. Eugen DELCEA Oana NUTA : - SECRETELE Wi -PAVEL CORUT “ Editia a lll-a Editura Gua CRAIOVANOTA EDITURII: Editura “OBIECTIV" - Craiova nu are nimic In comun cu x efemeridele publicatii “Objectiv da Gor", “Obiectiv mehedinfean”, F “Obiectiv de Dambovifa’, “Obiectiv" de Brasov etc. Ele nu reprezintd 3 altceva decat furturi de proprietate intelectualé, pentru care cei vinovati vor fi sanctionati de I Copyright: Editura Ga . _ CRAIOVA . b Tel/Fax: 051/418.943; 094,708.957 bot OP 8, CP 812 - Craiova { I 2 Tipar: PRINTEX S.R.L. Craiova ISBN: 973-97782-5-9CUVANTUL EDITORULUI Pavel Corut nu mai are nevole de nici o prezentare! Formula aceasta, devenita deja clasica, este de ast data mai mult decat indreptatita. Pentru ca fostul sef al contraspionajului militar roménesc, un ilustru anonim Paul Cernescu pentru publicul larg, pana in/'89, a devenit brusc, in anli 80, celebrul scriitor Pavel Coruf, cu aproape 40 de volume publicate gi un tiraj total de cateva milioane... At&t de celebru si de respectat, incat ideea sa dea da nagtere unui nou partid, cu o ideclogie originala, gi-a-gasit concretizarea incredibil de rapid, filialele infiintandu-se parca de la sine, prin entuziasmul admiratorilor sai. Aparitia carjilor sale din seria “Octogonul” a adus primarazA de speranté unui popor dezorientat si dezarmat de haosu! din viata publica gi de pauperizarea continua din viata personala. Cu timpul, Pavel Corut a devenit un mit. Nu era vazut, nu era auzit, era in schimb citit de milioane de romni, care gaseau in cartile Sale o neasteptata speranta de mai bine.. Cand ne-am cunoscut, In 18 nolembrie 1995, la o intdlnire cu cititorii, din sala Teatrului Liric din Craiova, tocmai se hotarase s@ renunte la statutul (autoimpus) de “Jup singuratic". P&na atunci, aparuse o singura data la un post de telaviziune (TVR) iar chipul _ + su nu figurase in nici o publicatie sl in nicl-o carte asa. Acestlucru determinase o curiozitate maladiva a romanilor si aparifia chiar a unor legende. Printre altelo, se vorbea pe la-colturi ca seria "Octogonul" este creata de un grup de specialist ai fostei Securitai, “esiti la bataie" impotriva invaziei nevazute a puterilor straine.... Prima noastra Tntalnire parea ca va fi si ultima. A fost. o interesanté confruntare psihologica tte un ziarist domic sa afle ' c&t mai multe si un ex-ofiter de contrainformatii care incerca sa “dribieze” c&t mai multe subiecte si intrebari delicate. L-am simtit extrem de iritat gi am crezut cd nu-| voi mai vedea vreodata. A revenit la Craiova, tarziu, in aprilie 1997, cu ocazia lansarli unei carli despre Lavinia Tatomir, “fata care aduce ploaia”, pe care o facusem celebra printr-o serie de articole din “Evenimentul 2ilei” $i ‘69-Paranormal”. La conferinta dé presa organizata cu o zi 3ae a Tnaintea evenimentului, am reugit s& purtam un dialog de cateva ore, pe diverse teme, raspunsurile sale devenind tot mai concrete, fra ocoliguri. lar cu Pavel Coruf, ai ce discuta, in orice domeniu! Ej bine, “Lupul singuratic” s-a indragostit de Craiova sia mai venit, apoi, de doua ori in Banie! Unde s-a infiintat $i prima filialé a Partidului Vietii Sanatoase. Dupa patru vizite in Craiova, cu interviuri si conferinte de presa indelungate, transformate in seriale publicate in “OBIECTIV MAGAZIN”, revista noastra cu difuzare jn cele cinci judefe ale Olteniei, pana la ideea de a aduna dialogurile cu Pavel Corut intr-un volum, n-au mai fost decat... doi pagi. Adic’, doud deplasari la domiciliul sau din Bucuresti, pentru completarea materialului. Daca am fost singurii din fara care au publicat interviuri-serial * cu Pavel Corut si fotografiile sale, in premiera nafionala; de ce n-am figi primii care sa va oferim... “Secretele lui Pavel Corut’”? Credetj-ne ca a fost extrem de greu sa convingem s@ ne spuna cat mai multe dar efortul a meritat! Ramane sé va convingeti gi dumneavoastra... Eugen DELCEASAmbata, 18 noiembrie 1995. Teatrul Lirie - Craiova : (int&inire cu cititorii) "s Interviu acordat in exclusivitate revistel “OBIECTIV MAGAZIN” - Craiova. . x 5 , + : : , - a 4 { hy . - + 5 . * : : . 2 i ~ 3 ; i 7 | F 4 3 er mo ‘ - - :“ADEVARURILE REVOLUTIEI VOR FI AFLATE CAND NU VA MAI FIION ILIESCU PRESEDINTE" (OBLECTIV MAGAZIN nr: 10/01.12.1995) + Domnule Pavel Coruj, sé incepem cu inceputul: unde si cand v-afl ndscut? -In 17 iunie 1949, ora 23, in satul Glvainegtii Vechi (comuna Andregeni, judetul lagi), un sat cu mai putin de 100 locuitori, fara lumina electricd, fra sosea, fara cale ferata, dar cu {rani foarte inteleptisi, culmeal, foarte citi. Aceasta, decarece Thvafatorul satului avea 0 biblioteca foarte bogala, pusa la dispozitia {Aranilor. M-am. nascut intr-o nosgte de vara. M-a nascut mama, saraca, o faranca moldoveanca de treaba, singura Infr-o casa cu pamant pe jos, acoperita cu sindrila, pe care o visez deseori. De acolo, din casa acesa, mi sé trage mie inclinarea catre poezie. Sub casa aceea plangea pamantul, adica curgea un rau sarat, exact ca fn balada “Mesterul Manole": unde a cazut Manole, a izvorét un rau cu apa sarata, de lacrimi udata. Mi-aduc aminte cu nostalgic de satul natal. L-am parasit la 10 ani si kam mai vazut doar de cateva ori. L-am parasit pentru ca printii s-au mutat la tagi. Unde am Inceput licaul la Liceul National, |-am continuatla Liceul Militar “Stefan cel Mare” din Cimpulung Moldovenesc, dupa care am intrat la scoala de ofiteri de marina. Am devenit ofijer de marind si am navigat cu mare placere. Specialitatea mea a fost navigator, vanator de submarine gi sunt foarte mandru de asta. Chiar acum In noiembrie (1995 - n.6d.}, voi pleca la Intainirea cu vanatoril de submarine: se Implinesc 40 de ani de la inflinjarea unitayfi. - Cum afi ajuns in contraspionaj? -Simplu! Intr-o-zi, am fost chemat ia serviciul de contraspionaj al Maringi si am devenit contraspion. Probabil ca stiti ca, Ja nivel planetar, cai mai buni spioni si contraspioni sunt recnutafidin randul marinarilor. Traditional, de vreo 50-60 de ani, cam toate servicille de informatii sunt conduse de marinari. Inclusiv cal al Romniei, din 1989, era condus de un amiral. Am devenit contraspian de marina, am lucrat 6 ani in contraspionajul Marinei, apoi am fost mutat in Directia Centrala de Contraspionaj Militar din Bucuresti, unde am Jucrat pentru spionajul diplomatic. Am devenit ofiter de relafiiexteme al Armate! romane ¢l translator dé engleza. Am lucrat 6 ani printre strainii din Bucuresti, intre diplomat strdini, dintra care, stiti $idumneavoastra,.o parte sunt spioni, Unii dintre diplomatil fiecdrei ambasade sunt spioni oficial, cum sunt atasatul militar, adjunctul gi sécrélarul, alaturi de care trebule $4 existe unu-dol neoficiall, ofiteri ai servicillor secrete din {ara care i-a acreditat, Am invajat multe de la adversari, e drept, avand acces gi la foarte multa literatura de specialitate. Deci, un prim indemn pentru cei care vor sa invete este s& invete de la adversari, nu numai de la prieteni, pentru ca, deseori, dé la adversarial mai multe de invalat... Aga cum, deseori, mai mult Inveti din Infrangeri, decat din victor - Spuneafi c& afi fost cés&torit, divorfat ... ~Am fost castorit cu o femeie care nu jubea meseria mea $i... - Afi avut cumva impresia ca acest divor} a fost Influentat gi de anumifi “prieteni” sau: wdupé: Stilul KGB-Ist cd intéi trebule lovité familia? ... - Nu! Problema s-a pus foarte simpliu: nu-i placea meseria mea si nu-i placea salariul meu. Contrar celor afirmate in propaganda din decembrie 1989, eu aveam un salariu pacatos, Contraspionul tipic e descris Tn “Fulgenu! Albastru": Laurentiu Cremene, care cugeta c@ are pantofil rupt, fumeaza "Carpa{i” fara filtru si n-a putut duce copilulul o jucdrie. Eu aveam un salariu mediu de 3500 lei/luna. Nevast3-mea era farmacista lar'un doctor stomatolog castiga 3500 lel/zi. Va dati seama ca, in fafa unui asemenea excedent cedeaza... Decl, nepotrivire de caracter, de concepfil de viaja, N-am ce sa regret, viaja este foarte interesanta aga cum este. + Avefi copii? -A, am! Am o feti{a de 21 de ani (in nolembrie 1995 - n.ed.), méritata deja, studenta la Jurnalistica. E din prima casatorie, - Nu vée fricd pentru soarta el, tinand cont de ce dezvaluiri faceti? -Daca nu mi-e {rica pentru scarta mea, de ce mi-ar fi frica pentru soarta el? Eu stiu 05 soarta fiecdrul om e sorisd, batula in cule, foarte putin modificabila, in anumite limite pe care le-am descris In carti, Daca nu te apara Dumnezeu, nu te apara nimenil Cel mai putemic serviciu secret din lume, CIA, impreund cu FBI, nu bau putut proteja pe Kennedy, asa-i? Si atunci, cine sa-l apere pe Coruf, care n-are garda personal? Dumnezeu. Ev cred foarte tare in protectia acesta gi am sim\it-o. lar in ceea ce priveste soarta copilului meu, cum va hotari Dumnezeu! Parerea mea este ca va fifericita si cd, Tn ganeral, cei caré au uneltit impotriva mea au sfargit foarte prost. Am probe concrete, n-are rost s& le fngir aici ... 8 . -- Pavel Corut este numiete real? - Da, este numele meu reall - Paul Cemescu? - Paul Cemescu a fost nume'2 de contraspion. L-am foldsit ea psaudonim in timp ce erarn ziarist In revista “Expres Magazin’ .. - Exact acest fucru voiam sé va intreb! -». AU pentru a-mi acoperi numele de Pavel Conu|, cl pentru a anunfa pe roménii cara ma cunasousera sub numele de Paul Cemescu ca eu exist, cd mar murit in evenimente si tmi cantinul crezul mau. Respectiv, faptul ca, indiferent de ce va trece peste aces! near, trebule s8_ raminem in picioare gi s& ramanem romani, uniti tn jurul citorva idealuri gi nu unor perscane, acestea flind trecdtoare, Aceste idealuri Sint independenta, suveranitatea gi Integritatea nationala- = Cams tiraj au cartile dvs.? = Cel mai mare tiraj |-a avut “Quinta sparta” din care nuimal exista_ nici un exemplar, deocarndala: 310.000 exemplare. Cel mai mic tira] este la “Tarémul fericin’, find o carte relativ noua: 50,000 de exempiare. - Cat a mers “afaré”?. ~ “Afara”, dupa toate calculele mele, au plécat cam 150.000 - 200.000 de-exemplare. + Din toate cartite, fireste! is pes tla ‘Deci, din vreo.3 milicane gi ceva de exemplare Wase pana acum .. \ ' = Sicam ince far? ~ In Canada, cu certitudine. In Statele Unite, apol. in New York, exista ‘un magazin care vinde toate carfile mele (a fost prezentat la- Tele 7abc), al unui Intreprinzator roman, care le la de aici foarte ieftin, in ei, sile vinde acolo foarte bine pe dolari, In Germania, de asemenea, in Italla, Noua Zeelanda, Israel. Culmea - caa mal recenta descoperire: «este cA evreii de origine romana scriufoarte frumos despre c&rfile” mele jar unii au nostalgia Roméniel, M-a ulimit iaragl o doamna din Noua Zeelanda, romanca, ce mi-a scris foarte uimité de faptul cd a ‘aparutun scritor are Indrazneste 4 spund cdteva chesti gis-2impus in exterior. Eu Incere sa ma impun tn interes statal. Daca eu voi reugi unora dintre cArlile_ mele, Romania va avea inea un roman cunoscut Parerea mea este cA nol, rom&nii, trebuie sine unim, s&scoatém la suprafata tot ce ave dé valoare sis ne impunem Tn strainatate. Pentru a schimba odaté imaginea at&t de proasta pe care ne-au creat-o serviciie de informatii straine(in special maghiare) si infractorii nostri, ‘ 3t Tneepaind cu tiganiiinfractori (nu tofi fer, cA nu toffiganii sunt borfagi) ~ giterminnd cu cellalf infractod, care au Impanzitlumea dupa decembrie 1989, Noi trebuie si ne aparam demnitatea de neam, spunand exact cine sunt romani. S& nu mai-firm confundati cu figanii, cum suntem confundali In Germania, in mod rautacios, sub influenta unor cercuri revizioniste maghiare, si sa fim recunoscuti ca natiunea care a dat Omenini pe Coanda, Poenaru, Cobalcescu, Babes, Enescu, Ciprian Perumbescu, Palade, Eliads, Cioran. Pe Eminescu, o@ este tradus pana si In limba chinezA! Tine{i mints, asta inseamna mare lucru! Deci, 8a demonstram ca nol suntem acela care am dat lumii pe acestia, Si trebuie s privim gi s fim privit altfel ... + Jinaénd cont de aceste tiraje, mentionate anterior, cum explicatidearcela 10 milioane de tei profit anual pe carele obfinefi, dupa cum afi afirmat? ... - A, nul Acesia a fost dear un exemplu! Profitul meu anual nu & fostde 10 milicane ei. Afost mai mare sinu am de ce s&ascund catam cAstigat. Decl, In medic, am castigat cate 56-60 milioane de lei pa. an, Anul acesta, mult mai pufin, pentruca, datorita cregtenii prefului har scazul vanzarea de Carte. $i atunci, automat, scade dreptul de autor, s& mentinem pretul carjlor sub pre{ul plefii, ca s4 poata sA cumpere omul... - Firesc! Nu avefi insé o editura a dumneavaastra? ~ Eu ami editura mea, dar nu'am capital, N-am capital si atunci. intru tn joint-venture. Tipografia tipareste pe cont propriu, pe bani el gi igi ja partsa leulul. Adica; 53% - tipografia, 2% - timbru literar, 30% - angrosistul, vanzatorul $i eu 15% impozabll. Decl, aman cy 7% din valoarea cif. . - Cat clit oeen ce scrfetl tn: cti! rennet Viafa dumnea- _ voastrs? - Viata mes este carteat . : + Aspecte din viata dumneavoastra ... + Este fantezia mea, deci este vieja meal Fantezia mea apaitine . Vietii mele... - Nu ocolif Intrebareal ” Bu va spun sinoer:fantgzla mea feprezinta aja mea, nu? Deci euam fost inzestrat de Marele Creator, care ne Inzestreaza pe tof, cuo. anuMmité fantezie. Deci, carte astea sunt copill fanteziel mele ... + Reformulez intrebarea! . Sunt o parte din viaja mea. nara it sth ct ma dente eu vreunui din eroi earfio, Nut 10+ Deci, reformulez: cate intampilar care apar in cary Suntidin viafa dummneavoastra? - Unele sunt reale, altele nu, N-ag putea s4 fac un caloul matematic. Certeste cd ungle suntreale, roman: prezantate, Insd sunt foarte reale. lar trairile unora dintre erol sunt si tririle mele. Eu am suferit cand am fost blamat pentru ca mam facut datoria de ofiter de contraspionaj. Am fost considerat terorist ¢.a,m.d. $i eu am suferit cand am fost nevoit sa eliberez nigte dusmani ai patiei, $i eu am suferit tat ce deseriu In carti. + Octogonul este chiar o purd fictlune sau reprezinté ideea de organizare Impotriva acestel Invazii nevazute? ~ = Potsa nu va raspund la Intrebarea asta? = Cum $i cand credeti cé vor fi dezvdluite secretele, aproape _Integral, ale Revolutiel din 1989? $1in ce conditl? ~ In momentul in care domnul lon iliescu nu va mai fi presedinte! ~ Deci; mi-af! luat-o far Inainte! Intrebarea urmatoare era: “Cine credeti cd impiedica afiarea acestor secrete?”... ~ Principalll regizor ai farsel de dupa 22 decembrie 1989, cand au Murit cameninevinovati pentru a salva niste aparenta, cu care nu gtiu dacd S-a cAstigat cava. Pe 22 decembrie, la pranz, toate fortele armate - Armata, Securitatea, Miia - trecusera de partea poporulul, nu mal era cazul 88 tragem, s& raga romani uni in alfi gi s& se Omoare. S-au facut niste jocuri urdte, pe care le-~am dezvaluit parjial, att c&t am pututeu. Au mai dezvaluit Ins $1 alti. Cel care le-au fScut se simt vinoval}, Incearca sa impund niste variante, care vor cSdea, sub influenta probelor, rand pe rand .., “CEAUSESCU A FOST CONDAMNAT DE RUS! $! DE BUBULI!” (ORIECTIV MAGAZIN nr 11/08.12.95) - Domnule Coru}, ce parere avati despre mass media, focala §/ cantrala, de dupa Revolutie, de mersul $1 roful ei? - Mass media de dupa Revolutie a devenit atat de libera, incat cateodat4 se minte singural Participa intens la manipuiare, manipuleaza gi se las manipulatd. Asta e parerea mea, Cele mai mani variante de manipulare piasate de serviciile secrete, proprii sau straine, sunt plasate prin mass media. Aproape ca nu existé redactie in care sd nu fie infiltrat cate un ofiter sau agent de informatill Asta v-o spun eu, din experiena, ca si eu am lucrat la “Expres Magazin’! Decl, cetajeanul de rand trebuie sé invete informarea obiectiva, dupa ce a inghitit la inceput diferite variante de dezinfor- ilmare. Intr-un sistem pluripartit, e normal sA existe o anumita categorie de dezinformare. Fiecare dezinformeaza, fie prin amisiune, fie prezentandu-si candidatii i oamenii mult peste posibilitatile lor, hiperbolizandu-le faptele sau ascunz4nd faptele pozitive ale altora. Decl, In sistemul pluripartit, dezinformarea este faramitata, are mai multe centre de.dazinformare, astfel cd cetajeanul de rand, find la Interferenja dintre éle, are gansa, ct de cat, sa descopere adevarul. ~ Nu credefi cé anumite publicatil, in special centrale, si-au. fuat, timp de céfiva ani, alura de obiectivitate si acum fsi dau arama pe fafa, de apendicule ale Puteri{? - In jocut Puterii, unii intra din interes, altii manipulati, Pentru c, daca al prioritate In ob{inerea unor informatil, la un moment dat, fiind un ziarist nepregatit informativ, nu stli cand {i s-a strecurat o informatie menita a te manipula si a dirija opinia cititorilor. - Banuiesc cd o agenturd straind nu lucreaza doar la varf, Tn Capitala, ci si in taritoriu:.. - Agentura straina lucreaza pe intreg teritoriul tri, cu prioritate In centrele de putere. - Cum poate actiona in teritoriu un agent al unul serviciu strdin? ~ Depinde ce misiune are, Exist agenii care au misiunea dea manipula’si a ridica, in anumite paziti sau in ochii publici, anurnite * persoane, din anturajul lor etc. Exist, deci, agentide nue siagenti de informati ... - De manipulare prin mass media? ... o - Dal Aceste aspecte le-am descris In cartea “Intoarceraa tui Zalmoxe"- partes aJ|-a; "RAzboiul psihologic’ avertizand cetatenii $A nuia drept adevar tot ce se vehiculeaza In mass media, in presa scris4 sau in audio-vizual. - Se vorbegte si se scrie foarte mult despre tezaurul dela 1918, dar foarte putin despre tezaurul din 1946, care a fost luat de fa Tismana. $i era vorba de peste 40 de vagoane de aur... - Dominule, noi vorbim despre acest tezaurca sa vorbim vorbe! Ceea ce a intrat in imperiul nus-nu va mai putea fi scos nici cu forfa armetor, nici cu fora politica, ci numai cu forja economica, Numal daca vom fi suficient de inteligenti in afacerile cu ex-sovieticil vom recaépata’ceva. Daca nu, nu ne va da imperiul rus nimic! Degeaba ‘se framAnta unii, striga lozincl fn stradé, scriu articole $.a.m.d, Rusii nu dau nimle de bunavoie. A se vedea relatiile cu Japonia, Insulele Kurile ... 