6302 Cofrm wt 3 in rmaait aLngita 191 Pout ca pra is
eutse pen rtaras herr re to pat vplnas fom a bnrse sr sr
‘alge oct" Ive cet por pcre
em fo pire et a
6 TITLULY,
‘CATEGORII DE DREPTURI NASCUTE IN LEGATURA CU INVENTIA,
SECTIUNEA
CONCEPT $1 ENUMERARE,
1. Concept. Crearea gi utlizarea inventil determind naslerea, intre diverse persoane
(Gizice sau juridice), a unor reali, asadar apart unor relat sociale, a cSrorreglementare
c.Ineadrul acestorraporir juriice, exist drepturi si
‘obliga aparfinind persoanelor implicate. Dintreaceste érepturi, unele sunt generate de Insisi
crearea inventici, altcle presupun brevelarea acesteia, allele apar ca urmare 2 exploaiirii
brevetae ete. De acces, considerim e8 formula "drepiuri nfscute in legaturd cu
este cea mai potrvia spre a acoper inteagi aceasta diversitale de situa
2, Enumerarea categorillor. Din analiza Legii ar. 64/1991 prvind brevetele de invent,
rezuli €& drepturile care se nasc in leghtuel cu iaventia se pot casifica in doul calege
drepmurilettlarului de brevet; dreptrileinventatrulu care nu ese titular al brevetului?
Incele ce urmeazh vom prezenta drepturiletiularalu de brevet,
SECTIUNEA A I-A
DREPTURILE TITULARULUI DE BREVET
§1. Drepturile titularului de brevet - fie cd este vorba despre autorulinventic ie cS
este vorba despre o unitate
3. Enumerare, Titular de brevet fe cd este vorba despre aural inven, fle c8 este
vorba despre o untae (angajator) se bucura de umitoarele drepuri subietve: dreptulsubiectiv
de propretate indusrala asupra invenie; drepul la despagubiri materiale, in cazul incaledit
Areptului de propretate industrials; dreptul de pioiae
4. Dreptul subiectiv de proprictate industrialt asupra inventiel. Textele legale
principale care enunja exisiema acestui dept sunt ar. 31 i 32. Avand in vedere importania
acest dept subiectiv, el constituie obiectl une analize detaliate separate,
‘5, Dreptul la despigubiri materiale, in cazul incdledrii dreptului de proprietate
industrial. Potrivt art. $6, (1) Ineilearea dispoziilo art. 31 alin, (2) consttue infraciunea
de contrafacere si se pedepseste cu inchisoare de Ia 3 luni ls 2 ani sau cu amendd. (2)
Impicare inlaturirispunderea penal. (3) Pentru prejudice ceuzate, titular or beneficiarul
tune licenfe are dreptul Ia despagubiri, polrivit drepului comun, $i poate solicita instanjei
judeettoresti competente si dispund misura confiscri sau, dupd caz a disirugerii produselor
Contraficule. Aceste dispoztii se aplicd si materialelor si echipamentelor care au servit
nemijfoct la sivirgiea faptelor de contrafaccre. (4) inealearea dreptuilor prevazute la at. 31
alin, (I) de eatre teri dups publicarea cererii de brevet de inventieatrage pentru persoancle
vinovate obligatia de despigubice potrivit dreptului comun, till pentru plata despagubirlor
Find executoriu dup eliberarea brevetulu. (5) Prin exceptie de la dispoztile art. 31 ali. (1),
actele prevazute Ia ar. 31 alin, (2) efeetuate de un ter anterior dalla care s-2publicatcererea
"Pen ars acs expres ase veda A. Pes, L Mihi oma 113g arm
= Reevodea A Parse, L- Mit Loto e brevet sau date la care soictantul i-a Picut o some, inslis de o copie auentificatd a
cererii de brevet de invenfe, nu sunt considerate a aduce alingere drepturilor conterite de
brevet".
