MATRICI ŞI DETERMINANŢI.

TRANSFORMĂRI ELEMENTARE

SEMINAR 1

 
1 0 2
Problema 1. Fie A = 2 1 −1 ∈ M3 (Q).
 

3 −1 3
Dacă f (x) = x2 + 3x + I3 , să se calculeze f (A).

Soluţie
f (A) = A2 + 3A + I3
 
7 −2 8
A2 =  1 2 0  .
 

10 −4 16

Deci
 
11 −2 14
f (A) =  7 6 −3 .
 

19 −7 26

!
1 0
Problema 2. Fie A = ∈ M2 (Z).Să se determine An , n ≥ 1.
1 1
Soluţie.
! ! !
1 0 1 0 1 0
A2 = , A3 = , etc. Arătăm prin inducţie matematică că An = .
2 1 3 1 n 1

Pentru n = 2 este ı̂ndeplinită condiţia.

! !
1 0 1 0
Presupunem că Ak = şi arătăm că Ak+1 = .
k 1 k+1 1
! ! !
1 0 1 0 1 0
Ak+1 = A · Ak = · = .
1 1 k 1 k+1 1

1
2 MATRICI ŞI DETERMINANŢI. TRANSFORMĂRI ELEMENTARE SEMINAR 1
 
0 1 0
Problema 3. Fie matricea X = 0 0 1 . Să se calculeze X n .
 

1 0 0
Soluţie
   
0 0 1 1 0 0
X 2 = 1 0 0, X 3 = 0 1 0 = I 3 .
   

0 1 0 0 0 1

X 4 = X 3 · X = I 3 · X = X, X 5 = X 3 · X 2 = X 2.
Arătăm prin inducţie matematică că

I3 , dacă n = 3k


X n = X, dacă n = 3k + 1


 2
X , dacă n = 3k + 2 .

Problema 4. Să se verifice egalităţile :

 
 a+b b+c c + a 

a) a2 + b2 b2 + c2 c2 + a2  = 2abc(a − b)(b − c)(c − a)
 
 3 
 a + b 3 b 3 + c 3 c 3 + a3 

 
a − b − c 2a 2a 
 
b)  2b b−c−a 2b  = (a + b + c)3
 
 
 2c 2c c − a − b

 
x y z 
 
c)  x2 y 2 z 2  = (xy + yz + zx)(x − y)(y − z)(z − x)
 
 
yz zx xy 

Soluţie:

Aplicăm proprietăţile determinanţilor.

a) Adunăm la coloana 1 coloana 3 şi scădem coloana 2.

 MATRICI ŞI DETERMINANŢI. TRANSFORMĂRI ELEMENTARE SEMINAR 1 3

Obţinem :    
 a+b b + c c + a   2a b + c c + a 
   
 2
a + b2 b2 + c2 c2 + a2  = 2a2 b2 + c2 c2 + a2  =
  
 3   
a + b3 b3 + c3 c3 + a3  2a3 b3 + c3 c3 + a3 

   
a b+c c + a  a b+c c
  
 2 2 2 2 2  2 2 2 2
= 2 a b + c c + a  = 2 a b + c c  =
 
 3 3   3 3 
 a b + c 3 c 3 + a3   a b + c3 c3 

     
1 b c 1 1 1 1 0 0 
    
= 2a  a b2 c2  = 2abc  a b c  = 2abc  a b − a c−a =
     
 2 3 3  2 2 2  2 2 
a b c  a b c   a b − a2 c 2 − a2 

 
1 0 0 

= 2abc(b − a)(c − a)  a 1 1  = 2abc(b − a)(c − a)(c + a − b − a) = 2abc(a − b)(b − c)(c − a)
 
 2 
 a b + a c + a

b)    
a − b − c 2a 2a  −a − b − c 0 2a 

 2b b−c−a 2b  =  b + c + a −b − c − a 2b  =
   
   
 2c 2c c − a − b  0 c + a + b c − a − b

   
−1 0 2a  −1 0 2a 
   
= (a + b + c)2  1 −1 2b  = (a + b + c)2  0 −1 2(b + a)  =
   
   
0 1 c − a − b 0 1 c − a − b

= (a + b + c)2 (−1)(−c + a + b − 2b − 2a) = (a + b + c)2 (−1)(−c − a − b) = (a + b + c)3

c)    
x y z   x−y y − z z 
   
 2 2 2 =  2 2 2 2 2 =
x y z   x − y y −z z 
   
yz zx xy  z(y − x) x(z − y) xy 
4 MATRICI ŞI DETERMINANŢI. TRANSFORMĂRI ELEMENTARE SEMINAR 1

   
 1 1 z   1 0 z 
 
= (x − y)(y − z) x + y y + z z 2  = (x − y)(y − z) x + y z − x z 2  =
   
   
 −z −x xy   −z z − x xy 

   
 1 0 z   1 0 z 
 
= (x − y)(y − z)(z − x) x + y 1 z 2  = (x − y)(y − z)(z − x)  x + y 1 z2  =
   
   
 −z 1 xy  −x − y − z 0 xy − z 2 

= (x − y)(y − z)(z − x)(xy − z 2 + xz + yz + z 2 ) =

= (xy + yz + zx)(x − y)(y − z)(z − x)

Problema 5. Să se rezolve ecuaţia :

 
x a a a

a x a a
=0


a a x a

a a a x

Soluţie:
     
x a a a x + 3a a a a 1 a a a
 
a x a a x + 3a x a a 1 x a a
=  = (x + 3a)  =
 

a a x a x + 3a a x a 1 a x a
 
a a a x x + 3a a a x 1 a a x

 
1 a a a 
 
0 x − a 0 0 
= (x + 3a)   = (x + 3a)(x − a)3
 
0
 0 x − a 0 

0 0 0 x − a

Deci, x1 = x2 = x3 = a şi x4 = −3a.

