Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Omul Animal Indumnezeit

    Uploaded by

    Alexandru Costin
    106 views123 pages

    Original Title

    omul animal indumnezeit

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    106 views123 pages

    Omul Animal Indumnezeit

    Uploaded by

    Alexandru Costin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 123
    Colectia DOGHATICA In viziune ortodoxa, Biserica nu este alteeva decat isus Hristos Fil lui Dumnezeu intrupat ca Revelatie deplina in continuitatea eficientel Lai mantuttoare in {etorle prin Duhul Sfant. Prin Scriptura giTradifie, prin. jntreaga ei viafa cultie-sacramentala si mistica, Biserica ‘menfine in aefiune gi fructifica Revelatia in infelesul et autentic, jalonat gi aparat prin formulari dogmatice. Dogmele concentreaza in formule sintetice paradoxale miezul Revelatie! dumnezeiesti si indumnezeitoare propovaduite, explicate si actualizate de Biserlea, Explicitand Persoana si opera Tut lisus Hristos, Dumnezeul-Omul, Unul din Treime, dogmele evidentiaza punctele nodale aleintalniriiautenticedintre divin gi uman, infinit gi init, transcendent si imanent, siluandu-se in centril figurii exemplare a Crucit, in. insag! locul de intersectie Intre vertical 1 orizontal. Infelegerea dogmelor, deci, reclamaexperienjacrueifianta ‘aascezeimin{ficare-dublati deascezafizica-urmareste ‘adaptareamintiit flinfelnoastre intregilaRevelatie (nu invers) ‘Aga cum sublinia Parintele D. Stantloae: “Caracterul definit al dogmelor nu contrazice, et dimpotriva, asigura confinutul for infinit, Renunfarea la ddelimitarile lor ar transforma adancimea fara de fund a ‘misteruluiintr-o balta fara sernificatie in care epostbil rice, darnimiccuadevarat nowgiprofund.tn confinutal atotcuprinzitoral formulelor dogmatice care delimiteaza Strict acest infintt, in bogatia neconfundata a aspectelor Tui de inepuizabila adancime ¢4 complexitate, teologia ‘are un object de interminabila reflexiune. Dogmele au hnevole de o punere in umina a continutulut lor viu gi {nfinit in corespondenfa cu viaja duhovniceasca a Suufletulul credincios, cu modul in care le-au injeles $1 {trait Singi Parin{i ai Bisericligicu nevollefiecarel epoct ‘Opera aceasta o face Biscrica prin teologie.” Panayotis Nellas OMUL - ANIMAL {NDUMNEZEIT pentru o antropologie ortodoxa Studiu introductiy si traducere diac. loan I. lea jr. "RIRLIGHIGA JUBETEANA, Petar cmnw? FOLCEA DET Rast] ce Nr. Inv. editura BE persis Ne Sibiu 1994 Vie i Nis Coperti: Tver, detain fese8 Chora-Constantinopol (sec. XIV) Viziune grafiea: Cémel Toma Redactare: Birzu. Vasile Mulqumniri doamnei Sotiria Nellas si redactiei revistei "Synaxi” pentru permisiunea generoasd de a edita aceastd carte in romaneste © Editarn DEISIS pentru verses de fs “Tradacere dupa origialut neogres: TIANATIOTH NEAAA Zapom SecGmentions mooKE Tk MA OrO40=H EATANGT “ox Axor ISBN 973-6329-7-1 i ‘Indumnezeirea” omului, P. Nellas si conflictul antropologiilor Firdndoiaa dinzoriimaderiii pinto pagal secollut ‘XX, problema omulu est chestunea central a eposi doaste Inceput spiritual vorbind. in 1882 eu proclamarea “mori lui Dumnezea” 9 ‘vataen dionsiacd a "supra cml” de eve FNietzsche, secolul XX Sra dela parcursul numba insta cell ma gigantice neg ideologice i supima fizce a omului (adevarat apceocd negative a inumanuli, vertabil trum al “e-omulu) i numele clase, rave or ideologilor. Un moment culminant al acesteevoluii La constiuit proclamarea teoreica in structuralismul si post-structualismul ddeconstuctivst, in vogs actualmente, “mort omului, x decesului sau ‘cider ilosofice aide europene de om - simpli reicvi “epistemic a ‘nei ere intelectual revolute: “Demersuri att de difert, ca ontologa fut Hedger straturalsmul, pshanaliza sau marisnalautotuiotemai ‘in comun sea vizeazd in eset inlturarea sensului Wits dizolvaren ‘mul: Dup moarea lui Dumnezeu pein vei bine armonizate, noun filosofe proclams morte ueigasuui lichidarea omului. Tnauguraté sub auspicile umanismaluitrumfator ezoterie~ totalizator al Renasteri si contininth sub sernul celui rajionalist a Reformei, Contarefortne lluminismului, modemitatea pare sfariin, pragulueipot-moderiaitotmalinsistenrevendiate, su die na {otmsiapstorant-amanism.