Desigur cd ttwlarul brevetuli poate decide 58 nu recurg fa calea procesului penal, ci,
‘ntemeindu-se pe dispoziile art 1.357 gi urm. din Noul Cod civil (ar. 998 gi um. din Vechiul
Cod evi) 58 preinda despagubie printr-o actune civil,
6. Dreptul de prioritate al titularului de brevet. Conferm art. 16, ,Orie persoana core
a depus, in eonformitate cu art. 13 alin. (1) gi art. 15 alin. (1), 0 cerere de brevet la OSIM sau
fnecerorul s6u in drepiuri benefciazd de wn drept de priortate, ew incepere de la data
Caracterl general exprim’Imprejuarea ci ru sunt precizate, in mod conere, ce anume
tiv sntinterzte.
“A se vedet: B. Scondtcescu, V. Longin, 1. Richter, opeit, p. 122 ~ 129; Y. Eminescu,
‘Trav ee propriciee industrial Vol. Crea no, Edita Academie, Bucreg 1982, p. 126 127
[luerare cats in contiae: Y. Eminescu, Treva) A. Petrescu, L Mika, Invenio, p. 227 ~ 230; Y.
Eminescu, Legea broetclor de inven. Comentarty,Eatura Lumina Lee, Bucuet, 1993, p. 199
201 flerae eitatd in continvere: Y. Eminescu, Comencarin}; Gh. Bucy, L, Bulgit, T. Popescu,
Protectia propre indusrale Ix Romdeiasiprevenrea cotrofacer dura 08.1 M, Bucutegt,
1994, p. 156 158; W. R. Comish,Inellctual Property: Patents, Copyright. Trade Marks and Aled?
Rights, Edtura Sweat & Maxwell, Londra, eda 8 3:2, 1996, p. 213 ~ 216; J. Schmidt-Saalewski,
opel, p. 72-74, J-L. Piene A. Chavanne, JJ. Bust, apt, p. 253 261; A~C. Stene, Drepule
confete de breved de inente, in Propricite intelectual ~ indwirald s! invenicd, Fundata
Proinvet, Bucur, 199, 9. 247-251
se vedes B. Scondseescu, V. Longhin, I. Richer, oncit, p. 125 (gi bibliograia acolo
indicat. In acelgi sens, M. Coca-Cozma, infraction! economice prewicue In Cod pene, Edita
‘Suinyiea, Bucuresti 1974, p. 307
A se vec jurspradenya indicat de A. Chavanne, JJ. Bust, opt, p- 254.
TA sevedea W.R. Cornish, opel, p.213.
"Tn acest sens, «Se ede: B, Seondcesu, V. Longhin,L Richi, pip. 124; M. oem
Cooma, opt, p. 89.
A
8 reduse a unui obiect brevetat, cece ce face imposibildfntcbuinjarea acesua in industie (de
exemplu, © masinirie redusd in dimensiuni spre a servi drept medel) nu constiie
conteafacere!
712. Folosiren produselor. Accasié forma de incileare 9 exchusvitiii recunoseute
iulauli de brevet de invenjie este distinct de “/obricarea” produseor, desi, de cele mai
i. persoana care fabrics produsle le i folosese; realizrea cumultiva a acstor dou
constitu o agravantd? Exist conirafacere ata in cezlfolosiriproéusuli brevetat,
tft in acela al folosiri procedeului ori a metodei brevelae,precum si in cazlfolesiei unui
produs nebreveta, dar cae fost objinut prinr-un procedeu sau o metods brevetate.” Existenta
(x absena clita de comerciant esc nerelevant, dar numaifolosiea in seop comercial ~
si aceea in scop personal — constiuie Incleare a exclusiviii in toate cazurile. eaua-
ceding a celui care foloseyc produscle tebuie dovedis, deoaece este posibil ca produscle
Folosite 8 fi fost puse in ciculaie cu acordlttlaruui de brevet!
