CENTRUL NATIONAL ORDIN privind aprobarea programelor ii Nationale pentru absolventii clasei a VIII-a, incepnd cu anul scolar 2020 - 2021 pentru sustinerea Evalu in temeiul prevederilor art.74, alin. (5) siale art. 94, alin. (2) lit. e) din Legea Educatiei Nationale nr.1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza art. 8 al OUG nr 68/2019 privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale si pentru modificarea si completarea unor acte normative, in temeiul art. 15, alin. 3 al Hota ii Guvernului nr. 24 din 16 ianuarie 2020 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei gi Cercetarii, MINISTRUL EDUCATIEI $I CERCETARIL emite prezentul ordin: Art. 1.— (1) Se aproba programele pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a Vill-a, incepand cu anul scolar 2020-2021 pentru disciplinele limba giliteratura roman, limba si literatura romana pentru scolile gi sectiile cu predare in limba maghiara, limba gi literatura maghiara materna, limba gi literatura german materna, limba gi literatura sarba materna, limba si literatura slovaci materna, limba si literatura croat{ matern’, limba gi literatura italiana maternd, limba gi literatura romani maternd, limba gi literatura ucraineand materna si matematicé, prevazute in anexele 1-11. (2) Anexele 1 - 11 fac parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, programele pentru sustinerea Evaluatii Nationale pentru absolventii clasei a VIII-a, aprobate anterior prin ordine de ministru, igi pierd valabilitatea. Art. 3. Directia General invafamant Preuniversitar, Directia General Minoritati si Relatia cu Parlamentul , Centrul National de Evaluare si Examinare, inspectoratele gcolare judetene/al iunicipiului Bucuresti gi unitatile de inv4tmant duc la indeplinire prezentul ordin. Art. 4. Prezentul ordin se public& in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. MINISTRU, MONICA CRISTINA ANISM ye oS, Data: 10.03 26:26 ..Anexa nrc la Ordinul MEC nr, 3/42//0 05 20, prvind aprobarea programeor pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a Vili-a, incepand cu anul scolar 2020 - 2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a Vill-a DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA ROMANA Bucuresti, 20204c2 Anoxa nr la Ordint ME nr_Me12| 10.05.20fRina aprbrea prgramslor pentru sustnerea Evaluarii Nationale pentru absoiventiclagei a Villa, incepand cu anul scolar 2020 - 2021 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA $ILITERATURA ROMANA, Prezenta programa este realizata In conformitate cu prevederile din Programa scolaré pentru disciplina Limba $i iteratura romana, clasele a V-a— a Vill-a, aprobata prin OMEN nr. 3393/28,02.2017, Limba si literatura roman’ are statut de disciplina obligatorie in cadrul Evaluiii nationale pentru absolventiclasei a Villa Subiectele de limba si lteratura romana de la Evaluarea nationalé pentru absolventi clasei a Vill-a evalueazé competentele de reveplare a mesajulul scris de diverse tipuri, in scopuri diverse, de exprimare scrisa si de utilizar corecta, adecvata $i eficientd a limbil romane in producerea de mesaje serise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum si exprimarea identi ingvistice si utturale propriiin context national si international Etapele intermediare ale formairii competentelor specifice pe care le contine programa de evaluare i detalierea continuturilor sunt prezentate in programa scolard in vigoare. Structura subiectului are in vedere 0 nou viziune, care valorificd procesele cognitive evaluate prin testarlle PIRLS $i PISA, vizeaz8 modelul dezvoltéri personale In receptarea textulu iterar si caracterul functional al componente’ lingvistice, in conformitate cu profilul de formare a absolventului de gimnaziu gi cu programa scolara sus-menfionata, jn evaluarea competenteior si a continuturilor se vor urméri permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice si de punctuatie, utilizandu-se constant Dictionarul ortogratic. ortogpic $i morfologic al limbii roméne (DOOM 2), Dictionarul explicativ al imbil romane si alte tipuri de dictionare si indreptare. Competente generale $i compotente specifice 1. Receptarea textului scris de diverse tipuri 1.1. Identifcarea informatilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte Iiterare si Ronliterare, continue, discontinue si multimodale 1.2, Corelarea informafilor explicte si implicite din texte lterare gi nonliterare, continue, discontinue si multimodal 1.3. Recunoasterea modurilor th care sunt organizate informafile In texte literare si nonlterare, continue, discontinue i multimodale Prezentarea unor réspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse ‘Compararea a cel putin doua texte sub aspectul temei, al ideilor gi al structuri Evaluarea informatilor si a intentilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue si multimodale 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a dou sau mai multe texte de diverse tipuri, avand In vedere posibilitatea unor interpretari multiple 2. Redactarea textului scris de diverse tipuri 2.1, Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, avand in vedere etapele rocesului de scriere si structurile specifice, pentru a comunica idei si informatii sau pentru a relata experiente traite sau imaginate 2.2, Redactarea unui text complex, In care s8 igi exprime puncte de diverse teme sau cu referire la diverse texte citte 2.3. Adecvarea textului scris la situatia gi scopul de comunicare ie 2.4, Analizarea constanté a propriului scris/a unor texte diverse (di puretul de fasts as pot el ia feu 2.5. Aplicarea constant’ a normelor privind etica redactarii pentru creared tingr le Programa pentru disciplina Limba si literatura romana pentru Evaluarea Na} nti olasei a Villa (incepand cu anul scolar 2020-2021) ina 2 din 6 GumAnexa nr.t la Ordinul MEC nr._3/9L/ /o.02. Dprivind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluani Nationale pentru absoiventi clasei a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 3. Ufilizarea corecta, adecvata si eficienta a limbii in procesul comunicarii orale si scrise 3.1, Analizarea elementelor de dinamica a limbii, prin utlizarea achizttlor de sintaxd, morfologie, fonetica, lexic si semantica prin raportare la limbile modeme 3.2. Folosirea achiztiior privind structuri morfosintactice complexe ale mbil romane literare, pentru Infelegere corecta si exprimare nuantata a intentilor comunicative 33. Aplicarea achizitilorlingvistice pentru intelegerea si producerea unor texte diverse 34, Aplcarea constienta a regulior gia conventilor ortografice si orfoepice pentru o comunicare corectis 3.8, Valonificarea relatiel dintre norma, abatere gi uz In adecvarea strategilorindividuale de comunicare 3.6. Raportarea constienté la norma in exprimarea intenfiei de comunicare, din perspectiva morfosintactica, fonctica gi lexicala 3.7. Redactarea unor texte, valorificand gandirea logica gi analogica (analiza, sintez8, generalizare si abstractzare) prin utiizarea deprinderilor de comunicare corecta in limba romana literard 4. Exprimarea identitatiilingvistice gi culturale proprii in context national si international 4.1. Identificarea unor valor culturale promovate in textele autorlor romani din diferte perioade istorice 42. Asocierea unor experiente propri de viatd side lecturd cu acelea provenind din alte cultur 4.3. Compararea unor elemente comune identiicate in cultura proprie gi in cultura altor popoare sau a Unor tradi romanesticu tradi din alte culturi 4.4, Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente spectfice ale culturi nationale gi ale culturi ltor popoare Continuturi Teme generale — Eu siuniversul meu familiar Eu si lumea din jurul meu Orizonturile lumii $i ale cunoasterii — Reflectii asupra lumii Lectura ~ Cuvinte-cheie, idee principala, dee secundara, tema Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei ~_ Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptv, dialogat, explicativ, argumentaliv + Textul narativ + Narativul literar ~ in proz, in versuri: timp, spatuu; instantele comunicaril narative: autor, narator, personaje, miloace de caracterizare; naratiunea la persoana a Ill-a si la persoana |; actiune, momentele subiectuluifetapele actiunil + Nerativul nontiterar. Actiune, participant, timp, spatiu + Narativul in texte multimodale (text si imagine ~ banda desenata) Textul descriptiv lterar ~ in prozai, in versuri; nonlterar Versificalie:rima, strofa, m&sura versurilor,ritmul(intuitiv) Textul dialogat: dialogul in textulliterar; dialogul in textul scris gi in spectacol; dialogul in textul ronliterar(interviul) ‘+ Textul explicativ + Textul argumentativ — Tour de texte: textul epic, textul Irie (exprimarea emofilor si a sentimentelor), textul dramatic si arta spectacolului (autor, personej dramatic; rolulindicatilor scenice; rolul dalogului, actor, decor. costume. umn, muzica) — Texte care combina diverse structuri textuale (explicatv, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ) ~ Strategii de comprehensiune: inferente simple (relatii cauza-efect, problema-solutie etc.) predict, lmpartasirea impresillor de lectura; reprezentari mentale, integrarea informatilor textului In propriul univers cognitiv si afectv; reflectii asupra limbajului sia str or de tip epic, liric, dramatic; compararea a doua sau mai multe texte sub aspectul co, ~ Strategii de interpretare: rspuns afectiv; mesajulimesajele tey(ur_interpr: limbajului figurat (personiicarea, comparatia, epitetul, enumerata, repetiia / literati, \hiperbola, antiteza); interpretari multiple; argumentarea punctelor de veders {pe marginea textelor citite; ezbateri pe marginea textelor citite B\ VAS o/& Sepssso) Programa pentru disciplina Limba $i literatura romana pentru Eralares Nijenae px ‘absolventii lasei a Vill-a (incepand cu anul scolar 2020-2021) Pagina 3 din 6 'Aanexa nr la Ordinul MEG rv_34%2/ 10.02 2c prvind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventiiclasei a Vill-a, incepand cu anul scolar 2020 - 2021 Redactare Etapele scrieri: generarea ideilor, planificare, soriere: rescrierea textului pentru ad da coerenta si lartate, pentru a nuanta ideile; corectarea gresellor — Prezentarea textulu: scrisul de mana, asezarea in pagina — Partie textulu: introducere, cuprins, incheiere; paragrafe = Planul simplu de idei. Pianul dezvoltat de idei. Rezurvatul ~ Transformarea vorbii directe in vorbire indirect — Tipare textuale de structurare a idellor: narativ, descriptiv, narativ-descriptiv (prezentarea unui proces ca succesiune de etape), dialogat; explicativ, definitie, clasificare, exemplifcare; argumentativ (ordinea _argumentelor in textul argumentativ); comparatie, analogie, pro-contra: .ntrebarile jurnalistului" (cine? ce? cand? unde? de ce?); integrarea partilor. — _Prezentarea textului: orgenizarea unui text in functie de situatia de comunicare = Adecvarea la tema — Comentarea unor pasaje din textele clit, descrierea unei emofi (bucuri, uimire, ries); caracterizarea personajulul — Modalitati de exprimare a preferintelor si a opinillor - Etica redactari: originaltate = Sti: proprietatea termenilor, puritate si adecvare situational, originalitate, naturalete, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticala, respectarea normelor ortogratice si de punctuate Elemente de constructie a comunicarit = Gramatic’ + Enuntul, Enunfuri asertive, interogative, exclamalive, punctuate + Propazitia simpla. Propozitia dezvoltata + Propozitia afirmativa. Propozitia negativa + Fraza: coordonarea prin juxtapunere si prin jonctiune. Conjuncfii_ coordonatoare. Subordonarea prin conjunctii subordonatoare, prin pronume si adverbe relative. Nome de punctuate (virgula, punctul g virgula) ‘+ Construct sintactice: constructii active/constructi pasive cu verbul 2 ff; constructi impersonale; construct cu pronume reflexive; construct incidente; constructii concesive $i conditjonale Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ. Acordul numelui predicativ ‘Subiectul exprimat (simplu si multiplu). Subiectul neexprimat (inclus, subinfeles). Acordul predicatului cu sublectul Atributul (realizar prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb) Apozitia, Norme de punctuate Complementul: complementul direct, complementul indirect in dativ si complementul prepozitional; circumstantialul de mod, circumstantialul de timp, circumstanfialul de loc, circumstantialul de cauza, circumstantialul de scop. Topica in propozitie. Norme de punctuatie (virguia) + Realizati propozitionale ale unor functi sintactice: atributiva, completiva directa, completiva indirect si prepozitionala, circumnstantiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala + Verbul flexiunea verbului in raport cu numérul, persoana, modu si impul) " Modutl verbale (indicativul $1 imperatvul, conjunctivul si conditionalul-optativ) si timputile lor. Timpuri simple si compuse. Siructura timpurllor compuse: verbe auxilare (a fi, @ avea, a vrea) * Verbe copulative (a fi, @ deveni, a ajunge, a iesi, a se face, a parea, a rimane, a insemna) * Forme verbale nepersonale. Utllizarisintactice ale formelor verbale nepersonale: infnitivul, gerunziul, participiul, supinul + Posibiltati combinatori ale verbului Prepozitia ‘Substantivut, genul, numarul, cazul. Tipuri de substantive: co stantive colective, substantive defective. Aticolul genitival. Punctuatia vot sintactice cu cazul_morfologic. Posibiltiti combinatorii_ ale /& determinari: articolul (hotarat, nehotarat). Posibilitati combirgtori thu (substantiv + atribut) imperative. Enunturi eliptice. Norme de Prous per dscbne Limba 5 eatra roman pont Evaorea NajOneparin stort clasei a Viil-a (incepand cu anul scolar 2020-2021) igina 4 din 6anexa net ta Ordinal MEC mr_34%L / fo.o’s : Loeprivind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluatii Nationale pentru absolventii clasei a VIll-a, incepand cu anul scolar 2020 - 2021 ‘+ Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politete (flexiunea ronumelui personal in raport cu persoana, numérul, genul; flexiunea cazuala). Pronumele Teflexiv (diferente dintre pronumele reflex gi pronumele personal). Posiblltati combinatori ale pronumelui. Anticiparea $i reluarea prin clitice pronominale in cazul unor complemente, Aspects ortografice. Pronumele posesiv si adjectivul pronominal posesiv. Pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ. Folosirea corecté @ pronumelor si a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ si nehotarat, a adjectivului pronominal de intarire. Pronumele si adjectivul pronominal negativ si negatia in propozitie. Posiblitati combinatori ale pronumelor si ale adjectivelor pronominal + Adjectivul. Gradele de comparatie. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivulul cu substantivul, Topica adjectivului. Adjectivul partcipial. Posibiltati combinatori ale adjectivului ‘Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparatie Numeraiul, Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative, Posibiltati combinatori ale numeralului ‘= Interjectia. Onomatopeele. Interjectia predicativas — Ortoepie si ortogratie © Alfabetul limbii romane. Ordonarea cuvintelor dupa criteriulalfabetic. Dictionarul. Articolul de dictionar ‘+ Tipuri de sunete: Vocal. Consoana. Semivocala. Corespondenta sunetiterd. Structura fonologica a cuvintelor: diftong, trifong, hiat Silaba. Despartirea in silabe (principiul fonetic) Accentul. Utlzarea corecté a accentulul. Variante accentuale admise/neadmise de norma Serierea si pronuntia cuvintelor de origine strSind, confinand foneme nespecfice limbii romaine - Vocabular + Cuvaintu, unitate de baza a vocabularului: forma si sens (sensul de bazd i sensul secunder; sensul propriu, sensulfigurat). Rolul contextului in crearea sensulu Categori' semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice Campul lexical + Mijloace de imbogatire a vocabularulu * interne: derivarea, compunerea, conversiunes; cuvant de baz’ si cuvant derivat. Familia lexical + exteme: imprumutun lexicale ‘+ Imbinarilibere de cuvinte, locutiuni, cuvinte compuse © Confuzii paronimice. Pleonasmul = Variatie stilistica ‘+ Limba standard. Norma si abatere. Limba vorbita si limba scrisa (selectia lexical, constructia frazei) 'storia cuvintelor ~ variatii ale formei si ale sensului fn timp Limbaj popular. Variatie regional a limbii, Variati’ de registru, Jargonul, argoul. Limba) colocvial, limba) cultivat (familiarizare). Termeni stinffci Valori stiistice ale diminutivelor Organizarea coerenta a textului: succesiunee ideilor, folosirea corecta a timpurilor verbale 1 a anaforelor Elemente de interculturalitate — Identitate personala - identitate nationala — diversitate cultural si lingvistic& — Carte romaneasca de invatéturé: de la prima carte tiparita la cartea digital = Elemente de mitologie romaneasca — Modele comportamentale in legende greco-romane, in textele literaturi universale = Valori ale culturi populare tn spatiul romanese, = Valori etice in legendele popoarelor = Relatiiculturale constructive. Noi si ceil ~ Valori cutturale romanesti in lume — Despre limba $i cultura tarilor din vecinatatea Roméniei. Limba ro lingvistica a vorbitonilor de limba roman de pretutindeni = Contacte culturale Programa pentru disciplina Limba $i literatura romana pentru Evaluarea ‘absolventit clase’ a Vill-a (incepand cu anul scolar 2020-2021) CPAnexa nr la Ordinul MEC nr. 4#2/ 10.05.44 privind aprobarea programeler pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventii Clasei a VIII- Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 Textele-suport pot fi alese dintre urmatoarele texte literare (din literatura romana si universala) si Nonliterareffictionale si nonfictionale (text integral sau fragment), fara definirea conceptelor: 2) texte continue (aleatuite din enunfuri organizate in paragrafe): poezi lirce gi epice, proza clasica si contemporana, romane, romane grafice, plese de teatru; jurnale, jumale de c&latorie, memori, scrisor, texte autobiografice; articole de opinie, eseuri, maxime si proverbe: instrucfuni, e-mailuri, postari_ on-line, reportaje, sti; recenzii pe web ale unel carticronici de filmy, regulamente; articole de popularizare a siiinfei, instructiuni pentru derularea unui experiment; b) texte discontinue: tabla de materi/cuprins, liste, grafice, diagrame, tabele, calendare, articole din DEX; ‘scheme; anunturi, indexuri, losare, cataloage; ©) texte multimodale: manualul, benzile desenate, texte din enciclopedi ilustrate, reclame. Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare: (@) scrisoarea, e-mailul, jurnalul (©) texte narative persoana (/a Ill-a, marcand momentele subiectului si circumstanfele: relatarea unor experiente personale, naratiuni fictionale (©) texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a unei fife reale si/sau imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen, a unei moti (d) texte descriptive-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment stintfc simplu) (2) texte explicative: defini, scheme (A) interpretarea unor secvente din texte citite, caracterizari ale personajelor, text de opinie, text ‘argumentativ, jumalul de calatorie/de activtatizilnice, cererea (@) interviul Programa pentru disciplina Limba si literatura romana pentru Evaluarea Nbiealk padded absoiventi clase’ a Vill-a (Incepand cu anul scolar 2020-2021) gina 6 din 6Anexa nr. 2 la Ordinul MEC nr. privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a VIll-a DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA ROMANA pentru scolile si sectiile cu predare in limba maghiara Bucuresti, 2020‘Anexa nr. 2a Ordinul MEC nr. 342 0.03 Aepsvind aprobarea programelor pentru sustinerea Evalusri Nationale pentru absolventii clasei a Vill-a, incepand cu anul scolar 2020 - 2021 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA, LIMBA $I LITERATURA ROMANA, Prezenta programa este realizata in conformitate cu prevederile din Programa scolaré pentru disciplina Limba si literatura romana pentru $colile $i sectille cu predare In limba maghiara, clasele a V-a~a Vill-a, aprobata prin OMEN nr. 3303/28,02.2017. Limba gi literatura romana (pentru gcolile gi sectile cu predare in limba maghiara) are statut de discipling obligatorie in cadrul Evaluarii nationale pentru absolventil clasel @ Vill-a Sublectele de Limba ¢' literatura romana (pentru scolile gi sectile cu predare in limba maghiara) de la Evaluarea national pentru absolventiiclasei a Vili-a evalueaza competentele de receptare @ mesajulul sscris de diverse tipuri, In scopuri diverse, de exprimare scrisa si de utilizare corecté, adecvata si eficienta a limbii omane tn producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum si manifestarea sensibiltatii mult- si interculturale, prin valorle promovate in contexte culturale §/ sociale diverse. {in evaluare se va avea in vedere calitatea competentelor generale si specifice, conform precizarilor din programa scolaré sus-mentionata si profilului absolventului de gimnaziu. Detalierile de continut se coreleaza cu cele din programa scolara in vigoare. Competente generale si competente specifice 4, Receptarea textului soris de diverse tipuri 1.1, Identificarea informatilor esentiale gi de detaliu din texte continue/discontinue/multimodale 1.2. Corelarea informatilor explicite si implicite dintr-unul sau mai multe texte continue/discontinue/ multimodale 1.3, Identificarea temei gi a ideilor principale si secundare din texte continue/discontinue/ muitimodale, prin punetea in relatie a diverselor parti ale textului 1.4, Recunoaslerea stuuctutilor logice In care sunt organizate informatiile intr-unul sau mal multe texte continue/discontinue/multimodale 1.8. Compararea a cel putin doua texte sub aspectul temei, al ideilor si al structuri 1.6. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin raportare la tema textului cit sau la context 1.7. Recunoasterea modificarii sensului unor cuvinte si sintagme, pe baza relatiei dintre diverse coduri de comunicare 1.8. Identiticarea corectitudinii grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice si de punctuatie, tn texte continue/discontinue/multimodale 1.9. Recunoasterea particularitatlor grafice, lexico-semantice, morfo-sintactice si de punctuatie in comunicarea artisticé/nonartistica 1.10.Compararea a cel putin doud texte sub aspectul tipurilor de comunicare artist 1.11.Compararea informatillor si 2 structurilor logice dintr-unul sau mai discontinue/multimodale, pentru exprimarea unui punct de vedere person: pentru Evaluarea Nalionalé pentru absolven{ii clasei a Vill-a (incepand cu anul Pagina 2 din 6‘Anexa nr, 2 la Ordinul MEC nr. 344 //0.03.defprivind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaludiii Nationale pentru absolvenficlasei a Villa, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 2, Redactarea textului scris de diverse tipuri 2.1, Redactarea unui text pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adeovate unei situatii de comunicare 2.2, Redactarea unui raspuns personal si/sau creativ pe baza unor texte, pe teme diverse, care actualizeaza tipuri de comunicare artistica/nonartisticd 2.3. Corelarea achizitiior lexico-semantice cu structurile morfo-sintactice ale limbli romane, In elaborarea de texte narative, descriptive, explicative 24, Utiizarea achizitilor metalingvistice in exprimarea nuanfata, In redactarea unor texte care actualizeaza tipuri de comunicare artistic&/nonarrtistica 2.8. Compararea réspunsutilor si a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizeaza tipuri de comunicare artisticé/nonartistic8 2.6. Argumentarea punctului de vedere pe texte/teme, care actualizeaza tipuri de comunicare attisticd/nonartistica 2.7. Manifestarea unei preocupari pentru originalitate gi etica redact&i 3. Manifestarea sensi sisociale diverse 3.4. Identificarea valorilor promovate tn cultura roman, matemna si universal 3.2. Manifestarea interesului fat& de limba romana, ca limb& national 3.3, Recunoasterea multilingvismului in contexte socioculturale diverse 3.4. Exprimarea unei atitudini pozitive fata de diversitatea lingvistica si culturala, fata de valorile promovate In contexte culturale si sociale diverse itafii multi- gi interculturale, prin valorile promovate in contexte culturale Continuturi + Eu si universul meu familiar ~ Identitate personala. Jocuri si jucaril. Valorile mele + Eu $i lumea din jurul meu — Familia. Timpul liber. Valorile mele, valorile celorlalfi + Orizonturile lumii gi ale cunoasterii ~ Traditi si obiceiuri. Calétori/aventurd. Valor si atitudini in diverse culturi + Reflectii asupra_ lumi responsabiltate, eticd = Microunivers si macrounivers. Spajiu si timp. Sim civic, Lectura Discursul narativ $i comunicarea narativa + Narativul literar (discurs narativ): autor, narator, personaj, actiune, etapele actiunii; indici spatio-temporali: unde si cénd se destésoard actiunea: naratiunea la persoana a Ill-a sila persoana |; Personajul (mijoace de caracterizare); figuri de sti: personificarea, enumeratia, repetitia, antiteza, comparatia, hiperbola * Aplicativ: constructia textului ~ compozitia textului (parti, capitole); raportincipit ~ final; discursul narativ si semnificatile acestuia Narativul nonliterar (comunicare narativa) Narativul fictional (lterer si nonliterar): naratiunea care combina textul gi imaginea: banda desenat Narativul nonfictionel CCuvinte-cheie, idee principal, idee secundara, tema Modurile de expunere: © Naratiune, descriere (autoportret, portret, tablou) © dialog, monolog Discursul liric $i textul versificat + Discurs liric: text lrcitext versificat; reletia continut — forma: discurs lirie/discurs narativ in versuri (narativ literar in versuri; autorivoce liric&: versificatie: masura, tipuri de rima epitetul, metafora = Aplicativ: Constructia textului irc - compozitia textului imaginea poetica si tabloul, discursul liric si semnificatile versul liber Programa pentru disciplina Limba si literatura romana (scolile si sectille cu predare ik ligt Pentru Evaluarea National’ pentru absolventiiclasei a Vil-a {incepand cu anul solar 2020. t Pagina 3 din 6 Neoues”‘Anexa nr. 2 la Ordinul MEC nr. 5tfp2/foo3-egyvind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 Discursul dramatic si comunicarea cotidiana + Aplicativ: Discursul dramatic: relul dialogului; personal dramate, indicat scence: text dramatic si spectacol arta spectacolului (actor, decor, costume, lumini, muzica), autorulpersonajul ca enuntiator realffctiv; discursul dramatic si semnifcatile acestuia + Ablicativ: Comunicarea cotidiana (interviul) Textul expiicativ Textul continuy, discontinuu, multimodal Textul argumentativ(structura, conector) Aplicativ: descrierea stintic& Redactare + Etapele scrieril: generarea ideilor, planificarea, scrierea: revizia, redactarea ciomnei pe baza planului, incadrarea in subiect; rescrierea textului pentru a-i da coerenta si claritate, pentru a nuanta ideile, corectarea greselilor + Parle textului: introducere, cuprins, incheiere; paragrafe, Organizarea unui text In functie de situatia de comunicare. Prezentarea textulu: scrisul de mana, agezarea in pagina + Planul simplu, planul dezvoltat de idei. Relatarea. Transformarea vorbiri directe in vorbire indirecta. Povestirea. Rezumatul + Structuri textuale: seovente de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal. Integrarea partilor + Modalitati de exprimare a preferintelor si a opinilor + Sti: corectitudinea gramaticalé, respectarea conventillor ortografice gi de punctuatie, proprietatea termenilor, puritatea si adecvarea situationalé; claritate, concizie, varietate + Semnele de punctuatie si de ortografie Elemente de constructie a comunicarii Nivel sintactico-morfologi + Enuntul: propozitia si fraza " Aplicativ: Organizarea structural-ierarhicé @ enuntulul, Lungimea enuntului Precizie si ambiguitate, Propoziti fara predicat. Propozitia simpla, propozitia dezvoltaté, fraza. Interdependenta subiect — predicat Sublectul (exprimat si neexprimat) * Aplicativ: Exprimarea afirmativa, negativa. Exprimarea enuntiativa, interogativ exclamativa. Exprimarea unor acfiuni, star, existente sigure, dorite, posibile. Exprimarea unui Indemn, a unei porunci etc. Exprimarea asertiva (aprobare, dezaprobare, avertizare, formulare de cereri). Exprimarea sentimentelor. Exprimarea argumentativa, persuasiva + Aplicativ: Tipare frastice: propoziti relative si conjunctionale = Aplicativ: Raporturile de coordonare si de subordonare in propozitie si in fraza. Propozitia