“Succesl actual ilosofieintiumaniste” ‘nsecolul nos, ne dun seriosavertisment. Ci var putea a ls se atorene une’ stiri de fat, filosofiaoglingind anim state creat ‘mil ait situaje care grovenzgindiragi pe care ea doar oexprims “nu nlscoceste de fapt nmi: Tnante de a gandi moartea om, epoca roast o test, din plinsica peo banalitatean adiuga Mai gra ins chiar dest gnoeidurile reiterate ale secolul, este poate fat cS “omul igi mscooese ast goal moarte: acolo unde cima ica nu sa coms, vI seiteveseosinacdere sauce puino abicae oma enuf eon. Taraceastidemisedelaumnitt rida recartatea defnitilee ‘omuluivebiculsteinepacemodemi: Duprefualsaeprimareanfleger teologce crete medieval, dela Renasere incoace omul european eun snimal in cutarea une’ defniti.Reunte de metafile aioalise ale iuminismlu*lsiciveshile defniaiceanimalrainalsimurior, animal ovale.) au coexistatconcuenal cu reprezentrl arhtice gt _postice(omul ca “mirososm” si‘mirotheos”,ca sce dedviitate imu in mateie etc.) relanste in alchmie, ragie $ ezotrisme si ezvoatespculatvdemetefiicileidealiste-Tomantice”casideideoloile ‘asc in secoll al X0Xcla in wma ristumdrilacestora: maria, xistenflismu storism te. Emanspatdesubutelatradieleologice ‘simetalizice iit din prspetva lr finalist "eleologica”~ om se lil prin exp ranscendent)antropologa modem a privileiat in utimele dou secle in ses ports, demersal “arheolagit” pledind Pziruespicaearedcfonistaaomul rin ors condtileexsteel Iuinsturale din perspectivadominandsauconjugattabicogie,pshologii, soviologc,ingvistie,sstemelor,comunicari et. Omul ra reds la nevoile elementare biologic si cultural ale supavietuir lui (hana, ‘epredace) la joculpulsiurlrfindamenale creat in jurul sees ‘evo aleliloreconrnics, imbue Func integaaniesReelaed a fost wzurpath de metafizicd 5 poi deideologie, ell fest find treads induce iepet fe peep name ‘mennar len uo carla a a, Asi eno Neral pte denies a ses XIX (ARs, Wien en anak aati neces gsi ‘wsecolului XX s-a ajuns la 0 reducere radicala a Evangheliei la un simplu xv ‘moras reigios predicat de lisus-omul,ideea “indinneceici find ‘Considraidrepto”elenizare”inaccepabiléacresnismuluicsubinfluena neoplatonismu sarcligllor de mistere méntuirea a fost ranspuss in termenintuali a unui proces “fzc”,"amacologc", ms moral aceasta arf inst 0 tranepanere radical inacceptabil nu numa pentru c& ar reprezenao falsifeaea “morale” evanghelie, cis penitu ci este total ‘ncompatibil.cu*cottureanropologica”a moder -coitur situa in descendenia sesularizats a umanismul regis eregin solastic i ‘formar. Antinomia ontologic-tic, fzi-moral,reducia umanist a hristolgii “lo comun in eologia protestant secolulai XIX amenint ‘i devin astizi bun comun al ristlogieicatlie”. "Curent lrg al Fristologie protestant (a scatolice)renuna pe scar tot mai larg invatura despre intrupare”- espns in parte in mod deschis ca un sit= numa arareor se mai indrznestec oat clartateainflegeeaacteor, spuseloriptiilrlulisuscasidivino-umane""® Doultecenteexemple din partea unorteologi proeminenti sunt elocvente in acest sens. In bestseller’ suteologicChrstsen (1973), tcologl atic liberal Hans ing din Tabingsn pune direc intrbareareorcd:" Mal revastzi nom rajional si devind: dumnezeu? Problema noastrdasizi nu este att indumnezeitea ct umanizarea mul" lar in 1978, teologul protestant (olegeu King la Universitatea din Tibingen)-plecnd dea oapoegma celebria li M Luther dint soisoae din 1532: “Trebuie i fmoameni, jar Dammneze, Aceatae sania” = formula (in polemic subiacens cu ‘maxim patrisid SfAtanasi el Mare:"Dumnezeusaflcutom ca 00, ‘ifm cu dumneze” dreptesenacrestnismuluirefomatoricaxioma “umanisteloeventi: “Dumnezeu sa ficut om casi fac pe om mai in ia voli tot ai clare gre un umanism religos creiimelor ceil (Sols, refortor, minis, He), ‘rdfauiasfidelcivin-umansmulpatissalealimplica topes la exist efit culate impotvainiveelor decide prise n spl etd, in oul rnd (de ese ath plead de a SeMte Athos) : win secoll al XIV-le rn rexageren spilt isitasmalpaanismaifpremnatide fini GrgreSnau Gg Palma Nise aber Sienna Tesonicu dole scinanta renee asic aepoelPleollr- arpa tooga lose ‘Solas umantior (Balaam, Grego) unions bizanin ati XVI ‘Kydones, M.Caleas fai Hrisoverhi et ~ in secolul al XVII-lea st inceputul clu de-l XIX-lea, prin ‘enatereancoisihasiaFilocale” (ge. 1782; slavond 1793) promovata de SENicodim Aghiovtal i as-numii "kolivzi) in spire si, respeatv, prin as-numitl “stiretsm” de SPuisie: Velcikowsky in “Moldova si Rusis~e8rispurs i pseudomorfoz’ cccidental (ctoic, protestant, iluminisi) a trade rtodoxe patristice in activtatea ‘opereletcoloilorocidentalist, progres sau“francmasoni’fenomen euecutin condiiledfcileale ocupaieiolomanein Baleansaorenti ccidentalistea tailor si up Pet cel Mare ‘Cutoate acesterevirimenteexraoidinare periodice ale trai spirtualeotodoxe auentice,evoluaaccelerata.a Gresiei moderne dupa eliberarea ei de sub dominata otomand in 1821-1829 pe orbita unei ‘occidental europeniat a nei re" lasiiziantibizantine brute si mifciale a elenismulai “romaic” traditional si popular, a macat (gi ‘marcheazincontinuare) negatv autentcttea ortodona vet spirtusle $i ateologiei din Grecia ullimelordous secole,S-a creat un divort de