73. Oferiren spre vinzare a produselor si vizarea acestora, Anterior modifi
rin Legee nr. 20372002, art. 340alin, 1 it) din Legea nz. 64/1991 intericea
seomercializarea”,aliuti de ,aferirea spre winzare”. In prezen,textul corespunzitr, adicd
art 31 alin. 2) lit) din Legee nr. 64/199, a inlocuit termenul ycomercialzare prin acela de
wvdnsare” ~ ceea ee, in opinia noastd, este crtcabil, deoarece ,comervalzaree” se poate
Tealiza si prin ale operajimi decét vanzarea, Nu mai putin ins, aprecism c@ si in prezent
termenul vdnzare” tebuie njeles Tn. sens larg, economic. agadar co activate de
comercializar, far nu in sens stil juridic, agadar exclusiv ca gi .conimct de vénzare~
cumptrare”. Spre aceasi8 concluzie ne conduce binviaia eB, deoarece an. 31 alin. (2)
consttie traducerea art, 28 din TRIPS ("Acord prvind aspectele dreptrilor de proprietate
intelectuaa legate de coment” - “Agreement on Trade Related Aspects of htllectal Property
Right, care consiuie Anexa 1C a Acordului de la Marakech din 1994 pivind constiurea
(Orgarizajei Mondale de Comer’, termenul ,vénzare” a fst prelutcaatare din cuvntl englez
sale", ate isin contextul de orgie are injlesl lrg de .comerciaizare™.
‘Aceste preciaari terminologice find fut, trebuie ardate8 exchsivitatea ttularlui de
brevet este incSleatd att atunei cind comercilizaea sa fieut de edtre un comercant, ct
«ind punerea in circulate apartine unui necomerciant, ind — de asemenea -indiferentdacd s-
4 sivdryt doar un ae zoat ori dae8 nus objinut nei un beneficiy sub acest dn ura espect.
{otusi, se considerd* cf donatia produselor contaficute ori
incidena leg.
Sante daar eupresinte conf cea] indent dct produ pus
in ciculaie au fost sau nu contrafteut i ica
produslor fir acordal ular drepull de pret anv
A se vedea B. Scondacescu, V. Longin, . Rieter, opett, p. 124 (i bibiografa acolo
indica.
#4 se vedea A. Petrescu, L. Misi, veto, p. 228
> jn acest sens, ae vedea A, Chavon, JJ; Burd, op. p23.
* in acest sens ase vedea: M. Coca-Cozma, opi, p. 308; Y. Eminescu, Comtentari, . 199 -
200, in gens conrar, A. Unguteanu, opcit,p- 3 ~32.
A se eden ¥. Eminescu, Comertri,p. 200; A. Ungueans opel, 32.
‘ Publiat in Monitorol Ocal ne, 360 bis din 27 docembre 1994, p. 717-751
* Ratfiea prin Lgea nr. 133 din 2 decembeic 1994 (publiat in Moniterl Ocala. 360 din
27 decembrie 1994),
A se vedea B. Scondacescu, V. Longhin I. Richer. opcit. p. 143 (i bibliografia acolo
indica.
"A. Unyureanu, opi, p33, cae combate opinia poi etrea "cea de ca forma sub care
= poate infgia contrafacerea ese acea a pune in cite de obieete coma” (Y. Eminescu,
Comentartn, 200)
° Exclusivittea este incSleats nu aumai atunci cand comercializarea are ea destinatie
ala intem, ci i atunct cdnd se realizeazs prin export, important find numai dae inchelerea
ontractului s-a ficut pe (eritoriulstatului care a eliberat brevetul de invenie invocat'; de
aceed, ne aflim in prezenja contrafaceri chiar gi atunci cid, conractl find incheiat pe
(eritorulstatului care a eliberat brevet de inven, marfa este expediatS dintro (ard srdind
tre o ali fara strana.
Salariagi-vénzatori sau itermedtarii de comer| (comisionari) nu pot fi considera, ei
Ings, ea inctlednd dispoziile art. 31 afin, (2), acestea urmind a se aplica ins, dup eaz,
patronilor acestora sau acelora care se servese deci in realizareacomer(uUl
[Numa comercializarea produselor consttuie contrafacere, iar nv si schzitionarea
acestora; doar daca persoancle eare au achizilionat se folosess. in at scop decal cel personal,
de produsele astfel comercalizate, ne aflim in prezenia conrafacei, intruct, de aceast dat,
‘este vorba despre modelitatea‘folosiri" produselo.
Regiml jurdic al “comercializavir este aplicabil si “ofr spre véinzare",ineucdt gi
aceastdsctivtae are ca finalitate “comercial/zarea” (sau “Jolos rea" produser brevet
74, Importul in vederea folosiri, ofeieii spre vAnzare ori vanzirll produselor.