principala/propozitia secundara. Propozitia regenta/elementul regent Expansiunea si contragerea * Textul: Coeziunea sintactica (conectori pragmatici), coerenta semantica (concordanta timpurilor), seopul comunicativ Topica constituentilor in propozitie si in cadrul grupurilor sintactice Exprimarea unei actiuni, stari si existente — verbul © Modul indicativ: timpurile prezent, imperfect, perfect compus si viltor literar. Verbele a avea, a vrea (exersarea contextuala a valorilor predicative, auxilare) * Aplicativ: Verbul a fi (exersarea contextuala a valori predicative si auxliare) ‘© Verbul in propozitie: predicat verbal si nominal (verbele copulative a fi, a deveni, a iesi, a ajunge, a se face, a réméne). Modul imperativ (afirmativ si negativ). Modul conjunctiv, timpurile prezent si perfect. Modul conditional-optativ, timpurile.prezent si perfect. © Moduri personale si nepersonale © Verbele reflexive. Verbele impersonale. Locutiunile verbale + Aplcativ: Diateza activ’, reflexiv’, pasiva. Alte forme de exprimare a timpulul trecut (indicativ — perfect simplu si mai-m + Denumirea obiectelor, a fiintelor si a fenomenelor naturii - substantivul. Substantivul comun si ropriu. Genul gi numérul substantivului. Articularea substantivului (arficp (Gimpluimutiplu), nume predicativ, atribut substantival, complement diy complementul circumstantial de loc, complementul circumstantial circumstantial de mod, complementul circumstantial de cauza, complement Programa pentru disciplina Limba s/ literatura romanai (scolie si sectile cu p pentru Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a VIll-a (Incepand cu amit Pagina 4 din 6‘Anexa nr. 2 la Ordinul MEC nr. HH spins aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluéirii Nationale pentru absolventiiclasei a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 + Aplicativ: Substantivele colective si defective + Exprimarea obiectulul direct, indirect gi a circumstantelor — prepozitia, locutiunea prepozitionala + Exprimarea persoanei — pronumele personal (persoana, genul si numarul; formele accentuate si neaccentuate). Exprimarea politetii — pronumele de politete. Forme pronominale pentru exprimarea apropierii, a departarii, a identitati, a diferentierii $i a non-identitatli - pronumele demonstrativ. Exprimarea reflexivitatii — pronumele reflexiv. Exprimarea posesiei — pronumele posesiv. Exprimarea interogatiei — pronumele interogativ. Exprimarea relatiei — pronumele relativ Exprimarea negatiei — pronumele negativ. Alte forme de substitutie a substantivului — pronumele nehotarat. Cazurile. Pronumele in propozitie: subiect, nume predicativ cu verbul a fi atribut pronominal, complement directiindirect, complement circumstantial de loc/timp/mod " Aplicativ: Pronumele in propozitie — complement circumstantial de cauza, complement circumstantial de scop ‘+ Exprimarea cantitatil gi a ordinii— numeraiul, Numeralul carcinal, nuneralul ordinal, numeralul colectiv * Aplicativ: Numeralul fractionar. Numeralul —distributivimultiplicativ/adverbial. Valorile morfologice ale numeralului + Exprimarea insusirilor — adjectivul. Genul gi numérul adjectivulul. Acordul adjectivului cu substantivul determinat. Topica adjectivului. Adjective variabile si adjective invariabile. Adjectivul in propoziti: atribut adjectival, nume predicativ cu verbul a fi Articularea (articolul demonstrativ) ‘* Aplicativ: Gradele de comparatie. Forme ale superiativului + Exprimarea coordonatelor actiunii — spatiu, timp, modalitate (adverbul, locutiunea adverbiala). ‘Adverbul de loc, de timp gi de mod. Exprimarea interogatiei - adverbele interogative. Gradele de comparatie. Adverbul In propozitie: complement circumstantial de loc/timp/mod, atribut adverbial + Aplicativ: Exprimarea afirmatiei. Exprimarea negatiei. Exprimarea relatiel — ‘adverbul relatv. Exprimarea'coordonatelor imprecise/probabilitatii — adverbul nehotarat Exprimarea emotiilor si a sunetelor din natura — interjecta, interjectia preicativa Exprimarea raporturilor de coordonare si subordonare — conjunctia, conjunctile coordonatoare si Subordonatoare = Aplicativ: Locutiunite conjunctionale Nivelul semantico-lexical: © Vocabularul limbii romane, Cuvantul - unitatea de baza @ vocabularului. Forma si confinut. Sensul propriu si sensul figurat # Sinonime. Antonime. Omonime. Polisemie ‘*Aplicativ: Sensul cuvintelor in context, Arhaismele. Regionalismele, Neologismele. imprumuturile. Categori semantice (contextualizare/recontextualizare). Paronimele frecvente, Pleonasmul. Dinamica vocabularului norma/abatere de la norma + Campul lexico-semantic + Mijloace interme de imbogatire a vocabularului * Aplicativ: Sufixele diminutivale gi augmentative Nivelul foneti + Sunetul i itera: corespondenta dintre ele + Regulide despaitire a cuvintelor in silabe = Aplicativ: Serierea corecta a cuvintelor care contin diftong, triftong, hiat Accentul ‘Affabetul limbii romaine. Vocale si consoane Punctuatia la sfarsitul propozitilor. Reletia dintre intonatie, topicé si punctuatie. Alte conventii Qrafice: scrierea cu majuscule Elemente de interculturalitate ‘+ Cartea —obiect cultural ‘+ Valori promovate in cultura romana, matemna, universala (literatura, arta, tradiile si obiceiurile) ‘+ Qameni si fapte: valori promovate in cultura romana, materna, universala Textele-suport pot fi alese dintre urmatoarele texte literare (din literatura romana gi universala) gi nonliterareifictionale i nonfictionale (text integral sau fragment): ‘+ texte continue, fictionale si nonfictionale/texte literare si nonliterare: poezii, piese proverbe, texte epice ciasice si contemporane, romane grafice; jurnale, ami e-mailuri; jurnale de c&latorie; articole de opinie, eseuri, rapoarte; reportaje, Programa pentru disciplina Limba si literatura romana (scolile si secfile cu predara lara) pentru Evaluarea Nationals pentru absolvenfi clasel a Vil-a (incepand cu anul Pagina § din 6‘Anexa nr. 2 la Ordinul MEC nr. Hef hiehtoena aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluéiii Nationale pentru absolventi clasei a Vill-a, incepand cu anul scolar 2020 - 2021 de popularizare a stintei; regulamente/set de reguli; articole din dictionare enciclopedice generale sau specializate (pentru copii), defini; ‘+ texte discontinue: tabla de materiiicuprins, liste, tabele, calendar, etichete, articole din DEX, DOOM2, cataloage, anunturi, indexuri, glosare, grafice, diagrame; ‘+ texte multimodale/mixte: manual, benzi desenate, articole din ziare/reviste ilustrate cu imagini, texte din enciclopediiilustrate, reclame. Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactar + texte narative la persoana Va Ill-a;relatarea unor experienfe personale, neratiuni fictionale * texte descriptive — descrierea une’ filnte reale/imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen (ploaia, raséiritul soarelui etc.), a unui loc, autoportretul texte descriptv-narative (de exemplu: jocul) texte explicative (de exemplu: explicarea unui tabel, a unui desen) ‘comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emofii texte de opinie, texte argumentative jumal de calatorie/de activitatizilnice, biog, cerere, scrisoare, invitatle, jurnal, e-mail, anunt de mica publicitate ‘+ texte discontinue: grafic, schemé, tabel Programa pentru disciplina Limba si literatura romana (scolle si secfile cu pre Pentru Evaluarea Nationalé pentru absolventi clasei a Vili-a (incepand cu anul Pagina 6 din 6Anoxa nr3 1a Ortinul MEC ny, 3422 //0-03 Rees vind aprovareaprogramelor peri susinerea Eval Nationale pentru absolventii clasei a Vill pand cu anul scolar 2020 - 2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI A VII-A (incepand din anul scolar 2020-2021) DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA MAGHIARA MATERNA Bucuresti, 2020Anexa nr3 la Ordinut mec mr 2/10, Nationale pentu absolveni clase a Vil pidvind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluaii |, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 A vizsgaprogram az érvényben lev6, 3393 / 28.02.2017 szdmmal jovéhagyott Magyar nyelv és irodalom tanterv alapjan készult. A kompetencia alapui tantervvel dsszehangban a kimeneti kévetelményrendszer a tantervi alapkompetenciék, a hozzdjuk tartozé specifikus kompetenciak és részrendszereik (képesség- és készségrendszerek, ismeretkészletek) értékelését, mérését célozza. A program szerkezete a tantervi kovetelményrendszer szerint a kévetkez6képpen épiil fel: az alapkompetenciak mentén a specifikus kompetenciék alrendszerében kévethetdek az adott képesség-, készségrendszer Ssszetevéire vonatkoz6 kévetelmények, ezeknek rendelédnek ald az eszkdztudés részeként a tartalmak. Alapkompetencia 4. irott szbvegek értése és értelmezése Specifikus Képességok, készségek és |__kompetenciak tartalmak | Kalnbéz6 tipus | A eité és elbeszélé szévegek Elbesz6i6 szbvegek: helyszin és | nyomtatott sajétossagainak felismerése a szerepl6k; az események lineéris, szbvegek beszéléi/elbeszél6i néz6pont id6beli elrendezése az elbesz615 ertélértelmezé megfigyelése; a torénetmondas —_| szévegben; térgyllagos és olvasasa linearis rendjének megfigyelése; | szomélyes nézépont. A leiré szoveg explicit és implicit informaciok visszakeresése a szbvegbél; részletek tarsitésa nevekhez, helyszinekhez; szavak, kifejezések magyarazata; egyszertibb ok- okozati dsszefuggések felismerése; a tema megragadasa, kulosszavak kikeresése a sz6vegb6l; szdvegtimorités a lényeg/f6 gondolat kiemelésével és &tfogalmazasaval; a lényeges és a kiegeszité/részietez6 