\VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE ‘SLPARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICAL Monica Makdoveans (Copii ©2012 Eau ALL ‘Descirea CIP Biblio Nationale a Romdall MOLDOVEANU, MONICA ‘Virusolgi hacerlo parzitloie pent ssc ‘medial Menica Maldoesna ~ BocretEdurs ALL 2012 Bibloge ISBN 978-606 587.048-2 sar sma sisan28 “Tae depurle zerv Baitrt ALL ‘Ns pte din set volum a poate 8 copit fark pemisies sis» Ett ALL. Deep de dre sss spin exchsvint ta All ighsesrved, The dibation af is bok outide Romana ‘witout the ween pesto of ALL is sey pobibied Copyright © 2012 ALL. ie ALL, i, Constacortor 208 sector 6,08 060512 ~ Buco “al 0) 40236 0 ax 021 4022610 Deparment ds e021 4122630; 021 4022633 ‘Comens comerallio Retacer Dr Banc Vasiesee Tehnoredate: ‘Nc Tons Covet Simona Nicolae Designcepens: Aleta Novae DR. MONICA MOLDOVEANU VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE, PENTRU ASISTENTI MEDICALICAPITOLUL 1 VIRUSOLOGIE, 1.1. Nofiuni generale 1.1.1. Caractercle generale ale virusurilor ‘Virus sunt agen infect de tai extrem de mit, viz ‘ili mma a mcroscpul electronic. Boll pe cree determina sunt denuite generic vrce ‘Virusuril sunt strict intracelulare, ilizind resursleenerge- tice ae etl gual in vederearealizii itu lor epic Virusurile sunt insensbile la aciutew antbioiclor, adn, sista nterfernior ince Inve eller neparzit ‘are antiva ae le fice resent I nf ‘Visor este psibil sub actinea mai maltor ‘actor: radial ioizante (UX), dara, pH-l acid (sub 4) sau alcalin (pest 9), detergent coe. 1.2, Morfologa i structura Dimensunea virsurlr ~exprioat a nanomet (1 m= 107m) este redush (20-300 am), de aceea vizalizarea este po- sil numai in micoscopaelecteones Forma este deri: Dastonas(Vzusul mozaicula wun), seid (vrs ripe i praripale), de carta visu abi).5 Meio Moldovan Din punct de vedere structural. vironul este atuit din-un mice de acid mule, ADN sou ARN sid aver de natura proc: capsida gi, uncer, anvelop, Genoml viral ee slot dnt sing tip de aid malate care cone informata neces eeplicii vie. Caps este un tvelis cre proejeaz genomul viral alcd- ‘wind impreuna cu aeesta nucleocapsid, sttura de baz a vie onl. Capsida remit din mbnarea unor subunit numite ‘apeomere, lett din mi mule lng polipepiie. -Amelopastcun nels ipprotcc deivat dia sistemul mem ‘anal silt nfette, cate protjead vison ‘Virusuril formate doar din nucleocapsid se mumese veut neamelopre, ax cle eareprezint acest inves poarth deno- rire de virus! envelope 41.13. Compozitiachimici a virusuritor Genomul viral est aes dnt-un singr ip de acid mele, ADN sau ARN, dar nciodat nu apr abel a aceli virus. ‘Acial nucleic vil consti suport ifectivii virus silo, Proteinee vise sunt esponsbile de antgencitata vin surilr, aid de posbltatea de a produce un rispuns imun dn parca gael pave ‘Virusurl au pose ribozomi(mecanismele de sinteapro- ‘ee si mitocondi,adar ma au sure prop de enrpe ceca eexplieadependenaviusurlor de eeu gzd. 1.14. Cultivarea virusurilor tort pracsmulsi obligatory inact, vrwuile ma ministre de iba i nterfren, peo peroa de 6-12 lun ‘Conta dct l acest trap, dar reac averse importante, ‘cum af depeie, sere In grevite, anemic redvecompliana Ia tratrent 1.4.4. Virusal hepatitei D ‘Virusulhepatte D preci cel mai mie genom dine vin sure animale, ind asminttor vivir de a plant. Est an~ ‘velopat, are forma serie gi un diametra de 35-40 rm ( infecieatonom eu VHD mu este posibil deoaree repli creas ste dependent de infetiasimultan cu un vn helper, ‘VHB, acest confrindu-i sructunile necesare (AgHIBs) penta upara de receptor epatocita. Infecares eu VHD se poate produce ~ simuitan ou infeta VB ~confcte: ~ succesv, suprapust une infec cronic ex VHB = supra infec, seas crescd riscul de cronicizare. Diagnontcl cost evideniereaancoplr IgM an8-VHD, 1.45. Virusul hepatitic ‘Virwsul hepa E este un virus ARN, neanvelopat, din fi ila Clive, Se tansite pe cle Fea-oeat est