12= Vedeti vreo asemanare intre Antonescu $i Ceausescu, finand cont de modul in care au fost terminafi? Saude faptul a Ceausescu.a fost judecat exact in biroul lul Antonescu, din vremea cénd acesta era seful respectivului regiment? ... ~~ Domnule, hal s& ne infelegem o chestie! Eu amobservat ca romanil au cazut Intr-un pacat foarte grav: Igi omoara conducatoril. Ceausescu a fost singurul conducator socialist ucis. Inainte de asta, amuritAntonescu, seful statului pana in 1944. Dupa aceea, a fost arestat $i in 1946 ucis. Nu vad nici o legatura Intre ei. Sunt doua personaje istorice cu destine gi realiz&ri diferite ... . += $i cel maf mari dugmani din uttimil 50 de ani al rugilor.,. - Nu numai ai rugilorl Ca pe Antonescu si Ceausescu l-au jubit mai pufin $i alfil ... Ceausescu a avut o dubié condamnare gi 6uU am spus-o clar: kau condamnat bubulli si rugii. L~a condamnat Marea Finan{a pentru plata datoriel extarne, pentru intentia de a transforma Romania in fara financiar-bancara, $i l-au condamnat Tusii pentru pozitia pe care a avut-o la ultima Intéinire cu-Gorbaciov, pe care © stil, ca aveti stenograma... (De unde stia, n-am mai Intrebat! - n.ED.) - Eadevarat ca Voia sa facé cea mai mare banca din lume? ~ Dal Era o banc& romano-araba, in care se puteau pompa ceva petrodolari si am fi beneficiat si noi de ea. - Amanunte gasifi in Obiectiv Magazin nr. 5/95... - (fide) Multumese! "DIRECTIA DE CONTRAINFORMATII MILITARE AFOST DESFIINTATA DE UN JOSNIC TRADATOR: NICOLAE MILITARU!” (OBIECTIV MAGAZIN nr 12/18.12.9$) + Domnule Corut, ce cradefi c4 nu stiu cititorii dum- neavoastrd din Oltenia si ati vrea sé stie despre dumnea- voasira? - Un-lucru este foarte probabil... ca eu sa fiu proiectat in | Craiova! Tatal meu a fost aviator pe frontul de est, apol, din 1846, dupa ce s-a intors din prizonieratul la rugi, aviator la o unitate din Craiova, In 1946-1947, am fost, probabil, proiectat a veni pe lume in acest oras, cu numele de Decebal. M-am nascut in Moldova gi mi s-a dat numefe de Pavel. Aceasta nu este singura mea legatura cu Oltenia, Soacra-mea este originara din Polana-Mare, flica lul B arsLita Bagculea. Deci, eu ag putea fi ... mosier oltean! - Deci, afi putea veni mai des pe fa noi ... ~ A$ veni mai des dacd ag avea timp. Sincer vorbind, este ‘singurul lucru care imi lipsegte efectiv foarte mult. Ma decume: hg extrem dé mult. Carle nu sunt numaidin inspirafie, unele din mele fiind inclusiv de studiu, de sintez3, Pratabil ati citit ‘hioaicsrea lui Zalmoxe", sau “A inflont speranta”, Pentru care a trebuil sa Sides Zeci si sule de materiale, - Cam aff ajuns in Securitate? - in 1972, eram ofiter de marina, specialitatea vanatori de submarine 5/ ma simteam foarte-foarte bine in meseria asta. Relalia mea cu Securitatea este Insa foarte veche: cind aveam § ani, Securitatea La arestat pe tata dar era Securitatea cominternisia, sovietica. N-am visat ins& niciodata sa ajung Intr-un serviciu secret. Deci, in 1972, intr-o zi foarte frumoasa pentru un navigator, cand eram-cu nava lacheu, am fost chemat de Serviciul de Contraspionaj al Maringi, unde mi s-a propus sa trec in primele randuri ale luptei cudusmanul de clasd. Nu stiam despre ce e vorba, insa eram militar, aveau nevoie de un specialist In marina, ceilalti filnd venifi din Sacuritate, am acceptat $i am avuto carlera stralucita. Am lucrat 6 ani ‘in con{raspionajul Marinel, apoj 2 ani in Centrala de Contraspional Militar, inca 6 anica ofijer de reiatii extemne peta secfille spionajului roman gi, in fine, In perioada 1984-1989, ca sef al compartimentului de contraspionaj din Directia de Informatil a Armatei. Daci, anvintrat fara sa fiu forfat in Securitate, nu regret, nu am ce s4-mi reprogez, nu eu am facut istoria aga cum a fost, ci puteri care ne depagesc, Eu zic ca mi-am facut datoria faj4 de neamul meu, in condi socialismulul, aga cum actualii SRi-sti gi mambrii celorialte servicii secrete igi fac datoria In conditiiie epocii de tranzitie. O tranzitie care mi se parte foarte ciudata. Noi nu stim directia de dezvoltare, nu stim incotro plecam. Conducerea de stat nu ne-a spus in ce directie am plecat, se balbale. Trebuie s& ni se clarifice odata aspectul acesta, pentru ca starea de nesiguranta socialé duce la anarhle .,. - Cum v-afi hotarat s4 deveniti scriftor? - Ih 10 ianuarie 1990, din ordin samnat de tradatorul Nicolae Militaru, Directia de Contraspionaj Militar era desfiintata. La nivel mondial, nu s-a mai tntamplat aga ceva! Nici macar in jarile tribaleze din Africa nu s-au desfiintat Directiile de spionaj. militar! O unitate inflinjaté de Maria Sa Alexandru Joan Cuza a fost, deci, desfiinjat& 14de un josnic tradator de patrie si agent al serviciilor de informatii sovietice!... Am predat, cu durere In suflet, documentele de - La armata le-am predat, sfatuindu-i 54 le pastreze pentru cand va fi nevoie. Nu au crezut, insd, dupa cateva luni alergau dupa ele s4 le refacd, sa-si rela munca...” - Dumneavoastra v-af/ péstrat copii? ~ Nu! Va dali seama.ca era vorba de zeci si zeci de mil de * documents, privind perioada domniel tul Alexandru loan Cuza, Perioada monarhiei straine, cea comunist’, deci banuiti ce cantitate de material eral Acestea reprezentau o cantitate de peste 100 de anl 8 contrespionajului militar. Am predat documentele gi am fost mutat inapoi ja comandamentul Marinei militare, Am davenit ofiter de marina pe uscat... Nu eram nici marinar, nici cantraspion! Am - cerut sa fiu trecut in tezerva gi am continuat lupta pe cont propriu, dinu-un motiv foarte temeinic: eu am depus juramantul la 18-ani, tn uniforma de Marina. Am depus juramantul pe tricolorul romanese, care nu s-a schimbat, ci doar i s-a smuls stema aceaa solaro- pamanteana, inloouita culo stema mai veche. O gregeala. Deci, eu am depus juréméntul pé tricolor $i pe nafiuine, eu am jurat sa apar Natiunea romanal Asta am crezut eu, atunci cand am jurat $i mi-am continuat activitatea pana acum: am scris! De ce? Serisuil, cred eu, ajut oamenii s&-si mentina inerederea In viltorul natiunil, sa-gi pastreze calmul in fata evenimentelor planetare, In care este implicaté si Romania, 88 nu se mai lase manipulati unii impotriva altora, s& nu mal facd jocul serviciilor de informalli straine, ce ‘actioneaza constant impotriva Roméanlel. Deci, eu am cautat sé trezesc, in cetateanul de rand, interesul si respectul pentru servicille nationale de informatil, astfel ca niciodata, in istoria Romaniei, 8 ~ nu se.mal petreaca ce s-a petrecut In decambrie 1989, cand romani ~ gt-au distrus un sister de aparare foarte eficient, supus natiunii. Securitatea era foarte bine controlata, printr-un sistem organizat, de catre PCR. Trebuia distrus partidul comunist, foarte bine, si se putea institul un alt sistem de control, pe care de-abia acum Parlamentul incearca s4-| construiasca. Directia de contraspionaj a fost refacuta, dar cu c&te cheltuleli, va Intreb? Trddatoril care au desfintat-o, de ce nu au aparut in fafa Justitiei? Trebule sa aparal Ests vorba de o unitate pe care comunistil nu skau permis s-o desfiinteze, cAnd au luat puterea, pentru ca aveau nevoiede ea sa-si apere interesele in plan politico-militar. O tara care nu are ochi gi urechi, raspectiv nu are organe de informatli, este asemenea unul 1Sufiag surd gi orb care poate fi manipulat gi pacalit in orice directie, S& fie clar c& nu toaté lumea ‘mare” ne doreste binele! Unii ne doresc avutia national, pentru cé nu suntem cei mai saraci oameni ai planetei, altii ne vora fi semicolonie sau piata de desfacere. Noi trebule s& ne aparam prin mijloace pagnice, lar tn cadrul acestora, organele de informatii sunt foarte importante, pe locul 2 trecand organele diplomatice si de-abia pe locul 3 organele de Polijie. Sa ‘va spun $i de ca: pentru ca nici unele nu pot lua decizil fara informatil exacte, de la specialist fn culesul informatiilor exacte, in verificarea ‘I prezentarea lor in cea mai laconic4 forma. Acestia sunt splonil si contraspionil, o breasia foarte hulita in Romania $| foarte respectata In celelaite tari. Ciudat, nu-i aga? “IN ROMANIA, EXISTA CEA MAI VECHE CIVILIZATIE DIN LUME!” (OBIECTIV MAGAZIN nr. 13/22.12.95) + Domnule Corut, o intrebare-so¢ pentru un contraspion: cum vedeti dumneavoastré Ralul $i ladul? ~ Am explicat in volumul meu, "A fnflorit speranta”. Ev nu te vad ca dolla rezervoare de suflete, cum le prezinta religia, Raiul si ladul sunt in fiecare dintre noi. In momentele de bund dispozitie suntem in Rai; cand suntem tristi, disperati, suntem In lad... Deci, Raiul gi ladul sunt nigte inventii destul de primitive, aparute fn urma cu circa 2000 de ani. Pana atunci, existau alte viziuni asupra lumii. De ce spun eu c4 nu ne-am néscut pe Pamant si ca intreaga viafa nu s-a facut pe Paméant ... La ora actuala existd pe Pamant patru rase diferite: alba, neagra, galbena si rosie. Dintr-un cuplu primordial, Adam si Eva, nu puteau sa iasa patru rase diferite! Deci, a cazut istoria biblicd. Doi: dintr-un cuplu de maimutol africani, nu puteau 8a iasa patru rase diferite, pe acceasi latitudine. Sub acelagi soare arz&tor, ca si Africa, se afla zona mayasa, toltecd, azteca. Ei nu erau negn, ci aveau o culoare brun-rogeat. Concluzia mea e ca Paméntul a fost un fel de Australie a Galaxiel. Stiti cd Australia a fost populata cu infractorii exilati din Angiia $i din Europa (continental ~n. ed.), a fost colonizata gi a devenit un continent si, respectiv, 0 fara cu oameni civilizafi, o Tntreaga civilizatie. Banulese ca si pe Pamant s-a Intampiatla fel. Este posibil ca noi sa fim descendentii unor rebeli exilati sau ai unor oameni de stiinta esuati pe Pamant. Sau, poate, ai unor colonizatori din alte constelatil, pentru a popula 16 taceasta planeta, a o ridica la un nivel de civilizatie si a pregati promotoci pentru popularea Unor nol planete, din alte sisteme solare. Nu am suficiente argumente in aceasta directic, decat cele de paleoastronautica. Cele mai vech' urme “incéltate” au circa 500 milioane de ani si, Indubitabil, claséazd aga-zisa creatle din urma cu 7800 ani. In zona dumneavoastrs, in comuna Vagiulesti, injudetul Vileea, se afla cea mai veche fosila din lume cunoscuta de oamenil de stints, pentru care romani ar fi trebuit s4 ridice un muzeu, sa facd mult tapaj, darnu s-a facut nimict ... Fosila pescarilor de la locul getic Vagiulesti-Vilcea ar trebul sa aiba un monument. Despre ea ar trebui sa Se vorbeasca in cArtile de istorie, dar la ora actuala se afla in posesia unui pensionar din Bucuresti, care a mostenit-o de la regretatul Dalcoviclu, descoperitorul ei, Vachimea fosilei este atestata de savantii american! gi sud-africani. Deci, noi nu suntem urmasii maimutei neo- zeelandeze, nici ai (ul australopitecus, nol suntem urmasii unul humanoid care a trait aici in urma cu 2 milioane de ani. Va atentionez, de-asemet ca in zona Turda, s-a descoperit ceramica vache de ‘circa 8000 ani, mult mai veche decat cea din Sudan, iar cale mail ‘vechl scrieri din lume sunt cele destoparite In 1962, la Tartaria, da Nicolae Vasea, mai vechi deeat cele din Sumer ... Tablitele-au fost descifrate de trei savanti rusi si va dali seama ca nu aveau interes sa ne ajute! ... Totodata, in zona Portile de Fier, au fost descoperita dovezi de locuite civilizaté in urma cu 9-11 mil de ani. Loaiire in locuinte construite, nu in pesteri ... Deci, eu suntadeptul temel efortulul ~ de civilizare galactica gi scormonesc, at&t in trecut, cat i In viitor, Tn cdutarea legalurilor cu strabunil sau cu alte clvilizatil, care ne-ar putea pune multe despre universul in care traim. Pentru a inlecui ¢| anihila definitiv misticismete, miturile pagane, primitive ... - $i atunci, cum vedefi dumneavoastra existenja tut Dumnezeu intr-o asifel de lume? - Dumnezeul universal exist si vorbeste prin legi. Va dau un exemplu; dacd am o mica samanta de mac, mica de tot, ea reprezinté sau nu voia lui Dumnezeu? Daca o pun in pamant si iese mac $i nu alceva, este pentru ca ea are Inscris in cadul genetic ce va reproduce. Noi nu putem zbura, pentru c&:suntem atrasi de. P&mént cu 0 acceleratie gravitafionala de 9,8 m/s*, Exista o lege? Exist! Din combinarea a doi cameni albl, vor fegi copii albi, nu? In tot ce este viu si ne inconjoara exista o lege. Exista legi foarte distincte pentru viul vegetal, pentru viul animal, $i pentru viul suprem, Aceste legl ale viului au fost stabilite, cu certitudine, deo entitate pe 7care nu o putem defini numai ca inteligenta, ca materie, sau ca inteligen{& cosmica ori constiintéa cosmica gi trebuie s4-i acordam atributul lui Dumnezeu, Atotputernic, Eterm, Indestructibil ... Nu-l putem cunoaste, pentru a-! infelege pe adevaratul Dumnezeu decat cunoscandu-i legile. Deci, acesta este adevaratul Dumnezeu: . Universul, spiritul universal, care este fn tot ce migca si traieste’si pe care nu-| simfim decat pedepsindu-ne sau recompensandu-ne in momentele deosebite ale vietii. Eu am. fost atentionat si inca foarte rau! Aveam ca dicton de viaja:“Dacd Dumnezeu exista, trebuie s& demonstreze c& exista!". Si Ne-a demonstrat iar eu am ajuns sa-L cunosc mai mult decat Il cunosc alti oameni, in anumite domenii despre care nu ag vrea sa vorbesc ... = Ce pdrere avefi despre moarte? - Moartea si viata sunt doua parti ale aceleiasi puteri, Eu m-am temut de moarte pana cand am ajuns s4 0 traiesc. Partea spirituala din noi nu moare niciodata. Unde pleaca acea parte spirituala, nu ag putea sa spun. Ca ipoteze: ar putea merge catre cAmpul energetic planetar, s-ar putea disipa, de fapt, in atmosfera din jurul nostru, devenind din nou energie si participand la formarea altor spirite,~ I Joi, 03 aprilie 1997. ‘ Conferin{a de presd “ organizata [a Hotelul “Jiul” - Craiova. : Interviu acordat in exclusivitate . 8 revistel “OBIECTIV MAGAZIN” - Craiova.diageyDupa doué zile la Cralova, Pavel Corut s-a convins: LAVINIA TATOMIR POATE PORNI $! OPRI PLOAIA! (OBIECTIV MAGAZIN nr.13/10,04.97) Th numarut ‘recut, publicam pe coperta revistei noastre foto- grefia tui Pavel Coruf, cu anuntul c& vineri (04.04.97), ora 13.00, urma s4 fie prezentla Teatrul Nation ralova, cu ocazia lansanl primei c&rfi despre “fanomenul Lavinia Tatomir". Anunjul nostrs gi-a fcut efectul: la date si ora anunjete, fosierul TNC era arhiplin: rude, prieteni, ziaristi (inclusiv de la BEC, veniti din Bucuresti), curlosi, agenti secret! sau publicitan etc. Aga cum std bine unel intaéiniri de o asemenea anvergura... Cu aceasté ocazie, sponsorul (Adrian Pop - patronui firmei “Pop Service Electronics" SRL Craiova), autoarea carfil (Mariana Tatomir - mama Laviniei), Pavel Corut (semnatarul prefajei) | Florin Zaborila (semnatarut postfafel) au prezentat prime carte pubficata despre ‘fenomenul Lavinia Tatomir’ “Lavinia Tatomir - néscuta pentru Romania". Cu 0 zi inainte de aceasta, in sala de protocol a Hotelulul “Jiul", a avut loc gio conferinfa de presd de 5 ore (17.30-22.30) care a dovedit c& Pavel Corut.are o rezisten{é (psihicd gi fizic) jegita din comun jar Lavinia poate face fafé cu succes norilor de fum nicotinic. Fireste, dupd doua zile pline cu Pavel Carut se pot scrie multe. Ovom face in numereie viitoare, cénd vorn publica si un inferviuce al s-a acordat in exclusivitate.' Pentru c&, orice s-ar zice, iesirea In public 2 unei celebnitati solitare ca Pavel Coru{ este un eveniment, cu ataét mai mult cu cét doar in Craiova $i Mangalla a avut doud iatalniri cu cititorif. Pana atunci, insd, cat mat sintetic despre _ evenimenteie amintite mai sus... C4nd a participat, sAmbat, 18.11.95, la Teatrul Liric din * Craiova, lao intalnire cu cititorii, Pavel Corut a produs un goc, Mal avusese o asemenea legire in public o singura data, In 1993, la lagi, oragul copllariel sale iar solitudinea sa devenise la fel de celebra ca si-autorul seriei “Octogonu/’. Desi actiunea nu avusese parte de publicitated cuvenita, sala a fost arhiplina, Am afiat cu totul intamplator (de la familia Croitoru, - difuzori de carte ce pot fi gdsifi la fosta “Carte rusa* careia | se datoreaza prezenja 21In Craiova, de atuncl, a lui Pavel Coru}) si.am fost prezent In sala. Deunde |-am pus cAteva Intrebarl extrem de directe. Unele chiar \-au deranjat. Fireste; m-am prezentat de la “Oblectiv Magazin”, degli inca mal lucram la “Evenimentul zile!". La Inchelerea Intalnirll cu citttoril, am urcat pe scena, pentru 24 solicita un interviu. M-a ‘Tntampinat socant, la fel de direct: "Nu mal serieti la Adevarul? Nu v-am mal vazut de mult semnatura...” (?!). De retinut ca ple- casem de la “Adevarul”, la “Evenimentul zilai”, din 1.05.95)... A fost prima dovad& a memoriei fabuloase a contra- splonulul Pavel Cori}. Ceva mai tarziu, dupa cateva ore de autografe, am reusit sé-i smulg un interviu pentru revista. “Smuls", pentru c& nu mal erau decdt 30-45 de minute pana la plecarea trenulul lar Intrebarile erau mute, extram de multe. Nu mai era timp de intrebari filiozofice si ar intrat direct tn subjectele flerbingi, tncercnd sd determin raspunsuri la fel de'scurte sila obiect. Pentru c&, trebuie spus, contraspionul Pavel Corut are scoala (perfecta) aocolirii raspunsurilor nedorite. $| atunci, esti plimbat prin istarie, semantica, filozofie sau cultura ganerala, p&na uifi ce ai Intrebat... C&teva Intrebari, extrem de directe si repetate la intervale scurie, au reusit chiar s3-I rite, nefiind sats le ‘Intoarcd” Afosto ‘confruntare” psihologica interesania, din care a rezultat un serial de patru articole- Interviu: "Adevdrunie Revolujel vor fi aflate c&nd nu va'mal filon Wescu "{OM nr.10/01 12.95); “Ceausescu a fost condamnat de nisi i de bubulf !" (OM nr.11/08.12,95); “Directia de contrainformatii militare a fost desfiinfaté de un josnic trad&tor: Nicolae Militaru!" (OM 1v.1218,42,95); ‘in Rom&nia existé cea mai veche civilizatia din lume!” (OM nr.13/22.12:95; In colaborare cu Liana Tataranu - acum, radactor la Radio "Horion’). Joi, 3 aprille.a.c., ara 17.30, la debutul conferintel de pres de fa Hotel “Uiul’, Pavel Corus a facut, tncd o data, dovada incredibilel sale memoril, inclusiv a celel vizuale: observandu-ma, a exclamat: “Qo, jaté 0 veche cunostin{at’si s-a Intins peste masa pentru ada mana, Ei bine, trecuse aproape un an $i jumatate de la prima noastra IntAlnire.... . Conferinja de presa de la “Jiul"a fost'ung... mamut, Dac’ nu arfifost insistenjele organizatoriior, Pavel Coru| ar mai fi stat inca 5 ore! larraspunsurile nu se sourtau delos, odaté cu trecerea orelor... Interesant este ca, deg! a fost reprezentat& aproape Intreaga mass-media locala (minus *CL” si "GdS’), au lipsit ‘piesele greie" 22,lar evenimentul a fost mediatizat prea putin, la rubrica “diverse”).~ Des! vom reveni pe larg cu cele declarate presel de Pavel ” Corut, cSteva afirmatil se cuvin a fl subliniate: * ‘Lavinie poate pomi si opr ploaiea. Venind, cu trenul, spre Craiova, am constatat ca... dupa stafia Olteni s-2 oprit ploale gi a apérut soarsie!"* “Publicarea dosarslor Sacurité{i! are ca scop dezmembrarea unitati najfonale, s8 demonstreze. c& tof am fost Jnformatori! Vor s& arunce in spatele nostru vina color care eu introdus comunigmul In Romania: Silviu Brucan $i sotie, Sage Badédeenu, tatal ui lon iiiescu, Walter Neulander-Roman... Nu ultat/ cd dosareie membnior POR au fost arse $i au mai ramas doar dosarele fogtlior detinufi politici sau'ale membrilor partidelor istorice!..."* “Singura solutie de saivare a Roméniel este neutralitete garanteté de Marie Puteri (...). NATO nu.neva primi niciodaté, dacé Rusia, aliatul _ Principalal SUA In Asia, seve opune!"" “De canusecérepublicarea = - dosarelor ageniilor strani, de la ‘44 Incoace? Pentru cd Invingatorll aplicé metodele Jor!..."