 MATRICI ŞI DETERMINANŢI. TRANSFORMĂRI ELEMENTARE SEMINAR 1 5

Problema 6. Să se calculeze determinantul :

 
 x1 x2 x3 
 
d =  x2 x3 x1 
 
 
 x3 x1 x2 

ştiind că x1 , x2 , x3 sunt rădăcinile ecuaţiei x3 − 2x2 + 2x + 17 = 0.

Soluţie :

Din relaţiile lui Viète

b
x1 + x2 + x3 = − = 2
a
c
x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = = 2
a
d
x1 x2 x3 = − = −17
a

   
 x1 + x 2 + x3 x2 + x3 + x1 x3 + x1 + x 2  1 1 1
   
d= x2 x3 x1  = (x1 + x2 + x3 ) x2 x3 x1  =
   
   
 x3 x1 x2   x3 x1 x2 

= (x1 + x2 + x3 )(x2 x3 + x1 x2 + x1 x3 − x23 − x21 − x22 )

(x1 + x2 + x3 )2 = x21 + x22 + x23 + 2x1 x2 + 2x1 x3 + 2x2 x3 ⇒

⇒ x21 + x22 + x23 = (x1 + x2 + x3 )2 − 2(x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 ) = 0 ⇒
d = 2 · 2 = 4.

Problema 7. Să se rezolve ecuaţia

 
x
 0 −1 1 0 
1 x −1 1 0
 
 
1
 0 x−1 0 1  = 0.
0 1 −1 x 1
 
 
0 1 −1 0 x

Soluţie
6 MATRICI ŞI DETERMINANŢI. TRANSFORMĂRI ELEMENTARE SEMINAR 1

Înmulţim coloana 2, respectiv coloana 3 cu x, adunăm la coloana 1 şi scriem pe coloana 1.

Adunăm coloana 3 cu coloana 4 şi scriem pe coloana 3. Ecuaţia devine:
   

 0 0 0 1 0  0 0
 0 1 0 
 2
x − x + 1 x 0 1 0 1 x 0 1 0
  
   
x2 − x + 1 0 x − 1 0 1  = 0 ⇒ (x2 − x + 1) 1 0 x − 1 0 1  = 0
   
0 1 x − 1 x 1 0 1 x − 1 x 1
   
   
   
 0 1 −1 0 x   0 1 −1 0 x
Dezvoltăm determinantul după prima linie şi obţinem :
 
1 x 0 0 

1 0 x − 1 1 
(x2 − x + 1)  =0

0 1 x − 1 1 

0 1 −1 x
La pasul următor ı̂nmulţim coloana 3 cu x, adunăm la coloana 4 şi scriem pe coloana 4. Vom avea:
   
1 x 0 0  1 x 0 0
  
 1 0 x − 1 x2 − x + 1 
2 1 0 x − 1 1 
 
2 2
(x − x + 1)   = 0 ⇒ (x − x + 1)  =0
 
 0 1 x − 1 x2 − x + 1  0 1 x − 1 1 
   
0 1 −1 0  0 1 −1 0

Înmulţim linia 2 cu -1, adunăm la linia 3 şi scriem pe linia 3. Ecuaţia devine :
 
1 x 0 0

 1 0 x−1 1
(x2 − x + 1)2  =0

−1 1 0 0

 0 1 −1 0
Dezvoltăm determinantul după ultima coloană şi obţinem :
 
1 x 0
 
2 2
(x − x + 1) −1 1 0  = 0 ⇒ (x2 − x + 1)2 · (1 + x) = 0

 
 0 1 −1
√ √
1+i 3 1−i 3
Avem soluţiile : x1 = x2 = 2
, x3 = x4 = 2
, x5 = −1

Problema 8. Fie  
x a a ... a

a x a ... a
 
 
∆n = a a x ... a .
. . . ... .
 
 
a a a ... x
Să se rezolve ecuaţia ∆n = 0.
Soluţie
 MATRICI ŞI DETERMINANŢI. TRANSFORMĂRI ELEMENTARE SEMINAR 1 7

Adunăm toate liniile şi scriem pe prima linie. Obţinem:

   
(n − 1)a + x (n − 1)a + x (n − 1)a + x ... (n − 1)a + x 1 1 1 ... 1 
  
a x a ... a a x a ... a
   
 
   
 a a x ... a  = 0 ⇒ [(n−1)a+x]·a a x ... a = 0
  
. . . ... . . . . ... .
   
 
   
 a a a ... x  a a a ... x

Înmulţim coloana 1 cu -1, adunăm la coloana i şi scriem pe coloana i, i ∈ {2, 3, ..., n}. Ecuaţia
devine:  
1 0 0 ... 0 
 
a x − a 0 ... 0 
 
 
[(n − 1)a + x] · a 0 x − a ... 0  = 0
. . . ... . 
 
 
a 0 0 ... x − a

Am obţinut ecuaţia : (x − a)n−1 · [(n − 1)a + x] = 0. Rădăcinile ecuaţiei sunt : x1 = x2 = ... =

xn−1 = a, xn = −(n − 1)a.