informaciok elkilinitése; az dsszetartoz6 informaci6k kapcsolésa; ismeretterjeszté szévegek tartalmanak Osszefoglalasa; tenyallitasok és a hipotézisekivélemények megkilénbéztetése rendez6elve: ditaldnos és egyedi Jegyek; lényeges és kevéshé lenyeges jellemz6k; egész-rész, fenitr6) le-lentr6l fel, KOrkorés szervezédés. Epikus szdvegek: narrator, eselekmény, szerepl6k/ szerepléesoportok; egyszerl tér- és idévonatkoz4sok az epikus szévegekben; a beszél6 65 szer26 viszonya az epikus szévegekben; az elbeszéi6i néz6pont: kulsé és belsé néz6pont; elbesz6l6i és szerepl6i néz6pontok az epikus szovegekben, az epikus mivek oselekményszerkezete: Lirai sz6vegek: lira, liraisag; az érzelmek kézvetett és kézvetlen kifejezése; a lirai sz6veg hangulata; vershangzés: ritmus, rim, rimfajték Az irodalmi sz5veg | nyelvi | megalkotottsaganak felismerése ‘A szoképek lehetséges jelentéseinek/asszociaciés lehetéségeinek foltarasa, kapcsolatteremtés a retorikai alakzatok, a sz6képek, a hasonlat 68 a szoveghatas/-hangulat kézétt, az epikai kozlésformak (elbeszél6, leiré, parbeszédes, monologikus) sz6vegbeli funkcidinak megfigyelése és értelmezése; a hésteremtés eljrdsainak és a jellemzés fajtainak megfigyelése ‘Sz6képek és alakzatok: hasonlat, megszemélyesités, metafora; felsorolas, ismétlés, ellentét, retorikai kérdés, halmozas, pérhuzam, fokozés, tilzés, folkidltas. Kézlésformél parbeszédes, elbesz6l6, leird. A szerepl6k rendszere: f6szereplok, mellékszereplok, epizédszereplok. A Jellemteremtés eljérasai: kozvetlen ~ narrator, mas szereplé dltali ~ és kézvetett ~ beszéitetés, csolekedtetés, komyezet ~ jellemzés; cselekvé és nem cselekvé hés, statikus 6s valtoz6 ‘Az olvaséi tapasztalatok mikédtetése a Lirai és epikus miifajok felismerése; a miifaj jellemz6 sajdtossagainak felismerése, a koltomény, életh és mesefajték, Programa pentru disci absolvenfifclasei a Vili-a (incepand cu anul scolar 2020-2021) Pagina 2 din 6 limba si literatura maghiaré materna pentru EvaiAnexa nr.3 la Ordinul MEC nr, 377% //0 03 -L0é2privind aprobarea programelor pentru susfinerea Evaluatii Nationale pentru absolventi cl ela Vil -a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 kilénbéz6 mafaja irodalmi szévegek téma és mifaj Osszefaggéseinek felismerése; a mifaj és a ‘mondavallozatok, humoreszk, novella, ifsagi regény, regény, befogadasaban hangnem/hangnemek kézti naplé, levél, anekdota. Hangnemek: dsszefilggés felfedezése targyilagos, személyes, humoros, komikus, tragikus, ironikus, Gnnepélyes, patetikus, elégikus Kulsé ‘A kéznapi szbvegek ‘Néz6pont: az objektiv és szubjektiv tényvonatkozasok | valésagvonatkozasainak leiras eszkéztara. A targyilagos és és fiktiv megfigyelése; tényallitasok és személyes néz6pont mozzanatok hipotézisek/ vélemények/ Kifejezbeszk6zei. megkulénbéztetése | izlésitéletek megkulonboztetése; a | Témegkommunikacié és kiilénbz6 valészerti és val6szeritlen, illetve _ | manipuldci6; tény és vélemény szévegekben valésnak tiiné elemek megkulénboztetése, a valosagot atformalditorzit6 eljérésok felismerése; a mivén kivoli valésagnak megfeleltethet6 és a fiktiv elemek elkaldnitése; a manipulativ sz4ndék felismerése; a fiktiv ter, a fiktiv id6 65 a fiktiv eselekménymozzanatok felismerése, a realis élethelyzet/éttapasztalat felismerése az Irodalm! md fiktiv vilagaban; motivumok kontextualis vizsgalata ‘Az irodalmi sz5veg értékviszonyainak felismerése A szereplok altal kézvetitett értékeWdértékrendek azonositésa az elbeszélé szévegekben Alapvet6 erkélesi értékek: anyagi értékek, szellem| ért6kek, erkolesi értékek, érzelmi értékek 2. [rasbeli szévegalkotas [~~ Specifikus Képességek, készségek és kompetenciak tartalmak i Kilénbézé tipusd | Térténet dsszefoglalasalijrairasa | Elbesz6l6 sz6vegek: kronologikus szévegek alkotasa a a cimzett és nézépont beszémol6, térténetmonda: | Kommunikaciés megvaltoztatasaval; személyes t6rténetmondés, napl, funkciok szdvegttanszformac intemetes napl6, ttirajz, tudésitas, mikédtetésével parbeszédbél elbeszélés, éiménybeszémal6) elbeszélésbil parbeszéd, megadott sz6veghez eltéré befejezés illesztése, atérténet | folytatasa, egy-egy szereplé tovabbi sorsanak elképzelése, sziveg sziikitése, bévitése; bekezdések irésa megadott | tételmondattal, megadott kulesszavak haszndlataval, kezd6 éslvagy zérémondattal | | Tarayleiras, helyleitas valésagos | Leiré szdvegek: személyleiras, vagy elképzelt helyszinr6l, Jellemzés, onjellemzés, targyletrés, téjleirés; személyleiras; jellemzés | helyleirds, ismertetés, ismeretterjeszt6 szbveg Refiektalt \Véleménynylivanitas az értékitélet | Dokumentum s26} szévegalkots indoklasaval, érvek felkutatasa, | téjékoztat6, killénbéz6 rendszerezése; az érvek szévegek, ajanlas beszédhelyzetekben, | meggy6z6 megformdlasa; érvek _| magénlevél, e-1 absolvenfi clasei a Vili-a (incepnd cu anul scolar 2020-2021) Pagina 3 din 6Anoxa nr.3 la Ordinul MEC nr, 3“BL/A0 O340A0 privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaludri Nationale pentru absolventii claset a Vil incepand cu anul scolar 2020 - 2021 a beszédhelyzethez igazodé komplex szévegek alkotasa és ellenérvek egymas mellé allitasa; konkldzié naplobejegyzés ‘A kommunikacios helyzethez igazodé tudatos valogatas a A beszédszandéknak megfelel6, kulturalt nyelvi regiszter megvalasztasa ‘Szdvegalkotés megadoit témaban, céltételezés/funkci6: az ir6i szndék 6s a cimzett (egyén, csoport, stilusjegyek és nyilvanossag) figyelembevétele; regiszterek kézétt néz6pont, Ailésfoglalés, meggy6zés Helyesiras Helyesirasi készségek Mondatfajlak és irasjelek; az alkalmazasa 6naliéan alkotott szévegekben egyszeri és az dsszetett mondat kézpontozdsa; a parbeszéd 6s az idézet irasmédja; a hangok hosszdségénak szabélyzatnak megfelel6 jeldlése a begyakorolt sz6készlet kérében; az egybelras 6s kil6nirés gyekoribb tipusai: az ismertebb személynevek, intézménynevek, egyszertibb f6ldrajzi nevek helyesirésa; hangjl6lés a gyakrabban el6forduld idegen szavakban; a szémok betikkel val6 irésa, keltez6s, szamneves szerkezetek egybe- és kilénirasa; az igealakokkal, fénevek, melléknevek 6s névmasok alakjaval kapcsolatos helyesirasi készségek; szbelvélaszt4s 3. A nyelvi_ megfor kommunikéciéban rmalésra valé érzékenység és igényesség a sz6beli és irdsbeli nyelvi megformal mint viszonyrendszernek amegértése anak ‘Specifikus Képességek, készségek és kompetenciak tartalmak ‘Az elemi mondat Események idobelisége és Események idoben idérendisége, az események nem tenyszerdi voltara utalé nyelvi eszkbzbk, a tagadas és negativ jellemzés nyelvi eszkézei lehorgonyzasanak nyelvi eszk6zei, az id6re jeldletien igealakok értolmezése, iddjelblés az igei és névsz6i ailltménydi mondatban; kronolégia. Médra jeléit igealakok, - ha-het kép26s igék, médosités26k. A negatly jellemzés eszk6zei Esemeények, Korulmények és résztvev6k leképezbdése a mondat egységeire (A mondat strukturaja: az ige és vonzatai, mondatrészek; az igekoték és eayéb igemédosit6k; igei poliszémia; miivelteté, kélesénés, visszahat6 ige és vonzatai); a mondat szerkezeti egységeinek (mondatrészeknek) egymastél val6 faggése Eseményszerkezot 65 mondatszerkezet. Az ige alanyi vonzata: a f6névi csoport jel6letlensége; személyes névmés 6s A-A egyeztetés. Az ige targyi vonzata: a térgyi szerepd fénévi csoport esetragia; térgyas igék és a hatérozottsagi egyeztetés. A hatéroz6i szerepé fonévi csoport mint vonzat vagy s: bovitmény; ese: absolventi clasei a Villa (in Programa pentru disciplina limba si literatura maghiara materna pentru RRS Fo icepnd cu anul scolar 2020-2021) Pagina 4 din 6‘Anexa nr.3 a Ordinul MEC nr, 3472/4 22 20% prvind aprobarea programelor pentru sustinerea Evalusti Nationale pentru absolventi clasei a Villa, Tncepand cu anul scolar 2020 - 2021 és melléknév) aliimény 6 vonzatai; birtoklésallités és birtokos névmés ‘Az események szerepidire valo utalasok nyelvi eszkézei ‘A fonévi csoport bels6 szerkezete: nével6 és referencialités; koznév 6s tulajdonnév; névmésok: személyes névmas ragos 6s névut6s alakja, deiktikus szerepG mutaté névmas, ditalénos és hatarozatian névmés. Fonévi médositék ~ ,jelz5k” ~ : melléknévi és melléknévi igenévi médosité, ‘szamnévi médosité, fonévi médosit6. Birtokos szerkezet, mint forma: egyeztetés, a birtok alakja, birtok 6s birtokos tébbessége. Mennyiség és szamosség kifejezése: szém, szémlél6s76, tébbesjelok.) Mondat- és szévegépits eljarasok jelentésének levezetése nyelvi szerkesztési Jellemz6k mentén A szorend, a sz6- 6s mondathangstily és a mondatjelentés ketirénytt viszonyal Hangsily, hanglejtés: sz6hangsily, mondathangsilly, fohangsdly, kontrasztiv hangstly; grammatikai és kontextudlis két6ttségek a hangstlyozasban; mondatfajta- Jel6l6 dallamivek. Szérendi lehetéségek és a kontextus; névasok és topiktartas/-valtas, kontrasztivités Tobb esemény/jelenet nyelvi megjelenitése, a mondategész jelentése és a mondatok Osszefiizési médja kézétti kapesolat Egyszerti mondat és igenevek. Osszetett mondat. Mellérendelés és mellérendelé mondat: kaposolatos mellérendelés, kronolégia:; ellentétes mellérendelés, elvards és elvarast6nés; vélaszté mellérendelés; kovetkezteto és magyaraz6 melérendelés, ok 6s okozat. Két6s26k. Aldrendeld mondat: mutat6 névmas 6s utalész6i funkcié, vonatkoz6 névmés mint két6sz6, egyéb Két6sz6k; feltételesség 6s hasonlités kifejezése mellékmondatokkal, Mondatsorrend 6s kézbeékel6s.) Kalénb&z6 Kommunikaciés Beszédeselokvések és szempontoknak megfelel6 beszédaktusok nyelvi markerei. sz6vegek alkotasa és Beszédszédékok és sz6vegtranszformacié beszédaktusok. Egyes beszédaktusok sajétos sz6osztélyai: indulatsz6, kérd6sz6 = ,névmas" ~, tagas kaposoléeleme Programa pentru disciplina limba si literatura maghiara materna pentru Eval absolventiclasei a Vill-a(incepénd cu anul scolar 2020-2021) Pagina 5 din 6 CAE forts‘Anexa nr.3 la Ordinul MEC nr_297 //0. 