* "M-am retras din PUNR cand a aparut discordia pentru functie. Pand nu le vine mintéa la cap, eu nu-i mal: sprifini Eu n-am intrat In PUNR ca sé ma figanescl"* “NATO trebuia $8 se desfilnteze $is8 se creeze doar UE. Cum poti sd te pregatest! de pace, pragatindu-te de rézboi? Pentru cd, nu uitatl, cea mai - rentabifé productie este cea de razbol far dup& '45 au murit mal mulfi.cament ca in al dallea rézbol mondial!” * "Caderea calcula- tearelor In anu! 2000 constitdie cel mal mare pericol. Suntem in pragul distrugeril, ca specie i viafé planetaral"* “Dacé cal din NATO. vor s devenim granicarillor, s& ne Inarmeze! Ne-a determinat $8 falimentém industri tt armament, c& Sacuristii fac export, siacum vor s-o cumpere al..."" "Dacé ne-ar plat! despagubirile pentru embargou! irakian (2 millarde USD) si cal jugosiav (6 millarde USD) n-am mal avea datoria extemé si ne-am putea privatize nol, fare “ajutorul lori.” Tn public sau fn cerc restrans, la dineurile de la restaurantul “Artis-Viomar", Pavel Coru{ s-a aratat impresionat de calitajile dovedite ale Laviniel: “Eu nu cred decat ceea ce vad! Lavinia igi poate fece oricand demonstratia puteriior sale... Trebule Ins& s& ramand in Romania gf 8A ajute RomGnia sd Jasé din nenorocirea In care se alla..." &e Tn mal 1995, Lavina Tatomir tnil declara c&, incepand cu tear, viata Romaniei s¢ va schimba In bine. Amintind acestiueru,* 23Pavel Corut a exclamat surprins: “Ei bine, aceasta este si senzajia mea de cajiva anil... Poate nu este intémpiator ca planeta pe care 0 viseazé ea este albasira. Albastrul apare obsedant la Eminescu, In versurile mete $i In viziunile unei parandrmale din Basarabia, pe care o cunose..." Intrebandu-l cum explica ‘Yenomenul Lavinia Tafomir'’, am primit urmatorul raspuns: “Asemenea copii superdotafi apar din (p&rinti cu increng&turi psihologice diferite. Prin Lavinia actioneazé _ cde cava din energiile Pam&ntulul. $i ea ou a apérut intamplator. Pentru c&, s4 nu ultém, in Muntii Retezat, fanga Sarmizegatusa, se afl centrul-de rezisten{& spiritualé a Europei, focalizat si de Jules * Vere! Acolo, sé pare cé gasese forte necunoscute, ldsate de Stramogil nogir, care ne ocrotesc...” * La prezentarea car{li, chémat la microfon, pentru a se prezenta, medicul Vasile Tatomir, tatal Laviniei, a facut-o scurt $i mucalitca _ . Intodeauna; “Eu sunt autorull Laviniel..." In final, Pavel Corut $1 Lavinia Tatomir'au multumit ziaristilor care au facut cunoscuta “fetifa care aduca ploaia’: Pavel Corut: “D/. Eugen Deicea este proprietanul revistei OBIECTIV MAGAZIN si @ reusit, Intradevar, s& atragé atentia asupra Lavinia. Foarte multé lume se Ingramadeste in jurul feno- menului dar uité une din persoanele care, inir-adevér, |-a adus in aten{ia atantiel opiniel publice,. Eu-cred c& Lavinia trebuie sd-i multumeascé diui Deloaa $i 8-1 sound ce-a insemnat dnsul 3i revista dénsulul, OBIECTIV MA GAZIN, pentru impunerea fn constiinta publica a «fenomenulul Lavinia»”. Lavinia Tatomir: “/i multumese dlui Eugen Delcea, Ti mul{umesce iui lon Diaconu, tuturor celorcare au scrisdaspre mine. _ Tote pot spune este cé le mukumesc cé exist!” Desi vol fi acuzat de lipsa de modestie, am publicat aceste fanduri pentru a demonstra unora cd OBIECTIV MAGAZIN mal gi laud, cateodata. Cand @ cazul... “IN URMATOAREA CARTE, VOI DEZVALUI SECRETE IMENSE” (OBIECTIV MAGAZIN nv. 14/17.04.97) -. Qin acestnuméral revistei, vom'demara un interviu-serial (de «Cdtava episoade) cu Pavel Corut, ca! mai citit $i ascultat... securist ~ 24al Roméaniei, scritoru!.cu aproape 30 de carfi, publicate,in peste 3 milioane de exemplars. Seria va fi incheiaté.de un interviu acordat In exclusivitate revistal noastre, singura publicatie din fara care a reugit pentru.a doua oaré aceasta performanta. (E.D.) - + Cand afi auzit prima data de Lavinia Tatomir, de unde'si in ce conditii? -Am auzit de Lavinia fn timpul lensarii de carte ‘dia ocfombrie 1995, Venind la Cralove, am auzit ca exista in oras 0 fata cu puteri deosebite: Am intalnit-o, i-am dat o carte giam stat de vorba. Cu ocazia aceea, intre noi $-a naseut o simpatie instinctiva. Eu am intrebat-o clar: cum te simti in preajma perscanei mele? Mi-a raspuns: ca bine. Asta inseamnéa ca facerm parte dintr-o aceeasi incrangétura pstho-energetica si nu ne respingem reciproc. Va voi spune de ce am intrebat-o: am ajuns la concluzia 4 paranonmalil aparfin unor inerengaturi rasiale variate. Unul $i acelasi paranormal poate face _ bine altor persoane din acelagi neam cu ef si rau altor persoane din alte increngatur rasiale. Am studiat asemenea fenomene pe aga- zigli paranormali veniti din rasarit: rugi, ucrainieni, moldoveni basarabeni. - De ce afi aceeptat invitatia de 2 participa la lansarea de carte a Laviniel Tatomir? ~Cei care mi-ati citit carile, ati Inteles ca eu mtd feresc cu toate puterea meade domeniile mistic si paranormal. Pentnu.cé fenomenele: categorisite paranormale nu sunt pe depiin clarificate de’stiin{a gi nu stim exact cauzele pe care le proveaca si toate efectele pe care le produe, eu, reprezentant al une! civilizatil rationale, logice, am cdutat s€@ ma mentin la periferia lor. Dupa ce am intalnit-o la Craiova, fn nblembile 1995, nu am mai cautat-o, deoarece eu cred c4 nai, oamenil, obignuili, nu trebuie 84 ne amestecdm cu forfa in viata persoanelor care produc feno- mene inexplicabile , prin stinta timpulul nestru. Trebuie s&-i /asam 8a se dezvolte in mod normal, potrivit Jeglior vietii pamantene, fara @ Incerca 54 |e impunem adevarurile noastre. Totugi, am acceptat 88 vin. In urma cu vreo luna $i ceva, Lavinia mi-a spus c& vrea sa - publice o carte. M-a vizitat la Bucuresti, impreuna cu mama dansei. Cu ocazia aceea, am discutat foarte multe, Am lansat gi mal multe ipoteze cu privire la originea acestar forte, la scopul In care au fost daruite sila directia in care ar trebui folosite. Desigur, toate sunt ipoteze. Eu mi-am exprimai, fa prefata carif Laviniei, o speran{a: 25ca odaté cu nagterea acestor copil, pe care eu i consider copii Vietii si al Speranfei, ai vor putea sé aducd pacea intre vechile rase paméntene, ascunse in fiecare celulé a compului nostru, vor putea 88 facd pace Intre societatea umandé gi naturd, vor putea produce Ploaia atunei cand este nevoie (Lavinia produce pioaie!) $i vor putea opri ploile atunci cand avem nevoia de timp Tnsorit. = Putef! explica fenomenele produse de Lavinia Tatomir? - Fenomenele pe care.is prezinié Lavinia nu au o explicatie logica, Fiecare putem emite ipoteze. Stiinta nu a ajuns decat sa le .Sonstate existenta gi efectele partiale: vizibile.si auzibile, Cu certitudine, o parte dintra aceste efecte sunt folositoare oamenilor, att In ceea ca priveste armonizarea relafiilor dintre oameni $i nature, c&t sl pentru rezolvarea unor probleme de sanatate, prin interventil tn campul energetic sau informativ al fiecarui om, S-au mal nascut $i alli copil cu asemenega posibilitati gi presupun ca Ti vam mal intalnl. E bine s8-| tratém ca pa nigte copil sAnatosi si normalli, s8 nu-i consi- ~ deta nici zel, nicl dlavoll, nicl fing), nici dumnezei, pentru ca el sunt copll nascuti dintr-o femele gi dintr-un barbat, pe aceasta planet. Daca ag fi degteptul national sau mondial, v-ag spune: ev stiu adevérul! Eu va spun de la inceput: tiu adevaruri partiale. Am intuifii gi, uneor|, Ipoteze partial arqumentate, Inga nu stiu adevarul, - C&nd.am statde vorba cu Lavinia, am inteles cé a capatat o oarecare Incredere in mine, citind cartile mele, Lavinia poate exterioriza energia aga cum afi vazut. Eu o exteriorizez prin scris. Atentia, ce face Lavinia nu este o energie mecanica! Este o energie vie, care confine In ea o parta de energie propriu-zisa sio parte de informatie, pe care noi nu o putem ined explica. Parerea mea este c& prin Lavinia actioneazé c&fe ceva din energille Pamantului. Eu am rasfoit putin cartea si mi-am dat seama de cate ceva, insd nu vreau 88 va induc in eroare. Am infeles 8 anumifi indivizi au vrut 58 0 manipuleze Intr-o directie artificial creata de ei, Cred ca Lavinia 86 affa In relatii mult mai bune decat nol cu fortele planetare care determina fenomenele naturll. In afara de asta, se affa in relatii cu o parte bio-informativa pe care eu nu o pot Intelege, deocamdata, dar o voi studia. Sunt sigurcd vefi mal auzi multe referitor la Lavinia Tatomir! . = Ce vea determinat s4 scriefi prefata carfii Lavinioi Tatomir? - Am scris prefata car{ii pe baza modestelor mele cunostinte de parapsihologie. Dupa parerea mea, addugarea cuvantului para” este in plus: In urma cu 0 suta si ceva de ani, lumina era paranor- 26mala, nu? Cunoasterea umana se desfagoara de la inferior la superior. Din cand in cand, apar doua fenomene: saltul de tip fenomen gi regresul. Voi expune o ipotezd care este si speranta mea: aceste fenomene vin din viltorul pamantean pentru a se opune imensei canspiratil de apimatizare gi de infoarcere a omenini in primitivism, organizaté d@ cei care stiu s8 domine lumea primitive dar nu $i lumea modemé, M-am amestecal in paranormal, pentru ca Lavinia m-a rugat sa-| fac 0 prezentare. In al doilea rand, in cartile mele au aparut multe fenomene stranii si eu mi-am pus problema de pe pozitia unul om constiant gi respansabil. Mi-a venit ideea ca in afara de carfile astea care Imi aduc succes gi bani - Octogonul- sa scriu si carji de psihologie aplicata, In care sd sinte- tizez raguii de psihologis ta varf. Asta Inseamna paranormal: cunostinfe de psihologie la vad, pe care, posibil, unele mari puter economice sé le fi $i definit $i 94 1é fi aflat cauzela. Eu am o ipoteza: adevaratul Dumnezeu - Universul - nu ne-a facut sé ne chinule. Ne-a creat [ntr-un anumit scop, care este greu'de definit. Ipoteza mea este c& aceste forje, de care beneficiazé anumifi tineri, fac parte din ceea ce se numeste viata planetara, avand doud compo- nente de baza: bioinformationala gi bioenergetica, Manat de 9 forfS pe care nu mi-o explic, a trebult s3 caut explicatia unor fenomene, in urmatoarea carte - “Copii speranjei” - dezvalui, pentru prima data, niste secrete foarte mari ale francma- soneriei, magiei tibetane, magiél chineze, magiel europene. Nuo fac cu gand rau, ci cu gandul ca dezvéluirea lor blocheaza efectul matefic, * Imboinavitor gi ucigtor, contribuind la refacerea civilizatiel umane. Aceasia este singura cauza care m-a determina sd-ml indrept atentia spre acest domeniu, aga-zis paranormal. Nu stiu daca omenirea este pregatita sa accepte ideea pe care eu o strecor incet $i fragmentar in carfile mele: ca suntem copii ai Universulul, ne-am _ nascut cu o anumité mostenire genetica gi nu noi am facut discriminarea dintre noi. “NU AU MURIT NICI YTZAK RABIN, NICI DUDAEVI...” (OBIECTIV MAGAZIN nr.15/24.04397) = Cum putem gasi cdile pe care trebuie sa fe urmam? ~ Solutia este simpla; faceti gi veli avea! Solufia ests in noi. Nojjam inventat avioane (Vula gi Viaicu) $1 altii au aparut inventatori. 27Coandé a inventat avionul cu reactie gi-altii au beneficiat de banii de pe urma lul, Pana gi stilou! a fost inventa: de un roman! Noi am produs valori in mai multe domenii. Calculul psthologic implu: 2% din populatie este factor emergent, adicd genial sau talent de exceptie. Estimat la numarul populatiei, cel putin 500.000 de romani sunt capabili 8 produca inventii, inovatii din cele mai diverse. Cand am ajuns aici, am jansat ideea ca putem exporta del, Am acasd scrisorile de la c&teva mii de romani care au reusit. Tretule sAfolosim tot ce se poate folosi. Romani nu-sunt niste puturosi, lenesi. Natiunea romana este o natiune la fel de civilizaté ca celelalte natiuni. Maniputatorii si agentii lor incearcd s& ne spun cd suntem niste decdzuti, nists oameni fara perspective. Eu am observat nigte fapte, Ins nu silu daca legaturile dintre ele sunt reale sau nu: tn satul Duda, din Moldova, a Inceput'sd crape pamantul si sa alunece la vale. M-am Intrebat de ce, Pentru cé.a murit Dudaev sau pentru ca s-a cas- torit Radu Duda cu Margareta de Hohenzoliern, incereénd sa restabileasea monarhia straina pe teritoriul romanesc? _ - Daca a murit Dudaev!?... - Péperea mea este ca nu a muritnici Rabin, nu numai Dudaev, $i c@ ave de a face cu olupta pentru stapanirea lumi si, interesant, @ Roméniell Centrul de rezistent& europeand, nu numai in fata navalitorilor cu sabie, tun si bomba, ci centrul de rezistenta Spirituala invizibilé a Europel este in Romania! V4 spun gi unde: in muntele , Retezal, langa fosta capitala Sarmisegetusa. Va pol demonstra tlintific treaba asta, prin fapte vetificabile, palpabile. = Lavinia ar trebul s4 meargé in acea zona? - Radiajia mentala functloneaza la sute de mii de kilometri. Daca s-a nascut la Craiova si aici si-a dezvoltat puterile, fiti siguri 4 de alcl poate trimite o unda pana In Tibet, New York etc. Nue nevole s4 mearga neaparat acolo. Exista persoane inzestrate cu astfel. de daruri, insa, atenfie, aceste darurl inseamna si o parte din- suferinjé. Eu nu-ldoresc Laviniel sa sufere niciodatd ce am suferit eu! Eu nu arm vrut sé intru In domeniul paranormal, pentru cA am simtit cinu prea e pentru mine. intotdeauna, la mine 2 gi cu 2 fac4. ‘Suntun tip care trebule 8 verifice, prin foarte multe intrebari, orice fenomen care ji apare. Pentru mine e mai greu sa fiu pacalit sau indus tn eroare, - Gum is! foloseste Lavinia forta? - Pe partea stanga. Acolo are forta, Pe partea dreapti are suferinja, Spre exempu, éu nu am primit niciodata vreo lovitura pe 28partea dreapté. Mi-am rupt mana stanga, mi-am rupt piciorul stang, mi-am spart timpanul stang si mi-a fost alata amigdala stanga, care . &fa infectata, astfel ca m& doare cumplit ori de cAte or sa schimba Vremea. Pe mine m-a lavit merau cinava din stanga. In schimb, pe dreapta toate merg bine. Eu am gasil, panda urma, explicatia. Ne-au ~ lovit pacatele stramogilor nostri, care au folosit magla astral in mod instinctiv-gi incongtient, astfel c& nu-t putem judeca. E vorba de Impingerea pamantenilor intr-o aga-zisd sfera misticd, pe care o S-0 deseriu in urmatoarea carte, daca voi rezista, pentru ca fietare adevar obfinut cu privire la’sfera mistica ma doare mereu. Eu nu “sunt nicl mason, nici crestin. Sunt un om de gtlintA care tsi pune intrabari i cauta. aspunsuri. « + Ce parere avefi despre accesul liber la arhivele Secu- ritati? ~ Athivele Securitajii sunt c&teva zeci de trenuri de dosare, din care eu am studiat cdteva sute de dosare. Atentie unde este ~ manipularea: Securitatea a fost Infilntata, ca organ de stat, in anu! 1944, de c&tre invingatorii rugi. Acel aparat de reprasiune din pericada ocupatiel sovietice (1944-1964) a sdvargit niste crime groaznice. Se Spune: arhivele Securitatil, Incercénd sa dea vina pe unul ca mine, care m-am nascut tn 1949. Eu am intrebat: dacd avefi ceva cu represiunea din perioada respectiva, de ce nu-t inirebati pe Brugan, pe care Taveti lang voi, de ce nu o intrebati pe Saga (solia dui Brucan), care v-a acuzat in procese? De ce ma Intrébali pe mine, care atunéi eram copil si tremuram da frig? Cine a adus comunismul Jn fara asta? Intreba{i-i pe Brican, pe Walter Neulander sau pe ful duj Petre Roman, intrebati-i pe cei care au adus comunismul in fara asia $i au organizat aparatul de represiune. Fili bolgevicilor komintemistiau adus comunismu! in Jara asta. Cand Intemationala Socialist |-a scapat pe Nicolae Ceausescu de sub control, tot ei Lau scos din Romania si au spus: pe cine dim vina?-Pe Securitate! Aji avut in perioada nationalisté, de dupa 64, ceva de reclamat impotriva Jul Pavel Const? Reclamati cd Pavel Corut v-a batut, v-a bagat in inchisoare, v-a pus'sa sapal/ la canal? Nu v-a pus! ° ~L-au-scos pe Ceausescu din Romania? Ati facut o afir- maftie: au sos pe Ceausescu din Romanial?... + Nu! L-au scos pe Ceausescu din inchisoare. Bun...1n primul rand, din intregul aparat de represiune, va concentreaza atentia supra unui element, dar nu cel mai important. Eu am gasit solufia: noi am fost 10,000 de membri ai Securitatii nationaliste de dupa S 291964. Va rog frumos, dacd nu v-au “privatizat” strainii 10,000 de gloante, impuscati-ne, domnule, si faceti pace intre vol! Este vorba de odiversiune pentru a Indrepta atentia.catatenilor catre fenomene | periferice, in loc sé vada foamea §/ cauzele foamei - hofille... Aparatul de represiune din acea perioada ouprindea: Armata_ (in. munfi au fost vanati cu trupele), Securitatea komintemista, apa- ratul de politruci si Militia. Vreti sa termnina{i cu partea de represiune? Aducefi-va aminte cine v-a intocmit rechizitoriul, cine a pronunjat sentinta si cine a fost cel din Inchisoare care v-a reprimat... - Cea facut Securitatea nationalist de dupa 19647 - Securitatea nu s-a putut ccupa de 23 de milioane.de oamenit S-a ocupat, In primul rand, de membri ai CC-ulul, ai Consiliului de Stat, ai MA.N.-ulul si generalil cu fuActil, care puteau deconspira secrete. Asta a facut Securitatea nationalista. Din intregul aparat de represiune, se indreapta atentia asupra Securitatil nationaliste din timpul.lui Ceaugescu, de care se tem si acum. Si nu.se tem ei, cat stapanii din umbra lor: MOSSAD-ul, CIA, KGB si alii, Atta timp cat un fost securist din perioada najionalista exista in viata, el se tem si actionaaza... - Cu ce s-au ocupat, mai concret, ofiferii de Securitate? - Interceptarile pe care le-am facut, le-am facut! Aveam dreptul, dupa legea de atunci, sa interceptam orice, fara aprobarea Procuraturil. Cel care aproba era seful unitatii, aga- spunea legea. Am urmarit rgmani si straini? Am urmarit! Am prins fn capcane straini; niciodaté romani! Legea spunea clar, de aceea nu a fost publicata niclodata: sa nu lagi romanul sa ajungé la inchigoare! Asta a fost legea: prevenirea savarsiril infractiunil, Euam urmarit atasati militari strainl, care nu m-au acuzat, pentru ca si ei fi urmareau peal nostri. Am urméarit romani care aveau aceleasi concep|il casi mine. Trebuis s8-| urmaresc, Nu am ucis pe nimeni. Oricum, nu ullafl cd dosarele au trecut prin mana lui Virgilica gi cele care trebulau au fost maturate! Au ramas dosarele fostilor definuti politici, fostilor informatori din partidele istorice, acum CDR. Membrii de partid comunistnu aveau dosare. Aveau o mapa anexé, care a ars... + Dumneavoastraé nu afi fost urmarit? « - Ba da. Din 1986, zi cu zi, pana In 1989! M-au lasat-un pic, dupa care, cand am Inceput s scriu, au Tnoeput iar s ma urma- reasca. Siacuma ma urmaresc! Este dreptul fiecdrui statde.a urmari catajenii suspecti cd desfasoaraactivitate antistatala, prin extensie ~antiguvernamentala. Atentie-prin comparatie cu calelalte servicil secrete: ceaticut 30CIA? Trafic de droguri, rapide persoane, cider! de pregedingi. Ce a” facut KGB-ul? Crime-oribile, De ce nu Ti judecd nimeni? La nol, pe timpul dictaturil li Ceaugescu, 5-2 dezvoltato Securitate nationalisté destul de putemicd, care a avut acest aspect informativ, benefic Romaniei. In 1980, Bacanu ne acuza cd am furat o fabrica de diamante, pe care am adus-o fn Romania, Eu am spus: domnufe, astia sunt bolanzi! Am furat-o-de la noi s| am dus-o in afara? Am furat-o-da * afara si am adus-o Inauntrul Adicd, noi ca s8 facem? SA fim fale mari si s& cant&im? Asa fac spionil din Tntreaga lume, insa nicaieri nu gi-a batut cineva joc de Serviciile secrete ca In Roménial Servicille secrete servesc statul, nu au caracter politic. Capata caracter politic pentru-ca, $8 zicem, nea Nelu Cotrocelu a spus: “Coruj asts jar.a scris nists. prostii Trimite- un 1 informator, ameninjé-| cu caval” M-a ameninjat s4 mai tacdin gura, sa nu mal deconspir cd in 89 nua fost chiar revolutie, ca a fost si intervantie externa... ad ~ Cazul Ursu? - Dupa: 1964, exist un singur mort: Gheorghe Urau, pentru care am fost si eu Intrebat. Eu am spus:.s& fie cautat ce! care ba omordt si s4 réspund4! Mai mult, pentru ca nu am gtlut raspunsul, m-am dus gi arn vorbit cu anchetatorii penali al Securitatil, El mi-au spus cine La ucis:-au ucis anchetatorii din Diractia Cercetari Penale a Militiei, pentru ca |-au gasit cu valuta asupra sa. De fapt, |-au ucis pentru cd seria Impotriva lul Ceausescu. Cel care |-a ucis, in concret, a fost un militian. Se incearca tot felul de dezbinari. Publicarea dosarelor de informatori ar crea noi dezbinari tntre romani, alaturi de cele politice, raligioase, atnice etc. E numai un exemplu, “LA REVOLUTIE, MOSSAD-UL A PARTICIPAT : CU DIVERSIUNEA!" (OBLECTIV MAGAZIN nr. 16/08.05.97)° . +Intre “raportul Gabrialescu” $i “raportul Nicolaescu" cu ‘privire ja evenimentele din decembrie '89, care vi se pare cel ‘mai aproplat de realitate? Legat de aceasta, aff afirmat pentru revista noastra ¢4, atunc! cand lon illescu nu va mal fi prege- dinte, vom affa adevarul despre’89. V4 mentinetiaceastd parere? - - Evamavut obligate fa{& da mortiluidecembrie 89, care m-au aliberal, sa menfin aceasta problema treaza, pana cand la condu- 31carea Romaniel va.veni un pregedinta neimplicatin evenimente. A ~ venit un pregedinte neimplicat. Cand di. Constantinescu a venit pregedinte, eu am fost canvins ca nu mai am nici o obligatie fafa de morfii lui decembria 89, deoarece dansul a promis poporulul cd va dezvalui adevarul... Dintre cele doua variante prezeniate tn Parlament, mal apropiata de adevar ml se pare a lul Sergiu Nicclaescu, care este curajos, Are curajulspecificactorului, regizorulul, cascadorului, omuluipentrucare * * viata Inseamna si moarte. Domnul Gabrielescu este in om de buna credin{&, tna nu poate intelage mijioacele modeme de razboi psiho-_ logic. Eu am prezentat 3 trel casate video filmate. Erau probe svidente, privind ingcenarea, determinarea romanilor s&se omoare intre el, insa, Dumnezeu nu ne-a lasat s4 ne omoram intre noi cu bund-stinta, cl numai din greseala, Vinoval) sunt celcare au instaurat teroarea prin televiziune. Domnul Nicolaescu @ recunoscut o parte . din caea ce ste: implicarea forjelor maghiare, sovietice, a 60 de membri ai Legiunii Straine franceze, care, cica, au intrat numai pana la Arad. Nu au vrut sd recunoasc’ ceea ce este documentat: inter- ventia manipulatorilor, despre care eu am scris, Varul Itic este-an tip frazbundtor din fire, ins4, razbunarea este arma prostiul Pana la urma, MOSSAD-u! se va prabusi.. Deci, raportul degpre 20 cel maliaproplat de réaliiate esto al tui Sergiu Nicolaescu. © = interventie externa? x -MOSSAD-u! a participat cu diversiunea. (Cefceau agtia: mar- geau prin orag $i trageau in aer. In zona dumneavoastra au fost pringi sovieticl. La un spital, au fost interna{i, dupa care au fost extermati, aga raniti, si trecuti in Jugoslavia. De ce? Noi nu stiam s3- tratam? Masinile diea