maint in eg le lui cu condi impeopeti de igient lia, Aca de Now, (Oriental Apropiat i Mio. Din punt de vedere clinic, manifest boli coprod great, ‘varitu, dures epzasce,colestaz. Faza ictericd debuteaza bre simulan eu ereterea tansaminazeor. alge, hace praia perv aie medica 21 Hepaita tse cronicizead. Treble remacatpraviatea voli agave, consecntl find: avoir sau master spon- ‘ane (1.80% dine cazr), moata fitul nue (25%), deee- sul mame rin beat fulminant (25%) Diagnostcl se baeaz8 pe simptomatologie si evdeniea uticomplorant-VHE. 18. HIV HIV (Human Imunodetcieney Vir) aparine familie Reto- viride. Sul aceat denumire sunt reunite dou virus iru HIV! gi HIV2, majorite infeciloractane find cauzate de ipa. Aces vis produce oinfefieu crater persistent, progre- si, cu un gre nae de moralitate dup lungs peroad aimp- lomatics (de aproximai 10 ni) Datel epidemiologie dela inceputl anal 200 estima c, In nvel mondial, amir persoanelrinfectate cu HIV depen 40 de wilioane. Cele mai mule cazasi de imbolnvie a fost lveiseat fn Africa, Asi de Sud, America Land, Asia de Est, ‘America de Nord. In Europa, ele mai mute cart wt fst in fogistate in Rusia, Ucrama i fstele a comuniste Tot in nul 6 nara noes, au ot rportate peste 10.000 de caz. ‘iblal 2 Principal factor de ise asoca infil HIV Tanai de ings Coast senna pro = Parner seal malig = ilkzares doguilor ev admnistars tx “Transnitre nautring saul ayeree isla "inwolpe, cele paral porn ano ml! 23 cera ale muceasei bucae, dare croic, transpnitnoo- lure, mili, ide unee inf oportuniste fia se vital (de xemplu, eandidozle); “4. stadia final, SIDA, et marca de infil oportnist oo ise vital (de exempla, preumoaile), eoplasme,encefslopstia HIV~cea mai emt complica in inetiacu HIV. Fatri eae secelereai evolu spe tail SIDA sunt estes individual eat a ine, tesa alimentaa deficits ‘scl de transmitere vrs do a mami t,t imp ei inrautrie sau al nage, poate reds prin adminis tres traps aniretoviale,napeen prin cezaian,evitarea altpai ‘Dop ptrendeen tn organism, virwsulnfecteaza un grup de lobule albe sangvine numitelimfocte CD4t, care constiuie 0 omponeats important a sistem imi. Infetarea gd trygeeaacestora detemind seaderea capaci de apirare ao inismoll impotiva infetioe. Conseeinya este para unoe sfectani preci meumonil, neopssmae ot, cea > semni- ‘ea propresia infec HIV spre staal nal, SIDA. Info eu HIV nu exe echivalentl cu SIDA, acest consti- tuind def, kin stad i el mai grav in evolu infect. Prinepael craters al neil eu HIV la om sunt: replicas vrs msi in festa fd: ~ depleiainfoitetor CDS infetate; ~ ‘ipotectivitat muna generalizta (C.Cerescu) Replica viral implic 0 producti inch de ca. 10mili- ae de viront volta boi Din punct de vedere cine, evolu infil ae loc ia mai sue sti 1. staid inal —cupinde un sindom pasager,asemanstor spe, manifesta prin fbr, ceflee, mali, drei abdominal ef, vrs, cites, adenopatie cervical, alr 72. stl avinptomotc~ se dtoreaz8sabilri uni chili > nt replicare vr i spunsal imum al organism. La sflsitul acest peroade, care se poate Intind si pe 10 ani, se invegistoaedscidere uml de linfocte CDA alt de ‘pris simptomatoogiis “perio de stave este dint de apariin nor simptome. precum seidee im peut, faigabiliate, disage, ance, Diagostie inprezent, el maj iizat st de diagnostic a infect cu IV fste testa serologic ELISA (Enzyme-Linked Immunosorbent ‘Asay, care pune in evden antcori specif din seul poe ‘lent. Dooarece acest test poate da relate fle negative gi fas poztve,confmara se face prin tstl Wester-Blot (iden- ticare in sera proeinelor antigenic vale gia nticopilor Indeepiatinposeivaacestor protein) ‘Tratament Pind in momenta de ft nu a fost descopeitniiun medi- amet cares permit vindsearea infec HIV ins, fn ul Smit ani, erectile au dus a deseoperiten unor matemente puri acticetroviale, care ajatl cxpmnl i lpta cu scot ws. Acestea au sez considerbil rata mortalii fn rind ‘enor infect ia eescutsprana de