ropostiinteteologi viata modemizat anol Biserii pe deopate gi predania dufworniceacd si evlavialiugica tational pe de alts pane, Dac teologia academic universiti din Aten, organizaté dupa mode ‘german, dezvoltat pe ina nteletualismlu i seoasticsmuli arid si abstract eprezentat de “dogmatvile”profesorlor Ch Andeuts0s (1869- |935)siP. rembelas (1886-1976) religioitatea popular fostdeviatide asociajilrelgioasemisionare aice-cea mai important find ria"Zo” (ninja in 1907) ~ pe eoordensclepitismlui moraist, biblicis si Indvidualist de clara inspiraje protestant, *Impativa acesior evolu nefiste, in favoorea mentinerii unei Oxtadoxt populare traifonale “romaice”, vit pe lina fiatului Cosma Eolianul 714-1774, aw mitt ‘mai ales aici de excep, scriton pittors chiar militar de seam, cum fost gneralul Makynnis (1797-1868) romancieal AL Papadiamandi (1851-1911) “Dosioieski"-ul len, sertoal si ioanografil Photios Kontoglou, 1897-1965, 5.2, Universiiile si socifilelaice au creat, ing, © atmosfrd negativi la adresaidealulu ascetic si comtemplativ radifonalotodox reprezntat demonahism,fnd efor considerable ‘deimpunere uni nu tipde"restinsm” activist, necontemplaty, social si-extrovert, si a unui ascetism social gi eit ~ ambelo de inspraic proestantl. Mizaconficuluieradeprofunzimes\tteceadincolo desma ‘oneurenf a doul tipuri de “spirale, In ealiate se cioeneau dou ‘ntropologi, umanismul religios crestin inteleetualis-scoastic ort xv seotinental-moralis iets, ncercnd si substtuie divino-umanismu constitu trail texperieneieclesialeautenticptistce sortadone, redustionsmele atopologice facile ale schemele intelectual scolastce, inconsistena spriuala a cxaltrilorsenimentale ori voluntrismal si ‘cazionalisinul activism eticist_ Acete “spistualt” polarizate reflect deinigrarea religioast a idealului ortodox integral, divino- ‘aman, in atte "umanisme” axate pe confictlfaculiorpsihiceale ‘mull neluminat de ars pentru care “indumnezete’, dae era det dep respinf, era reds ao banal "amelirare ec a carasterlui (P-Trembelas).® “Apogeu “instetnsrit teologice gi relisioae de autenicitatea viet ertadone avea 1 marcheze deceniu 6 al secoului nos care a reprezena nflorra si espansiunea maxima influent fi pitste Zoi asuprasocieljielene.Dacdin 1938 eaavea 300 deycolcatchtice «35000 de elvis ua premiul Ila Congres protestant mondial a ‘color de dominic dela Oslo) in 1959 ea define 2216 scoli cu 47140 levi, upariboiul de lberare de sub ocupai germans rizboiul civil provocat de partzanii comunisti in nord-vestul tri (1946-1949), ‘conducatoul “fie” de pe tune arhim Serafim Papskostas (+1954) incheisse alan politica cu avocatul Alex Tsirintanis care preconiza, penta combaterea infuenteicomunismulu g socialsmulut in Grecia instauarea eu spriinl celigios-spiritual al °Zoi"-lui a nei “efvilizai cleno-erestine™. Punerea deasinoas in practic acest ideal politic ‘veasi se fick in timpul dctturi militar din ani 1967-1974, perioada in ‘careinfluenja politi i eclesiastca afi” avea sting cota maxim (pein inlturarenunor jeri de seama si crearea necanonicd a nui StSinod aletuit din sear tinen proven din sinul asin sau simpaizany ic) compromijindw-sinsigra pringartcparealabuzuile juntei militar, Procesul de dezagregare inte fe ineepuse ins int de la mjlocul anil 'S0, odthcu dispute provocate de chesiunen succesiuni arhim Serafim Papakostas. Nemulumiti de acenstunea. in 1959 alideral ascitic aarhim lia Mastoyanopaolos,cuvedeiliberale, un grup de 60 de membri conservator condusi de profP-Trembelas sau ‘separalinterneind “fra” teologicd “Sov”. Chiardacincepind de fa ‘ceca dh organizaile misionae lice extreeclesale au ina int-un (lui Dumnezeu)", serie Sfintul Grigorie ‘Teologul. ” Hristosadeschis drumul pentrurealizarea acest cop, Ine-adevar,nagterea hui Dumnezeu Cuvéntl i economia Luin trup ma se ep in réscumparare, in eliberarea de turmarile gregelit fui Adam. Dommul La izbavit pe om de aservirea Tui pacatului, diavolului si mort, dara realizat Ierul pe care ou 1 realizat Adam. L-a unit eu Dumnezeu iruindy-iexistenjaadevaratain Hristos siinalfandv-larangul se fpturd nou. » Hrstos reprezinté mantuires omulul numai la modul negativ,izbavindu-l de consecinfele pacatului protopirinflor, ci i pozitiv, intregind existenfa lui iconict dinaintedecadere.RelajiaLuicuomul nue numaitimaduitoare Méntuitea (he soteria) omului e ceva mult mai larg decat riscumpararea, ea coincide eu indumnezeirea [téthéose] “4. Conjimutul entropologic real al indumnezeiri este Inistiicarea |cheistopotesis}. Nu e 0 intamplare faptul c& “Apostolul Pavel in Epstolacitre Coloseni, in care laud int- un imn pe Hristos ea pe “chipul Dumnezeului celui nevizut, smai-inta-ndscut deca toata2idirea..” (1, 15-18), cheama pe “tot omul” si