sovietice care au fost pe la Craiova... Tiapucase turismul - pe vremea aia? Dermeau in magini pe frigul dla! Nu puteau sa vind gi el mal... primavara, vara? - Astia, la Malta, au Motarat, Tmpreuna, sa-l doboare pe Ceausescu pentru ca nu mal asculta de ordinele jandanmitor mondial. igi pusese In gand sa facd o banca intemationala, nu a religiilor, cum au facut preatii acum, clobanca cu capital mixt, 4 davenim indepen- denti@canomic. Indiferent de gregelila pe care le-a facut Ceausescu, pa ccare eu Ile recunosc, nu poate fi acuzat ca nu si-a iubitneamul, as = Revenind la Sergiu Nicolaescu, poate ne va spune de ce, fa ora 12.00, in 22 decembrie 1989 (conform declarafiel facute __ de comandonu! Radu Nicolae fafa comisl! parementare),ppreund 32eulon Caramitr, fesea din casa lui lon Gheorghe Maurer?... - Pai, eu nu Fam Intrebat? Mai existd o dectaratle ca foloseao Maging cu numere TC.L-am intrebat si nu mi-a raspuns. Maginile TC rau folosite numai de diplomati. Deci, ifele conspirafiel si loviturilor si revolufiel (afostsi orevolutie gia revolta) se vor desface ncetul cu incetul si romanti vor afla ade- varul. Nu stiu la ce va mai folosi, Noud ne foloseste un adevar economic. Acum, noi suntem loviji de sdracie. Trebule s4 pomim un Fazboi nafional impotriva s4raciel si hofilor, a conuptilor... an) “SINGURA SOLUTIE PENTRU SALVAREA ROMANIEI ESTE NEUTRALITATEA” (OBIECTIV MAGAZIN nr.17/15.05.99) - Ce parere avefi despre negoclerile privind aderarea la NATO $i, in special, despre discutfiile ruso-americane? Aveti cumva senzatia unel-MALTA 2? -Adevarul este urmatorul: NATO nu neva primi nicladata daca - Rusia se opune, deoarece Rusia este factonul care ine, cat de cat, in frau ‘Tmicuul”popor chinez! Niciodaté americanii nu vor sacrifica relatia lor cu rusii de dragul Roméniei. Incercarile de 3-1 convinge cu binigorul nu au finut. Rugil s-au trezit la realitate cand au vazut ca sunt sracifl. Ejau facut doud allanje: cu China si cu India (Indienii un “mic” popor de 800 de milioane). Acum intreb: vor Indrazni americanii sa calce voinja ruseasca si s4 ne primeasca In NATO? Daca rugil vor spune ca romanii nu intra In sfera NATO, nu vom ‘intra si vom ramane in sfera ruseasca gi vom suferi! Dupace NATO. ne va da un sul, 8 va fineli atunci’ce 0 s4 ne facd Ivanl Are nigte mentalitati de fratior mai mare_si banuiesc ca are si niste agenti bine infiltrati pe teritoriul Romaniei si nu banuiesc degeaba... - Puteyi dezvolta? © -La impartirea lumii, indivizi s-au intalnitia [ALTA $i MALTA.Cat Ti vedeti de conducatori ai lumii, dstia au organizat totul pe baza unei mistici. Aceste locuri au fost alese dupa magia asiatica. De ce nu se cere publicare agentilor straini, din 1944 si pana In 19897 RomAnii nu arf interesaji de agentii straini rusi, americani, ‘eyrei, unguri etc, din tara? Va spun eu de ce: in timpul lui Ceausescu au fost urmériti mai multi straini si documentati cu fapte Impotriva Roméaniel. Nu se publica pentru ca Invingatorli aplica legea lor: 33publica ce vor gi iau masurile pe care fe vor. Noi nu-suntem invingi, Lupta continua prin mijloace pagnice, psihologice si parapsihalogice. - Care ar fi sofutia Romaniel? - Eu am demonstrat ca singura solutie pentru salvarea Roméaniei este neutralitatea. Am demonstrat cum ne putem apara ‘Incaz de neutralitate, cu ajutorul japonezilor, chinezilor, rugilor (care nu vor 84 intram In NATO) si a evreilor care nu vor sa intrém tn ~ NATO (ma refer la cei care au nigte ban! si niste interese in Romania). Daca intrém in NATO, devenim finté pentru rugi. Daca nu intram tn NATO, suntem {inta pentru farile membre NATO. Eu am_ propus neutralitatea perpetua, garantataé de Marife Puteri. Cum va ‘explicafi ca In Romania venitul pe cap de locuitor este de 1000 dolari pe an laral unui elvetian de 34.000 dolari pe an? Poate un, elvetian 84 munceasca de 34 de oti mai mult decAl. un roman? Hai 84 fim seriosi! O fara neutr inseamna Industrie bancara, turism si agricultura, investitii sigure. Intr-o tere neutra, oricine.doreste sa investeasca. Daca obtinem neutralitatea perpatua 5] garantata, Romania va face un salt economic spectaculos. Roménii vor scapa de saracie gide urd, de dezbinare gi multe altele. Nici unul dintre conducatoril politic nu a fost de acord cu mine, De aceea m-am gi retras din PUNR. |-am ajutat In campania electorala gi m-am retras. = Ce ne putefi spune despre scandalul Funar-Gavra- Tabard, din PUNR? - Eu mam retras din PUNR, spunandu-le urmatoarele: “In august anul recut, m-afi chemat sé va ajut In campania electorala.. ‘Veam ajutat, considerand c& toti sunteti cu dragoste de neam si fara. Cand au inceput s'se certe pe functie, eu m-am retras, Intre lideri au aparut discordil. Posibil ca acestea sa fi fost alimentate de cei care nu lubesc partidele nationaliste si vor sa ne inregimenteze neaparat in intamationala socialista, Euam spus cd ‘Madam Frencmasonena”neaga primul ndscut, comunismul, pe care |-a nascut cu ajutorul lui Lenin si acum vrea un alt tip de socialism, mal pargiv, bazat pe un fel de magie, prin nigte personalita{i alese de ei gi instruite, prefabricate, care sa le reprezinte interesele In fiecare fara. La PUNR s-au certat cei din Ardeal. Este posibil ca certurile sa ~ fi fost intretinuta de persoane interesate fn distrugerea PUNR-ului, profitand de trasdturile de personalitate expioatabile la fiecare! unit sunt mai orgoliosi, altora Je plac sprifurile, altora le plac femeile... 4Eu am fost chemat s& ajut PUNR-ul, de Funar si Sulan. M-am: angrenat cu toate fortele, am pus si riigte bani, dupa care-Suian ne-a tradat si a fugit cu o parte din filic's la PDSR, in plind campanie electorala. Eu ce trebuia sa fac? ‘34 fug sau sé dezarmez? Pana cand le-o veni mintea la cap, eu nu-: mai sprijin! M-am retras pentru. ca eu nu sunt facut'sa ma tiganesc. Oricum, certurile astea nu sunt bung. Sunt pe baza de orgoliu: cine sa fie mai mare. Daca nu ai facut ceva concret, curn vrei sa te remarcl? Multi s-au fansatin politica cu gandul de a toca si el ceva, de a avea o magina la scara, de aise spune “domnuile senator’, s8-1 faca plecdciuni lumea. NU este corect. Astea inseamna slabiciuni de caracter. - Cum vedefi neutralitatea RomAniel din punct de vedere militar $i financiar? - Pana la aceasta ora, omenirea a fost dominaté de cultul violentei, al dezechillbrului, al terori. Nimeni nu a gandit echilibrul pacil. Echilibrul terorii iseamné echilibrul dintre tratatele militare. Tratatul de la Varsovia a cazut. NATO era nonmal sa se desfiinjeze $ls8 creaze 0 uniune economica europeana $1 atata tot. Frica unei puteri milltare de alta putere mllitara determina inarmarea, Cea mairentabila productie este industria de armament. Cine a produs armament, trebuie s4 vanda. Casa poata dezvolta un fenomen trebuie s@ facd bani din vanzarea celullalt $i atunci trebule sa mentina focare de raézboi. Eu am propus 34 formeze, Marile Puteri, o centuré de {ari neutre, din Polonia pana in: Grecia, supravegheate dintr-o parte gi alta sa nu se inarmeze, sa nu se bata, s4-si mentina efectivele militare la nevoile propril de aparare. Intrarea In NATO Inseamna intrarea intr-o tabara militara gi perpetuarea ideli de razboi sau echilibru al teroril. Eu consider cd aceasta contravine i normelor morale gi normelor religioase in care credefi dvs. Eu cred in normele morale $i in Dumnezeu. Eu militez pentru pace si pentru desfilnjarea tuturor allantelor militare gi pentru formarea unor alianje pasnice, avand numai caracter economic dar nu de monopol gi nu exclusivist. Pentru unitatea nationala, cal mai bine este sa nu facem pasul de a intra Tn nici-o alianta militar. Orice stat care intra intr-o alianja devine subordonatul celul mai puternic din alianta. Atitudinéa mea este clara: neutralitate! - Un fost ofifer, pacifist? - Eu sunt pacifist, desi am fost crescut de la varsta de 16 ani in armata: Am invajat sa fiu paciist din durere. Viale mea Invatat sa eflu pacifist, Acessta atitudine pacifist nu place celor'care sl-au propus deja... ne-au falimentat fabricile noastre de armamentsi acum vin cu fonduri $8 le repuna fn functiune, Nu le convine celorcare ne doteaza armata noastra cu tehnica de lupté si armament produs In fArile lor. Eu am fost educat sa ucid, am fost militar, Am fost educat s& schiledesc $184 Ingel, pentru c3.am fost spion. Sa schilodes¢ psihic, pentru ¢8 In spiona) nu se trage cu arma. Se pacaleste, se atrage in capcana, Am renuntat la acestea pentru cd mi-am seama ca omenirea merge intr-o directie gresits. Dacd nu ne schimbam radical modu! de a gandi, simti $i actiona in relafiile cu noi ingine gi cei din ~- Jur, degeaba face aliante militare. Pe mine m-au determinat sa scriu asemenea carti tocmai concluziile astea secrete la care au sjuns Marile Puteri. - Cum privifi problema descentralizarli teritoriale? ~ Asa-zisa descentralizare vizeaza federalizarea 3i apoi dez- membrarea Roméaniei! Pentru ane unt cele trei provincii omanesti au muri milioane de romani. Ori Aol, acum, asisiam cum o mana de aga-zigi minoritari igi bat joc de noi, care suntem majoritari, si vor sa ne dezmembreze tara! Noi am-ajuns sa fim dezbinati de o minoritate instigata de afara si sprijinita, pe cinstite, de Biserica Catolica. La mijloc se afla interese materiale. Tocmai o dovada este Banca Intémationala a Religillar. Inainte, numal catolicil aveau b&nci, Acum avem gi nol banci, s@ se vada clar ca biserica este un ghiseft, O afacere comerciald ca oricare alta: Ifidau speran{a, imi dai bani... - Ce pdrere avefi despre privatizarea industriei de armament? . = Industria de armament trebule sa rémAna in mana stalului, in aga fel Incat Guvernul, cand face programe $i calculeaza sumele alea; sa stie: de la industria de armament, mie imi vin atatea mii de miliarde de lei, pentru ca este industrie strategica. Prin ea asiguram inarmarea si Inzestrarea Armatei romane g/ oferim la export produse pentri care avem contracte ferme. : Atentie ce-au facut: ne-au determinat sa falimentam industria de armament gi acum vin niste straini sa o privatizeze. Privatizarea ‘Intreprinderilar de armament $i a Intreprinderilor rentabile nu este, dupa parerea mea, o treaba just4, Corect ar fi s& ramana In pro- prietatea integrala a statului si o foarte mica cot@-parte sa fie data muncitorilor sl producatorilor din fabrica respectiva, pentru a-i ‘cointeresa sa intre In produciie serioasd. Nu.e normal-sa viné un 36strain sé-mi produca mie armament, sa stie cu ce armamant ma apar éu, ce parametri am si aga mai departe. La un moment dat, strainul la poate sa vanda secretels potentialuiui meu adversar. $i atunci ce am facut? GAnditi-vé la toate astea,,. * “ILIESCU $I MIHAI| AU ACELAS} STAPANI” x (QBLECTIV MAGAZIN nr, 18/22.05,97) + Problema monarhiel nu este solutionata in Romania. De ce? . - Eu i-am pus intrebarea lui Iliescu: de ce, cand a trebuit 88 voteze, in Constitutia tari, interzicerea monarhial, nu a votat? Avea majoritatea In Parlament. Concluzia: au acelagi stapan! Regina Maria, cénd a murit, a facut un ritual de magie neagra, despre care ati citit in “Evenimentul zitei”: a |asat cu limba de moarte sa-i fie scoasa inima, sa fie Inchisa Intr-o caseta octogonala de argint gi 8a fie Ingropata In Bazargic. Asa e? El stiau de puterea extraor- dinaré a Octogonului dar nu stiau_ce Inseamna si nu vor sti niciodata. Nici su nu ma pot lauda ca stiu. Am spus: octogonul inseamna instruire, educare, alturi de fortele folosite de hexa- grama ebraica. Stiu ca octogonul a fost venerat in Sumer, side stramosii nostri. Dol dintre domnitorii romani au purtat octogonul: Vlad Tepes in stema $i Cuza in dreptul inimii. + Exista in Romania niste noduri gordiene care ar trebul ” téiate, pentru a les! din Impasul in care suntem? -E bine ca va punefi intrebari! Eu traiesc de 16 ani cu moartea la spate si ma intreb daca maine ma vol trezi... Am ajuns atat de apropiat de moarte, inc&t nu-mi mai pas. de ea. Efectiv, de vreo 3-4 oni, trebuia s4 mor dar nu am murit Eu luptsa descopar hatigul energetic rau intins deasupra Roméniei si omenirii de catre acesti mari vrajitori, gamanii, Ceea ce am aflat eu, nu am aflat pentru ca m-a facut mama pe mine desteptsi frumos. Aufostianga mine Sadoveanu, Eminescu, mari nostri sacrificati al acestei masinarii diabolice, pusd la cale de asiatici. Intrucat mintea omeneasca a inventat un asemenea mecanism, tot ea trebuie sa-I desfaca, Singura mea teamé a fost ca voi muri inainte de a apuca s@ spun ceeace am afiat. Oamenii trebuie 8d afle treburile astea, pentru a se dazlega din hafiguri, din reteaua asta ciudala. Toate aceste coincidente sunt determinate de o anumité magi- Narie gi manipulare astralo-pamanteand. De exemplu, informatorii a7sa numeau, fymod obighuit, agent. In timpul lui Gheonghiu-Dej, agen- tura a primit denumirea de rejea informativd, Citii primele doua litere din cuvinte si veli vedea ‘rein", care In limba engleza inseamnad “poate”. Rein-ploaie Inseamna Varsator. Numele Varain apare scris Inengleza: va-tain, Dar Varain mai este ceva: este o specie de reptile, de dragoni. Atl vazut ca, la un moment dat, cand se intalnegte Varain cu Haimovici, seful evreilor, fi spune: "Numele meu esta Ramanul gi am venit sé platesc durerile neamului meu: V-am pacaiit, eu nu sunt din neamul dragonilor.” - Cum afi ajuns $4 studiati aceste tucruri? - Daca nu ma bagau sefil mei in incurc&tura asta, numa bagam niciodata! Viata organizatd de mistici 6 o viaja uratd, schiloadd; neno- rocita, care nu -merita sa fie traita. Ce frumoasa e viata: sa legi pe strada; s& vezi o femeie frumoasa gis nu te Intrebi din ce familie ancestrala e, din ce tabard e... = Cuma fost posibil sa fie eliberaté Romania in 25 octombrie "44, de ziua ul Mihai sau... - Nu a fost eliberata, a fost cotropita de sovisticil Aflati ca daca nu 0 cotropeau atunci, eu nu eram aici, tatal meu era aviator, aveam ocopllarie fericita, nu una necdajitaé gi nu treceam prin cate am trecut! + Mé luafi ca Iilescu! Cum a fost posibil ca trupele nemfesti 8a fie trimise in afara granitelor exact pe 25 octombrie? A doua chestie: nu considerafi ca KGB-ul, prin agentif pe care I-a avut fa putere, gi-a batut joc de noi, punSndu-ne alegeri la 20 mai, ziua iui Coposu, alegeri plerdute de formafiunea lui, punaénd alegeri ia 2 lunie, la 50 ani de la moartea fui Antonescu, care a fost primul dusman al rugilor, sau 3 nojembrie, care reprezinta 40 an! de la ocuparea Budapestei? = Sunt framantat exact de Intrebarile pe care vi le puneff dvs.! Cum facem s& scapam de robia evreiasca, ruseascd, americana?! De la cdderea capulul lui Decebal, noi am fost numai robi sau Tn lupt... - Aji facut o afirmatie: poporul care fsi omoara conducatorul va fi blestemat... +Am fost blestemati! Nu am omorat noi. Dar indiferent cine -a omerat, am platit noi. Aici e problema: de ce Justitia universala ne-a pedepsit pe tofi pentru greseala unora? = Asasinarea lul Ceausescu de Créciun nu este prima bat. Jocura, de dupa ’89, le adresa poporului roman? E o puraintam- plare ca tot pe 25 decembrie, dar 1001, a fost inscdunat $tefan 38cel Sfant, primul rege catolic al Ungarlei?... -Au vrut'sé vada pana unde rezistam noi-cu batjocural... - Ce cunoasteti despre grupul“ Condor"? - Nu cunose nimic despre grupul “Condor”. Am vazut la felevizor o singuraé emisiune. Un colonel pe nume Moldovan, de undeva din Maramures, dat afara din SRI, ar fi folosit nigte docu- mente gi aga mail departe. Banuiesc cd e 0 rafuiala dintre ei. Din SRI nu au excius pe nimeni care a vrut sa lucreze. Dupa mine au Venit de vreo trei ori 8 ma ia la munca dar nu am vrutsd lucrez. Nu vreau sa mai lucrez fn munca informatival Eu vreau sa fiu scriitor. Consider cé-mi fac datoria fafa de neamul meu aga. Banuiesc Ins ca e vorba de altceva: Moldovan a fost eliberat de mult, prin 92, Intrebare logica (ziaristul trebuie:sa fie un tip logic): de ce tocmai acum a apérut $i de ce denumirea gruparii era “Condor"?... + Dacd vé aducefi aminte, in '92, revista “Cuvantul” a Ppublicat, Inclusiv cu poze, c& cel mort nu e Ceaugescu din pro- ces! C4 unul are sprancene impreunate, altul nu le are. CA unul @ nebérbierit, altul are alta cravata. Dupa un an de zile, revista “Cuvintul" a disparut si a reap&rut ca revista literard... -Amurit... ; + Dar acuma are si bani de premil literarel... + Nu, Ceausescu a murit! L-a impuscat un pluton da executie format dintr-un ofiter $i cAtiva soldati dela unitatea din Targoviste. Ofiterul a fost avansat la exceptional gi trimis la Academia Militara. au impugeat, intr-adevar. Caseta intreaga a fost prezentata ulterior. Neindoietnic, Ceausescu cunostea cate ceva din ce am spus eu, din marile magjl ale Jumnil, fie Invatate de la evrei, cu care S-aaflat in relatii foarte bune, in faza inifiala. Din tot ce a spus, cand a fost ucis, eu am refinut asta: afenfie, cd vor sé va introducd misii- cismul, s8 va Intoarca in monarhia, in cutare, in cutare... De unde gtia? O supozijie: Ceausescu a facut parte din membrii New Age, a aflat mai multe secrete. Pe ol |-au ajutat evreii $i egiptenii, La un moment dat, el nu a mai executat ordinele, dindu-gi seama ca era mult mai putemic, ca definea forte net superioare. Atunci, a aparut 0 conspiratie planetara impotriva Romaniei si a lui Ceaugescu. De fapt, pe Ceausescu au vrul sa-| termine, si acum vor sa ne termine §i pe nol, $4 ne transforme in siugil E o ipotaza. Nu am argumente in favoarea asta, dacat: un conducator comunist a parasit regedinta din Bucuresti si a deschis regedin{a regelui din Sinaia. S-a declarat un fel de rege, Acoio i aduna pe toji. Acolo's-au purtat tratativele de - 39pace dintre Egipt gi Israel. I's-au deschis ugile tuturor cancelariilor strine, prin evrel. A permis emigrarea evrellor sia fost Tn relatii foarte bune cu Moses Rosen, Deci, evreii Lau ajutat in prima faza, dupa care Lau fichidat... “MANDATUL LUI MAGUREANU SE VAINCHEIA IN FATA JUDECATORULUI!" (OBIECTIV MAGAZIN nr.20/05.06,97) + Un aménunt: in '56, dupa moartea Jul Stalin, s-a infiintat Prima !oj3 masonicd din Rusia. Se numea “Trandafirui” $i din 9a So pare cd a facut parte si Gorbaciov. De unde si trandafiril FSN-utlul?... : -- Daca afi fi cunoscut mitologia slava, afi fi aflat de unde sunt ‘trandafirii! La aparitia respectivei loje, un scriitor rus a Soris “Tran- dafirul negru”. Mitologia slava spune asa: zana ocrotitoare a slavilor ‘se prefacea noaptea in femeie gi venea sa se intaineasca cuiubitul. Dimineata devenea, iaragi, trandafir. Cei trei trandafiri (aten{ie, erau treil) nu puteau fi descoperiti niciodata ca fiind lacagul tn care se * ascundea zana. Si totusi, intr-o dimineata, feciorul {reprezentantul* Rusiei) a descoperit: c&zuse roua gi pe un trandafir nu era roua Vedefi, la spatiul dintre legenda, basm si realitatea vietii Noastre, existé ceea ce noi numim puterea forfelor nevazute. Daca izbutesc s4 ne indoctrineze religios, sa ne manipuleze in continuare, cum ne-au manipulatsi pana acum, eu nu vad nici un vitor pentru poporul roman. ~ : - Cum dea murit Stalin exact cand dorea sd faca republica autonomé evreiasca? - Stalin a fost, in prima faza, inifiat de religie. In Siberia, cata fost exilat, a invafat samanismul siberian. Vrdjitoril siberieni se numesc samani. S - Plus cé a stat la o famille de avrei... : ~ Dela evrei a invatat si el ce trabuia sa invete: magia cabala. Ei s-au inchinat zellor semnelor. Au gasit 0 solufie, cunoscand secrete ale matematicll, care abia acum au fost descoperite pe calculator. Intrebare: de unde au stiut asiatici! secrete matematice vechi de atatea mii de ani? - Ce $tif! despre imitropolitul Nestor Vornicescu, despre care nof am scris $i am dovedit ca este agent KGB cu functie mare? ~ 40~ Pentru a putea descdlci toate astea fara a’acuza, fereasca Dumezeu, un om din neamul propriu ca este dugman, trebuie sa gli{i radacinile limbilor europene Initiale $i grafille celor 4-5 alfabete * In care s-a scris. De ce 5-a schimbat K.G.B-ul in F.S.8.7 Pentru au stiut c4 a czut dominatia constelatiel Scorpionului. Cine a anuntat treaba asta? Va spun eu cine: eu, fara sa stiu! Eu i-am poreciit pe dugmanil Romaniei bubull, Ce Insemna K.G.8.