vias cx aproxima- 10 an, Alu de ele, terapin nck adminisrarea unor me iament care peevin tate infec oportnist Din considerencle de mai sus, cle mai importante i ii- its miur min acelea de prevenie i combatre ainsi ‘ou HIV. Asfel, sunt neces soto de edvcaticsanitactIn Jeol, flosiea de instumentr i materiale sterile, verifcareaprobelor de singe care wmeaz af wansfizate, supravegherea epidemiologic a persoanelor curs (contaei sexual ai perso lor infectate cu HIV, copii niscui din mame HIV-peztive persoan euboli seal wansmisile aft fn vides unitiior sanitare, utilizar de dogurinravenoase, CAPITOLUL 2 BACTERIOLOGIE 2.1. Notiuni generale 2.1.1. Mierobiologi romani Mirobilogi roms, prin munca deputy descoperiie im 3, au ads contrib de mare valoate ati in microbial etn imumologi, vrusologie,epidenologi Victor Babe (1854-1926) este fondatolmirobiologei omnes cept carer ini ta Budapest, in anol 1874, Ine ani 185 11886 luerea a Belin, how gi Robert Koch in 1885, publics a Pari, lsturideVieor Cori, primul ta de micobilopie dia lume: er hactres et leu re dans éihiologe, Vanatomie et Vhisologe paholoigne des mala- 2 infects in anu 1887, luereaz ea profesor de bseerolgie si ana- Jomiepatologicd in Bucuresti pune bizele prim inst de ‘cece medical dia Ronn, car asta poor mule duce contributor instep, dieseh siuberelozei, De asemenes, ee oe ar indus vaciarea tr de Rudott via Mec Motos malas, hcl prog pense mesial 27 naic,seroterapi antrabie samira noi nar, count princi imnizri pasive, descoperind valoarea seul ‘Stull sale sunt expose nt-un numa impresionant de 10 Incr ence. Cert sale supa vrs poliomiitc as de- his clea cae prearareavacinls stipoliomieit ‘fos personalittemarcans a ycoli franceze de bactri= arin ut si an a Ttepins 0 serie de stu asypra ibiticeoe, Impru cu Sten 8. Nicolay, pune bazaleinvimntls Cantacuzino (1863-1934), metic savant oma, ‘izX Glosf,sinfeenaturi i medicinal Paris. Dopatemi area studio, lucreaz a Istitul Pasteur din Pais fn amul 1901 este numit profesor la Faculte de Medics in Bucur, iar in 1907, dtotor general al Serica Sante din Romdnia Ca director laces institut, onganietz8 bor toare de bacterolgi in principale ome ale iri, Elaborenz Princpiimodere de modicind cuativs preventive ea le expne fn prima lege sania din ara nasi, nan 1910, ‘Ceretrilesale sau desfgrat pea multe domeni,advcind) consi vloraseinbacterologie, imunolgie, epidemiologic. Publica o serie de lear de mare importana evn iwuitatea «elu i moral, sta supra holee vaccnoterape. {In anal 1906, introduce i ara noast,imediat dupa Fran, ‘aceinul BCG (Bacal Calmete-Gueri), un vacin care con tinea geen vi atemai, tn scopul previ uberculzei la oven Alina primelesanatoridestinat bolnailor detuberuloz si primele spitale de bolt infcioase. fn anu! 1921, ti Insta de Serr Vceiur, ar ast i poarts numele (1896-1967 fost profisor de Bacterio= Faculte de Metin’ din api (1939-1942) iar dn anal 9 condus Catedra de Infamicrobiologie(Virwsologie) 8 ai de Medicingain Bacar, se fonder stil de Vnsologe al Academies Romine, i poart ume, nu nr rime de acest fl in Europ. SA estiurtimportnte studi asopra nor infect viralepre- herpes, turbars, paloma, Nicolae Cajal (1919-2004) fost mec mierobilog si mem al Academiei Romine. Ca medi specaizat a virwsologe 9 pol li Stefan S. Nicola, publica peste 400 de eri i $1 poctselor metabolic ale microoganiameor. Ese ja cael dezvoea fost poss datos descoperiior menial tehnologe care wat amploare in ime de- Are mle apie nto vite de dome: mein i veering alimentai, farmacologe ete, cerilogn este © emus a mcrobiolgi, ear Se ocup sil bacerioe ‘Constantin Leva (1874-1953) este wl dine cel mi ortanjceceitor in domenialimunoogi, vinsage, himio- ‘erp’ i microbioogi made, [Numele ueste eat de watamentlrevoluonar ex bist siflisulisidestudieremarcailedespreherpes, bie, poo* Morea Molden Bacterile sunt microrganisme unicelulae, ew wn nucle rimitiv coast dintso sing motel de