se fac “desdvirgit in Hristos” (1, 28) si pe ‘eredinciosis fie “plinii intra I” (2,10). Indemnal lui Pavel catreomulcredincioscael si se nffigezeca“barbatdesavirsi, la mAsura varstei plindtiii lui Hristos” (Efes.4, 13), 38 ddobindeasc’ “‘mintea lui Hristos” (I Cor2, 16), “inima lui - 17} ete, nue facut din motive de pietate creat ereziile. Mai inti arianismal care, invatiind c& Hristos ese o ereatura, restringea inevitabil viata in Hristos ip limitele creatului ‘. iar in continuare si celelalte erezii hristologice (aestorianismul, monofizismul, apotinarismul, 5.) Pa ‘ra omis niciodaté sé accentne/e faptul ca att eonfinutul it si calea indumnezeirii este unirea cu Hristos, wvemai fiindea tunirea cu Arhetipul este cea care conduce pe om la intregirea Wi. 6. Intr-o epoca ulterioara (si aceasta observatie este nevesara pentrucacititorul ciruiaiisunt strane poate tezele de ‘mai sus, sf infoleaga de ce Ti sunt strdine), incepind de la sfarsitulsecoluluial XIl-lea, in Oceidentadominato conceptie diferita deconceptiateologic’, antropologiea si, prin extensiune, sateriologiea si ecleziologie’ de mai sus, Aceasti conceptic s- ‘a impus $1 in Grecia Ineepand din secolul al XIX-lea, cfnd la nou-infiinjata Universitate din Atena teologia a fostcultivata si, predata in legaturd nuatat cu Traditiapatrstica, cit maiales cu stiinta teologied occidentala contemporana, Rezultatul a fost rea si in Grecia a conceptici occidentale despre 7. fn ultimele decenit, tema dnfumnezeiriis-a ridicat din nou la suprafatgi este suficjentstudiata. Faptul estede bun augur dar considerim c4 mai trebuie facut un pas. Dintr-o categorie spiritual generala, Indumnezeireatrebuie s4 cégtige ‘un confinut antropologic coneret, ceca ce in limbajul Paringilor {nseamn8 unconfinut inacelayitimp antropologie i hrisiologic, ‘rebuieadica sie inelesiardsicao hristficare. Injelesinacest Mai inti, o eliberare de rai $i de pacar. Orieat de infricoyator ar fi raul. de vreme ce acesta si nu Hristos e ceva episodic si accidental. se dovedeste in ultima analiza a fi mie. Melegerea omului ~ a mantuirt, a vie sprituale, ete - este declegatd de rdu si leyata de Hristos. Raul este relativizat Adaneul cel mai mare al pacatului nu atinge obarsia si felul ‘omului. Omul poate riméinea rob pilcatului, legat de el, dar ppoate fi i dezlepat. Obarsiasadeiforma si jelul teocentri il fac ‘mai mate decat ul si pcatul, mai tare decdt diavolul Eliberare apoi, de coneeptia citica sin ultima analiza static a istorii. dar gi de cealaltt conceptie care considers istoria a pe o evolije biologica sau dialectica. Din moment ce principiul ontologic al omului se afla nu in biologic, «i cexisten{ain Hristos, sirealizareaexistenfe in Hristoseonstituie lun mers de la “dupa chip” la Chip sau de la existenta iconied la {ea real, istoria poate f nfeleasd tocmai ca realizarea acestui mers. Ca tare, ea fi are obargia si ina final [arche kai tlos] in Hristos. $i ntrucdt Hristos nueste numai “Cel cea fost siCel ce este”, ci §i "Cel ce vine”, istoria nu e migeatl si determinat hnumai de recut side prezent, ci de vitor, unde ca vitor vom ‘considera nu legititle spre care conduce evolutia biologick sau dialectics necesard a creajci, ci Venirea Ia sfarsitul veacurilor @ Celui ce recapituleazt toate, Hristos, adic& a Logosului mpreund cu trupul Lui, cosmosul transfigurat. Astfel, ddezvoltarea sau evolufia umanitati i, in genere, a creafici se Jumineaza interior, iarinfelegerea einu selimiteaza laprocesele de schimbare observate in materia chipului, ci, firé si fie desconsiderata aceasta prima dimensiune, ea se extinde i se Infelege in principal ea evolupie sam indltare a chipului spre Arhetip.Evolujiachipului spre Arhetipdepaseste astel, limitele ‘reatiei- limite pe care se aflé constransi le puna tofi cdi privese numai la materia chipului, ignordnd Tnsusi chipul- si ‘merge la infinit. In acest mod, evolutia este infeleask si pusa in valoare in toate dimensiunile ei - nu numai in cele pe care le determina observatia stinfifica 9. Aceste teze ne conduc spre mucleul problemei 2 antropologice, aga cum 0 abordim astizi. Adevarul pe eare-1 Cuprind este adevirul antropologie cel mai nevralgic, dureros, dar inacelasi timp salvator pentru omul contemporan. Duteros, pentris ci smulge din ridicini si cea mai mic& zvdenire de Fevendicare a auforiomiei. Salvator, pentruct deschidetnaintea ‘omului orizonturi mete si nesfirsite pentru o activitate yi decvoltare reall $i cu adevarat umand. s Desigue, spundnd ci acest adevar loveste puternice ‘autonomia, nu injelegem ci justifies heteronomia in infelesul filozofical acestor termeni. Acestitermeniau fost gresitinjelesi ‘siexplicat in ultimele secole side altfel, se wisesc, in