-ul? Insemna hexa- genul ebraic! Tat& este “caf”. Cand este tatdl la care se Inchina omanirea “cet”? VA spun eu: intr-o singura constelatie - Cetus sau Balena, a carei stea principala se numeste Mira. Sa va mal spunce Tnseamnd “mir”? Inseamna lume, in limba rusa. (nu “pace”? -n.e.d,) Ei foloseau semnele magice pentru denumirea servicillor secrete dar se temeau de Securitate. Stii de ce? Potrivit legendelor lumii, se spune cd Rama cel negru cu securea va stavili revolta atlanfilor. Cine mai purta secure dintre domnitorii nogtri? Faceti anagrama lui Mihal gi vedeti ca este Jerohim. Dect, este stapanul zeilor, Cine a fost arhanghelul care i-a pedapsit pa razvratiti? - Ce legatura are asta cu Nestor? - Indivizii folosesc magia. O parte din magie e hindusa si o parte este ebraica. Doi: cum afi demonstrat dvs. ca individul’dsta e agent KGB? y -Printr-o carte scrisd de rezidentul KGB fa Londra, in care enumerd organizatiiie patronate de KGB, printre care $i ‘Conferinja Crestind pentru Pace, fa care Nestor Vornicescu era vicepresedinte. ~ De unde stifi cd In carte nu a bagat dezinformmare? Suntem dezinformati sa rostim anumite formule favorabile adversarului. ‘Singura proba pe care sa o acceptali In viata dvs. este atunci cand vedeti. Eu am spus: in meseria mea, singura proba este sd fie filmat. S& vad gi sé aud. Este singure proba paménteand valabila. Deci, parerea mea este c& avem de-a face cu o dezinformare de tip mistico-sernantic. Pana nu vedeti cu ochii dvs. si nu auziji cu urechile dvs., $8 nu credeli, pentru ca mai multe minuni se vor intampla in Roménia catre aul 2000! Francmasoneria, mpreund cu bisericile, orchestrate cumva de Mossad gi de altii, pragatesc nigte show-uri, niste spectacole fantastice, incat sa credem ca.a venit Dumnezeu pe Pamant! Oumnezau nu vine pe Pamant, pentru ca El este aici dintotdeauna... A - Ce credefi despre ace! rizbol din Fraricmasoneria romana? ~- Ala nu sunt francmasoni! Ala sunt de opereté... Pentru a 41masca adevarata Francmasonerie, au facut nist organizatli In care au atras nigte progti, care s-au Inscris acolo. Cand i-am vazut pe dia arat&ndu-si diplomal... Iji trebuie 0 diploma din America pentru afi francmason roman? = Ce parere ave{i despre Migcarea Legionara din Romania, mai ales ca a participat $i la alegerl? - Hal sa fim serlogi! Nu existé actiune fara reacfiune si vice- versa. Migcarea Legionara s-a infiinfat in oragul meu, in lagi. De 8? Tn nordul Moldovei se concentrasera foarte mulfioameni bogati din randul evreilor, care defineau functille principale. Din cauza asta, béstinasii s-eu organizat In Legiunea Arhanghelului Mihail, devenita ulterior Garda de Fier. Fifi atenti: pe atunci existau evrei si activitatea lor era justificata de treaba asta. La ora actuald, in RomAnla sunt putini evrei, cel mal reprezentativ fiind Petre Roman, care si-a lual anagrama dolarulul american pentru partidul séu: USD. PD-ul Tnseamna altceva. Masonii au obiceiul s4 facd echivalante si schimbéri dintre litere $i liter. PD inseamna P din Petre gi trebuie citit Detre. Masonii se considera el ingigi dumnezei, creatori de lume 3.a. Nue adevarat. Nici religiile, nici masonii nu au creat lumea, Au ZApacit-o, au chinuit-o.., - Victor Babluc'ce este? - Nu $tiu. Nu m-au interesat indivizii astia, pentru ea eu amo. credinja a mea: c&, pana la urma, dupa aceasta rebellune mistico- semantica de nivel mondial, Dumnezeu va face ordine exemplard * sineva tnvata cd vial este suprema valoare si suprema lege este legea vietll sanatoase. Vedati cd Francmasoneria s-a infiinjat mai demult, ritualurile ei sunt mai vechi. Norocul nostru este ca centrele astea inifiatice se bat intre ele $i eu sper sa ne ierte pe noi, sa nu mai trecem, tnca.o data, prin necazurile prin care am trecut si prin . Violenja prin care am trecut in decambrie 89, desi ei pregatesc o. ‘asemenea chestie... - Suntefi apreciat ca o celebritate solitara. De ce v-atl separat 5! afl rimas singur? ~ Dar ce ar trebui sa fac? Daca mi explicali... Fiecare act de creatie spirituala este individual, Daca copii ar fi fost facuti in grup, omenirea murea demull! Daca dys, credati cd mieimi place izolarea, va ingelati! Acum nu mai arm nici Sofie. les pe strada si discut cu {iganugil. Aceasta izolare nu este autoimpusa, ci impusa de o fora pe Care eu nu o pot Infelege. Nu este o forta rea, caci mi-a salvat viaja in atatea randuri. M-am saturat: prima sotie mia luat-o alt 42barbat, a doua mi-a [uat-o moartea... A trabuit sa tralesc, degi este greu. Va spun ¢@ este mai ugor sa mori, decal sd tréiesti, Nu m-am ~" izolat de bunavoie. Eu stau gi scriu. Mi-ar place s4 amo familie, s& am copill, $4 traies ormeneste. ~ Exist relatl de colaborard Inte S. Rul. $i F-S.B.? = In unma cu 2-3 sAptamani, s-a anunfat, in mod oficial, c& 0 delegatie condusa de Magureanu a plecat la Moscova'siasemnat un tratat de colaborare cu F.S,B.-ul, Pe ce teme colaboreaza? In Romania 8-a dezvoltat foarte mult paranormalul: Rusii gi americanii lucreaza, - ‘Inca dinainte'de al doilea razboj mondial, la acest Jucru. Mie mi s-a parut interesant.un lucru: anagramalui S.R.1. este ISER, de la Israel. ‘Magureanu este Astalas. Nu afi vazut ca i-a prezentat vila si a zis ca fratele sau, Astalas si nu gtiu mai cum, azis ca, cu 30 milicane, a facut viluta aia?.Eu cu 30 milioane am reparat casa aia veche in carestau! Mandatul lui Magureanu nu s-a Inchelat. Mandatul luise va Incheia In fafa jJudecatorulull... “KILLERIW PARANORMAL! Al SERVICIILOR ° SECRETE CE CONSTRUIESC NOUA ORDINE MONDIALA $I-AU FACUT «DATORIA> SI IN CAZUL LUI NICOLAE MILITARUL...” . (OBIECTIV MAGAZIN nr2U/12.06.97) +-Sdincepem cu eartile dvs. Seria Octogonul la ce numar , aajuns? -A22-a carte a aparut deja. Se numeste “inimad de Roman”. A 23-a carte’se afla acum in lucru si se numeste “Copii Sperantei”... - In afard de Octogonul? - Seria Succesulul a ajuns la.a 5-a carte, care sé numegte “Ghidul viefii sanatoase". Roman de dragoste: “Sd vil ca.o parere...". ‘Seria de poezie a ajuns la a doua tiparire: “Vraja noptilor albastre”. Urmeaza “Noaptea teilor vrajiti". Deci, patru serii diferite, scrise In 4 Stiluri diferite de o singuré persoana... - De unde ideea cu Octagonul? - Eu am marturisit-o intr-o carta. Nu am de ce.s4 ma ascund cititorilor. In momentul In care am constatat c4 Marile Puteri, aga-zisele mari puteri ale lumii, ne-au invadat tara in 1989 si ne-au transformat Tn niste turme urlatoare de slogane antiromanesti, m-am intrebat: cine ne-a lovit pe noi? Pai, ne-a lovit pentagonul rosu sovietic, penta: 43gornul american, pentagonul ebraic, Atunci,-arn zis; ma vol duce la stramogii-acestul neam, s4 cet octogonul, $4 fie mai puternic decat = toate eceste simboluri. Nu stiam ce inseamnd. Asa am gandit eu, : “cu miniea mea de contraspion. S4 car secretul octagonului, “sa = respingem invazia. Utterior,am aflat ca Octogonul simboliza puterea adevaratului om. In cartea "Ghidul viefi! sanafoase”, am explicat ce Trseamnaipentagon, octogon, in simbolica marilor maegtri ai magiei antice. : t : - Amal aparuts! un fond mutual numit "Octogonui”. Este to oO inspiratie dupa cartiia dvs.? + Da. Pai, still c&te societatl comerciale si-au |uat numele asia? - Acum, sa va spun cinstit. Eu nu mai stiu daca, la ora actual, ceea ce am organizat $i deciangat eu se numegte Ocfogon, Decagon a $.8. VA spun si de ca: flinja omeneasca nu se poate inchide Intr-o a figura gsomatrica. Pentru simplificarea Tntelegeril unor fenomene” 4 ale vietil planetare, omul apsleaza la scheme simple. Una dintre te schemele de redare a personalitatii umane este cercul cu cele doud virgule, arma tibetand a omului. Alta este omul acela dezbracat, | care ‘descrie un semicerc din culorile curcubeulul, Deci, fiacare ramura magica, stintificé gi-a stabilit un numar de simboluri, prin care vor s&.rediicd complexitatea fenomenelor la cSteva trasaturi esenfiale. Omul nu mal poate fi simbolizat prin nimic, deaarece este fiinté aga de complexé, incat toate stinjele-[umii, {a un loc; nu pat 88-1 defineascd. Partea principala a omului, este creierul. In creier, ~ exisié in Jur de 25 miliarde de neuroni, care pot sd faca circa 150.000 de millarce de conexluni neuronale. Va dati seama ce imensitate de informatjl se afla tn creler, astfel cd este greu s8 definesti cu o trasaturd de condel cine este omul, Genetic, oamenii sunt cefinifi de 46 cromozomi, aranjati in 23 de perechi de cate 2: Flecare cromo- zom este capabil 4 produca 30.000 de trasaturi de personalitate. “Asta Trsaamna c& uh om-are circa 138.000 de trasdturi de i personalitate, cunoscule sau necunoscute, aflate Tn diferite com- binatii. Psihologla a reusit sa defineasca, pana acum, céteva mii, ‘sute. de mil de trasaturi de personalitate umana. Eu mi-am datseama c&t de complex este omul. Merele savant Constantin Arseni, neurochirurg de valoare planetard, spunea ca noi cunoastem cam 20% din ce inseamna creierut omenesc. In concluzie, oamenii sunt - filnte foarte complexe, nu pat fi reduse la scheme simple, asa cum au visat simbolisti, care si-au propus sa organizeze si sa manipuleze ~ pe baza unor scheme simple, de tipul reducerea omulul la nume, . * 44 ' | I Ssprenume, grade, tituri, Inlocuirea traséturilor de personalitati cu titluri atribulte, Toate acestea sunt nists prostil, care tin de magia sémanticd sau a semnalor. Toate semnele din lume, luate la un los, nu_pot sa faca.o paine gsi nu pot ‘ransforma un idiot Intr-un om intéligent. individu! nu are o zestre nativa, nu a adunato zestre personalé putemica, putem sa-i dam toate titlurila din lume, toate rangurile si tot un primitiv ramane... ~ Putati 54 ne spunefi ce tiraj cumulati, la aceasta ord, fa vdrjile dvs. si care este cartea cea mai de succes, ca tiraj? - Am depasit, inca de anul trecut, 3 milicane ginu mai calculez - tirajele. Dintre cartile care s-au vandut, cel mai mult sau vandut ~primele; pentru ca erau mai ieftine. Lumea avea mai multi bani si putea sa cumpere. Acum, sunt mulfi cititori care ar dorisa cumpere ginu au bani, pentru cd s-a scumpit foarte multhartia, tiparul. Vedeti, prima carte a costat 150 lei, ultima carte costé 10,000 lal si am scos.o foarte ieftin. Am avut tratative sangeroase cu tipogratul gi vanzatorul de carte, care au zis 15.000 Iei. Asta Inseamna ca. avem Vvenituri mai mici dar cartea ajunge la populatie. - Aveti cdrfi care sé aibé 3-4 editii? - Pai, “Quinta sparts" a depagit 10 edifii sl a depagit 300.000 tira] pe un titty. “Fulgeru! albastru" se aprople de 300.000, Am tras, din nou, tira]. Am comenai prin posta. De-acum incola, Editura Miracol mai tage numal pe baza de comenzi. Exact cdt au primitcamenzi, atat tiparesc. = Gare este motivul pentru care aveti peste 3 milioane de cdrfi tiparite, pang acum? De ce nu v-afi facut oditura dvs,? - Ba am editura! “Ghidul vietii sinatoase” este scoasa la Editura Pavel Corut, dar nu am tipografie. Distributia crjilor nuo fac eu, 0 face Editura Miracol si angrosistul de carte, pentru ca eu trebule sa scriu. intreaga edituré Pavel Corutare un'singur asociat, Pavel Coruf, gio contabilé prin colaborare.. Nu-mi permit s& fac altceva, decat s& scriu, Daca m-as mai imprastia gi In activitati administrative, nu ag mai scrie! Eu trebuis s4-mi concentre atenfia pe seris, s8 pun degetul pe rand $i, daca pot, s4 lecules¢ rana numita dezbinarea roménilor pe criterii foarte variate. . - In octombrie '95, cand afi fost la Craiova, se pare cd a fost prima jesire a dvs. in public: ~ Nu. Prima jegire tn public s-a facut Ia lagi, in 1993. De doua ori Tn acelasi orag, am fost numai in Mangalia $i Craiova. In Mangalla, amavut doud lansari de carte pentru ca aveam acolo fosti prieteni 45 Adin tinerete. Distribuitorul de carte din zona era prieten din copilarie cu mine. In Craiova, pentru c& am fost invitat a doua oard cu ocazia lans&rll carfii Laviniei Tatomir. / «Nu prea am vazut interviuri fn presi cu dvs., cel putin pané in nolembrie 1995... - Nu prea ali vazut pentru ca in faza initiala (stiticdeunu am avut reclama la carfi), cr{ile au fost primite ca un soc de cei care gi facuserd jocurile, cantrare intereselor romanilor. Ulterior, au Inceput un atac prin presé. Si-au dat seamea ca fn urma atacului mi-a crescut tirajul, pentru c& orice Individ care vedea, punea mana pe carte, citea gi spunea: asta are dreptate! Atunci a inceput boicotul tacarii. Nu s-a mai scris nimic de Pavel Corut, Am fost invitat o singura data la televiziunea nationala, Intr-o'noapte, la “Iinsomnille romAanitor’, in tncercarea de a ma culpabiliza pe mine si Securitatea. Eu mi-am 2parat organul de stat din care am facut parte, de pe pazifille unui “om cinstit. Le-am spus: Securitatea nationalisté rom&nd, creaté dupa 1968, @ fécut si gregeli. SA fie pedepsiti cei care le-au sévarsit! Cine 8 gregit, 54 pléteascé! A fost un Interviu'tn care ulpabilizarea + Nu a reugit. -a deranjat foarte mult cd am spus ca sunt mandru cd am facut parte din Securitatea national romana. Am aparal Romania ‘Impotriva MOSSAD-ulul, KGB-ulul, Cla, Serviciului.de informatil maghiar si impotriva oricul.a incercat $4 atenteze la niste valori ‘Supreme ale, statulul roman: independen{a, suveranitate, unitate, Faptul cd st&tul roman era socialist, nu-mi poate fi imputat mie. Se gtie cine. a adus socialismul In Roménia. Se stie cine sunt fil calor care au adus socialismul $! comunismul'h fara si care apar in viata publica. Mi'se pare o neruginare din partaa lor! O minima decenta i-ar obliga 84 se retraga din viata publica, stilnd ca parintil lor au copt, impreuna cu internafionala socialist, acea plaga numita socialism gi comunism. Din punct de vedere moral, ar trebul sé se retraga Petre Roman-Neulander, Brucan, Iliescu sialte asemenea personaje, care ‘sunt implicate in introducerea comunismului cu ajutoru! trupstor sovietice. Eu Injeleg ca familia mea a avut necazuri pentru ca am plerdut razbolul impatriva URSS-ului, Insd nu infeleg 84 am eu necazuri la caderea socialismului... + Domnule Coruf; Nicolae Militaru @ murit exact cand ° implinea 7 ani de fa numirea tui ca miniatre al Apararii, dupa revolufie... - Domnule, eu nu pot'sd citese rheeariamul dupa care func- fioneaza Universul! Nicolae Militaru a candidat la functia de 46I aa kt pregedinte al Roméniei, alaturi de multi alii, Afost dezvaluit de pres, de Evenimentul ziiei”, cA a talsificat listele, In orice caz, in timpul campaniei electorale m-a ameninje" In repetate randuri. Ca ma va baga la puscarie, ca va face, cd va drege. Eu nu |-am raspuns atacurilor. Sti de ce? Am zis: @ ot bétrén gi va muri curénd: nu vreau s&-I am pe congtiin{a. Inainte de dansul, m-a atacat in presd generalu! Dumitru |. Dumitru, prin revista “Europa”, la fel de murdar. Nu Fam raspuns, Am spus: e un om batrén, boinay si va muni; nu vreau sé- am pe constiinté. Deci, eu nuam raspuns acelor atacuri. Tn ziua Tntélnirilor candidatilor la presedintie, g-ral Militaru a venit , {4Aga mine $i mi-aintins mana. Am stat cdteva secunde pe ganduri, daca s&-i rspund gestulul. am intins mana, gandindu-ma cde un om batran, va muri sinu vreau s8- am pe constiin{a. Intr-adavar, moartea i dadea tarcoale! Cum se face cd au murit atat de misterior nigte oameni mai In varsté? Nu-i nici o problema. Au murit alii tineri!... Nu e vorba de coincidente create de Univers gi de viata. E vorba de coincidente create de killer-l| paranormal din serviciile secrete care sunt implicate In ceea ce vor ei sé faca, o noua ordine mondiala... “DUMNEZEU NE-A MAI IERTAT, a MARILE PUTERI NUI” : 5 (OBIECTIV MAGAZIN nr.22/19.06.92) - Sapte este o cifra misticd, nu? - Sapte este o cifra pe care am explicat-o In doua carti. in principal, fn cartea "A Infforit speranta”, Este o cifra mistica aslatica. Rom4nii si europenii nu au cifra mistica 7, cl 9. 7 pomeste de la ignoranta magilor asiatici, care considerau c cerul cuprinde gapte nivele, respectiv nu cunogteau decat gapte planete din sistemul solar. Intrebarea mea este de unde cunogteau autopenii ca sunt 9 planets? Dect, intentia lor era s ne para 7 cifra sfanta, cifra 6 - cifra maleficd. M-a interesat si pe mine sa vad de unde aceste idei: Ponese de la un popor numit ivrin, actual cu foarte multe nume: evreu, iudit, israelit. A sasea fitard din alfabetul evreiesc este titara al. in tuna a/, care este luna leylui, templul iudellor din lerusalim a fost distrus de doua ori. De ce e considerat cé cifra 6 este matefica? Pentru 4, tn luna a 6-a, a fost distrus de doud ori templul ebraic. Au rasp&ndit-o prin Apocalipsa lui foan si au spus ca al treilea 6 ne va distruge de tot. . Deci, cifrale sunt semne matematica, care nu au Incdreaturé aT» negativa ori pozitiva. Nu sunt vinovate cifrele, ele ne-au fost date pentru a comunica. Vinovati sunt oamenii care vor sa creada in cifre, litere, in loc’sA creada in viafa universala gi in Adevaratul Dumnezeu, Universul. » De cdteva luni se intampla lucruri ciudate In Jume. Eu am scris la modul cé este vorba de un rézboi intre CIA, FSB, MOSSAD. Se petrec tot felul de migcarl de stradé in Franja, Grecia, Albania... = Si In America. Atentie, la asta sunt migeari de strada gi in America sunt tomade, cutremure! bi Rusia ¢ foamete, disperare... ~ Cum explicati? ~ SAnu credeti, cumva, c4 e revanga lui Dumnezeu! Dumnezeu nu ne-a creat pentru a ne chinui. Asa-zisii magi, modem, inspirati de magia propriu-zisa si de dezvoltarile stiinfel, au dectangat forje din Univers pe care ny le mal pot stapani, astfal ca, la ora actuala, nici un pamantean, indiferent de functia si pozitia sa, nu male sigur pe viata lui, de azi pe maine: Nu stiu mai mult, c& v-ag spune mai mult Asta am intuit eu, d&ndu-mi searria cam ince termeni se desfa- goara.confruntarea asta mistico-semantica, magica, paranormala. Americanii, cu alia{ii lor de nadejde evreil (ati vazutcd de cSte ori cineva Incearcd sa-i acuze pe pvraj de vreo marsavie, in Consiliul de Securitate, americanii folosesc dreptul de veto), vor sd-si extinda influenta catre Rasarit. Rusii nu vor sa cedeze zona lor de influenta. Concomitent, i unii gi alfii se tam de “micujul" ‘popor chinez, care incepe sa se dezvolte destul de meetin gi 84 exercite influente destul de mari. + Dezvoitati eu ajutorul americanitor!.. = Nu 2g | putea sd neg, |-au ajutat s& nu explodeze in forma comunistd, 54 g&seasca o solutie. cumva, de dezmembrare> - Na cumva a fost experimentul acela mondial de care vorbeam, care s-a declangat in 1972, si China era jocul cel mai propice? - - Th momentul in care o socistate oste stratificaté tn clasé, energlile acelei societal] se consuma in interioru ei. Intreaga energie psihologica $| paranormala este cheltuita in interior. In momentul in care se concentreaza intr-p singura idee, intr-o singura directie, energia aceea poate radia intreg mapamendul..Ati Infales acum: scopul divizarii In clase, partide politice etc, Despre oe este vorba: este un experiment simplu. Daca intr-o singura zi, toll chinezii se adund $i gandesc un singur nume, acel nume se imprima pe scoarja 48cerebrala la intreagg populatie a lumi... ~ Chinezii nu stiv acest tucrs? . - Chineaii stiu acest lucru. $i americanil l stiu. Deci, ¢ vorba de radiajia mentala prin Insumare.s forjelor, in cazul socialismulul, In cazul capitalismului,.aceste for{, find contradictorii, se cheltule In interior. Este una din explicafille acestul razbotnevazul. Se pare ca am ajuns tntr-o faza de confruntare a marilar mag} purt&tori de totéme astrale. Ati vAzut c& unii conducatori de state au Inceput sA alba denumiri de stele, constelatii, vechi triburi, Dacd as spune c& ‘stu exact termanii confruntarii, v-ag mintl. Intuiass c& @ cava in Neregula. Am intuit cd e © confruntare spirituala, enetgetico-infor- imativa, fiecare incarcdnd s-si impuna proprille valori, propriile * idealun, propriilé sisteme de organizare si functionare’a viet. . + De ce este finiste In Romania? - Pai, Gu zic c& Dumnezeu ne-a mai iertat. A fost destula neli- niste in’anii 89, 90, 94, ani In care, fn timp ce romani s-au batut intré el si au strigat lozinci... ~ - De ce ne-au jertat Marile Puteri? ~ Marile Puterinu ne-au jertat! Marile Puteri igi pun, problema cum $8 