ADN, 2.1.3. Morfologia si structura bacterilor 2.1.3.4. Morflogia bacteria Dimenstui Baterile sunt enti microscope, ere ma ‘iil cu ochial ibe. Diensianea se expan mieromet {1 micron (I) = 10° mam] gi este cuprinst in genera ne 1 151104. Cele mai mci bate apainsenuli Mycopasns,c iametul de 03-03 p.Aprecieres densi, fons agai bacerilor se poate face cuajutoralmicroscpulu opti ns str tur bacterin se pate stun numa in microscopi lect, Forma. in funcie de specie, bacterile pot imbrica. forme! diverse: fami sfericd— coe. Forma src est cea mai ala a oi (de exempl, stafilocoe), ns in ara acest forme, coc ma po avea forma oval (de exempla, entero cal) lanceoat (de exempla, paeumacoc) au reifornd {de exemplu, gonococa); ~ forma lung, cilndic baci cu aspect de baston. Exist baci foarte sur eocobae, gre dfereniabli de coci su baci: forma eurhard, de Vegalt~ ibrioni de exempt, vivo“ nal oleic; forma spirafas spi (de exempl, Sprite volta) si spirochete (de exempl, Treponema palm): ~ fox ilamentoaa~ atinombeetele (de exept, Actino- myc), bate Slamontoass ramificats, anaeobe. Ayer. Coc suntmararizolaji, De obce i gsi in preci (in dino ~ de exemplu, mesingococa), in Inj (de exer sucpococu in grimeri (de exempl, stlocacu, Vinnolee Necro ponte ponty astm 29 De bce, bacilitsunt iol, dar pot f grupati te doi (ilobacl) sou in Ian scute (bacllerbunos). Un aspect Inlresant, de majuscale sau tee chineze,crvez8 bail iter. 2.1.3.2. Structura clue bacerine Celulabacteran are stuctur de sinestitoae, are fp nites realizeze scibur de energie eu mel contr s ‘is egleze autonom fact vile, In stractua bacteriler ina componente obligaiort: mem- brant eitoplsmatict etoplasma, ucla, perete eel, com ponent fcultave aps, elisa fageli, pli sa fibril nee speci por Componentle obigatori ale celaleibacerene ‘Nucla baterian age srt primitv comparative mie oul cluoloroucarit, find slit into singurd molecu bo eid mucli,ergmnizt8 sub forma unui cromazons haploid De regu, est sittin centro celle bacteron, Este pit de membrand nuclear Pri uta de depozitare a material ge sic, dtemning earacterncle fede speci bacteiene. Cuplasma et sitat nie mule fj nerd a pembra- i itoplsmatice. Este alc din ap in propo de 80%, srw minerale,proteine, nucleoprotein, lice, pie, ena tne, ARN, Coane un numa mare deribozom, strstr sferice lcs din ARN gi protene, acetaconstitind seu siteze- lor protice din elu. -Membrana etplarmatied esto © menbrank fins, latch, iru sub perce celular: Fst sedi nor imporant enim, a cum sunt enziel lanl respirator ezimele care sunt liberate n meal inconjuritor, unde transfor subst > ei in amit absorbabile, Est semipermeabil, permiind» Moni Molden’ Viale, acolo, pose pen aise medal! 3) ‘Stmuetra si compozii chimiedasgur rezistn crest Jn aejuneaagenilor zc si chim, Un aspect important ese ersten dur, decare tebue si efnd con la steriizare icine sletvs 9 elementeloe nutritive spre eitoplasms ‘iminarea in mel exracelar a predsilor de metabolism Porciele cello eto stuctar iid, cae asgurt protects si forma tutor bactrilr, u excepfia micoplasmelar. Este se- Gil antgenstor de supaf, ind implict fn rispansol mun nespecifc al macroorganismului Ar ln dvzinen bacterin siete sedi noe factor de patogeitate ‘Strutraperteluicelularesc dei laboterilGram-neg tive fat de cele Gram-potv, as elemental cman est repre- _zeuat de pepidoglian, sensilla nee antibiotic i dein ‘ame, kizovim i bacterifa. 