03 Jagevind aprobarea programelor pentru susfinerea Evaluari Nationale pentru absolventiclasel a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 &s makroszerkezete; témafolytonossag, kulessz6, tételmondat, szévegpanelek: ‘kézmondasok, sz6lasmondasok, szavajaras, Kifejozések stb, ‘Makroszerkezeti eqység és szévegtipus.) Aszokészlet valtozasanak és valtozatossaganak, valamint a szavak szerkesztettségének felismerése Anyelvi allandésag és valtozas, jelenségei ‘Az elemkészlet valtozasa 6s Véitozatai id6ben: elavult szavak 6s Jolentések, tj szavak és jelentések; bels6 sz6alkotés: szoképzés, sz60sszetétel; kolesonzés, jelentésvaltozas ‘A szavak jelentése, hasznalati kore, a regiszter, az [rott és beszélt nyelvi stilusok jellem26 szokészlete Jelentés és kontextus. A Jelentésmez6 tagolasa. Allandésult ‘székapesolat: idiéma, helyzetmondat, Klisé. Lexikélis dontések: regiszter, néz6pont, sz6hangulat, jelentésémyalatok; jelentéstani kapcsolatok: ‘szinonimia, antonimia, metaforikus jelentéskiterjesztés. Kihagyasos szerkezetek és metonimikus Jolentéskteresztés. Grammatikai és irasbeli homonimia A szokines rétegzettsége, nyelvvaltozatok szdkinesbeli és jelentésbeli eltérései ‘Az elemkészlet vallozatal tarsadalmi térben és féldrajzi térben. A csoportidentitas nyelvi jel6i6i ‘A tarsas-tarsadal egyiittéléshez sziikséges nyelvi magatartas maganjellegd és kiskézésségi helyzetekben Beszédszéndékok és eayes gyakori beszédeselekvések nyelvi repertodrja, a nyelv masokra gyakorolt hatasa, a sz6vegek hatasmechanizmusa Beszédszindékok Beszédeselekvések 6s beszédaktusok. Sz6vegt/pusok. Sz6veg és regiszter. Széveg 6s stilus.) Tenyallitasok és hipotézisekivélemények, szévegben ki nem fejtett tartalmak Hattérmondatok. Az irénia mint beszédszéndék. Nyelvi manipulacié és meggyézési stratégiak Nyelwaltozatok kézotti eligrések a széveg, a mondat, a széalak vagy a hangzés szintjén, a kalonb6z6 valtozatok értéke, a kédvaltés, Sz6veg és helyzet. Szoveg és nyelvvéitozat: regiondlis nyelvvaitozat, kontaktusvaltozat, sztenderd. Nyelwaltozat és ‘identitas. A nyelvvéitozatok és tarsadalmi megitéléstik a beszédhelyzet figgvényében } Programa pentru disciplina limba $i literatura maghiaré materna pentru absolventil clase/ a Vill-a (Incepand cu anul scolar 2020-2021) Pagina 6 din 6‘Anexa nr.4 la Ordinul MEC nr. pitt fhe 2% £042 _privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluarit Nationale pentru absolventi ciasei a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 PROGRAMA pentru EVALUARE NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a Vill-a (incepand din anul scolar 2020-2021) DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA GERMANA MATERNA Bucuresti, 2020Anexa nr. la Ordinul MEC nr._34-#///0,05, A0d0 _privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventi clasei a Vill-a, Incepnd cu anul scolar 2020 - 2021 |, STATUTUL DISCIPLINE! Limba si literatura germana matema are, in cadrul Evaluarii Nationale pentru absolvenfi clasei a Vill-a, statut de disciplina obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale in limba matema. Prezenta programa vizeaza evaluarea competentelor elevilor de receptare a mesajului soris, din texte literare, in scopuri diverse, de exprimare scrisa si de utilizare corect& si adecvatd a limbii germane mateme in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competentele de evaluat sunt ansambluri de cunostinte, deprinderi si atitudini formate in clasele a V-a - a Vill-a, subiectele din cadrul Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a Vill-a vor evalua atat competentele specifice, cat si continuturile asociate acestora, conform programei gcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea National pentru absolventi clasei a Vill-a la disciplina limba si literatura germana maternd are in vedere viziunea comunicativ-pragmatic’, abordarea functionala si aplicativa a elementelor de constructie a comunicarii, cu accent pe identificarea rolului acestora in construirea mesajelor si pe utiizarea lor corecta si adecvata in propria exprimare scrisé Sarcinile de lucru vizeaza exeroiti de tip analitic (de recunoastere, de motivare, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie) si de evidentiete a aspectelor ortografice si de punctuatie, in situatile care impun 0 asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmareste atat Intelegerea unui text literar dat (identificarea unor trasaturi ale textului gi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora ete.), precum gi redactarea de c&tre elev a unor compuneri vizand scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumara a unor secvente, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea in vedere evaluarea competentelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenentei la 0 specie literaré). Il. COMPETENTE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atat competentele generale care vizeaza receptarea si redactarea mesajelor scrise din programa gcolara, cat si detalierile lor in competentele specifice $i continuturile asociate urmérite in cadrul Evaluéirii Nationale pentru absolvent limba gi literatura germane materna. lasei a Vill-a la Programa pentru disciplina limba i literatura germana materna pentru Eval absolvenfi clasei a Vill-a (Incepand cu anul gcolar 2020-2021) Pagina 2 din 4Anexa nr.4 ia Ordinul MEC nr 34 %62//0.03. AON privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluatii Nationale pentru absolventilclasei a Vill-a, incepand cu anul scolar 2020 - 2021 1. Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen Spezifische Kompetenzen Lerninhalte 1.1. Einem Text gezielt Informationen entnehmen ‘Schldsselworter herausschreiben Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden den Titel eines Textes erklaren gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Marchen, Ballade, Kurzgeschichte Stilmittel in einer Ballade identifizieren: Epitheton, Vergleich, Aufzéhlung, Wiederholung, Personifikation, Alliteration, Hyperbel die Struktur einer Ballade erkennen: Strophe, Reim, dramatischer Aufoau dig Problematik des Textes erkennen 2. Texte situationsgerecht verfassen ‘Spezifische Kompetenzen Lerninhalte 2.1 Texte mit vorgegebener Struktur verfassen einen Brief personiichen Inhalts verfassen einen Tagebucheintrag verfassen eine Gestalt anhand von éuBeren und inneren ‘Merkmalen charakterisieren einen Textinhalt aus verschiedenen Erzahiperspektiven wiedergeben einen Text sinnvoll fortsetzen kurze Dialoge verfassen die eigene Meinung schriftich auBern eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben Hauptgedanken formulieren einen Text nacherzahlen Fragen zur Klérung von Sinnzusammenhangen formulieren und beantworten den Inhait eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammentassen die Merkmale der Inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Prasens verfassen; keine direkte Rede und keine Einzelheiten einbauen; zum Inhalt keine persénliche Meinung éuBern 2.2 Beim Verfassen von Texten eine angemessenen Wortschatz gebrauchen Prafixe und Suffixe richtig gebrauchen neue Worter durch Zusammensetzung bilden Wortfamilien biden Homonyme in bedeutungstragenden Satzen verwenden die Bedeutung der Worter in verschiedenen Kontexten erschlieBen Wortfelder zusammenstelien und erweiteafo treffende und differenzierte Auscrucks (Synonyme, Antonyme) gebrauchen EI Programa pentru cisciptina limba si literatura germana matern pentru Evaluakiaoheaionaia: pepiu absolvenfi clasei a Vili-a (incepand cu anul gcolar 2020-2021) eouse Pagina 3 din 4Anexa nr.4 la Ordinul MEC nv, 3472//2.03 dodo privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a Villa, incepand cu anul scolar 2020 - 2021 ‘Spezifische Kompetenzen | Lerinhalte - abgeleitefe und zusammengesetzte Wérter voneinander unterscheiden und bedeutungsgema& in Satze einbauen 2.3 Morphosyntaktische Interpunktion und Orthographie und orthografische - Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, GesetzmaBigkeiten in Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Texten anwenden Doppelpunkt vor angekdindigter direkter Rede und bei Aufzéhlungen, Anfdhrungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzéhlungen und vor den meisten Konjunktionen - Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokale, die Schreibung des [s]-Lautes, die Verdoppelung der Konsonanten, die GroG- und Kleinschreibung Morphologie - Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit ‘Schwerpunkt Dativ und Akkusativ - Gebrauch der Prépositionen mit dem richtigen Fall - dle Deklination des Adjektivs - das Pronomen: Personal-, Possessiv- und Relativpronomen - das Verb und seine Zeitformen (Préisens ~ Préiteritum — Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum |) - die Modalverben und ihre Zeitformen (Présens und Prateritum) - die feste Verbindung zwischen Verb und Praposition anwenden - Konjunktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjuntiv I - indirekte Rede; Konjunktiv 1! - itrealer Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz) - die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Prasens, Prateritum, Perfekt und Futur | = das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandeln und umgekehrt Syntax - die Satzglieder erkennen: Subjekt, Prédikat (eintelig und mehrteilig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Prapositionalobjekd), Temporal-, Kenditional-, Konzessivbestimmung - das Attribut als Satzgliedteil: adjektivisches und substantivisches Attribut (Genitivattribut, Prapositionalattribut, Apposition) - Inhalt der Nebenséitze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz und Konzessivsatz - Form der Nebensatze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe) - Nebensatze (Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz, Konzessiysd). ia, Satzglieder umwandein und umgekehiYo? S Semi ae ie aa ses NRE‘Anexa nr.5 la Ordinul MEC nr. 34%/ 40,03 privind aprobarea programelor pentru sustinerea Eval Nationale pentru absoiventiclaseia Vic. Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 PROGRAMA pentru EVALUARE NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a Vill-a (incepand din anul scolar 2020-2021) DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA SARBA MATERNA Bucuresti, 2020‘Anexa nr.5 ia Ordinul MEC nr_347-2//0.03. lo privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventi claset a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 |, STATUTUL DISCIPLINE! Limba si literatura sarba materna are, in cadrul Evaluarii Nationale pentru absolventi clasel a Vill-a, statut de disciplina obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale in limba materna. Prezenta programa vizeazé evaluarea competentelor elevilor de receptare a mesajului scris, texto literaresi nonliterare, in scopuri diverse, de exprimare scris si de utiizare corecta si adecvata a limbii sérbe mateme in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, Deoarece competenfele de evaluat sunt ansambluri de cunostinte, deprinderi si atitudini formate in clasele a V-a - a Vill-a, subiectele din cadrul Evaluairii Nationale pentru absolventi clasei a Vill-a vor evalua atat competentele specifice, cat si continuturile asociate acestora, conform programei scolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28,02.2017 ll, COMPETENTE DE EVALUAT raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, reénika, morfologife i sintakse; njihovo primenjivanje u datom kontekstu; morfosintaktiéka analiza odrefienih gramatickin kategorija u datom tekstu; motivisanje uloge interpunkaije i reda reéi u sloZenim reéenicama; odrefivanje korespondencije izmefiu delova reéenice i slozene revenice zavisnog odnosa; postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova; pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjiZevne lektire; Faspoznavanje razlika izmefu usmene i pisane knjiZevnosti: elaboracija knjizevnog komentara; Karakterizacija knjizevnin likova; po8tovanje normi knjiZevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izraZavanja. : Jednasenje suglasnika po zvuénost i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje: Prelaz suglasnika I u 0; 2 Reénik: Porodica reéi; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi: 3 Morfologija: Znaéenje i upotreba padeza; Neodrefieni i odrefieni pridevski oblici; Porefienje prideva; Imeniéke | pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenic Glagolska vremena; 4 Sintaksa: Slozene retenice nezavisnog odnosa; Slozene reéenice zavisnog odnosa. Knjizevna lektira: Starac prevario divov; U cara Trojana kozje ui; Osnovna Skola od B. Nugiéa; Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andriéa: Geografija od B. Nusiéa; Analfabeta od B. Nusi¢a; Hajduk Veljko od V.St.Karadziéa; Kad mlidijah umreti od 8. Raditeviéa; Poéetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve Ge to narod pozlatiti od L.Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S.Sremca; O klasje moje od A.Santi¢a; Pokondirena tikva od J.StPoj Andriga. Programa pentru disciplina limba $i literatura sérba maternd pentru absolvenfifclasei a Villea (Incepnd cu anul gcolar 2020-2021) Pagina 2 din 2‘anexa ne. la Ordinul MEC or. 97%2//0.05.4pR0 pend sprobares programelor pen susinerea valle Napiriste pert shashenti diesel a Vlba,Indopenstn aril poolat 2020-2024 PROGRAMA pentru EVALUARE NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a Vill-a (incepand din anul scolar 2020-2021) DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA SLOVACA MATERNA Bucuresti, 2020‘Anexa nr. la Ordinul MEC nr 2%/ 10,03 oad privind aproberea programelor pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventi clasei a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 |. STATUTUL DISCIPLINE! Limba gi literatura slovaca materna are, In cadrul Evaluarii Nationale pentru absolventi clasei a Vill-a, statut de disciplina obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale In limba materna, Prezenta programa vizeaza evaluarea competentelor elevilor de receptare 2 mesajulul seris, din texte literare, In scopuri diverse, de exprimare scrisa si de utiizare corecté si adecvatd a limbi slovace mateme in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competentele de evaluat sunt ansambluri de cunostinfe, deprinderi_ gi atitudini formate in clasele a V-a - a Vill-a, subiectele din cadrul Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a Vill-a vor evalua atat competentele specifice, cat si continuturile asociate acestora, conform programei gcolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Natjonala pentru absolventi clasei a Vill-a la disciplina limba si literatura slovacd matemna are in vedere viziunea comunicativ-pragmatica, abordarea functionala si aplicativa a elementelor de constructie a comunicari, cu accent pe identificarea rolului acestora in construirea mesajelor si pe utiizarea lor corecta si adecvata tn propria exprimare scrisd. Sarcinile de lucru vizeaza exercifi de tip analitic (de recunoastere, de motivare, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie) si de evidentiere a aspectelor ortografice si de punctuatie, in situatile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmareste atat intelegerea unui text lterar dat (identificarea unor trasaturi ale textului si exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum si redactarea de cdtre elev a unor compuneri vizdnd scrietea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumara a unor secvente, exprimerea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea in vedere evaluarea competentelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenentei la 0 specie literara). ll. COMPETENTE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atat competentele generale care vizeaza receptarea $i redactarea mesajelor scrise din programa scolara, cat si detalierile lor in competentele specifice si continuturile asociate urmérite In cadrul Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a Vill-a la limba si literatura slovacd materna, Programa peri dscpina limba gi Mrstura slovaca matema penn absolventii clasei a Vill-a (incepand cu anul scolar 2020-2021) Pagina 2 din 6‘Anexa nr.6 la Ordinul MEC nr, 3440/10, Oday privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluérii Nationale pentru absolventi clasei a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 1. Recepcia pisomného textu rézneho druhu Specifické ciele Obsah 1.1 Identifikacia dolegityeh informacii zo suivislych, nesiivislych a multimodainych textov 1.2 Identifikacia témy a hlavnjch myslienok v réznych textoch, zhrnutie obsahu textu réznych stupiiov obtaznosti 1.3 Prezentacia viastnjch, tvorivych a kritickych nazorov na margo textov réznych druhov * Kiéové slova, hlavnd mySlienka, téma literdmneho textu *Jednoduché osnova * Text s prvkami rozpravania * Literary text s prvkami rozpravania v préze a vo verfoch (autor, rozpravat, rozpravanie, pribeh, literéma postava, prostriedky charakteristiky, éas a priestor v literérnom texte, rozpravanie v|., Il. a Ill, osobe, sujet literémeho diela/fazy sujetu, vedlajsie mySlienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dial6g v literarnom texte) * Neliteramy text s prvkami rozpravania * Literary text s prvkami opisu v préze a vo vergoch + Neliteramy text s prvkami opisu # Informaény/vykladovy text ‘# Epika — text v proze + Lyrika — text vo versi (vyjadrovanie emécif a pocitov) *Dréma ~ text v prehovoroch (autor, postava, dloha scénickych pokynov, dloha dialégu/prehovoroy, herci, kulisy, kostymy, osvetlenie, hudba) * Argumentatny text « Verzifikacia: vers, strofa, rym, stopa, rytmus + Percepéné stratégie textu: * Dojmy z pretitaného textu, tivaha o jazykovej diverzite ‘a Struktire narativnych, deskriptivnych, epickych, lyrickych a dramatickjch textov + Interpretaéné stratégie: * Interpretacia umeleckych jazykovych prostriedkov (personifikacia, prirovnanie, basnicky priviastok (epiteton), ‘enumeracia, opakovanie, metafora, aliteracia, hyperbola, antiteza) *Prezentacia viastnych ndzorov na margo preéitanych textov Moric, R. - Petko, Podjavorinské, l.— Cakanka, Duriékova, M. - Zabia studria, Rifus, M.— Rozhovor v parku so stréznym anjelom, fudova balada - Isl hudci horou, P. O. Hviezdoslav ~ Zuzanka Hraskovie, Zaborsky J. Tulipan a fialka, Horak, J. = Sitniansky vatrér, Tajovsky, J. G.— Na chlieb, Slédkovig, A. ~ Martin, Tajovsky, J. G. ~ Prvé hodinky, Jesensky, J. — Doktor, Bujtar, P.- Aneta, Tajovsky, J. G. ~ Statky-zmeitky Programa pentru ciscipina limba si literatura slovacé materna pentru Eval absolvenfi clasei a Vill (Incepand cu anul scolar 2020-2021) Pagina 3 din 6Anexa nr la Ordinul MEC nr BFL //0_03-doXprivind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluatii Nationale pentru absolventi clasei a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 2. Tvorba pisomnych komunikatov rézneho druhu ‘Specifické ciele Obsah 2.1 Tvorba kratkych fextov na zname témy, beriic do tivahy fazy tvorby textu a jeho Specifickit Struktdru za Giéelom sprostredkovania mySlienok a informacii alebo porozpravania zazitych, prip. vymyslenych. sktsenosti, 2.2 Prispésobenie pisomného textu komunikaénej éelu komunikacie 2.3 Siistavné uplatiiovanie etickjch noriem tvorby textu a pravidiel stiéasného slovenského jazyka « Vzhfad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu +* Slohové postupy: narativny slohovy postup, deskriptivny slohovy postup, vysvetfujtici slohovy postup, narativno- deskriptivny slohovy postup, dialogicky slohovy postup, slohovy postup s prvkami porovnavania, argumentatny slohovy postup ~ poradie argumentov v texte * Textové predichy/vzory sléziace pri Struktrovani myélienok: definicia, delenie a triedenie, priklady, ,2urnalistické ot€zky” (Kto?, Co?, Kedy?, Kde?, Preco?) * Tvorba funkénych textov: list, pohfadnica, Ziadost, pozvanka, dotaznik * Prispésobenie pisomného komunikatu zadanej téme + Struktdra pisomného komunikétu: vod, obsah, zaver, odseky ij: gramaticka spravnost, pouzivanie pravidiel slovenského pravopisu, myslienkova nadvaznost, vyrazova vecnost, primeranost, stvislost a ucelenosf, originalita, rozmanitost, struénost * Obsah, tvorba obsahov * Transformacia priamej retina nepriamu reé * Interpretacia danych éasti z pratitaného textu, opis vyvolane} emécie (radost, prekvapenie, strach) 3. Spravne, vhodné a efektivne pouzivanie jazyka v procese pisomnej komunikacie Specifické ciele Obsah 3.1Vyuzivanie nadobudnutych znalosti tykajiicich sa komplexnych morfosyntaktickych Struktar spisovného jazyka za Géelom spravneho porozumenia a nuansového vyjadrovania komunikaénych zémerov 3.2Jasné vyjadrenie Komunikaéného zameru prostrednictvom korelacie lexikalnych a sémantickych znalosti so syntaktickymi a morfologickymi Fonetika, ortografia a ortoepia + Abeceda, Klasifikacia hlasok: samohlasky, dvojhlasky, spoluhlésky + Ortografické a ortoepicka klasifikacia spoluhlésok ‘« Vybrané slova Lexikolégia * Slovo, zakladna jednotka slovnej zasoby + Tvorba slov odvodzovanim, skladanim. Skratky @ znacky. «Interné prostriedky obohacovania siovnej zasoby: neologizmy, odborné slova + Externé prostriedky obohacovania slovnej zésoby: lexikalne wypozi¢ky ‘+ Sémantické kategérie: synonyma, antonyma, homonyma + Rozdefovanie slov na slabiky Morfolégia *Podstatné mena Programa pentru disciplina limba $i literatura slovaca materna pentru Evalu absolvenfifclasei a Vill-a (Incepand cu anul gcolar 2020-2021) Pagina 4 din 6Anexa nr.6 la Ordinul MEC nr, 377% /0,05.2020 privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluaiti Nationale pentru absolvenficlasei a Vill, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 Specifické ciele Obsah znalost'ami zo = Druh podstatnjch mien: v8eobecné — viasiné, Konkrétne — siéasného s abstraktné, Zivotné — nezivotné, hromadiné — pomnozné Jazyka = Gramatické kategorie: rod, éislo, pad 3.3Vedomé uplatiiovanie * Sklofiovacie vzory podstatnjch mien: chlap, hrdina, dub, stro}, pravidiel slovenského Zena, ulica, dla, Kost, mesto, vysvedéenie, srdce, dievea Pravopisu za déelom * Pravopis viastnych podstatnych mien spravne] Komunikécie | 5c vne mona 3.4Analjza jazykovych *Druh pridavngch mien javov stiéasného spisovného jazyka prostrednictvom * Gramatické kategérie: rod, éislo, pad * Sklofiovacie vzory pridaynych mien: pekny, cudzi, nadobudnutych znalosti | _ otcov/matkin, pa z oblasti syntaxe, * Pravidelné a nepravidelné stupfovanie pridavnych mien morfolégie, fonetiky, + Zhoda pridavného mena s podstatnjm menom lexikolégie a sémantiky | «Slovesa = Gramatické kategérie: osoba, éislo, éas, spdsob + Casovanie slovies vo véetkych éasoch a spésoboch = Pomocné sloveso byt + Zamena = Druh zémen: osobné, priviastiiovacie, ukazovacie, opytovacie = Gramatické kategérie: rod, Zislo, pad * Cislovky * Druh Gisloviek: zakladné, radové = Gramatické kategorie: rod, éislo = Pravopis disloviek *Prislovky *Prislovky miesta, éasu, sp6sobu a pritiny * Tvorenie prisioviek * Stuptiovanie a pravopis prisloviek Veta — vetna syntax Veta. Interpunkéné znamienka = Jednoduché veta a rozvita veta * Klasifikécia viet podfa obsahu, zlozenia a élenitosti + Podmet * Vyiadreny podmet (jednoduchy a viaenésobny), nevyjadreny podmet + Prisudok: slovesny a neslovesny (menny), zhoda podmetu 's prisudkom Privlastok: zhodny a nezhodny priviastok + Predmet: priamy a nepriamy predmet + Prislovkové uréenie: miesta, Easu, spésobu a priginy Stivetie — stivetna syntax «= Priradovacie suvetie Pagina 5 din 6Anexa nr. la Ordinul MEC nr_37%2/1a.08.527__privind sprobarea programelor pentru sustinerea valid Nallonale pentru absolvenfi clase a Vil-s,Indepand cu anul gcolar 2020 -2021 ‘Specifické ciele Obsah * Druhy priradovacich siveti: priradovacie stivetie zlugovacie, priradovacie stivetie stupfiovacie, priradovacie siivetie vylugovacie a odporovacie * Pravopis priradovacich suivett + Podradovacie stivetic * Klasifikécia podradovacich stivetl: vedfajsia veta priviastkova, vedtajéia veta predmetova, vedlajgia veta prislovkova miestna, éasova, spdsobové a priginnd 4, Prejavovanie empatického kultdrneho a interkultirneho spravania Specifické ciele ‘Obsah 4.1 Vyjadrovanie viastného nazoru na konkrétne tradicie a hodnoty materskej kultiry alebo | inej kultiry opisane| v pregitanych knihach 4.2 Argumentovat vlastnych stanovisk o identifikovanych vzoroch vo viastne} kultire a v kultdre inch narodov ‘* Materinsky jazyk - nevyhnutny zdroj pre osobnj rozvo) a obohatenie kulturnej vybavenosti + Slovensky jazyk a kuttira v Europe ‘+ Empatia a otvorenosf. My a ti druhi. Programa pent decpine Amba 91 Meratura slovecd mater penta Evalua¥auatonsliPontn thaowenti logo a Vira (reepand eu aru slar 20202021) Pagina 6 din 6Anexa nr.7 la Ordinul MEC nr._ 3.422) 4020 privind aprobarea programelor pentru sustinerea Evalugni Nationale pentru absolventi clasei a Vill-a, Incepand cu anul scolar 2020 - 2021 PROGRAMA pentru EVALUARE NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a Vill-a (incepand din anul scolar 2020-2021) DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA CROATA MATERNA Bucuresti, 2020Anexa nr? la Ordinul MEC or, 349-2 rivind aprobarea programelor pentru sustinerea Evaluarii Nationale pentru absolventiiclasei a Vill-a, incepand cu anul scolar 2020 - 2021 1. STATUTUL DISCIPLINE! Limba si literatura croat& matema are, in cadrul Cvaluarii Nationale pentru absolventii clasei a Vill-a, statut de disciplina obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale in limba matema, Prezenta programa vizeaza evaluarea competentelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, in scopuri diverse, de exprimare scrisa si de utllizare corecta si adecvaté a limbii croate mateme in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, ou scopuri diverse. Deoarece competentele de evaluat sunt ansambluri de cunostin| deprinderi i atitudini formate in clasele a V-a - a Vill-a, subiectele din cadrul Evalu Nationale pentru absolventi clasei a Vill-a vor evalua atat competentele specifice, cat si continuturile asociate acestora, conform programei scolare aprobate prin ordinul cu nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea National pentru absolventiiclasei a Vill-a la disciplina limba $i literatura croata matema are in vedere viziunea comunicativ-pragmatica, abordarea functionala si aplicativa a elementelor de constructie a comunicarii, cu accent pe identificarea rolului acestora In construirea mesajelor si pe utilizarea lor corecté si adecvata in propria exprimare scrisa. Sarcinile de lucru vizeaz& exercitii de tip analitic (de recunoastere, de motivare, de diferentiere) gi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exempiificare, de constructie) si de evidentiere a aspectelor ortografice si de punctuatie, in situatille care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmareste atat tnfelegerea unui text literar dat (identificarea unor tras&turi ale textului si exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum si redactarea de catre elev a unor compuneri vizand scrierea despre un text, literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumara a unor secvente, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea in vedere evaluarea competentelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenfei la o specie literara). Il COMPETENTE DE EVALUAT - Prepoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rjeénika, morfologije | sintakse; - Nihova primjena u datom kontekstu; - Morfosintakti¢ka analiza odredenih gramatidkih kategorija u datom tekstu; - Motivacija uloge interpunkcife i reda rijeéi u slozenim recenicama; - _ Odredivanje korespondencije izmedu djelova reéenice zavisnog odnosa: = Postovanje norma knjizevnog jezika u pismenom izrazavanju; - Prepoznavanje faza u stvaranju pismenih sastava i saZetka knjiZevnih tekstova; - Pismeno izlaganje subjekta i momenta narativnog stiva date knjizevne lektire; - Prepoznavanje razlike izmedu usmene i pisane knjizevnost; - _Izrada knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; = Po8tovanje norma knjiZevnog jezika u pismenom i usmenom izraZavanju. Programa pentru disciplina limba si literatura croaté materna per absolventi clase a Villa (incepand cu anul scolar 2020-2021) Pagina 2 din 3