pund mana peeceastd bucatica bund, care este Romania, fara a se frige. Nu ne-au iertal, pentru ca isi doresc sa puna mana pe ceva din Romania. Nu stiu exact. In orice caz, in afaré de valoare geostrategica, exista ceva pe teritoriul Romaniel care intereseaza Marile Puteri! Nu stiu despre ce este yorba. [n luna iunie, voi reveni la Craiova $i vol pleca catre muntele Retezal, impreund cu o expeditie de aici, sa vedern despre ce este vorba. Se pare ca anumite: Puteri suntinteresate de acel munte. Eu am explicat ca exista ceva ciudat In acel munte, ceva inexplicabil prin stiintele timpulul nostru, incartea “N&scutpentrue invinge!". Deci, am prezentat niste fapte, pentru ca mie nu imi plac idelle fara baza tn |umea reala, In care , traim. Exist& nite fapte concrete.referitoare la acel munta si as wea sa ma-duc sa vad despre ce este Vorba acolo. Se pare cd inclusiy americanii sunt Interesati sa vada'ce este fn acel munte... - Emil Constantinescu, cel putin prin figura $i lupta anti- + corupfie, Vrea sa fie un al dollea Cuza. A aparut el Intamplator pe scena politica sau a fost ales de cineva? Se spune cé de eatre Coposu. Care putea fl motivul, In 1990? ~ - Dvs. vrejisa ma determinali sa citesc legile vietii pamantene, ceea ce este imposibill Gandirea si vointa lui Dumnezeu nu pot fi citite de muritori. Eu am putut citi altceva. Am citit cate cava din, 49.gandirea magilor pamantenl gi din maginafiunite prin eare al au vrut s& creeze valori din nonvaior, prin care au vrut sa impuna, ou tly de valori, persoane lipsite de calitati de personalitate. SA ma hazar- dez a incerca 84 citesc, in gAndirea si voinja Adevaratului Dumnezeu, modul de ridicare gi de coborére a personalitajllor care conduc lumea, asta eu nu o vol face. Nu ma pricep gi nici nu ma intereseaza, - Victor Clorbea a fost un Hder sindlcal cunoscut $i apre- clat. A fost el pus prim-ministru pentru a trece de larna aceasta, pentru a evita migedrile de strad&? - Eu nu pot sa fac speculatii. Nuam infarmatil, nu emit ipoteze. Nu cunosc pe ce criteria fost ales prim-mihistru, catdebunesteca . prim-ministru. L-am studiat la televizor. Nu-| cunose, L-am criticat imediat, in "Ghidul viefii sandtoase", cand a spus ca foloseste ‘Specialist straini si am spus: dar inteligenta romaneascé, ce facem eu 6a, mdi fratiior? Noi avem inteligenté sa dam gi la al{il! Cand a Spus cé a folosit specialist! stréini pentru a Intocmi planul de reforma, tn ochii mei a sc&zut cu nu gtiu cate trepte, Avern mai muita inteli- gen{é romAneasca nefolosila si apelam la specialistil straini, care au falimentat Polonia, au falimentat Ungarial Sa nu spuneli ca Ungaria nu e falimentata; ca are 40 miliarde dolari-datorie, la 10 milicane populatie i bogatil mult mal reduse decat noi. In Ungaria, exist o bundstare aparenté, pentru ca daca li se cere datoria, vor trebul s8-gi vanda i haina dé pe ei, Eu nu mal spun ca si-au vandut viltorul copillor si al nepotilor. Bunastarea aparenta este deosebita de bunastarea real, Bunastarea reqla este aceea care esta bazata pe lipsd de datorie extamé. . - Emil Bérbulescu, nepotul Jui Ceausescu, are dowd ele- mente senzationale in prima carte a sa. Pe 22 decembrie 1989, * fa ora 11.00, Emil Barbulescu a dat telefon in C.C. sia vorbit cu tatdl sdu, care tocmal jegise din sedinfé cu Ceausescu $i i-2 spus; "Nicu a innebunit!”. Imediat, a sunat-o pe mama sa gla . _ Intrebat-o ce 54 facd. Ea i-a spus cd i-a cdutat pe Nicu in Prima- verii, lar cel care era de paza a informat-o ca seful se plimba prin gradind si e nervos! Era in doud locuri odaté!... Al doifea element senzafional este deciaratia fui Barbulescu pe patul de moarte (1990), care i-a spus Jul Emil Barbulescu: “Balate, sunt trei ingi care conduc. Cel care’au condus inainte, conduc gi acum”, 50”~Aspus cine sunt cei trei ingi care conduc? = Nu, I-a spus iui Emil Barbulescu ca daca if nominalizeazé, di semneazd condamnarea la mosrte... - Domnule, eu nu cred in speculatii mistice! Eu stiu ca lumea este Dumnezau. Incerearile de a corduce lumea prin anumite grupari oculte existé. Am prezentat, in "Ghidul viefii sandtoase", cele trei sisteme de manipulare ale omenirii. Nu intelegeti cd nu suntem singuri pe aceasia planeta, ca din nevazut, necunoscut, Dumnezeu are grija de noi? - Doud elemente: cand a venit Gorbaciov la putere, fn 1985, @ spus ca singurul om din Rom&nia cu care vrea sa stea de vorbé este jon Gheorghe Maurer, care a avut [cul lui timp de 30 ani. Recent, sd tot fie o jund, a iesit la pensie, au reusit sé-i scoata din Guvarn, pe administratorul Guvernulul care era de 25 anl pe. aceasta functie, sub Dej, sub Ceausescu gi sub Iliescu. - Si? : ee «Cum este posibil? ~ = Deci, dvs. considerafi cA anumiti oameni au puteri zelegti, de a influenta viaja planetara! Eu va spun ca nu este adevarat. Aduceti-mi mie cel mai zeu dintre oameni in fata mea gi eu voi Tntreba urmatoarele: decd esti Un Zau, te rog sé anulezi acceleratia gravitationala In fata mea $i s4 zboni sau te rog sa Intinzi palma si 4 spul: sd apara In palma asta, faré scamatoni, o paine! Imprauna, am vazut cateva demonstratii, ale unei forte incd mecunoscute: Lavinia Tatomir poate ridica diferite obiecte, printr-o fora inca necunosculd. Unii Ti zic hectoplasmé, alfil Ti spun bioinformatie, allil bioenergie. Fiecare fn funclie de limba lui, incercand sa atraga catre fotemul astral ta care s-au Inchinat instinctiv stramosii lor. Insé, nuse stie cum Dumnezeu defineste acea forfa si care este cuvantul cel adevarat pentru ao defini. Noi nu am ajuns inca la adevar si nu vom ajunge niciodata la adevar. . “GORBACIOV A DEMOLAT COMUNISMUL, MANIPULAT PRIN MIJLOACE INVIZIBILE” (OBIECTIV MAGAZIN nr.23/26.06.97) - Vorbeam de o anumita ocultd, care binulesc ca exist... - Hm! Exista multe organizati oculte fa nivel mondial, insa, atentie, nu traim intr-o fume unitard, nu am ajuns inca lao societate: planetara, in care sa conduca trel indivizi... 51- Eu vorbeam de tre/ Indivizi din Romania! ~A! Trei indivizi din Romania conduc din umbra? \ + Genduc Roménia:din umbré. Au condus $i conduc. =Domnule... - Asta era Ideea ful Vasile Barbulescu! -Ideea lui Barbulescu... Nu stiu cata cultura avea Barbulescu.., Ne conduce catre ceva mistic: Treimea, Sfanta Treime... Eu am explicat treaba asta In cartea “A Inflarit speranta”. Chiar daca am aduna cele mai destepte minfi din. Romania, nu vom putea sa determinam ploaie sau soare, cum poate sa determine fetifa asta, Lavinia! Cel care conduce trebule sa aiba niste puteri extraordinare de a rezona cu forfele Universulul. Eu stiu ce delira el acolo, pe patul de moarte? Parerea mea este ca se referea la altceva. Deci, marete ocrotitor al Romaniei trebuie sa ramané, in continuare, Dumnezeu. Asta nu Inseamna ca o sane Inchinamla literele DUM, pe care unil le-au anagramat Tn UDMR si aitele. Nu, Dumnezeu nu are nume sau are atétea nume Incat nu poate ff influentat de mistici, magl, vrajitor, samani etc, -Incartile dvs. din seria Octogonul, cét anume reprezinté fapte reale? - Partea a doua a fiec4rei carti prezinté fapte reale, argu- mentate stiintifio, cu probe inclusiv justitiare. - Nu ma refer fa partes a dow: ~ Osecundé. Partea Intéia cuprinde urmatoarele: Informatii si ipoteze neverificate, pentru care nu am argumente, dar am intultii, gl Intruc&t nu-mi permit sd fac gregeala facuta de mistici, dea spune ca asta eo revelalje, mi-a zis mie Dumnezeu cd acestea sunt niste informatii reale, atunci le privesc sub forma de SF, Eu sunt prea mic casé mé bage In seam Dumnezeu! Suntun om simplu, insa, am nigte intuifil care uneori se adevereso. S8 nu va inchipuiti cd Pavel Coru| are intui{il mai grozave decat, sa zicem, oat persoana, care nu site expune. Eu ma bucur, insa, s4 le expun. Eu operez cu urmatoarele stiinte, in explicarea fenomenelor cu aparenga de para- normal: psihologia umana, astronomia, logica, matematica, fizica, gtiintele naturil, Deci, a diseca, a pune in balanta, a cSntari exact fiecare afir- Matle din carte, asta éste imposibil, pentru cd nimeni nu poate judeca sursa de inspiratie. Nu stiu cine este sursa de inspiratie a fiecdrui om, Mai ales, sursa de inspiratie literara este foarie greu de gasit. O parte este intemé, o parte externa, din realitatile vieti. 52+ O intrebare mai concreté: de ce Gorbaciov, un vérf al comunismului, a pus umérul la demolarea acestuia? - Paj, de ce roménii au pus umarul la demolarea industriel roménesti? V-am raspuns? Simp!'.: a fost manipulat, prin mijloace invizibile. -Numai manipulat? + Numai manipulat. Pai, vedeti ca acuma a a incepirt $8 la atitudine contrara, a Tnceput sd ia atitudine Impotriva intraril fostelor {Ari socialiste in NATO. $i-a schimbat parerea. A fost manipulat. - Kohl de ce s-a Imbolnavit dintr-o dat3 de cancer, cum a murit $i fostul presedinte francez fa timp? ~Dvs. vre{ sé judecém pe Dumnezeu! Nu se poate! Dumnezeu ne judeca pe'ndi... - Dar e Dumnezeu? - Domnuls, daca paranormali au descoperit metode de a Imbolnavi de la distan{é Tnalte personalita}), atuncl omenirea se afia intr-un grav pericel si numai Dumnezeu ne poate scadpa din el! Va daji seama, a produce cancerul de la distanta Inseamna, deja, Orice individ care devine indezirabil, ¢-troznitl... - De exemplu, De nu a fost imboinavit de cancer?-A fost imbolndvit de paranormall? ~ Se spune ca a fost iradiat. S-ar putea sa fie chestii mult mai complicate, pe care noi inca nu'le banulm, Aga cum am banuit si eu: c4 a fost iradiat. Multa lume mi-a spus: domnule, a fost iradiat! La Moscova, in timp ce a.stat la masa, a avut o sursé de radiatii in jur, l-au dat gata, |-au Imbolnavit de cancer gi a murit. S-ar putea sa fie vorba de ceva mult mai complicat. Nu ma hazardez s& emit nici 0 ipoteza..Studiez fenomenul. Va spun sincer, pentru a ma apara pe mine, pentru ca nevasté-mea a murit sub ochii mei gi nu a murit in med cinstit. Nua murit din cauze naturale, ca.de ulcer nuse moare Tn segolul XX! Dostoril nu intelegeau despre ce este vorba. Am vazut gieu chinurg plangand. Anestezista de la operatie, d-na Daniela Pop, originara de undevedin judetul Dolj, o considera pe nevasta-mea pe sora ei, Nu injelegea ce se intampla. Se Intamplau nigte feno- mene iegite din comun. Nu se mai fegau jesuturile, desi viteza de coagulare era normala! Deci, posibilitatile de.a determina durerea $i necazurile Uinor oameni care se opun acestei ordini, care este contraré ordinii vietii normale gi universale, exist. Ins, nu sunt posibilitaji distructive pentru ca, zic eu, Dumnezeu nu s-a nascut astazi, nu s-a nascutieri, nus-a nascut cand au aparut paranormallil 33gi gamanil, Dumnezeu este eter, Infinit, fara Inceput $i fara sfarsit, indefinibil. El este Universul. = Cine sunt bubuili? - Bubulil? Simplu: cand am scris cartea, am format instinctiv aceasta denumire, pentru a defini acea grupare oculta, care-isi propune sa domine omenirea prin manipulare psihologica invizibila, folesind cumpararea de constiinte din randul populatiei-tinta. interesant este ca, din zestrea ancastrala sau din alta parte, mi-a venit acest cuvant, bubul. Ulterior, am constat ca incalendarul ebraic, luna bul este luna Scorpionulul. Deci, fara s4 vreau, am format un cuvan! care acuza Constelatia Scorpionului ca toate relele sunt puse pe capul roménilor gi altor pamanteni. Ulterior, am descoperit s/ alte mistere. Tine|i minte ca eu nu cunosteam nici alfabetul ebraic, cand am sctis treaba asta! Concluzia este cd cineva din marea congtiinta planetara ne-a spus clar, celor care suntem manati de bune intentii, cine manipuleaza sau cine incearca sa manipuleze viata omeneascA contra ei Ingisi, Ei bine, exista indivizi care vor s4 0 domine prin mijloace dintre cele mai neplacute: durere, sufesint&, moarte, boala. Atata timp cat treburile astea sunt naturale, nol le acceptam. Tot ce Se napte, cragte, traiesta, ca odatd sa moara Wand locul urmatoarei generatil. - Aji citit ceva din revistele noastre? Ne-am ocupat foarte mult de probleme paranormale dar, mai ales, de aceste lucrari... ~A, dal Pe dvs. va intereseaza Conspiratia lojilor gi... - Conspiratia Satanej. ~Domnule, stati un moment, ca folosim niste cuvinte traditional falsificate chiar de cei care ne conduc! Eu nu o.sé1 apar pe individul sta sau pe altul pentru ¢4 eu nu sunt avocatul Satanei. Cineva mi-a trimis un pachet de car{i, pentru.cé a vazut cum scriu, pentru ama putea acuza. $i, carfile alea se numeau “Avocatul Satanei”. Euam Spus: mdi oanient bunt, sa ludm mitul biblic 3 sa-1 cdutam pe Satana, 8a vedem cine individul Asta, s8 ne Jamurim ce-i cu el, In mitul biblic, Satana apare de doua of: in Cartsa [ui lov, pe pozitie de Inger cercetas, trimis de falsul-Dumnezeu, lahve. Ala nu este Dumnezeul la care se inchina rom4nii_Eise inchina la Dumnezeul vietii, care este Universul, pentru ca in siujba de Paste se spune: “Cu moartea pe moarte célcnd si calor din momminte viaja déruindu-le™. Deci, falsul Dumnezeu, lahve. fl trimite pe Satana pe Pamant sé cerceteze, sa vada ce @ pe acolo: ce face credinciosul lon, daca curminte, daca respecta regulile ebraice. Mai apare o data acest individ cu numele de Salana, in Cartea arhiereifor, acuzandu pe 34unul dintre arhlerel c@.a incalcat legea palmudica si arataéndu-i lui lahve-ca trebuie sa-| pedepseasca. Deci, era un fel de procuror al lul Jahve. Acest Satana este un per.ongj fictiv, cam de tipul cum era la nol zmeul. E un personaj de basm. Nenorocirea vietji romanesti va spun eu de unde a venit: unii strabuni de-ai nostri au preluat aceste basme gi povesti asiatice, pastorate, primitive si misogine: Le-au luat cu titlul de edevar revelat si au spus: sti, asta Inseamnd adevératul Dumnezeu. Adevaratul: Dumnezeu este cel la care, gAndim gi simtim fiecare - viaja Universutul. - Ca e vorba de conspiratie sau cé |-au dat denumirea de Conspiratia Satanei, e altceva. Eu vorbeam de conspiratia mon- dialé, care existal ~‘Nu stiu cum s-o numesc: Pana nu-i stim exact, nu putem acuza. Sava spun de ce: avem tendinja sa ne dam singuri cu pumnil ‘in cap. E o.conspiratie diabolic3, pentru ca, In ultimii 500 de anl, au falsificat atat de mult iimbile, incdt acuzandu4 pe nu stiu care, ne trezeam acuzandu-ne pe noi. Eu am explicat treaba asta In doua cari: “Secretele explorsionilor astral!” si "Nascuti pentru a invinge”, ‘In care eroul roman se Intaineste cu un paranormal evreu si discuta Pe tema. Al lor spune: atentie, nol vom disparea dar voi va veti Inchina le zal nostri Si acesta este adevarul: 0 parte din romanise ‘Inchina la zell ebraici, inventali undeva in Orient. La care romanul Tispune aga: nof am stiferit din. cauze miturilor voastre, Ins& nu ne vom inchina Ja zeii vostri, ci ne vom inchina, in continuare, lui Dumnezeu cel adevarat - viata Universului, congtiinfa Universulul, puterea Viefii. Eu. am intult cam cine a daclangat acest flagel mondial une mitul biblic cu titty de adevar. Nu bau declangat L-audeclangat, intr-adevar, niste persoane ca si noi, indivizi pamanteni, definand avere si functil importante in lerartiile politice sac religioas. Nu uitati ca, la ora actuala, se pune problema cine invinge: ortodoxla sau. catolicismull Nu uitati cd Rusia si-a propus s&@ devina centrul ortodoxiei, s& faca un imperiuortodox'cu . sediul la Moscova, Nu uita{i ca Vaticanul si-a pus gi el problema sa ‘ocupe {arile foste sociatiste. Si in acest razboi mistico-religios gi semantic, orice individ care-nu crede in Adavaratul Durnnezau, ci’ inritualurite astea Inventate pe baza ludeo-greceasca, pica. Eu am Inceput'sd am suces in viafa’$i s@ nu mai pot fi atins ia momentul In care am spus: ay gresit stramogil mei ca au crezut in povestile iui * fuda, Ins& eu mé Intore ta credinta adevaraté a stramosilor mei. fred in planeta care mA tine Tn vialA, in viata planetara, in viul planetar, cred in Universul Infinit >i in spiritul universal, care este una din manifestarile vointei lui Durmnezeu. 35Oana Nut gi Pavel CorutCAPITOLUL | Tt ’ Marfi, 08 iulie 1997. Conferin{é de presa organizata la Hotelul “Jiul"- Craiova. \ * Interviu acordat In exclusivitate s revistei “OBIECTIV MAGAZIN” - Crafova.8 p e i 6h te : - ‘ Oh ‘ ‘ : : ae . ‘i . - ory ‘ « : - 24 & " % “ae ‘ : : s . : . . . ef . . « en . . e : iy H a: i si a aS ~ Ss - tet “= oe z : * : a et i we * - % sal , eat rae . ‘e Big Mg ; we an mF ghee : a . . t 8 a 2 Pe : . . 7 1 Ae ee 2 ae no Bok at Sy mg 4 i fe Sane : . i es leg eas wy R : ee t airs BU : Bate 315 sry ee ~ ae : ¥ * pe Eon heh yO = a Ae % nant * . ‘ be hee bt : . - we * . : : OG ea 8a as Bus ayy eas oa a faDin nou la Craiova, Pavel Corut arunca “petarde”: “SOTIA MI-A MURIT OTRAVITA!” (OBLECTIV MAGAZIN nr.27/24.07.97) “Lupul singuratic", scritorul solitar.de pana In 1995, Pavel Corut, niciodaté n-a organizat de trel ori intainin cu cititorii In acelasi oras. Din acest punct de vedere, Craiova este singuiard. Initial, am fost informal de prezenta sa pentru zilele de 9 si 10 julie a.c., acesta find si anun{ul publicat, din vreme, In revista. Ulterior, venirea scriitorulul Pavel Corut in Craiova a fost devansata pentru 8 $19 julie a.c. adic4, pentru zilele in care avea loc si “summit”. ul NATO de la Madrid, cé tot era programaté lansarea cart sale - “Good bye NATO, mon amour!”... Ga $/ in ocazlile trecute, Pavel Coru{ @ aruncat numeroase ‘pelarde” (ca cea din tilly), $8 aver ce publica sAptamadni bune... _ Aceasta, in ciuda unora, veniti cu sarcini precise de “bruiaj” !(E.D.) + Din tittul uitimel dvs. cari - “Good bye NATO, mon « amour!"- s# Injelegem cd stiati dinainte rezuttatul de la Madrid? ~ Nici nu era greu de stabilit treaba asta! Acum, 38 nu credeti ca am fost vreun vrajitor, vreun ghicitor. In ciuda propagandei degantate 5/ umilitoare, desfagurata de anumite persoane oficiale © Sau neoficiale, care au facut un ghigeft din sperantele romanilor de a intra fn NATO, totul era clar datorité unor cauze pe care le-am enumerat in carte, Prima si cea mal importanta cauza este cd noi nu. am depasit testul de umilinfé: romanii au ramas, tougi, un popor demn. NATO nu are nevoie de nol discordil. Ameticaniinuaunevoie © de partener de discufii contradictorll. Ei au nevoie de excutanti obedienti si ascultatori. In al dollea rand, noi nu am depasit testul economic, Romania nu este ingenuncheata economic. Daca la noi nu au investit dec&t zeamé de-Coca-Cola, va dali seama ca nu era nevoie de umbrela NATO pentru a apara interesele economice ale trusturilor americane in Roméanial In al treilea rand, economia rama- neasca a rezistat si a ramas, partial, in mdinile roménilor. Acest lucru nu a conven|t. Sa fim clari, Intr-o fara In care presedintele are un salariu de 20,000 de dolari pe luna, capitalistul care are un venit de 500.000 dolari este cel cqre conduce, in fapt. Deci, in'spatale birocratiei $i oficialitatifor americane existé un adevarat quvem din umbra, care dacide: nu avem interese aconomice, nu ne-bagam... - Grelick prelate vets un oilers ponzusoceponaeinNATO?