2.133, Stdial morfologlet acteriene 4. Fxaminarea microscopied Examinarea microscope este, deregls, pr ps in dene ticaeahaceiloe Din pune de vedere morflogc, elrentele Important care aut la stabilite densi bctere sunt ii, ‘sul, endospori, amiaaea morologich se relizea pe preparate micro- copie ate colrate— ror, Prot se bf pin ai- ea une colon bacterene pe lama curt depres, cre va scat, xt i color in vedrea examin la microscop, CComponentele facultative ae celal bactriene Caps, Est un ivi compact cre Inonjoas srins bac teria La microsop spare su forma unui alow ea ‘Caps ete un fcr care spores vires baci, prot {ind- de fagocitod.Virintelenecapelnte ale acclocasi speci sun patogene Substanjele chimice prezente In capsuld sunt antgenice si letermin ormarea de aniorp ili sau flageli Sut seta laentoase peezete la bac- tere mobile, prlungt ale citoplasme, care servese dep r= ‘ane de locomoti Pil sau fmbrie. Sunt formation flamentose situate pe surat unor bacteria sc s mai grosi dee ei, mu paticp la ocomota bacteric, Roll lor const in fares ge ‘menor pe suport slide ‘Sport bacterin In mod normal, acts se afin Form ‘oye Ca rips I condi nefavorabile de vio, nd sunt lipsite de surse nutritive, une spect bacterene se ans spor, Aceasta este frm de rezstent tris cca beter ot spravigi ani dee. Dinre cloai, cea mai importants ete coerta Gram care nar bucteriein Gram-porve—coloraten Violets Gram-e- iv coor arp, bs, Caltivarea pe medil de cultura “Medie de cultura asigua substance nuitve yi conde © Fchimie prope de creer a bcterilo, Citivarea pe medile de cultur re ea cop iolre i identi agent tolgi al une infil, prvum testa sen- it acest a antbisice fnsimantarearoprezint panrea in contacts produ po je recoltt cu mel de cult Inolarea repeernt receen(repiates) uel singure colnit hn al medi de cules, penta objne oct pur.2 Mona Mtdncome "raolipe, hacerlo poration mech 32 (Clasicarea medio de cultura 1. Din punc de vodere fe: ~ edi solide ~crejleren pe acate mei se face ub forma de coloni bactrene,apecindseculoares, diame, aspect, aetenfa I mein tes ~ medi chide dezvoiara gi cretereabaceilor pe me i ohio mu determing frmareacolonilo, io tuburare ‘ media de cultura; asl, aspecaleulurlor po me- dle chide pou fi fet: eulburare uniforms, omogee (6. aweus), pial lasuprafja media de cultura (Pb cholerae), depozit format pe Fund tubal (Sreprococus Pregene’), 3. upd capacttatea dea fermentaglncora: 2) acter glacozo-fermentatve:Vlvo cholera >) acter sucazonetermentative:Padomonas aeinona 4. Clasicarea in funete de ptogenttate: ) acter nepatogene: sunt cele care wise in medial Inconjrstor simu gsese condi optime de dezvoltare in gazda man )bactert patogene: produc intodenana imbolntvir; de xempla, Trsponema pallid, ©) acter condition patogene: provi de obize din fora ormall a organismlu, iar inolnavitea apace snc end sant Aunite aumite condi: seer rezietensanintefoase a ‘rvanismlui in cz de stes,tatament cu iminosupesoae on- ‘alsceajaboilor vr, SIDA, cancer et. sau nex colon ‘avi nor zone anatomice normal sterile (rezuktind septiceni, Ieningite ee) 2. Din punt de vedere al compote ~ medi simple ~ conjinind ingredient simple, de exemp lcs simp; — mei compuse~ pe ling’ ingredientcle de baz, contin substan organi (sr, sings) neces crester nor bac- teri pretepioase, de exempla,gelora singe: ~ medi speciale —deiolare, de imbogitie, dfereyale 2.15. Flora normald a organismulul fn pul vig interne ial et ster, ind potent de contaminae pia membrancle fetal si placent,imperabil [evr microorganisme, cu uncle excep ius (ins cto= sai), bate Tponema palm), pare (Toxoplasma i, In timpul maser, nownisetul relizea primal contact eu icroorgansmee da medial inconjurtor prin fora vaginal i up nase, organism este sp in mod continua con ini, producindu-s colnizare tegumental sa supaflor farevininconsctcvexeriora afl findconstiutaoranormal ‘9 orgnismulu, nami slr saprofié sau comensua 1. Dup&afnitatestinctoriat ta colorafia Gram: 4) bactert Gram-poditve: Soepiococeuspneumanie, Sta lrioeoceu aes ') bacteri! Gram-negative: Nelsera gonorrhoeae, Nels seria meningitis, Escherichia col Helicobacter pylon, Hac 8) acer aerobe:Sigphyfococeus aureus, by bacterlanaerobe: Clsiium bovulinum,‘gin! Sings, chi cefsloraiion, chi sao, ese rofud, sunt in mod noma! teri, Pezenj2 mirorgansnetor {ces nive aren toate caileo senna patloget. ‘Alstirea florei sprit este in rele diet cuo serie factor: visa, stara de snaate, cone de