esenti, Jnafaraproblematiciortodoxe. Efortl pecare-|facemaicieste de @ anita ca Dumnezeu nu este pentru om un “prineipiu’ exterior, de eare omul atiena in mod exterior, cin mod real si adevarat prineipiu! si felul ui ontologic. Fiind plasmuit dupa cchipul lui Dumezeu, omul este aledtuit teologic. Si pentru ca sfie adevarat, el trebuie s existe gi si trdiasc& in ficcare clipa teocentric. Cénd Il neagi pe Dumnezeu omul se neagi pe sine insyg i seautodistruge. Cand viefuieste teocentri. el se pune in-valoare la infint pe sine insusi, se dezvolth gi intregeste in vvesnicie. Asupra acestui punct vom reveni B B. “Haine de piele”” {dermatinoi chiténes} Spuneam la inceputul aestu studiu.cd scopul Iui este ‘pede o parte. clucidarea principiului constitutici destinului. a faturii omulut in general. iar: pe de-alta partes stabilines ned baze pe care teologia ortodoxs'se-va putea sprijiai spre ajuta efectivlumea contemporana. Cele cate le-amspus despre continutal “chipului tui Dumnezeu” inom raspund laprimul punct.aratastarea naturals 4 oinului, Cu toate acestea, nu suficient, dedarece experienta aratiic realitatea istoriea a omului este diferita de cea pe care am xfzutef e determinati de “chipul lui Dumnezeu” in om, in ‘coneeptia cresting, accasta se datoreaza faptului c& realitatea istoried evolueazi in starea contrard naturi in eare se afl onmul, ddupit eddere. Aceasta stare rimane si o studiem. in ce priveste cel de-al doilea punet, cle céte le-am pus pot si ajute in parte, pentru cA in esenta ele lumineaza pozitiv si pun in valoare, cdutirile centrale ale omului dupa cunoastere, dezvoltare, dreptate,libertate, etc.,ca si cautari ale naturii lui dechip (iconice). Inconceptiacrestind, aceasta nu se “1 ‘Acest *cuget"’ Sf.Apostol Pavel il vede domnind in omul cel Yeehi, trupese, “vindut sub pleat” (Rom.7, 15), ca “loge a écatului". existind in “midularele” lui, “intobindu-I” ca 0 « doua natura, decare nu poatesi seclibereze: “cinema va izhavi de trupul mori acesteia?” (Rom.7, 23-24), Apostolul Pavel nufoloseste,desigur,expresia Genenei “haine de piele", dar invayatura Paringilor despre confinutul acestei expresii nu constituie altceva deedt o explicitare a Iinvataturi Santului Apostol Pavel despre starea de dupa cadere 4 omului, “Hainele de piele". viata rational, impatimita ‘moartd, sunt eu adevarat “eugetul trupului” (Rom.8, 5-8), “viejuirea dupd trup” care duce la moarte (Rom.8, 12-13), “legea pacatului si a mori” de care ne elibereaza “legen Duhului vieti in Heistos lsu” (Rom.8,2), Mr ‘Lezea Duhului a venitcu Hristos, lezea pacatului provine de la cAdere si lucreaza, dupa Sfloan Damaschin, “prin paitea irationala a sufletului”." {nee ele sti Legea iudalcd de care Sfntul Apostol Pavel s-a vizut sili, precum se intens. stise ocupe El distinge Legea iudaicd att de legea pacatului edt gi de Legea Dubuli, namind-o “duhovniceasea” (Rom 7. 14). “Lege a Duhului numeste aici .. pe Duhul”, explic’ Sfoan Hrisostom. “Fiindca asa cum numeste lege pacatului pacatul, asa numeste lege a Duhului pe Duhul. Macar ca, chiar $i Legen ui Moise a numit-o asa zicind: “cdci stim ea legea cote duhovniceasci”. Deci care este diferenta? Multi i infiniti, Pentru cl accea este duhoyniceasca, jar aceasta lege a Duhulu ‘unaa fost data numai de Dull, aceasta adat din belsug chiar pe Dubul celor ce o primese”. Mergind mai adne, Apostolul pune intrebarea: “Deci ce este Legea?” $i rdspunde cu mare concizie: “Ea a fost adiugati penoruciiledrile de lege pina cand eras vin8 siminga cAreia i s-a dat figiduinja” (Gal3, 19). Faptul ef “a fost adugata” indica caracterulei ulterior sinu primordial, temporal (Cia fost adiugata “pentru célearile de lege” nu ar fi greu de ‘nfeles dac& am considera drept calcari de lege multele pacate 2 de dup dere sau shir peat snopes nssi In acest panet se pune, ns nrbare lt mal important in yenere $i dss pet oma mows nu tna xiv ai ire Legza eae a fost data = "aga dlr 9 legen ato pee fetcectna are sn fp le Raspunsul nu este yor Uninc i fer oarecam pesajul ears 0 nchels area cessinve pe cae a fas ‘Apostlul n pistol tre Coriteni cu privire la inven tmonlor (5,550) tretplce ites: “Dery ene Cinevar cum invie mori? eu ce trp vor ven?” in continua cap com he sunning vp at” i ivi tp dahovniess se spr pe ernie i recreate Tacutu-ra ml el dn, Adam, suf vi ar Adame de pe uri ih actor de vias asigirac prin iavierea morilorsevarealiza “opi eae stergeryne pega fier ‘Unde-tieste, moarte, boldul tau? Unde-tieste, iadule, biruinja?” $i first cu pasul eae ne interesea “ae mot este paca iar pulereupacnnsexteLeye Aicinegreivorbeg Gespre Legea fudate. Dar cum devine Legea pe eaten dato Dumnezeu puere a pcaulu? Poste et posta pasajulu, ‘soclera ul tmoarea vite, cu prin Adam de eae 2 