- Daca ati observat, patriarhul Alexei al Rusiei a declarat caa purtat tratative, In numele ortodoxiei, cu Sfantul Scaun. L-ati fmpu- ‘temicit dvs., cé sunteti ortodocsi? Eu, macar, m-am declarat pagan, 4.84 fiu sigur cd nu sunt sub cisma ruseasca. Decl, cu de la sine putere, cea mai mare putere ortodoxa, Rusia, si-a permis sa poarte tratative secrete cu Vaticanul... Concomitent cu Impartirea economica, apare $i tendinta de Imparjire religioasd. Dupa cum Sti], religia a alimentat $i exploatat credinja, speranja, durerea, nagterea, cdsatoria, moartea, avenimente principale in omului, Religia s-a erjat in purtatoarea de cuvant a dumnezelril. Eu am o. ‘alta p&rere, dar nu am s4.o dezbat In fata dvs., pentru cd nu vreau $8 va jighese sentimentele religioase. In orice caz, eu afirm ca Dumnezeul - Univers niu are nevoie de religie. Cu cartitudine, proble- mele réligioase sunt spinoase in cadrul aliantelor politice, economics * 3/ milltare. NATO este structurat pe francmasonerie si catolicism. Ortodoxia rezista foarte greu. E vorba de ortodoxia greaca, in primul rand, Dincole de lozincile potitice gi religioase se afia interesuleco- - nomic, Intotdeauna religia a raprezentat si ea un interes economic side putere oculta. . = Cum vedefi evolutia economie! romanesti? -Degi sunt nationalist, ma cuncasteti, sustin foarte tare si pnd la capat pozitia domnilor Ulm Spineanu gi Viorel Catarama. Inves- titoril romani, capitalistii romani, pe care trebule sa-1 crastem, trebuie 8a fie ajutati s& nu cada la concuren{é cu marii capitalisti straini. Daca am pornit pe directia asta, a une societafi capitaliste, trebuie 8@ avem capitaligtii nostri. Avem posibilita{i extraordinare de dezvoltare economica pe cont propriu. Catre noi au intins mana japonezil, Modelul japonez este net superior celui american, dovada cai-au batut. Pomul cu o singura radacina se prabuseste. Statul cu o singura directie de rela{ii economice gi politice este un stat slab. Noi. in mod normal, trebuie sa ne indreptam catre toate direcfiile. Aici @ vorba de 0 reactie infantila a unor politicieni de tipul acelora care agsteapta sa vina mamica in ajutor sau fratele mai mare, Omul politic, In afara de Dumnezeu, nu trebuie s Se supund nimanul. Trebule s8 recunoastem ca noi nu am avut personalitati politics in ultimii 7 ani, care sa adopte pozitia rom&neasca de care sa fim mandri, Noi trebule sa acordam a.atentie foarte mare relatillor economice. - Turismul nu este o solutie de dezvoltare economica, pe care trebuie sa o exploatam fa maxim? - Mie mi s-e parut cludat ca turismul romanesc a decazut foarte 60. - mult. Spre deosebire de alti ani, anul acesta nu.am vazut pe litoral nicl un strain, Unul singur'sa fi vazut, de samanta,.. Siatuncl m-am gandit la o chestie: dacd tot au aparut patroni,’s&. dam 0 lege prin care sa-] obligam ca o data pe an sa asigure fiecdrui angajat bilet ~ de odihna Intr-o statlune. Totu: se poate. Daca in anii 70, cand @ram tana locotenent de marina in Mangalia, nu aveai unde sA arunci un ac si erau foarte multi straini, acum singuril care mal vorbeau o alta limba erau nigte catateni din Harghita - Covasna, care sa considerau de alta etnie! Deci, interesul nostru trebuie sa 5e Indrapte cAtre economic, productie $i servicii. Cohducataril Roméaniei trebule sa tnjeleaga ca sarcina prircipala nu este spec- tacolul polltic, cl organizarea vietil economice: Cred ca ritmul priva- tiz&ril este mult prea mare ca s4 asigure accesul roménilor a avutia nafionala care se privatizeaza, > : “CINE CEDEAZA IN PROBLEMA NATIONALA, * PIERDE!...” . (OBJECTIV MAGAZIN nr.28/31,07.97) . ~ Revenind fa NATO, nu cumva Franjaa vrut sa gantajeze America cu RomAnia, pentru a obfine nigte avantaje?: - Relatile dintre Franta si SUA, refatiile dintre Franta si NATO, sunt tensionate, $i pe bund dreptate. Franta a ridicat in repetate randuri urmatoarea problema: conducerea trupélor europene din NATO sé fie asigurata de europeni. E o chestiune de demniiate najionala side orgoliu, Francezil sunt orgollosi. Das! Franta numal este 0 mare putere economica, exista o anumita francofohle pe ‘care franceaii o intrelin. Pentru asta e nevoie si de drepturi politice - deosebite. Francezil nu sunt singurii care au reticente la adresa americantior, In NATO nu esta damocratie, este dictatura americana. In privinta Romaniel, Clinton nu aluato decizia, cla executat ordinele -guvemului din urnbré. Eu va spun clar: exist un guvem In umbra; »care are banil, care la hotararile... = Cum va explicati cd “Bail Helicopters" a intratin Romania? . - Dvs. afi injeles foarte bine cum se fac escrocherille econo- mice. 1,5 miliarde dolari este o nimica pentru el, Interesele sunt foarte mari. Mai e ceva: indarjirea nugiior. Eu nu pot s@.va dau un motiv clar si concret pentru care rugii nu vor sd ne lase americanilor. Este o Indarjire extraordinara, pe care nu o Inteleg. Ceea.ca probabl) nu afi stiut este“faptul cd mafia financiara ruseasca a incercat sa. puna mana pe PETROMIDIA. i of ~ 61 -i «Nu este mai simplu sé creez/ aici tncustrie milftard pentru . bazela NATO? - Eposibitsiasta. Eu am o variant ascunsa siurata, legat de ce vor sd fac americanil din noi. Nu 0 pot dezvalul, Dvs, afi atins-o: armament, Informatil, Vor s8-| foloseasca pe cel ca mine, pentru ca sunt cat mai mari specialigti in lupta Impotriva rugilor. Daci, nol s4 fim varful de lance al intereselor americane, fra. ca poporul nostru s& foloseascd ceva. Eu nu vreau sé fim mercenarii unor interese straine. = Nu credeji cd linia s-a tras pe Prut?- + Noi inca nu stim unde s-a tras. Eu voi capats textul original alin ii dintre rugi si NATO, in limba engleza, Vom vedea atunei. * - In contextul intrarit Ungariel in NATO, cum privifi problema minoritariior maghiari din Romania? ~ S-a facut o mare grageala cu Ordonanja 22, 0 ordonanté prin care primarii sunt in paricol sa fie pedepsiti. Va spun cinstit, din ~ discufille cu fogtii mel colegl din Servicille Secrete, situatia din Areal este foarte tensionaté, deoarece ungurii au lvat niste masuri de santa]. Deja auactionat violent, In mai multe cazuri. Sloganul asta cy descentralizarea statala a vizat, de fapt, crearea unor enclave, autoconduse de catre miniguverne, In detrimentul statului, ~ -Vor ridiea maghiarilprotentii? Cum va reectiona Roménis Inasemenda caz? ~ Am vorbit gi In carte despre acest Jucru, Armata ungara se va Intagta in armata NATO, O explozie minoritara pe teritorlul Roma” niei arjustifica intervenjia NATO numaiin Transilvania, in cele. doud— ‘suroregiuni construite, deja, oficial, Tn’urma cu un an, cand va - Spunéam de‘ele, spuneati.cd fabulez! Nu fabulam. Este posibii ca actuala guyernare sa fi luptat pentru Intrarea In NATO, pentru evi- fares acestul lucru, - UDMR-ul axercita o forma de santaj in coalitie? - O afim aid, sa se injeleaga clar: in randul UDMR-ului exist oameni plati{i de Budapesta! Acesti indivizi, odaté ajunsi la putere, Infiltraji in coalitta majoritara, au actionat foarte pervers, Au incercat $a lege de maini si de picioare CDR-ul gi PD-ul prin niste injelegeri locale, astfel ca el sd le impund hotararile lor. Daci, reprezentanti al unai minoritat}, pe mativ ca au contribuitia alegerea presedintelul si la formarea coalitiei majoritare, au Inceput sa ridice pretentil din ce Ince mai marl. Romani suntdiscriminati, ja ora actual, pe teritoriul national. Ei.nu au aceleasi drepturi ca minositatea maghiaral Nuam Injeles deloc ce i-a determinat pe {4ranisti, traditional nationalist, : be 624 cedeze Tneceasté problema. Nu am inteles ratiunile pentru care a fost emisa faimoasa Ordonanta 22, decat ca a fost impusa prin Ingelatorie de catre UDMR. In orice caz, asta inseamna sinucidere politica. Cine cedeazé In problema nafionala, pierde! Acest popor - este nationalist, fara a-si face din asta o politica. “DACA INTRA IN TARA, PACEPA MOARE!”- (OBIECTIV MAGAZIN w7:29/07.08.97) ~Cum priviti incercarile de reabilitare ale lui Pacepa? Este » Pacepa un erou? - La inceput, au pus problema pe tapet. Un singur oficial al a@ctualului quvern, dl, Opris, a zis s4 nu mal punem etichéle pe Pacepa, Pe Pacepa nu trebule sa punem elichela, Exista o holarare judecdto- reasca definitiva, data de o instanjé legala, romaneasea, de condamnare la moarte a tradatorului Pacepa, Faptul c& anumite persoane si-au permis sa scoaté din Codul Penal condamnarea cu moartea nu inseamnd nimic: Inseamna ca este condamnat intreaga Sa via{é. Nu putem transforma tradatoril acestul neam In eral sl eroll in trad&toril Cei care au suferit din fuga $/ tradarea lui Pacepa nu au fost cei din neamulconducator. Sunt sute de ofijeri de informatii care au suferit. Unii au murit. Daca cineva isi Inchipuis cA poate fi reabilitat Pacepa, sé inseala. Pacepa trebuie sa dispara pentru totdeauna dine neamul nostru, aga cum Irebuie'sa dispara orice fel de tradator! Decl, in problema Pacepa, am vazut ca se fac demersuri pentru reabilitare, Daca intra in fara, moare,... + $4 ne intoarcem putin la pedeapsa cu moartez.,. - Cel care au hotarat, fara sa ne intrebe, suspendarea pedepsel cu moartea, au gresit. Toate statele moderne au pedeapsa cu moartea pentru urmatoarele infractiuni; omor asupra unei femel gravide, omor asupra a doud sau mai multe perseane, omor prin cruzimi, omor prin mijloace care pun in pericol securitatea publica, omor asupra unui copil sau asupra.unei persoane incapabile dea sé apara. Spuneti-mi, pentru asemenea criminal pedeapsa cu ‘moartea nu este corecta? Ca un exemplu, omorul asupra unei famet gravide inseamna doud viet! curmate. Criminalul primeste condam- viata. Vine un domn pregedinte, care nu a studiat dreptul, gi {iaplica\niste reduceri ds pedeapsd. Dupa 10 ani, il vezila suprafala. In timpul asta, doud viell, care meritau sa se dezvolte, dispar. Decl, pedeapsa cu moarlea trebuia mentinuta, macar ca efect psihologic. 63 .° - Cum privitl privatizarea in cazu! unor intreprinderi Strategice pentru stat? = Ev am fost Impotriva privatizarii industriei-de armament si aeronautics. Am facut aceste industril cu greu, Nu uitati cd, in perioada ~ interbelicd, romanil aveau avioane de lupta si.ca intre primii care au produs avioane de lupta au fost si rom4nii, Ai un avion bun, Tl vinzi oriunde, oricdnd si nu te intereseazd cine cumpard. fh faze Intal, dupa decembrie 89, va aduceti aminte ca 0 parte din ji Junalisti, unii platifi, al{ii pacaliti de propaganda, sus|ineau ca rom4nil au facuto | mare greseala ca au produs si vandut armament intr-o lume a pacil, Va rog sa vedefi acuzafiile lui Bacanu: intr-o lume'a pacii, securistii romani au traficatarmament... = _ Un alt exemplu: de ca trebuie sd se privatizeze Romtelecom? La ora actualé, Romtelecom este cea mal rentabila institute din Romé&nia. Gricat ar ridica tarifele, cetajeanul nu renunja la telefon. Fiind proprietate de stat, veniturile suplimentare merg la stat si pot fi redistribuite la cultura, snatate, Invafamant etc. De ce trebule 58 Privatizdm intreprinder foarte ventabile, pe care statul roman le poate administra in intefesul sau gi tn folosul nostru? + In domeniu! informativ, ne aflam tn fafa unei reale schimban? - Cel care cred c& pofi sa faci un ofiter deinformatii batand din “palme, Se ingealal in momentul In care eu va dau o'trusa de chirurg si va trimit sa operalipe cineva, imi spuneli: "MMa/ Corut, tu al innebunit? Cum sé tai eu omul acela?" Atunci, cum pot s4 numesc pe cineva gef de serviciu secret, direct? Culmea este ca au lovit in bunii romani. Au urmarit, au filat, au terorizat, au amenintat bunil romani. Eu amspus: fratilor, am trait cat am trait, dar g&nditi-véla vitor. Copili nostri trebuie 84 rm&nd slapSni in aceasta fara. Decl, ugurinta cu care au tratat serviciile secrete, acuzatile fara temei adresate Securita{ii nationale, a determinat fraudarea economiei, slabirea serviciilor secrete care aduceau informati. Informatia este o marfa foarte importanta, inclusiv Tn demeniul economic. Nu intamplator s-au desfiinjat Directia de ‘Gontraspionaj Militar, Directia de Contraspionaj Economic siunitatea speciala anti-KGB. Nu s-a desflinfat Securitatea politica, Directia| a rémas, in continuare. Virgil M&gureanu nu a fost profesionist, gha batut joc de SRI. El a avut.un stagiu de 6 funi in Securitate, intr-un sector neoperativ, de analiza-sintezA. Afost numitin functie pe ratiunt” politice $i gi-a indeplinit rolul politic. Daca era ‘o personalitate, primul lucru pe care-| facea era sa apere interesele nationale. Nu poti sa : 64* numesti sefde serviciu secret un om care nu a parcurs toate treptele _ muncii, Alegerea lul Costin Georgescu a fost facuta tot pe criterli > politice. Ceea ce m-a uimit a fost sublinierea ca Georgescu nu a facut parte din Securitate, Dup4 1964, criteriul ideologic nu a contat in alegerea ofiterilor de informatil. Acontat capacitatea fiecaruia dea rezolva problemele pe care le-a primit. Eu as fi selectat pe cel mal buni profeslonisti. . “EMIL BODNARAS A TRADAT KGB-UL" (OBLECTIV MAGAZIN nr.30/14,08.97) -La Yalta, Roosevelt a venitin cérucior i Stalin era bolnav de inima. La Helsinki, Clinton a venit totin cdérucior $! Elfan tot boinav de inima. Cum vise pare coincidenta asta? ~ Coincidenta asta vine mai de mult, Eu am facut un gest pe care nu La feut nimeni. In ura cu 5-6 ani a avut loc un congres Mondial de astranomie, in care s-a propus ca denumirile constela- {iilordih sfera cereascd cunoscutd sa fie schimbate, astfel ca fiecare popor sa alba o reprezentare i in cer, S-au opus foarte tare, Eu ce am fcut: m-am apucat si am schimbat toate denumirile din sfera cereasca, dandu-le denumiri ideatice. Explicatia stiinjifica pentru care am facut treaba asta: prin cuvant, oamenii pot fi manipulati intr-o directie sau alta. Tiparul mental pe care oamenii si-l formeaza este dominat de mistica primitiva ebraica. Atunci, eu am intervenit siamschimbat toate denumirile, Toate aceste schimbari le-am facut - pe baza de caloule astronomice, foarte precise, explicand curn este Influenjata viata pamantenilor de denumirile agtritor, cA agtrii sunt prea departe ca s& ne influenteze. Prima reactie observabila; In tsrael a izbucnit o demonstratie cu caracter laic. Pentru prima data, @ avut loc o demenstratie impotriva rabiniler care manipulau pe bazé mistica, semantica. Poate caama mia parte de ‘Vina"in aparitia acestel migcan, pentru c& aceste car{i sunt cltite gi in Israel... -Cum funcfiona mecanismul? ~Euam banuit ca, din perioada medievala, anumite grupe de jnitiaij judaici au chimbat denumirile siau déterminat aparitia unor cuvinte prin.care creeaza un anumit tipar mental nefavorabil altor popoare. $i atunci, pentru siguranjé, am schimbat denumirile in denumiti ideatice. Acum, nu mai pot manipula: Sa va spun despre ce este vorba: e vorba de-contagiunea psihica, lata de ce eu am lansat, impotriva tuturor Zodiacurlle raspandite prin raviste, cari, 65televiziune, am lansat un zodical fericiri. Toate denumirile sunt idea- tice gi frumoase. Toate caracteristicile le-am pus-din domeniul psihologiel umane. - Cum va explicati ca Bodnaras a fost cel care j-a deter- minat pe rugi sé asd din fard? -Bodnaras a fost ofiterin armata veche. Afugitla rusi. Fusese general KGB, dar asta nu inseamnd mare lucru. In urma noastra r&m4n numal faptele noastre. Nu este singurul ‘Intors”. In momentul in care s-a trezit la realitate... El a fost indoctrinat in faza initiala. - Cum vadefi scena politicd romaneasca? ~ Acum, depinde de guvemanti. Am in{eles ca si ei se tem de aleger| anticipate. Si eu ma tern, pentru ca nu au Lapérut mari perso- nalitati realiste, In acesti trel ani, noi putem s& devenim o mare putere economica, pentru ca relafii sunt, dorinje sunt, - Am Scris un editorial, in serial, in care afirm: “Nu avem nevoie de partide politics”. Am facut $i o propunere concreté de organizare a alegerifor nominale. ~ Idee este foarte buna! Politicianu! trebule sa fie tot'timpul congtient cA poate fi schimbat fn orice zi, daca nu-gi va face datoria fajé de cet&tenii care |-au votat. Eu scriu de vreo 3-4 ani $i ii inva{ pe cétteni sa {i cheme gi s&-intrebe ce au facut.ei in Partament. Educatia democratica nu se face cu slogane, Flecare cat3tean trebuie s4 fie convins ca o parte din puterea statala se afid fn mana lui. + Va dau o informatie pe care, poate, nu o aveti: in 2janua- tie 1998, ta Predeal, lon Iliescu $i Dumitru Tinu, de la “Ade- © varul”, s-au Intatnit $/ au pus la cale acea campanie pentru votul uninominail, care a pornit foarte bine, LADO a sarit imediat In sprijinul ei, L-am intrebat pe lon Iliescu la Craiova; “Domnule Pregedinte, ati avut toate parghiile in mana. De ce v-atl oprit?” Se pare cé Iliescu @ vrut 3 Je arate pisica celor de Ia ef din partid, care nu-l mai ascultau. Cum va explicati treaba asta? - Eu sunt-de acord cu votul uninominal. © sa candidez la Craiova, data villoare. La Bucuresti m-au votat, dar am fost redis- tribuit pe calculator, E culmea: cetajenil igi exprima vointa si o fisrétanis cu electronica schimba aceasta voin{a. Bine, eu oricum nu ram&neam in Parament, pentru ca, In primul rand, nu puteam depune juramantul. Eu nu jur pe Biblie! Eu nu cred tn Biblie. Eu cred Th [storia neamului meu, In credinja neamulul meu, Biblia este scrisd de iudei, are alte interesé... - Care ar fl aceste intarese? 66~ Afi vazut ¢4 gi Biserica noastra a luat-o serios odtre partea .. financiara. Intre dogmete religioase $i activitatile religioase din ultimul secol este o fractura foarte dura, pe care ceta{anil de rand ar trebui 840 bage fn seamé, s-si orienteze gandirea catre Dumnezeu.-Din - partea bisericil nu cred ca o s4 vind salvareal Vinovati suntam noi i cetdtenii care accept sloganele si lozincile de dezinformare gi manipulare. Noi suntem roméni_¢i in tot ceea ce facem trebule sa primeze interesul national. - Am injeles de ce Yalta $/ de ce Malta. De ce Madrid? - Fe mine m-a frapat particula “aita" gi a trebuit sA vad de.ce Persoanele respective si-au ales locul de intainire In localitayi care au in denumirea lor particula “alta”. E simplu: exisfa o conceptie mistica, dominanta in francmasonerie gi religie, potrivit careia cuvantul este Dumnezeu, simbolul are putere-si cel care define in mini prima gi ultima litera este un fel de zeu. Prima gi ultima litera din alfabetul ebraic sunt: a/ef si tav. Cititi primele doud litere din denumirile lor: af - fa. Decl, masonii au incercat'sa se Intdlneasca intotdeauna in localité{i care aveau in denumirea lor particula “alta”. Cum se spune mama, in spaniola? Madre! La cine se inchina maso-" nii? La mama sau la tata? Cum li se mai spune? “Copii vaduvei". “CAMASA ROSIE A LUI DOMOKOS GEZA INSEMNA... «VARSATI SANGE»|” (OBIECTIV MAGAZIN ar,31/21.09.97) + Ca ne pute}i spunea despre Francmasonerie? - Eunu am nimic cu aceasta institutie, Nu mai un secret, In ultimele doua secole, o mare parte din conducatorii lumii europene gi * americane au fost influentati de Francmasonerie. Cu certitudine, nu selecleaza cele ma reugite exempiare umane pentru a le introduce in structurile de putere, ci selectioneaza pesonaje obediente, care 8 aculte, sé execute ordinele, Asta Inseamna ca, in final, va egua intr-o organizajie ocultd de tip mafiot, unde conteazé numai supunerea fata de Sef §i nu inteligenta sau productivitatea persoanei. «= Primul guvern soviatic era format 90% din masoni... - Un moment: Lenin era mason. Magonii au impuls socialismul gi tot.ei lau scos. ‘ ~ Nu ei au inventat si partidele? ~ Ei au inventat $i partidele... - Conteaza forma de guvernamént sau oamenil care o aplic4? 