Consttuie incleare a exclusivitiii nu numai exportul produselor (pe cale ycomerializsri"),
ci si importulacestora (in vederea folosii,oferii spre vinzere ori vnzari) in fra peal carci
tertora ig are aplicabilitstes brevetul de invent invocat~ i aceasta indiferentdacd importul
provine sau nu dint-o tard pe terloril crea invengia este, de assmenea, brevetas. “Dacd
brevetul poartasupra unui procedeu, este iicitsintroducerea[. produsului objinut in mod
direct prin acest procedeu.” Este coniroversatd problema daed sinplul tranzt al obieetelor
contraftcue, destnate une alte ar, consttuie sau nu contrafacere.?
7, Utlizarea procedeelor, precum si folosirea, oferire spre vanzare, vanzarea
sau importul in aceste scopuri a produsului obtinut direct prin procedeul brevetat. La fel
ca 3i in cazul folosirii produselor, exclusvitatea recunosculditlrului de brevel poate f
cleats prin ullizarea procedeclor brevetate. Protect confertaprecedeulul prin brevetare se
inde si asupra produselor objinute direct prin acest procedeu, in sensul e8 sunt interzise
folosicea lor, oferirea spre vinzare, vinzarea sau import in aceste scopuri- sub toate aceste
Patra aspecte riméndnd valabile considerafile anterioare refertorre Ia atfel de forme de
contrafacere in eazul produselor breveiate. Tot astfl,oferirea uiliziri unui procedeu brevetat
Incalcd exclusivitatea titularului brevetului. fn toate cazurile, este nerelevanté existen{a ofi
xistenja ealti de comerciant a teruui. Dar “[.] ednd este vorba de un lucrdtorsalariat
care intrebuinjex2é un instrument breveta sau o masind pentry industiapatronului 38, elma
poate fi feu rispunzator, Rinde8 ms realizeazh niei un bensficiy cin acest apt” In sf
exist controversi cu privire la fapil éacdtrebuie sau nu precumati enstene flei-credinte @
celui care folosete procedeul; pentru rispunsul afirmati, se arzumenteszé cB aceasta flosire
“ese, in sine, o activate prin care se urmdreste objinerea unui rezulataflat in legétura de
‘cava la efect cu procedeulullizat™;réspunsul negatv- la care ne altura - se intemeiaza pe
ideea eX "simpla existeni a raportulul de cauzalitate intreulilizaren unei metode sau a unui
procedeu si rezultatul urmarit nu relevd si pozitia subiectiva a pwitorulu, de cunoastere a
se veda jrispradena francez cia de A, Chavanne, JJ. Bus, apc p. 256,
den,
2 Publicttea comercial in oot formelesle ese inelus ic
44, Sehmide-Szalewski,-L Pier, opel, p73.
* Ta senslexisteneiconiraaceri, a Se vedeaB. Scondicsscu. V. Longin, |. Rice. opi,
1p 144 In sens contar, a se vedeajurispeudenia trancez8 inden de, Schmi-Sealewski, J=L.
Pierre, pct p. 73 ide A. Chavann Jl. Bus, pit 261
B, Seondaceseu. V. Longhin | Richter, ope. 128
Y, Eminescu, Comentri,p. 200 (si biblografs seo indict) caracterlui protejat al metodei sau procedeului folesit
stabil gi doveditspentra ca fapta si constitue infraciune.”
8. Limitele exelusivittii exploatirii inventiel, Preropativa exclusivitatii nu este
absolut. Conferind titularului brevetului dreptul de propritate indusviala asupra inven\ii,
Fegiuiiorultrebuie ea, pe de alia parte soiba in vedere gi alte inerese de naturd econcinica,
social ori care jin de echitate. De aceca, prin lege sunt statuote mai multe eategori de limite
‘ale dreptului subiectiv de proprietate industrila asupra inventii, a edror importana inpune
‘analizarea lor soparatl
aceasis cunoastere trebuind a fi
SECTIUNEA ATTICA
DREPTUL PROVIZORIU DE EXPLOATARE EXCLUSIVA A INVENTIEL
9. Confinutul reglementiri. © noutae important adusd prin Legea nr. 64/1991 a fost
reprezenteta de prevederile art. 32, conform eiruia: ,Cu incepere de la dota pubiedril cererit
cde brevet, in conformitate eu prevederile av. 22 alin. (1) ~ (3) cererea asigurd solcitantuli,
{in mod provizoriu, protecjia confertépotrivi dspocililor art. 31.”