iien personals, status hormonal, regime alienta Rola florel normale. Fora normals a organismal jue important rol in untae, ete un important ctor aniatocio natural, inpicdieand deroltares taceilor patogene. Fl ‘eat digesiv roses macoasantstial, ojuta absorb ‘utrimentelor,farizeazsanumteenzime, reentrant i testinal, sinttizeaza vitamine din gropolB i vitsnina K. Tin trictl digest, coer bacter sapofite, numite probio tis, eu cele patogene. Un dezechlibra apart Inire cst do poli bactrene duce la mbolnvire.Dezechilibee in flora intestinal se datoreazbunor factor: prosum excel carne cafa, aloo! sabuzal de antibiotic. 2.2. Coel patogeni 22.1, Coci Gram-pozitivh Inconjurktor~ ap ser, pdt, as este nit pe tea sin cave natural ale omului gi animaleor, find part di Mora normal organism. Staflococi potenti patogent een in nofringe in intestinal omulu sates. Resintnf la fcr fel 91 chic. Stalocci eis ex per a temperatur de GO"C ga aetunen aleoolul de fi deo ot Piroig,Racrboke ponealpe pom ante made Potogentate Ptogentata safilcocilor se daoreazs vrv- es a i capaciti de a labor anumite toxic. Un exempt cet sens este couguaza, caro dotemnin coagulaea plasm, me care Ht peemite gemmenuli ss ersze wm inves de i eu ajutoal eu se stage Fgacitori, Se | BoB Fig. 1.Stailocodl, ups capaciate de sinters a congulazi, stalocoit en In cagulaco-negatcoagulao-poct Safilococicoagulazo-negatvi fae pate din fora normal a nisl ind prezeai tn faring, intestin, rea anton. Jae adesea infec: nosocomial, Hind rezsteni la afunes eznfectant aseptic. Cel mai important reprezentan epidermidis, el avin potential patoge cl mai iia Dire safilococicoagulazo-pozitv, nami tafilococal a (Staph lococens aureus) et patogen pent om.36 eceaetirer ‘aureus $5. epldermiae foe pare din fora comensusla aviijlor nazale a tegumentelor. Dini indivi sino, aproximatv 20-30% sunt par ‘de S aureus la nivel maconseinazae gi ntsiale, Pe ‘mon, sailegeul aur este przen tanto 'S epdermidis eglsete in foselenazale la 40-100% indivi sinitos, arp tegumente ure 85% i 100%. ‘Sub aspect clinic, infetile stafilococce pot imbrica male forme, conform abe demas: ‘Tabelul 3, Aspectecince ae infecilrstaflococce = Fac Furcal Tnfeci wine postpartum sau post abortam Sepicenie "Toxinfeti almenare ‘Sus inet este reprezentt att de om olay, ft emul sinatas,puratorde stafiloco.Trasmitersa sea ‘nod dre, interuman, sav indirect ria lente obec ‘aminat, pictur Phugge, pa ete, Diagnostcul de laborator al intr stafilococce. Reco tareaprobelor biologic tebe fut ca ate pnt & ev contaminarea.Tindnd cont de prezera stflococilo in med ar 51 fora normal » organism, izolarea stloccal nooo. octet pretaote pers aisten madclh Jn produslpatolopc tebe iso nttdeauna de testes gi neta patogeniti eesti. Traiamen. Tonite iment sflcocice se vndech imirobian se impane in infecile grave, Coletile puruente sit drenjchirucal i rtament anit. In stalococi- ronie, se prepar un autovaci, prin inactvareatemicd & pict nectar. ” 2.2.12, treprococal Caractere generale, Steptocoit sunt coci Gram-poztv ei Sau oval, iol si rupai i lan de drt angi Perec, mobili espruli,seob,fcukatyanaerobi D @ ny? 22 @ Fig. 3. Streptococt Sunt prezentpe tegument in cavitile naturale al oma imlelor Majoratea specllorprezente lm sunt saproie onditionat patogen, el fe pare din fos normal te uli tract resprato, digest, genital Ctasicar. Ceterile de eascare a seeptococlor sunt in ela tmp erie de deniare a lor: capacitaea de hemo ir i prezsoa antigens de grup Lance.a Mace Meron, fn foie de capuctate de hemolia se deosces: ~ streptococi Phemoliic, care produc hemli8 comple 1s forma unui alow ear, bine delimit, ew disp completa hematilor, ~sueptococi «hemolit, proc hemalizapaiall, eras ie (viridans), mi sab delimit; = septooci nchemoltici, care na alterea hematile medial de ular. Clasticarea Lance ebxzeoa pe pezetaanigenlu de ‘rap ~ polizaharidl C, de Ia nivel peste clu. a fine e acest