67 <- Eu nu am fost socialist, dar socialismul putea fnvinge daca avea oameni care sA munceasca. Se putea trai foarte bine in . socialism. Conditia era ca oamenii sa respecte legile si sa. nu sé ajunga din partea Iiderilor !a dictatura si nici la abuzuri. Concluzia: oranduirile depind de oamenii care conduc, - Nu cumva soclalismul a promis maj mult dec&t a putut realiza $i oamenii s-au sdturat, la un moment dat? + Nu putea sa ajunga, pentru'ca a promis foarte mult fn plan ideal. incepuse in anil 70 ceva bun, insaa uitat un singur lucru: transformarea psihologica a omutui dureaza sute de ani. Casa faci din niste oamgni abisnuiti nist@ Inger, cum s¢ria in statutul ala, nu sé poate. Acum trebuie sa recunoasteti: fngerii nu sunt daloc ‘interesanfi, cum nu sunt interesante sfintele! Eu am crezut In oranduirea aceea (socialismul -n.r.) cdnd eram foarte tanar. in faza inijiala nu am crezut, pentru ca aveam motive familiale. Stil c& strabunii mei erau mai Instariti. Am fost educat antisocialist. Am intrat in licsul militar, Scoala de Ofiteri de Marina, am vazut ca se muncegte, ca erau romani modesti. Am injeles ca se face. cava pentru intreaga natiune-si atunci m-am dus frumos $i m-am rugat Sa ma primeasea In partid, Pe mine nu m-a determinat nici un interes. M-am dus s@ ma primeasea in partid cand romAnii au refuzat sa intre In Cehoslovacia, In 1968. Nu au vrul sa ma primeasca atunci, tm-au primit dupa un an. in momentul in care am descoperit abuzurile activigtilor de partid, am renuntat la socialism exact cum |-am luat: din proprie inifiativa. In 1980, in Juna octombrie, am incetat sd cred in sociglism. De atunci nu mai poate s4 ma canvinga nimeni ca poate S& patrunda undeva socialismul sub forma de societate a dreptatil. Daca 5-a ajuns ca cei din clasa conducatoare sd se intalneasca cu ~ infracton si un ofiter onest din Se-v‘ciile Secrete dezvaluie 0 infractiune gi este pedepsit, Inseamna ca aqeasta societate nu este bun! Am namas pe pozitii nationaliste. . Totugi. nafiunea trebuie sa reziste indi- ferent de sistemul politic sis se dezvolte, - Ere oportuna allarea nationalistilor la guvernare’ ? - Dar cine fi prifnea, cand ordinul a fost clar de-scoatere a lor? De ce credeji cd am ap&rul eu tn viata publica? até despre ce este vorba: a aparut echipa Funar - Suianu la mine si m-au rugat sd-i ‘Sprijin in campanie. Am fnceput campania fara sa fiu membru de partid. Dupa aia, am semnat, m-au bagat $i pe list. In timpul.carn- Paniel, mi-am dat seama cd ordinul era clar: PUNR, PRM, PSM sa dispara din viata politica! Jocul s-a organizat prin mass-media, con- 68centrand atenfia electoratului pe trei formatiuni: CDR, USD, PDSR. Initial, In-sondajele de opinie nici nu aparea PUNR-ul. Pa urma, aparea cu 1%. Pe bune, avea cam 6%. Cu furtul de Voturi, aramas cam 4,5%. CAnd mi-am dat seama de jocul asta disperat, am tras tare. Am bagat si banil pe care fi aveam pentru plecarea In Mexic - 8a ma documentez. Am umblat prin mai multe judete. Am tras gi in Bucuresti i arn crescut de 6-7 ori electoratul faja de alegerile locale. Mi-am dat seama ca cei care au condus PUNR-ul nu erau specialist! ‘in conducere, coardonare gi control de‘partid $i erau nigte oameni ~ visdtori. Faceau o gregeala ca se lasau lovifi din arnele parti. Siam Spus: nu mal jovifi in CDR, loviti numai in POSR. PDSR-ul trebuie s8 cada neaparat, pentru ca romanii's4 vada cealalta fat a medaliel. A lest cesa ce a legit, Imediat, Funar a anunjat ca-| spnjina In runda a doua pe Constantinescu, Gavra a anuniat GH sprjind pe'lliescu, Tabara a facut paca si a spus: domnilor, fiecare cu cine vrea. Oricumn, nu puteal controla cetéteanul la vot. Dupé alegeri, delegatia PUNR-ului s-a prezentat la Constantinescu. Au spus aga: nu carem nici un postin guvem gi va sprijinim neconditionat, cu conditia 8a nu acceptali UDMR-ul la guvernare, Nu s-a putut... + Care sunt cauzele? - Despre ce este vorba: in aceasta ara, nu exista minoritati, Toti suntem majoritari, cet&ten| romani. Miniritatea a fost inventata pentru a ne dezbina. Nimeni nu poate demonstra cd a roman pur- Ange. E $i greu sa demonstrezi treaba asta, Insd principala noasira tate este de cetdteni romani. Cai care nu respecté aceasta calitate trebule ridiculizaf!. inc ceva: ungurii au fost foarte ral. Stifi cd tn . Harghita tmpotriva [ul Funar au organizat un atental. fn tara asta au ajuns s4 conduca minoritarii? laras! este o manipulare de tip mistic. \V-am explicat eu despre ce este vorba. Eu nu sunt insurat cu Funar, ca s&-l apr, Eu m-am dus $4 aparideea de: unitate malonate. Funar .@ mers numai pe. spontaneitate. . - Lui Funar cine ia organtzat acea campanie, In-1992, In stilamerican? - $i atunci am fost in campanie gi am lucrat cu el. De data aceasta, a fost Gavra, care a ramas In Bucuresti. Inte Gavra, Sulan 9] Funarexistau niste certuri, generate de orgolii, boald romaneasca tipicd. Gavra Tl lucra pe Suian pentru a-i lua functia de secretar general. Suian credea ca m-au chemat pe mine pentru treaba asta, Eu am venit sa fac treaba aia si s plec, Si aga am gi facut. tn campanie nu se fac astfelde He Eventual, te Inchizi intr-o camera:, gi te hati cu dia. Deci, nu au gtiutsa se fereasca de manipula. Eleau . fost variate, bine organizate, Viton migearil nationaliste eu nu-| vad tn ceea ce & fost pana acum. Trebule sa se trezeasca la realitate, sd tnvete faptul c@ a conduce un partid Inseamné sa fii profesionist, sa ai un aparatde profesionisti. : = - Tearla mea mai veche, pe care am 3i scris-o, este cd s-a dorit, in faza asta, si se meargaé cu PD-ul, care este un partid da evrel, si cu UDMR-ul, speréndt-se Intrun lobby eralasc, mesonic, maghiar $i urmand ca dupa aceea sd se meargd pe coarda nafionalé, motiv pentru care au $linceput din timp nigte acfiuni, De exempitl, PUNR-ul a fast epurat de Funar, vazut ca extremist. PRM-ul, dacé ar ff lésat fara Vadim, ar fi considerat un partid nomal. PDSR-ul a fost $/ e! spart, lucru previzibil cu lun! de zile Inainte. in momentul acesta, s-ar putea elimina PD-ul $i UDMR- ul dela guvernare $i CDR-ul ar putea guverna singur, cu sustinere din partea Independenfilor lui Melegcanu i posibil al PD-uluf. ~ Existé o asemenea varianta. - S-a format aceasta Allanja pentru Romania, care-este un partid al SIE. Pe cand s/ un partid af DIA? - Nu este! Ala este partidul unoroameni interesali gi orgoliogi. Melegcanu a avut interese pe care le stif| foarte bine: sa nuse puna rau ou actuala conducere. E. aproape sigur ca astia vor participa la guvemare fn locul PD-ulul sau UDMR-uluil Partidele pe criteril efnice sunto mare prostie, pentru care poate fi inculpat un singur personal: \Wescu. Decembrie 89 a insemnat diversiunea minoritafilor, care‘ prins radacini. Daca atunci se mergea pe ideea de democratie, fara diversiunea minoritatior, poate ca evaluam mai bine. - Nu @ 0 dovadé ca partea romaneascé din serviciile secrete /ucreaza la acesfe acfiun! pregatite? - Nu. Sunt |ucraturi ale gruparilor respective. Servicille secrete nu-s bagate jn treaba asta. Maqureanu a lucrat, fntr-adevar, cu anumite sectoare, dar asta a faicut-o'Ttn detrimentul muncii operative,” inclusiv din zona intema. Se poate 3& ai pe teritoriul romanesc guverm-fantoma al UDMR-ului gis@ nu iei masuri? Se poate sa ai alata agentura a Budapestel infiltrata in Ardeal? - Cum explicati organizarea aga de rapida a PNT- =u gi UDMR-ulul fn 22-25 detembrie'89?—_, . ~ Pal, stlauce urmeaz&! Dau un exemplu foarte scurt.E adevérat ca lama orice ontumbia imbraeat cu o camasa, yn pulaver, ‘9 haina, un cojec pe el? Va rog sd va amintiti ziua de 22 decembrie 89, 70ora 13.05. La televiziune a aparutdl. lon lliescu imbracat in camaga. (cravata nu se vedea), un pulover gio haina. in. spate, Imbracat in c&émaga rogie, Domokog Geza, Pal, asa fierbinte sA fie la varsta dansului? Oamenii mai in varsta nu umbla tn camasi-colorate tipator: “Ce inseamna camaga rosie In timpul iemii? Inseamna o parolé tacuta: varsati sAnge! Concluzia mea a fost ca a fost parola cate gruparile pregatite dinainte. care a determinat varsarea de sAnge din Ardeal gi c& toate cesiunile facute de dl. Iliescu au avut drept cauza adevarata participarea maghiarllor la evenimentele din decembrie 89... - : . “POLITICIENII ACTUALI SUNT O ADUNATURA DE BABE CARE SE CEARTA PENTRU PUTERE!...” (OBIECTIV MAGAZIN nr.32/28.08.97) - Cum privi{i/ semnarea tratatulul cu Ucraina? -Deocamdata, tratatul cu Ucraina ne-a talat speranta la Buco~ vina, Herja, Basarabia de sud $i Insula Serpllor. Cuvantul dat nu se ia tnapoi. Propaganda este propaganda si asta COR-ul trebuie sao fac&, sa-si acopere tradarea, pentru ca este un act tradator! Nu ai vole 68 renunji la un teritoriu romanesc. Credeti cA ucrainianii stau degeaba in timpul asta? Geea ce se cedeaza in timp de pace, In tratative, nu se mai poate cAstiga decat prin exceptle si foarte rar. Cert este cd am pierdut, pe cale de tratat, teritorille si avemosansa 88 le luam daca devenim puternici economic, odaté cu Basarabia, prin schimb de teritorii; contra Transnistriel. Deocamdata, learn plerdut si, cosa ce este mai grav, CDR-ul, pentru care aveam un oarecare respect, a pierdut baza de mase din Bucovina si Basarabia. ‘Speranta bucavinenilor si basarabenilor a fost CDR-ul. Taranistii au facut foarte multé propaganda, au facut gi filiale in Basarabia. ~ Acum, nu-+mal primeste nimeni acolo. SA ne Injelegem cu o chestie: parte din basarabeni s-au tusificat. In Basarabla, nu esti sigur cine 0.88 te tradeze. Eu amJucrat un'an acolo gi este foarte greu. » Americanil ne-au pacdailit cu momeala mare, cu NATO, al nostri ‘au semnat eu unguril, cu ucrainienil. Doci, el ghaurcreat linistea... - Ei si-au facut jocul, dar adavaratii vinovati nu sunt americanii, ci not. NU au séemnat americanii! Concluzia: Romania are oamenii politici pe care fi merita. Sa nu uitém o chestie: majoritatea oamenilor a ¢Politic trateaza electoratul de pe o pozltie specific manipulatorie. Adica,1| mai pacalim o data, ne mal voteaza o daté. Nu-si pun prable- ima educarii electoratyiul. Eu sunt in cAutarea unor lideri onesti, ps . Care 8&-i sprijin. Cei care au calltafi de lider! naturall sunt oprimati de saracle. Politica se face pe banl. De unde bani? Dacd se vand, nu mal sunt onesti, Nationalist exista.1n randul tuturor Serine Nationalismul nu este apanajul saraciei. + Ce solufii putem adopta? - Practic, va spun, e att de zapacita situalia in tard... Daca hu les-acum adevérate personalitaj! fa suprafaja, pentru a crea migc&ri politice viabile... Ceea ce am vazut, sunt o adunatura de babe care se cearté pentru putere: Trebule-sA fondam partide . - nationaliste putemice, s& excludem factoril de discordie i sd ne unim Tn Juul interesullsi nafional. Acum trebule sa apara cava nou. « Grupul Melescanu?- = Nu reprezinté nimic! Oacd sé desprindeau inainte de alogeri, rau onesti. Tot! sunt ideologii clanului, s-a vazutclar. Cum priveste un om cinstit Gruparea Melescanu? O priveste asa: “-au caintat lui Mescu, au intrat in Panlament sf acurna, pentru cdi il s-a fluturat un oscior sub nas, -au desprins." Cam asta imi spunea mie un om obignuit, = =Gredefl ed CDR-ul I-ar putea aduce inapoi pe fostul rege?” + Nu, In primul rand, trei personalitatj de baz’ Tn viata roma- . Neasca au fost compromise Tn acest joc stupid Pro-NATO: prege- | . dintele, Petre Roman si fostul rege. Un simplu saxofonist, harfultor sexual, le-a dat fit. {n mamentul in care vii umil gi te tarasti gi faci » propaganda aia desanjata prin feleviziune, nu te bag& nimeni In seam, Anul dsfa este an de ruptura. Trebuie s& apara perso- nalitatea. Nu apare, vom fi un popor... Ooulta financiara americana. + @ compromis personalita{ile romanesti implicate in lupta pantru NATO, Eu am scris-0 clar: s-au dus fn pozitie de milogi, Eu am constatat ca singura forma'de lupta este vremea lupilor singuratici gi am luptat pe cont propriu, pentru ca, singunul om care nu poate fi {rédat este omul singur. - Sa schimbam putin tema discufiel. Se pare cé'in Retezat se intémpla, intr-adevar, ceva. Afi fostacelo? ~ Se intémpla, c4 am sim{}t eu de departe gi am seris, darnu am fost pana acum, acolo. Trebula sa scriu rapid "Copili speranjei" $i “Good bye, NATO", sa scriu rapid'cartea pentru femei, ca nu stiu -dacd mai am zile s& mai scriu, Anul asta este un an de raptura..Eu ‘simt, dar na stiu ce se va Intémpla. Decl, pantru acest an de ruptura n.trebuie sa seriu rapid doud cart: “Leacuri pentru femei derutate" si “Sfargitul imperiului ascuns". Dupa ce termin acestea, Intr-adevaro 5d merg in Retezat. Ceva se Intampla acolo gio simt foarte mulfi. E ceva.acolo: o for{a care se manifesta. Cert este ca nu se manifesta de acum. Un c&émp energatico-informational care le determina 9 anumita reactie psihicd la creatori. Ce este acea forfa nu pot sa" stiu, Eu sunt un tip realist. Totdeauna, sub picioarele mele trebule 88 fie pamantul sau puntea navei. Nu va doresc’sa trecefi printr-o situatie critica, in care numai spiritele stramosilor sa va poata salva, Eu am trecut prin asta. De aceea, eu nu voi accepta niclodata un . zeu strain, Spiritele stramogilor exista gi vegheaza. “AM FOST ARESTAT DE DOUA ORI IN UNIUNEA SOVIETICAI” < ({OBIECTIV MAGAZIN nr.33/04.09.97) ~ O intrebare referitoare la Ceausescu. In 1989, dupa cite stiv eu, Ceausescu pregatea convertibilitatea leuiul si considera cd are nevoie de 10 millarde dolari rezerva valutara, desi dupé calculele economice care se fac, se spune ca Jumétate din exportul care se face infr-un an de zile este suficient. Adicd, 3 miliarde dolari, pentru noi cat are BNR acum. - Pregatea si o banca romano-araba. -Am publicat acest fucru. A doua chestie: ef pregatea $! © reorganizare a judetelor. Dorea sd Imputineze judefele, in aga fel Incat s4 imparté Harghita 3! Covasna pe la rere 3! alte Judeje. -O parte gi la Moldova. Mergea la Bacau. - $4 diminueze PORTAL Ra TRTNALHOY Fr acele judefe. Stitt cava de treaba asta? - Nu stiu. Stiu numai parted financlara care, Intr-adevar, era pregatita si, daca reusea, nivelul de trai ar fi crescut exploziv. 0 banca romano-araba, cu capital de 10-15 miliarde dolari, insamna _ aducerea valutei din Orient la noi. O fara bancara are niste avantaje pe care nei le vadem acum In Elvetia. Deci, ideea era buna, Insd nu 2 explicat-o cui trebule si s& nu uitam ca, flind dezinformat, nu astiut cd poporul avea o anumitd limita pana la care rezista, Existau 4 miliarde, iar 6 miliarde insemnau export de armament. Un imprumut din {arile arabe era posibil oricAnd, pentru ca era foarte bine vazut acolo. Din pacate, acesta a fost un project care nua 73reugit. Sa reugim nol sa facem din Romania o fara bancara... -Daravem exemplu! Libanulul, care, atunci cand a devenit o Elvetie a Orientului, a fost spart, transformat intr-o fara neguvernabilal.. ¥ ~ Da, dar cum’a fost spart? A pomit pe cale-religioasa, La “noi, putem fi Spar{i prin miscari venite din partea populatiel (zisa) maghiare. intal s8 rezolvam nol aia gi 0 rezalvam si pe asta. Eu mA agteptam ca macar creierul najiunii, intelectualitatea, va Tntelege ca nu este cazul s4 ne cartam pentru niste mituri inventate de primitivi, ci sa ne uneasea interesul de a trai mai bine. - Are poporul dreptul sa judece organele de Securitate? - Singurii care puteau sa faca treaba asta eram noi, pentruca Noi né stiam Intra nol. $tiam cine de cine aparfine, puteam sa eliminam sectorul politic $i rezolvam problema. Populatia a cerut moartea noastral In primul'rand c& poponul nu are dreptul, niciodata, 8 judece activitatea Servicillor secrete. Singura jaré care si-apermis 84 faca treaba asta suferd. S-au gasil tampiti ca mine, care sa lupte in.continuare, in timp ce ceilalti au spus: “Domnule, de vreme ce neamul meu mi-a cert moartee, eu voi deveni foarte bogat si fi vol privi cu dispref". Asta este explicatia aparitiel miliardarilor securisti sau din sectorul informativ al Armatei. Poporul nu avea dreptul sa " judece cees ce nu stia... - Securitatea nu a avut nici o vind? - Securitatea nu lua decizii politice, Toate informatile au ajuns pe masa lui Ceausescu la timp, inclusiv ce s-a discutal la Malta, Tot ce s-a discutat la Malta a ajuns pe masa lui Ceausescu! In mod normal, in momentul in cate conducatorul deviaza de la linia Nationala, fortele de ordine se unese, il inlocuiesc si cheama poparul sd aleaga altceva. insd, 4 nu uitam cd Ceausescu gi-a ales condu- c&torli forfelor armiate profund devotal! si indiferent de calitate, Aga se face cd sef al Securitajii.a fost Postelnicu, un tampit notoriu gi care nu era profesionist. Ultimul sef al Securitati a fost Viad lulian, care, atentie, nu efa profesionist. Era un om foarte bine pregatit, foarte cinstit, insa nu a lucrat in operativ. Deci, toate acele informatli s-au aflat. Atentie, revolutionarii stiau ca Armata trésese In Bucuresti. Cand au zis “Armata e cu-noi”, au uitat tot. Doi: de dictatura gi de evolutia spre dictatura poate fi acuzat dictaterul, clanul si seful Securitatii, Ofjerul operativ putea sa aleaga doud variante: sa'treaca in rezerva sau sa faca ceea ce facea. + Cerolaavutgeneralul Victor Stinculescu in decembrie 1989? 74.- Rolul lul a fost destul de mare, poate mai mare decat banuiti. Nu stiu gi daca doarme linistit, ca Geaugescu l-a facut om si el a impuscat. In concluzie, daca fiecara tsi permite sa judece serviciul propriu secret de pe pozitia sa, ajungem o natiune de anarhisti. + Spuneafi ca afi lucrat un 2n in Basarabia... - Dvs. stiti ca eu sunt primul care a intrat In Kremlin pe cont propriu. Daca ma prindeau, ma impugcaul Cei care mi-ati urméarit cartile, stifi. Am fost arestat in Transnistria, in fata pistoalelor- mitraliera. Cine nu a cunoscut gustul nenoracit al mortii nu poate discuta cu mine. Aicl este vorba de altceva: de schilodirea specifica muritorilor de profesie, Am fost arestat in Uniunea Sovietica de doua ori si m-am intors In patrie, mi-am vazut in continuare de treaba. Altceva: eu nu am trait drama celor tradafi de Pacepa, carora le-au oprit familiile tn strainatate. Ei au putut sa fuga peste granite si fi asteptam noptile gi fi cazam. Un an fntreg numai asta am facut. Cine nu a trait o data tn lumea asta faré de viata, unde nu ai alta speranta decat sa mori mai devreme sau mai tarziu, nu are dreptul 8a judece! Va spun cine m-a lucrat pe mine: nepotul lui Ghearghe Oprea din C.C. Deci, dia foarte devotati nu luptau pentru natiune, luptau pentru clan. Eu am recunoscut sincer: sunt un fanatic foarte bine educat. Pentru mine, in afara de najiunea mea nu exista aliceva. 75S.C. BOBINA ELECTROMETAL S.A. : CRAIOVA 1100 Craiova - Jud. Dolj - str. Bariera Valcii nr. 9 =) Tel.: 051-155.269; 155.968 Fox: 051-155.269 PRODUCE $I LIVRERZA: * TRANSFOAMATOARE DE SUDURA IN GAMA 3-26 KVA la 220V/380V * REDRESOARE $1 ROBOT! AUTO - 12-24-60-100 V/ 350 A * IMPLETITURA DIN SARMA @ 2-3 mm CU OCHIUR! DE 20 X 20; 40 X 40; 50 X50 mm - h=0,5 - 2 m * CONFECTII METALICE DIVERSE * TINICHIGERIE CASNICA $I INDUSTRIALA REPARA: * MOTORRE ELCTRICE IN GAMA 0,15 - 160 KW ~ 990/380/660V * CONVERTIZOARE SUDURA IN GAMA 10 - 28 KW 350 - 500 A; 220/380 V * ELECTROPOMPE KAMA; HEBE; EPET ete GARANTIE 3-6 LUNI CONTACTATI-NE $1 NU VETI REGRETA !CAPITOLUL ate Vinerl, 10 octombrie 1997. Conferin{4 de pres organizata la Filarmonica “Oltenia”, cu ocazia inflinfaril, in Dolj, a primei filiale a Partidului Viefii Sandtoase.“IN 10 ANI, VOM ASIGURA UN LOG DE MUNCA §! 0. LOCUINTA PENTRU FIECARE ROMAN!” (OBIECTIV MAGAZIN w.42/06,11.97) = Domnule Pavel Corut, pentru inceput, céteva considerafil despre Partidul Vietil Sanatoase. ~-Majoritatea celor Inscrisi in partid suntoameni tineri, hotarati 8& faca treaba, sa explice cat mai bine Programul si Statutul parti- fi, 82+ facd cunoscut In mase gi 88-4 traduca in viata, Programul a fost facut pomind de la premisa ca noi suntem deja trecutul, copii gi nepofii nostri sunt viitorul, deci trebuie sa construim o societate . de tip nou pentru ei, in care sa-se simla bine, $4 traiasca 0 viaja libera, demna. Acest partid este un partid tanar, este primul partid echilibrat chiar din formare. Aici nu mai este o intamplare, pentru cain toate filialele a aparut In numar egal ferme si barbati. Este unul dintre pujinele partide care au Introdus fn Statut un articol special cu interdictii la intarea in partid si un alt punct in.care-s-a stabllit o limita mai indelungata de inregistrare, respectiv fiecare membru fondatar sau fiecare persoan4 care doreste sa intre in partid parcurge O petioada de 2-5 luni de verificari, inainte de a obtine carnetul . de partid. Decl, nol am introdus candidatura de partid, cu o perioada de verificari, timp in care ne l4murim dac& oamenii au venit catre partid cu intentii serioase, daca Tsi pot insugi Programul gi Statutul, daca prin faptele lor corespund cerintelor din Statut si daca nivelul de pregatire gi-stilul de activitate pe care fl practica asigura indeplinirea Programulul. Deci, noi suntem un partid creat in jurul uaui program gi nu in jurul unei persoane. Daca veti auziafinnandu-se ca acesta este parlidul lui Cory}, nu este adevarat. Acesta este partidul vietii romanesgti, se nagte din realitatile _ remanegti, pe o doctrina proprie, originala la nivel mondial. E odoctrina care $i-a propus sa rezolve interesele tuturor Cetatenilor natiunii, imbinand armonios interesele liberilor intreprinzatori, Ppromoterii noului, a dezvoltarii rapide, cu interesele mari majoritati a naliunii, Deci, acest partid a incercat, si au zic cd a reugit, sa imbine armonias ¢i fericit elementele de progres din societatea socialist, creand tin model de societate pastcapitalista, in care marea majoritate a cetatenilor pot lucra in sectorul economic’de stat, iar cei care doresc sé mearga pe drumu! liberi initiative nu au , nici un fel de ingrédire in directia acumulnii de avere, cu exceptia * ingrdititor stabilite prin lege. Partidul are ca principiu de baza folo- 73