provenitmonriea yew Al Doles care mnoeseacul” mort, pat lumina pasajl Poa ca Lege eprerntpueren PMeatla pnt c nian ani el Ig ae ile ef in Pica pet ch este dat omultl tn strea de plat share (edt stores aceasta tual cas oat nets, Cu acest nels, Lega eae a fost alates [posthetadup chderecaun “pogo” [ynhaibasi tm plea spun ca esteun al aspect, priya epi peat care conde deckerea omit aec ela pur nega “Ce vom spune? Este Legea pleat? Stn fet Dar nv am canossutptstldesttmomal pn Lage” om 7.1) Aldea ‘spect cel por areata, Legea care fost dasa” de Dumnceew i Iunineac pe pial, legen plcaul’, 561 inftgeacd ngatiy, cast poath aie lindrepte."” Nu ar putut Lege cre "a fot adhugal” de Durmezeu sb indepte 8 sea pdeatul, dact nu ar avea 6 relate intern cua, dacd nu st-aravearadacinileEiinea. int-un astfel deca. Lezeapecare a dat-o Dumnezeu ar fi nedreapti, ar luera jn mod exterior, constangtor si Dumneze mo uteaztnciodas nee in aceasta perspectiva putem injelege lupta pe care o duce Apostolicae ait de linped reflects n Epistle Iuiestre Romani Galateni, ca séarateinacelasitimpcele doud aspecte ale aceleiagi reality. Legen este “sfinga” (Rom. 12), dar reprezinta si un “besten” (Cial.3, 13). Am fost liberai de Lege (cfRom.7,6),Hristos Isiddsangele Sauea ganerdscumpere din ea (cf Gal 4, 5) dar si nu se reads prin eredinfa tn Hristosnimicim Legea, “si ou fe! ci ntrim Legen”(Rom 3, 31). Legea exist “pana ind va veni simanta careia i s-a dat figaduinga” (Rom. 7, 7).dariubirea pecareoaduce Cel figiduit fests o aboite cio “plinire a Legit” (Rom.13, 10). "Stim e& LLegea e bund, dar “nu € pust pentru cel drepr, ef pentru cet frdelege si rizvritii, pentru cei necredinciag! si pacatosi (UTim.1, -9), add este destinaté eelor in cage funcfioneaza legea pacatului Sigur este ca scopul Legii este Hristos, “ect sfarstul(jelul) Leg este Hristos® (Rom. 10, 4), caracterul ei este pur pregititor, “astfel ch Legea ne-a fost pedago. Hristos” (Gal3, 24). Oi Sitter Vomspune,deci.ca Legeaedata-“adiypatd”-eafiece ‘om in mod personal si societatea ca intreg s& supravietuiased moral instarea de eidere ™ confinutulel est jolositor, pacity din miomentul ee echilibresca legea pacatului, mai mult, fmt, ‘din moment ce duce le Hristos, dar ed vafidepasita defnitiv si a iimpreuni cu legea picatului in Hristos, sau mai exact, in ‘yreme ce legea pacatului vafinimicit a vat “implinia” va Ttiasnmnetr hineinetae cotabtany toons pine a Leg” (Rom.13, 10). a conduce pe om in spaiul liberi unde nu exista nici o ingradire sini ‘s onfinutul imita, afard de Insusi Libertatea, iardgi, eare cy armmonizare si cord personal deplin al oamenilor cu Dumnezeu, este opustil independenfeiindividuale, arecasiconfinutal yitocmaiubirea, 44 si funcfioneaza ca iubire, Libertatea yi iubirea sunt funeti $i Stir ale omului care au acelasi continu lubirea este libertatea. De aceea, lbertatea lupta dar priveste cu iubire Legea '"“.sicu iubireo lirgese, face transparentelimitele ei.otransfigureaza, “Adevarul nu suprima tipurile, ci le face mai evident”. Etosul libertiii este limitat de legiturileiubiri Prin urmare, ca ““haind de piele™, Legew este buna si prefioasi, reprezint@ wn dar al ui Dumnezeu ficut omului. Dar Tubirea nlibertateestedeasupra Legi. “Singurdea,propriv-2is, -vorbind,infiigeaza pe oma fiind dupa chipul Celui ce -azi peel... convingand vointa individuala fgndme/ stumble po Fir, nerevoltindu-se nicidecum impoteiva ratiunii fri 3, Am vazut ein conformitate cu natura sa dinainte de ccadere,omuilaveadreptscopsd coneentreze intrusinetoateccle sensibile si, aducandu.le Ia Dumnezeu, s4 uneasca ereatia cu Creatorul ei Aceastaar fi adustotalizarca universal fearolied] in Dumnezeu si a omului insusi in toate dimensiunile tui, inclusiv dimensiunea genului, din moment ce intre diviziunile pe care, dupa Sfantul Maxim, el trebuia sa le depageasca si pe tare lena deptsit in cele din umd Hristos, se cuprinde si diviziunea sexelor. ‘Am vazutdejacumomul, réstunind migcareaconform saturiiafunctilorluipsihosomatice, s-ainrobitplacerif{hed6ne] contrare naturii si cum, nefncetatei ciutiri de eatre om a placesi, dreptatea naturi i opunenecontenit i pe buna dreptate Gurerea[od§ne). Sfantul Maxim vorbeste pe larg despre cereul vicios eare se ereazi in acest. mod si in care este ferecat pacatosul, E un cere absurd si aduedtor de moarte pentri c& pe cat de insistent va cauta cineva placerea pe atat de intens va. ‘gusta durerea care in cele din urmé va culmina in moarte. “De faccea, pentru pldcerea introdus& in mod contrarratiuni in fie ‘caun adaes, + introdus in schimb durerea conforma raiuni (Onul insa, vAzind ea fiecare placere e urmata de durere. “ii ‘avea intregul imbold spre placere gi intreaga fugh din fata ‘durerii, pentru