antigen, treptocociaparinunor grup a ror nota Incepe eu litera A. Exist i sueprococi caren pot ead i acest grupe, deoaree nu posed antigenl de grup, ga cum: ssrptocci vieidans Dinte acest, cea mai mare imparts peat om oa step- ‘ocoei hea-hemolitc de grup A Indifrent de specie, sweptocci sunt data expumers la ‘emperaturde 60°C 60 de minite, De asemenes, ptf dit de apa oxigenat itt de od Poiogenitare Ptogeiats suepococlr so datoresz8 Vi- eae, dar gi capaci de elaborare a uno toxin. Dine ace tea, suepolizna © esto cen cae exerci ctane lick asp hematite. Sepoizins O est antigenic, Organist escionezcan- tiatv Ia streptotzin O, preducind anicrp sntistepoliznd (0- ASLO. Crestreamarcatsatieuli ASLO semnific infect streptococict acu, ‘inte ite sreptocoice aint: = fang: ~ searai ono, ceil paraxial penn arien) melt 39 pesitoite; = espe pencardity endocanites ~ aboot: sephicemis enumoni. Compliett Infect cu Sreprcoceusprogenes po dela sechele sei- ‘se: rematiema articular acu glomeratonefita acu Aces ra una pn ate ptimin do la boa seat stepocacc, Diagnostic de aborator Diagnostiul de laborator este bacterologi, prin iol gi ‘weoifcaes grmenuui in produsal patlogc i serlogc are identi antcopiatisteptococi ‘Tratament Tratamentl infer steptocacce indies adminisrare de tiboice. Sepococul de grap Aare o senibiitate naturals. {aide penicitine. Petr infcile date de celle grupe sero soe eva alee un antibiotic i fancied nivel de sesibi- ste evident de anbograms. De remarcat este fptl 6 ise deoscbit la atbitce © manifest sreptococi spar. nin grapati D. 22:13. Pneumococt! Caractere morfologice.Paewmacaci sunt coc Gra-poitivi, acrobi, fatty anaerobi,capsulati agezai de obice i pete i de ace, mal sunt cunoscai i sub numle de diplococ.” Monon Molva Prat, cro prio pers ene melt ecltea la fctor fete! si chimici. Pueunocoit st di tri fn 10 minute la temperatura de 50°C gi sunt sensbl sctiaea penile, sulfamidelr gla majoritateaantibiotice cuspeciy larg. 2.2.2 Coci Gram-negativi 222.1. Gonococul Caractere morfologice. N. gonorrhoeae sunt oxi Gran-nega- szaiinapl, reform, inconjurajde suet capsular 08 8 Fig. 4. Preumococ. Habit, Penumococ exe obactereconitiontpaogens, 0 specie a gen Seprococeus~ Sraptococcus pneumoniae. Are ‘un aopism deosebit pent cile respirator supecoare.Procens ‘ul parstrilor de penumococ varia inte 30 si 70%. Paiogentute. Preunococi sust implica in tlogia menin- iti, ponumonii preumococoe, ote, simzite, mastoid! ee Predspoitia lance pneumocecice se poate datra ani- itor condi: subourii,sedarea capactati de aprae aor isml data fete sistema munity, afectiun eal, intricafislootie, vroze respirators Diagnostic: Principle produsepatologie in care poate fl ‘dente presmococulsnt puts exsist faring, secretia ‘te, Hemocultrs, LCR, Germenl vf zalatidenit, apes ‘ig. 5.Gonocon. Potogentte.Gonococa ete et patogen patra om, avind iam pentru mucoasagentourinr, ec, fvingian, co ctval. Netra, infetile gonocacee dc la conicizare cu rita brozelr. ‘Ganococul este agent etiological gonorei sual bleno- ie, ind dup sili, a doua bool veneid (eu tansmitere tenet a) bacterin ‘v3 ce anibogran ‘fami goaoccih oust ep pris contamina Tratamen In nfetile premococic, antibiotic de le fy spa aes, men ‘ste poniciins, Mai pot produce infect generate din cz deri i sangvine a germenuli: arvit,endoardite, meningnoooge acl porte poo xen metcali 43 Prine actor favrzany ai imbolniviior enum ‘xtreme de vit (copii mii bt), sezonl ree; = bosal fics: \deprimarea sister muita Diagnostic de laboraor. Diagnostic de labortor const ecotaea produslorpatologice i examinares lor macro- 51 roscopict, iolre si identiicarea gemmanuli, insite de rea sensibili la antbitice ‘Tratament. Tratamenulistiit este dependent de rezalta- antibiogramei. Meningococit sunt sensibilil peniilina, flosporne, loramficol, macro, eulfamide si alte ante ffecvete ist, prosait rhiepididimt abba endo tr sabpingi la fmco Diagnostic. Diagnostica infecilor onococice const in collareaproduselor ptologice sere’ mucopuruente ure ‘vagina, conjunctiva, insides lor pe medi adecvate, lneasidntiiareagenmenuhi, apo efectuaenanibiogame Trotamont Tratamenl este indvidualzat In funetie do ttle anbiograe. 