Din conjnutul alin, final al an. 56 rezultd in mod implicit e& aclasiefect se produce gi
{in poteza in care, mai inainte de publicares cereri de breve, solicitantl beevtulu il someazi
eter si ncetezesivargirea fapelor previzute de at. 31 alin, (2), comunicdndusi in aces sop
© copie autentifcats a cererii de brevet de inventie; aceasta concluzie se impune deosrece
textul menfionat prevede ci actele efectuate de ter anterior primiri acest somatil yw sunt
considerate a aduce atingere drepturilor conferte de brevet", de unde se injelege ~ per @
Contrario ~ c8actele savirite ulterior acelui moment pot f saetionat,
10, Ratiunea reglementari. Reglementarea dceptului provizeriu de exploatare exclusivd &
{ost determinatd de realtatea existenei unei perioade Indelungate de timp necesare, in mod
obiectiv, pentru verfiarea exstenjei conditlor de brevetailtate 2 une! inveagi. In pls, potivt
at. 23 alin. (1), “Examinarea cereil de brever de invenye poate i cerud la dora de deposit @
cererl de brevet sau, dupa ca, a deschiderea fel najonale ovi ta termen de 30 de lui de la
tuna dintre aceste date” (sublinierea noastré, LM). Aceste dispozii (cae constiuie 0 neutae i
port cu reglementarea din cuprinsul Legi nr, 62/1974) permit slicitanjilor de brevete ea, dup ce
si-auasiguatpriortatea prin eonstiuirea depozitului reglementar national gi, i plus, cu condita ea
teqilor sf le fi fost Pica sccesbili (prin publicae?) cererea de breve, 28 poald testa valoarea
eetiva a inventors si decidt continuarea proceduril de brevelarenumai pentru aceea cre tree
cu succes acest test*
11, in cazul respingerii cererii de brevet de inventie, al retragerii acesteis ori all
bandon el, protetia provizoric inceicazs etroactiv’
12, Consecin{ele inedledril dreptulul provizorin de exploatare exclusivA. Astfel cum
rezultd din prevederite alin, (4) ale art. 56, sanciiunea incilerii dreptuluiprovizoiu de
exploatare exclusiva consid in obligarea personelor vinovate la plata de despagubiripotrivit
dreptului comun, dar ttl pentru plata scestor despagubiri (cel mai adesea, hotrirea
judecitoreased) devine executoriu numai dupa eliberarea brevetul
TA Ungucan, opt. 32
2 Dae, de exer, cefrea fs ies, darn a fs! ne publi, ep consiera
ss puso conrater, in iptezs expla acl inven deci un tara publi ee.
"inadnisibiitca sation atlor de eploatre inven, dae acest at au fst.
sve anterior publi cererit de breve de iver. ele spisbl in drt Fancsn, (A
‘vedea A. Chava, J. Butt pct, p. 257).
‘ices volea Viner Canoe Ptar Linn Lex, Buea 1993; p13 = 142
* Sub aspect espingai cra se veda Y Einescu,Comentar 9.43 LIMITELE DREPTULU! SUBLECTIV DE PROPRIETATE INDUSTRIALA ASUPRA
INVENTIEL
CAPITOLUL
CONCEPTE $1 CLASIFICARE
1. Ratlunea instituictHeitlor dreptalaisubieetiv de propria
Deoplul subicctiv de proprette industrials asuprs invenfeh ese, aga cum am art un dept real,
sjadar un drop absolut, in Sensul el este opozasl erga ons. Diniro al perspetivd ins, acest drept
‘nu ae carcter absolut, in sensul eB preropaivele cel eompen compart snumite limite stable de
legiuitor ca ware 2 neces oroti 2 ltor inicrese (de nar economic, social or inind de
chia) deci cele apartind titlarull brevetuu de invent. Ansamblutacestr limite conribuie
la prevenitea iransformii brevetulu de inven fun monopol absolut, ceca ce a consti un fcior
Je rinare iar nu de stimulare a progresului choice ine.
2. Limitele instituite de
dustrial supra invented.
8 confinuul deptlusubiecti de proprietae industrial asupra
invent
3. Categorie limite, Aceste limite sunt de dou feu, si aune Hime generale gi, respectiv,
limit specite?
3.4. Limitele generate sunt plicable oricrul ular de bevel, ndiferent de obietl inventor de
rmodaliiaen de flosie a acstl,
'32.Pede ali pare, imitele speciale fie ® privese numa anu catego de tila de brevet, fe
«se refer numa ls nmi eategori de invent c8 avin veer anumite condi in care invengile
sunt utlizas. Limitle speciale, dact sunt privte din perspective tiularle brevet, constiuie
Sttbic.ole prerogative sale de a opun tailor acest brevet, Pe de ali part, acd sunt privite din
perspectva terlor bene‘, acest limite specie consltue peril de ular i condiile
Strict previzte de leg ~ a invent; este motivul perry ear unele dite aces limite spite sunt
mite
umorare. Linilele generale consau In caracterul teri si in caracterl temporal
xclusiviti exploatii invent
Limitele speciale sunt mai numeroase. In prezent, in dreplrorin sunt replementateurstoarele
limite speciale: drepul de folosire a nei inven breveate in consructa gi Funcionrea vehcullor,
dreptul de folosre personala anericar’, dreptul de producere sav de folosire a invenici In Scop
experimental; depul de folsie a inven asura dren dep de propreate industrial =a epuial,
rcp de olosrepersoalaulteroar; cenele obligato
'. Implicatile TRIPS asupra reglementiri interne a unera dintre ti
tril iventiel. Astfel cum in mod jasien ea arila?, depozfile inteme
referitoare Ia unele dite acese limite speciale sun! complete cs prevederile art 30 si 31 din TRIPS,
sonform eirra
a ‘Aut 30:°Membri vor putes prevad excep limiuse lo drepnrieexclsive conferite
rina brevet cu condi ea acestea sd mu acd anger in moe neste! exploarart normale @
‘brevet hres conceze um projet nefusifi itreslar lege ole iuarulu Bevel, cv
Iuarea in considera ieresclor lege ole tertile."
* ‘At 31: fn eazurile tn core legislyia wnat Membru perme alte wild ate obec
tut brevet fd emrlarea detinivorn! dpa inclu wiz de ede pterile public aude
dire ter aura de ede acest, Yor fi respecte worse proved
2 utrizarea acestl uli va fi examiata pe bazarreunstantelorproprilacetla
» 0 ate de wiicare va pues rfl permis decit deed, Ina aceste wil
You might also like
- Rezumate Cauze CEDODocument10 pagesRezumate Cauze CEDOBianca RezeanuNo ratings yet
- Contractul de TranzactieDocument5 pagesContractul de TranzactieBianca RezeanuNo ratings yet
- Grile Procedura CivilaDocument2 pagesGrile Procedura CivilaBianca RezeanuNo ratings yet
- Contractul de DonatieDocument16 pagesContractul de DonatieBianca RezeanuNo ratings yet
- Repartizarea in Sali A Candidatilor Auditori de Justitie5.09.23Document50 pagesRepartizarea in Sali A Candidatilor Auditori de Justitie5.09.23Bianca RezeanuNo ratings yet
- InstructiuniCandidatiDocument2 pagesInstructiuniCandidatiBianca RezeanuNo ratings yet
- Contractul de LocatiuneDocument13 pagesContractul de LocatiuneBianca RezeanuNo ratings yet
- 5 Marcile PDFDocument52 pages5 Marcile PDFBianca Rezeanu100% (1)
- MEMORIUDocument5 pagesMEMORIUBianca RezeanuNo ratings yet
- Null 2 PDFDocument6 pagesNull 2 PDFBianca RezeanuNo ratings yet
- Curs 5 Drept - 2019Document6 pagesCurs 5 Drept - 2019Razvi RazvanNo ratings yet
- Null 1 PDFDocument5 pagesNull 1 PDFBianca RezeanuNo ratings yet
- A T Stanescu Coord - Materiale Seminar - Societati L 31-90 - Set 1 - 2018 - NeREZDocument2 pagesA T Stanescu Coord - Materiale Seminar - Societati L 31-90 - Set 1 - 2018 - NeREZBianca RezeanuNo ratings yet
- Impresionismul MuzicalDocument6 pagesImpresionismul MuzicalBianca RezeanuNo ratings yet