una luptind din toata puterea sa iar pe alta 45 combttind-o cu tithrivna seotnd ~ er eae ern eu epi ca print astfel de meted introduce distant Ine cle iar prin lbien de sine st iba uns sne numa plceres ri fia nic o exponent a dureri igri Inst fapeul cd este cu putin sé existe vreodata plete firs durere, caci in plicere a fost amestecat chinul durerii”. Aceasti realitae noua pe care acreat-o pacatul adicd asocierea pcatoas placere-durere, “Dumnezeu a fol0si-o cu stvredupehdere cas dried neumululometess-eya 1m prin Lege a daruit etica -supravietuirea biologiea. Prin ingere delimtt decity 9 mame eit Hristo tr plcere crs rere Insite fst dea vedea in detaliuaccat intervene nilostvsa li Dureza, e neces ne ream sinoptic invatitura unanima si categories a Parinflor potrivit careia Attica erin Er eves penn the ien eure lord yp hr cunoaglam rane es Scrie Sfantul loan Hrisostom: “Dupa ce a fost plasmuit Acela (Adu), ais in paris $f erm on mot Craune)altitoils av nevoiesa se ae ator isa Meu denied agncdettoria nu prea neces pote impreari ims, dre snaten.sericeflgenichcne ra ignite din stele actor ‘Acs text adc amit, teralmente chide accla incare Sfantul Grigorie al Nyssei determina, cum am Vazut, element corsiutve ale "hinelor de lel "mpreunarea “amishne’ nates” celotdoiParmyicincde slexplica de ce vobind mat sus despre clare am Suit fram "aga cum eunontem relia chant’, Centr de arctan esse texte cree cadeinmodreaipelmpreunare ‘mili rer notre scelelate eur deseietcunecne a fostadtuatecs nse “hainede pce” omulutdupacdere, Ce inserna exact nite de cere acc is vali de msi sa. sivor Mamandot un rap (Fae 2. 28, lace forma geal de Unite diekda edaterie, conduc, nue gin petra tin im er exact up omenesedinintedecAdere te “Trupul exista,existau i barbatul si ferneia fiecare cu conformafia lui psihosomatica specifica, Sigur ins4 este, eum confirma in multe texte ale sale Sfintul Hrisostom (cas amanem la acelasi Pinte) c& oameniicei-intai-ziditi“*nu era supusinevoilortrupurilor”; desi aveau trup, nuaveatinevoie dde“nimic din cele trupesti".®“petreceau in rai canisteingeri fara a fi apringi de pofta, si Ard afi asediat de alte patimi”. agi motiv nu cumoastem nici modul de realizare al poruneii date protoparinilor: “crest givs mull” (Pae. 1, 28). SfMaxim vorbeste in general despre 0 “erestere gi inmulfire spiituala” a neamului omenesc. ni Pringise fimiteaza laa preciza faprulea“gemurile ‘aractia placer, unirea trypease: $i nasterea hiologicd ms exist: inainte de eadere. Pent c, ins, scopi Jorma dead. puns ao ntebare ce prenupainte, ci au eft si susfindairativ rie fel de poi olatv aceastd tema Avem aici o aplicare a apofatismulul ih Antroplogie. Intent Patinfilor era de a crea prin refzuth Continui aces stare dnamica in eare nu est ingidit mull $e instaleze in-un punct oarecarefnainte de Dumnezeu, ci Sie mpinga fra eihna spre Scopul ui, In aceasta perspectiva considerim cb rb citi continuaca textulai Sfntlfoan Hrisostom: .. Dupaice ma scullat de Dumnezeu si sa faeut pimant si fran, oml @ pierdut impreuna cu acea petecere Tericila si frumusetes fecioiei. Dupes, jungind obit, au desbricat aceasta hain imparateased sia rast lameacereasa,auprimitstricisines mori blesteml,sidurere, si vintachinuta atc odath et acestea a fost intfodus 31 edsitora... eri de unde ia Iuat bargin esitoria, de unde +a aritat a fi necesard?. inde acolo unde est moarte, acolo ei esétoria iar acolo unde mt ste aceea, na urmeaz nil aceasta. Cc ce fel de esitorie. Spune-mi a dat nastere lui Adam, si ce fel de dureti Eve. Mirade demirinde de ngeriliturghisese lui Dumnezeu..inict unl dineinuadevenitngerca urmasal tora, nicidinnast nici din durerisau zimisire. Dec eu atatmai mult a feut De a atpeni find cisitorie. Dar si acum nu puterea e&satorei ale stuieste neamul nostru, cicuvantul Domnulti cet cea zis de Ja Tnceput: “eresteti si va inmaltti si umpleti paméntul”. La intrebarea: cum se va fi iamultt neamul omenese, oare nu prin acte creaffonale ca ale lui Adam si: Eva, Sfantal Hrisostom FSpunde in mod caracteristie: “Nu potsiizic nici asa nicialtfel, Pentru ci Dumnezew nu avea nevoie de cisitorie ea 8 intgulteasci pe oameni de pe pimint”.larinterpretind locul dlity Geneza: “Si Adam a cunoscut-o pe Eva, femeia lui" scr: “ly aminte cand a avut loc aceasta: dupa neascultare, dupa derea din paradis;atune’ au inceput si cele ale impreunsri Cami de neasculare ot imitaovningerenst yi nucra arba de nici un fel de impreunare”. in locul multor-mirturii si locuri fragmentare, am Peferat i prezentim in intregime invajatura unui Sf, si am les pe unul din cei mai iubitori de cameni si mai comunitari dintce sfinti iubitori- de oameni si comunitari ai Bisericit ‘Noastre, casi aparsastfellamodulreprézentativatateategoricul ‘nyataturii lor eats etosul ci! Pentru cd invafitura potrivitcéreia csatoria, acum Ti cunoastemrealitateaastizie un fenomen posterioreaderiic8 4 reprezintd un element al realitaiibiforme a “hainelor de Picle™. nu inseamn.o dispretuire general nici o depreciere rie de mica a ei, din moment ce-ceea ce sub un aspect este inieadevar un efect al pacatului sub altul este schimbat de Sumnezeu intr-o binecuvantare, intr-0 “sain mare” care, dupa Apostolul Pavel, aratéunitea lui Hristos eu Biseries, Iuera pe ‘are-| preinchipuie sirelatia, anterioaré caderi dintre Adam si Ea. “Taina aceasta mare este. iareu vorbesc despre Hristos Sidespre Biseriea” (Efes5. 32). ‘Aceasti pozitie 8 Apostolului orchestrath in cle mai felurite moduri in literatura patistica'® baza si aranduieli Visericesta Cunumiei, In sivargirea acestetaine veseitoare, Riserica invoca pozitiv toate binecuvantarile si doreste mirilor loate bucuriile lumii acesteia si ale celei viitoare: “Binecuvanteazi-i pe ei, Doamne Dumnezeul-nosir, cum ai “ binecuvéntat pe Avram spe Sara... Da-l orrodul pantecetui raster bune, bund infelegere sulleteased si trupeasca. Ina ta pe cedril Libanului, ca pe o vith cu tulpina bund. Da-te Simanfa de grane ca, avand din ele indeajuns, sA prisoseascd Spe tot lucrul bun s bineplteut Tie, si s8 vad pe fi ior lor ca nigte vlastare de maslin in jurul mesei lor. Si binepl&cdnd ‘naintea Ta, sf striluceascd canisteluminatori in cer. intrty Tine Domnul nostru” De access in aeelasi mod unanim sicategoric in careau fomivlatinvatitura despre csatorie de mai sus. Sfinti Parints hnamese erctici si vafurisese”, adica taie din Biserica. ca pe nistemadularecare se zises prin vointalordepartea diavoluli pe oxi ce osindese etsitoria ca find pacat' Diavoluls care a Taselat prima oara pe om sia indepértat de Dumnezeu, lueru care a avut drept efeet dezbricarea veymantului luminat al Feciorei, este acum cel care, sehimbindu-stactica, urmareste cuinvititoraereticdidupaicarecisitoriaarfipica, si! lipseascs $i de vegmantul sfint al casitoriei eu care La imbrécat in ontinuare in chip milostiv Dumnezeu.* Dupi aceste clarfictri ne putem intoarce Ia cereul vicios pldcere-durere (hedone-odne} Tntervenind tocmaiin acest cere, Dumnezeuaintors ei iubire de oameni placerea in scopul reproducerit speciet ‘tfel a limitateo si imblanzit-o si, mai eW-seamd. j-a/ dat posibilitatea depasiii ei preficand-o din seop to mijloc. $i Exist efectiv exemple in care plicerea este depasit, cum este Fnsofirea fericita lui Foachim sia Aneiundecopitullornua ost ‘un copil al pliceri, ei al rugaciuni Lucrare a iubirit de sine (philausia). plicerea este pisitainedsttoriepentruce, in cazurileincare bitea de sine ‘cedeazt locul iubirii agapice, se transfigureze in placere gi bucuriespiitualf."Aifemeie,aicopti, serieSfantulHrisostom, ‘coegaleazs aceasta plicete?..iciceemaidulee deed pruncii, Spune-mi ce e mai dulee decat femeia, pentru cel ce vrea si ttiased in cumpatare?... Nimic nu e mai dulee decat pruncii gt femeia, dac8 vrei s& trdiest cuviincios.” Domnul a imbracat ” plicerea eu vesméntul pozitiv al bucuriei si nu este lipsit de ‘semnificatie faptul cf a facut inceputul minunilor Sale tocmai a 0 nunta, prefiicind apa in vin, ca si nu intrerupa bucuria coamenilor. Prin aceeasi miscareiubitoare de oameni, Dumnezoua ‘moderat si durerea pe cate o creeazA striciciunea si moartea, din moment ce nasterea de copii este “cea mai mare mangiiere infaqa mori”. Pentru ca Tntr-adevar, scrie Sfantul Hrisostom, ““moartea este un ri inexorabil” "= “De aceea, adaugi el, iubitorul de oameni Dumnezcu suprimnd de indata gi de la inceput masea infricositoare a mori, a diruit suecesiunea copii, sugerind -arputea spunecineva-prinaceastaoicoand ‘invierii siranduind in iconomia Sa.ca in locul celor ce cad si se ridice alii”! ‘Aceasta ca s8 zirobeased in intregime si placerea $i De acon Sfitul Grgorie de Nooo oe Yorteste ut de mult despre vegmdntl de dupa cade a “huinclor pile sunge ak spunt cin noureatatep care o steaza Triste, EI Tass devine eprint m ete din tm vesmdntel col nou st omulul "sus, toe cate vesmantl" = sntreéndyneatenninostrconee pute ci ‘eeapinla i cnclzioa. natura pats dere chu Ini Dumnezeu” si hancle'de pct” repress mead onactl OrtadavetculumeccontemporandTindshperte, Sat; mai mul, bligk sles tologia sts sits ponte fat de om si civitzajie. Restle sting! contemporae, rola psitologiecuceilethns ese Rowe 6 nw suntIuerur rele sau doar admisbile, ele sunt bune si refioase la modul poztv. Is fora zadamic al autonomiet omit insrineaaaproepenintcraptivindepeum bid de lintesricaciuni si davolulus.S:etfel, nfo si slujeasck ‘omului in relizaea scopalui av. operele-omuluservese

    You might also like