2.22.2, Meningococul araciere generate. Meningococi sunt coci Gram-xczat acrbi seri sau oval, esporlai, aan in dip, ov e boabe de cafes, nila nivelulpazofringl a 10-25 «ia populate. Resist l factor fle. Meningocci sun seri av sil de temper ip, iar fuina sla, igus wt nea i distr apd Parogentat. Local, determin spar inotringitelor, personel imanedeprimate se pote produce bactremie locaizare scundars meningeal Meningta meningococics este o cau important de mori sitate i morta. Caea deine este respttori. Mani tile boli cuprnd: stare general aller, feb, ison, cota sever, grea, varsatur Forofobi, pat, redoare decaf (et erty meningeal).inabsenja teatamentli, boa evo spre deoes. Ifocile meningocociceapar mai ales in colectiviti: oo, inmate, cas de copi ete; ezervorl de infos ete repre tat de punatoi nazotrigieni de meningocos. Ag favorizen transmiteres gemmenul, 23. Bacili patogent 23.1, Familia Enterobacteriacene 23.1, Generali Familia Enterobaceraceae este © familie batvan§ care inde un nomic mare de specit de bait Gram-egaivi, porula, mobi sau mobil, care wes in intestinal xml inser (materi fealopot confine peste 10enterobactei). cle dnt ucesespci, de exempliEvcherichia coffe parte flora nomall a intesinuhi, find patogene doar in anumite rll, ca Salmonella npg Shigella sunt acter pat Petr om, Enierobaceile se gsse tn mod obit fn ar, ap sl one, unde sunt eliminate de oameni animale oda eu ma rile ele, "ami cuprinde mi mite geri, ele importante in: ye Esceriohia, pel Shigella, gel Salone geo Klet- sola, goal Protes.“ Monica Molden “Tall 4, Clasicare enterobacterilor in funetle de capaciatea de fermentare a lactrsi 1, Enisbactr patogone:lactovo-nezative = Salmonella = Shigella 7, Enterobacer condiionat-ptogene su nepalogsne: a acon poritive: Escherichia Ketel ‘D)lacoro-negative: Prous 231.2 Genul Escherichia Eachericha coli, ‘Caracere generale, Exchericha coli este nbcil Gat tiv, nesporula, aero, faculty anaerob, Est saproft al tubull igs l omul i aimaleor de unde este elimina n media ‘dat cu materi fecal opolezd intestinal uman char dia primele ile dup nate ste principal reprezentaat al forei normale intestinale, pi inhibarea dezvoltri Nori protolitice fi patcpars Is si teizarea uno vamie dn grup B i vitamine K. Tesitent la factor fc i chime. Ecol este dists “expanerca a 60°C tp de $060 de mints Este sensibil s. nea dernfetantelorcloramins formal te. Potogentoe Exist sertipur eateropstogsne cae pot deter ‘min aparin oor epidemic in ringul now-niscuior di materi ‘Sus de inet este rpreretath de bola de ptr < caibelipotogeni, Ptrunderea germenilo In onganism resizeaz pe cale digest in pnt de vedere clinic poate dete ~ infect wrnae (peste 90% din total infer uri) — gistrenterite; inna, Mtl parte per ose melt 45 ~ petit; ‘neningit coca, ~ afejuni wget; ~ ine de pags. Tupi care produc bli diareice su: = E.coli eneropaogen ~ produce epiemi dari in sp- tal, ls now nse lini, se caractericazh prin eampe sdominale, virsitr scaune dareice, ra singe; Ecol enteolnvaiy— proce o dire aserntaitoare diz- ‘ner; se manifesta pin fbr, dure abdominal colca- tive, emune cu mucus, singe i numeroase levee; = E. coll enerotoxigen ~ produce o dare aseminioare holt, mith cree rritilor, pace la twig sau alte Categorit de peroane cae consum aliments procuate in comer stad ft se spele pe mini. Clini, 2 ‘manifests prin due abdominal clicaive, area, vir tri, dares aponed; ~ E.coli enterohemorasi ~ produce 0 dares hemorasict; clini: seaue dace hemor ures abdominal i= tenes, de obiei feel Diagnostic de laboraor cons ialarea i identifica menu din produste potlogce rin, materi eal, singe Tratamen. Tetamestal infer se face conform antibo ame: