JOCURI DIDACTICE MATEMATICE PENTRU GRADINITELE DE COPUCUVINT INAINTE In conditiile vieyit contemporane, asimilarea cunostintelor matematice de la cea mai fragedit cirstit are 0 importanta deosebita, deoarece pe de 0 parte, acestea stimuleazit puternic dezvoltarea intelectual? generali a copilulué injluentind pozitiv dinamica vieyii sale spivituale, iar pe de alta, isi gasese 0 larg’ aplicabilitate in procesul de dezvoltare si inflorire economict a patriei noastre socialiste. Cupitolul ,,Activitijile matematice™ din noua program a inviigimintului prescolar se inscrie in coordonatele majore ale acestui deziderat, dar, in practica de zi cu 2i, se ivesc unele grentiti legate de predarca volumului de cunojtinte si de realizarea sarcinilor respective datoritt faptului ci, inainte de aparitia programe’ in vigoare, nu s-a realizat 0 pregitire corespunzitoare a cadrelor di- dactice pentru utilizarea metodelor de predare a cunostintelor matematice in lumina conceptului de matematici modern. Din aceasti cauzi se intifnesc deseori puncte de vedere diferite in ceea ce priveste predarea cunostingelor matematice, in general, si organizarea si desfijurarea jocurilor di- dactice matematice, in special. lati de ce am considerat necesari o lucrare (evident, cu profil prac- tic), care st orienteze activitatea educatoarelor citre problemele esentiale ale organizirii si des- Kigurivii jocului didactic matematic si prin care si se stabileasct locul Ini tn sistemul activitiilor de predare a cunostintelor matematice in gridinita de copii. Este cunoscut faptul ct metoda consacraté jorm: finl ca form de antrenament organizat prin care se realizeazi repetarea unor factori constanti in condiiile warierii si schimbsirii altora. Pentiu a deveni eficient in formarea deprinderilor si obis- nuintelor intelectuale, exercitinl trebuie conceput, mai ales la virsta prescolari, ca o formi supli de ineiiture afectiv -activs. Jocul didactic matematic, bine organizat si condus cw pricepere, ajuti mu la intelegerea $i insusirea unuti oarecare volum de cunojtinie, dar, prin exersarca acestora intr-un sistem dirijat, se ajunge la construirea unor structuri mintale, la dezvoltarea unor capacitsiti intelectuale. In functie de grupa la care se desjisoart, jocul didactic matematic indeplineste scopuri i sarcini dilerite ale predirii, fixirii si verifictrii cunostintelor matematice (numiratul si socotitul in limitele 1—10). Matematica moderni cere aitizi, mai mult ca oricind, teturor cadrelor didactice din invda- mintul prescolar 0 temeinici pregitire psibologicd, pedugogici si metodologict, pentru ci, inainte de a preda cunostinele matematice, trebuie cunoscutt individualitatea copilului si gisite acele metode gi procedce care si trezeasci interesul si dragostea lui pentru matematici. Educatoarea insist trebuie si vad in matematict nu numai disciplina care-i invatd pe copii regulile necesare pentru gisirea re- aultatelor exacte, ci stiinta care se inscrie in viaya cu acelasi titlu ca brana, imbritcamintea, relatiile sociale, limbajul ete. Scopul principal al educatiei este de a stimula continun acele laturi ale personalitatii copilului care Lear ajuta sisi contureze mai bine interesele de cunoastere, deprinderile intelectuale, capacitatea de a formula opinii concrete, dorinta de a rezolva repede si bine o situatie care il priveste pe el si pe semenii sii si de a se adupta in mod creator la situatiile noi, Matematica le poate rezolva pe toate acestea cind predarea ei este realizati in mod corespunzitor. Numai asa trebuie si ne explicim introducerea notinnilor de matematici inci de la gridiniti. unor deprinderi intelectuale este exerci- num Este cunoscut faptul c& la virsta prescolard, pentru insusirea cunostingelor matematice, se stra- hat anumite etape ierarbizate si ordonate in functie de virsta si gradul de scolarizare a copilului. In procesul dezvoltarii antropogenetice a fiintei umane pot ji delimitate perioade optime in care co- pilul este deosebit de receptiv la anumite tipuri de activitate, perioade in care achizitiile dintr-undomenin san altul se realizeazt temeinte jt cu eJ0re sume ~ | + inde 4 ‘antrenarea copilului Ia activitatea respectivd necesita wm efort sporit sé un timp mat indelungat de cxeorare in vederea objinerii rezultatelor urmirite, Jari ca acestea $2 duct intotdeauna la o stabili- tate a achizitiilor realizate In cadrul jocului didactic matematic trebuie tive, cele cognitive i volitionale, pentru ca pres ce ne place realizim cu foarte multit usurint). on “Jocul didactic, prin structura sa, ne obliga st finem seama de temi, de scopul didactic — edu- cativ, de elementele de joc, de regulile sale si, mai ales, de materialul didactic pe care s* bazeaxt setivitatea de joc a copilului, Desfisurarea jocului mu ridici probleme atunci cind educatoarea pri, este intr-un sistem unitar sarcinile didactico - educative, cind injelege bine tema si scopul Ini si cind fnibind elementul afectiv. cw cel cognitiv, dozeazit rational efortul intelectual al copilului wrmirind in ,pasi mirunti indeplinirea scopului si sarcinilor educative propuse. ‘Partea cea mai mare a lucririi este ocupata de jocurile didactice matematice. Acestea au fost concepute in dou variante gi anume : prima variantd se referd la planurile de lectit detaliate fi co- mentate insotite de note explicative prin care se atrage atentia educatoarelor asupra a ceed ce este crential in scopul lecjiei gi a semnificatied wnor termeni matematici precum i spre mijfoacele tehnice audio -vizuale care pot fi folosite in cadrul activititii respective. Desenele sugereazi wn aspect Semnificatio din despiguravea jocului si contribuie la mentinerea atmosferei de Incru, specifice wnei asemenea activitiyi. Coa de-a dona se referi la planurile de lectii mai sumare, in care s-au schijat doar modalititile de realizare a scopului gi sarcinilor didactice previizute de programa. Tinind seama ci aceasta In- rare serveste si unor cadre cu mai pujin’ experienta la catedri, pentru elaborarea tuturor planu- rilor de lectii, am respectat structura intern a jocului didactic. In lucrare se afld gio anexa de probleme ilustrate destinate exercitiilor suplimentare. In selee- tarea lor am pornit de la ideea c&, in rezolvarea de probleme la virsta prescolari, ilustratia este fo- Iosita cw dublu scop: mai intti, ilustratia pretinde copilului o exprimare corectt, iar in al doilea rind, ti pretinde o ylecturare care sti-l conducé spre sarcinile gindirii si spre rationamentul mate- matic. Rensita este asiguratdé numai in misura in care copilul este invitat si fact acest Iucru. realizat un echilibra perfect intre procesele afec- colarii si-si dezvolte interesele de cunoastere (cea Ilustratiile noastre se impart in trei grupe care sugereazi pentru educatoare tot atitea cate- gorii de activitifi si anume: 4) imagini pentru exercitii de numirat gi socotit destinate grupurilor mici de copii. Ele oferi educatoarei posibilizatea de a lucra diferentiat cu copiti care ridici probleme de concentrare, care «au lipsuri im cumostinge sau care au nevoie de exercitii suplimentare pentru a-i ajuta sd Iucreze in facelaji ritm cu grupa. Desenele pot constitui un punct de plecare in gisirea altor imagini cw alte scopuri didactice, Lirgindu-si astfel sfera de aplicatie a cunostintelor copiilor ! b) ilustraii. pentru alcdtuirea de probleme (noi le-am dat si wn continut, desigur numai pen- tru a sugera sarcinile de gindire ce trebuie formulate de copii). Aceste ilustragii pot deveni jetoane. Educatoarele le pot colora, le pot inmulji sau amplifica si astfel si-yi aledtuiascd trusa personal cu probleme ilustrate destinate jocurilor si activititilor alese de copii. In planurile de lectii se gis suficiente exemplificiri privind modul si locul lor de folosire ; ©) ilustratii care se adreseazi educatoarei pentru ai atrage atentia asupra posibilititii de [i- gire a tematicii activititilor manuale, Aceste ilustratii sugereazt sarcinile didactice prin cave pre- scolarii, in limitele cunostinelor matematice insu site, isi pot consolida unele cunostinte legate de seal ere dal cme orhca pert a Teri oleae TCE acl men eae init individualitapit. ? “titi, a creativitati § snes i ge eacstares le lose in mance individuals itn grapar mic, dpinde le enor ee ri Ss ilustratit se completeavi reciproc i aleituiese wn tot unitar pis le rete, pentru a le sprijini in indeplinirea importantelor sarcini profesionale Po eas ge are nee cinta tn elaborarea acete: Inerin a sat gi een de & 14 ‘iilor matematice (pe grupe de copii), in care, paralel cu temeleprevizzute de programa activitatilor matematice, am prezentat orientativ wititi alese de copii, destinate activitatii in grupuri m mentare cu copiti care dispun de o mobilitate excosiv, cu cei care an inclinasii speciale pentru matematica, Aceastt planificare dit 0 viziune de ansamblu asupra volumului general de cunostinge matemaz Lice care ie predan la nivelul gridintei, preainta mijloace de realizare $i orienteazd aupra relatiilor ce se stabilese intre diferite mijloace care servese aceluiasi scop : insusirea operativit u comoninelor matematice de citre copii. Subliniem faptul cd planificarea propusd nw stinghereste cw nimia muanc creatoare a wiaisoate: ch Hi contre, a obligi be 0 cevechise ccenth a commintalal pentse « ooha cum se conditioneazi si se intrepatrund: cunostinicie de la 0 grupa la alta, eum pot fi realisute van cinile didactice in favoarea dezvoltarii personalitiii copilului, fiind mild si pentru inviyatorl core predass la clasa 1 si 0 suit de jocuri si acti- nici si individuale, prile} pentru exercitii supli- cu cei la care predomina inkibitia sau chiar Ne exprimim convingerea cit lucrarea de fat, care apare in cadrul puternicului avint de creatic Hiintifica si tebnict generat de Festivalul national ,Cintarea Romaniei* uneia dintre cele mai controversate probleme : insusirea cunojtinjelor lar prin jocul , va contribui la rezolvarea matematice la virsta presco- In numele colectivului de autori, prof, Elena Somesanu. 1.C.P.P.D. — filiala lasiScopul + recunoasterea si denumirea grupurilor de obiecte dup felul lor, folosind jucdrii existente, in sala de grup’ ; formarea perceptiei clare cu privire la grupurile de obiecte din mediul in- conjurator (apropiat) ; insusirea limbajului_matematio (grupuri de obiecte) ; dezvoltarea gindirii, a spiritului de observatie sia atentiei voluntare ; dezvoltarea analizatorilor vizual si tact. Sarcina didactict : petceperea grupurilor de obiecte pe bazi de material cunoscut (jucirii) ; denu- mirea grupurilor si prezentarea lor unui personaj indrégit (pipusa). Elemente de joc: miscare, aplauze, gruparea copiilor, surpriza. Reguli de joc s-copilul numit va alege juciriile dupi felul lor, denumindu-le (,,.Eu am luat grupa pa- pusilor"). Acelasi copil va duce pipusii grupa de jucarii. Material : 5—6 grupuri de jucarii (trei mingi, trei_ppusi, doi ursuleti, patru pitici, patru iepurasi, o pipusa mare). Prin sala de grup’ se afli alte jucirii grupate in numar de cite doua. I. Organizarea activitayii: pregitirea silii de grup’ pentru desfigurarea jocului : aerisirea, aranjarea sciunelelor in forma de semicerc, aranjarea grupurilor de jucirii dupa felul lor pe covor (acoperite) si prin clasi — cite dou’ (pe sciunel, pipusa Ancuta), introducerea copiilor in sala de grup’. Il, Desfasurarea activitatii : a) Exercitii recapitulative : educatoarea 0 prezinti copiilor pe pipusa Ancusa care se afli pe sciunel in fata grupurilor de obiecte, motivind scopul prezengei sale (si se joace cu ei, si cunoasc grupurile de jucirii dup felul lor). Educatoarea descoperi in acest timp jucitiile, care sint grupare dup’ felul lor si adreseazi_intrebarile : = Ce vedeti voi pe covor? (— Pe covor eu vid juctri). — Cum se numese aceste jucirii ? (— Aceste jucirii se numesc, mingi, iepuragi, pitici ete.)"*. Educatoarea precizcazi ci mingile formeazi ,o grup de mingi"’, inconjurindu-le cu ambele miini sau incercuindu-le cu creti. +» — Dar aceste jucirii ce formeazi ? (0 grup de iepurasi)". Aga se va proceda cu toate Brupurile de jucirii, insistindu-se asupra noyiunii de grupa. b) Anunjarea jocului : ,Ancuya doreste si joace cu voi jocul ,Spune, ce sint ?™. ©) Explicarea si demonstrarea jocului : Copii, Ancufa doreste si se joace tmpreuni cu voi. De aceea tebuie si figi atenti, si rispundeyi la intrebarea pusi de ea. Copilul indicat de pipusa va alege 0 grupi de ju Girl preferate de el. Prin intermediul educatoarei, papusa intreabii: ,Spune, ce sint jar copilul denumeyte grupa de jucirii (,,Aceasta este grupa mingilor rosit") si le asaz’ pe covor in fafa pipupii. In felul acesta se va proceda cu toate grupurile de juclrii, antre- nindu-se cit mai multi copii. Rispunsurile bune se aplaudi de citre copii. uala de clas: geuputi de adued grupa de obiecte, si adusa papuyii (Eu caute jucteii in, i j solicitati A licarea jocului : copiii vor fi i 8) Complicre fr de out, Educavoates HE specifice numérul lor. Grupa de ) am adus grupa de cater ete Je aye vor 4) Incheieree acti ara ete. Dac in last ener a eatal gat se vor grupa cite dois tor asa $6 po Copiii astfel grupati ies din sala de grup - sumiti dot copii al cror nume incepe cu fi numiti Joi or copii al cdeor nume in- te proceda cu celelalte sunete, Joe didactic: CE A ASCUNS URSULETUL? (consolidare) Scopul : perceperea si denumirea unor geupuri de obiecte din sala de grup’, ghicirea grupului ascuns ; Hormerea deprinderilor de a actiona cu grupurile de obiecte ; dezvoltarea atentiei, insu- sirea limbajului matematic ; dezvoltarea gindirii si memoriei Sarcina didacticd : caumarea grupurilor de obiecte ascun: tiilor de catre copii, gruparea copiilor cu jucari de ursuley, denumirea lor, ascunderea juci- de acelasi fel. Elemente de joc : inchiderea si deschiderea ochilor, ascunderea juciriilor, ghicirea, ciurarea lor, mi- nuirea si migcarea, Reguli de joc: la semnalul educatoarei, copii inchid ochii, in timp ce ursuleyul ascunde o grupa de jucirii din cele existente in faga lor. La urmtorul semnal, copiii vor deschide ochii si, la intrebarea : ,,Ce a ascuns ursulewul 2, ei vor privi grupurile de jucdrii din faya lor pen- tru a sesiza grupa ascunsa. Copilul numit de educatoare denumeste grupa de jucirii as- cunsi, 0 cauti si 0 prezinta copiilor pentru confirmarea rispunsului. Material : un ursuley mare, cinci grupuri de jucirii cunoscute de copii (trei gheme, tei rajuste, tel pisici, patru pitici, cinci cayei etc.), Educatoarea va avea grija si aiba pregitite atitea jucarit L Onan, coPi sint in grup’, pentru a Te folosi in incheierea jocului + Oraanieree viii: asigurarea condiilor favorabile desfiyuriit_acxivitii Metal copie a era eam N, Desfayerae ie ala de grup, controlul sinutei. area activitiyii 8) Exercitii recapitulative - ' acre eonlaltive s prezentarea urseysl E14 pe masi fi i a pe masi in f lucatoarea intreabs ; ue acrisirea sili pregitirea materialului sia grupurilor de obiecte pe care Je yor folosi opiilor, asezate in sistem liniar, cu spatii intre ele. ron= Cine a venit la noi 2 (aritind spre ursulet). vor rispunde: ,, — La noi a venit ursuleyul", de ce a venit ursulequl ? (— A venit sa se joace cu noi). — Cea adus cu el ? (jucir — Cum se numese aceste jucirii ? (heme, rituyte, pitici ete — Ce formeazi juciiriile de acclasi fel ? (grupuri de jucdri b) Amoarea jocului : ,Ursuleul a venit si se joace cu voi wCe a ascuns ursuleyul #* cu juciriile din faya voastra in jocul ©) Explicarea si demonstrarea joculué : la semnalul educatoarei, copii inchid ochii, In acest tiny : ‘realgral (edueavearea) ascunde o grup de jucarii de pe masa, La uematorul temnal, copii deschid ochii, privese cu atentie si, Ia intrebarea Ce a ascuns ursulewul **, un copil denu- meste grupa de jucarii ascunsi (,Ursuletul a ascuns geupa piticilor’, de exemplu), Pentru confirmarea raspunsului, grupa de jucdrii va fi cautata st prezentata copiilor. Dupa indi- catiile mentionate, se trece la executarea jocului. Jocul continua pina cind toate grupurile de juctrii au fost ascunse. €) Complicarea jocului : va fi numit clte un copil, de citre ursuley, si ascundé 0 grupé de jucarii. Ceilalti copii vor inchide i vor deschide la semnal. Educatoarea fntreabi : w— Ce grup de jucirii lipseste ? (— Lipseste grupa riqustelor)* ere. Copilul care di rispunsul corect cauti grupa de jucir gisit grupa raqustelor"). verbalizeazi actiunea (,.Eu am ©) Incheierea activittjii : fiecare copil_ va primi cite o j din cele folosite la desfayurarea jocu- Tui, Vor fi numigi atigia copii cite feluri de jucirii s-au folosit in joc si vor ocupa loc in fata semicercului cu juciria in ming, Ceilali copii se vor aseza in asa fel incit sa se gru- peze gheme la gheme, rajuste la riquste etc. Toate migcirile se efectueazi la semnalul educatoarei Joe didactic: INCARCAM TRENUL (consolidare) Scopul : aleStuirea grupurilor de obiecte de acelasi fel ; dezvoltarea rapiditétii in gindire gi actiune + Gezvoltarea deprinderilor cu privire la minuirea si aranjarea juciriilor ; insusirea si folosirea corecti a limbajului matematic. Sarcina didactic# : separarea si gruparea obiectelor de acelasi fel. Elemente de joc : incarcaea si descircarea, tansportarea, aranjarea, aplauze, surprize. alor pe grupe cu ajutorul copilot, denumirea lor. Copiii vor incérca re de educatoare. = vagoane, 0 grup de ji necesare desfasurit rea material Regul de joc: agezarea jus vagonul cu jucati Material s un teen cu Tocomotiva si do 1. Organizarea activititiis crearea eupay aranjarea mobilierului in semiceres Press eee sala de grupa. Tl, Desfetsurarea activitifit : A) Exerciti pregititoare + se prerinti sub formi de surprics w= Ce este acesta? (un tren). — Din ce este format trenul ? (din — Ce sint acestea? (jue | Com se numese aceste jucirii ? (iepurayl, pipuyi ete)". he cu trenul, Pentru aceasta trebuie si le im trenul“, ndi cit diferite: papusi, citel ete, activitatii acrisirea sali de Jului si introducerea copiilor in si se intuicste = Jocomotiva. si vagoane). dorese si se pliml 1m face jocul yIncir 0 scurté povestioar’ jocului s ,Aveste ju 1b) Anuny. cim in vagoane. Dec ©) Explicarea si demonstrarca jocului se face printr-o, so cs - are sctee de lao altd gradinita ca si va jucati voi cu ele, cum say i au fost aduse ceputy copii au ales cite 0 jucarie de acelayi fel si au format igrapa ‘chtelor, grupa pipuslor ete). Aceste, grupuri_au fost inckrcate in vagon grupa * Fite-un vagon grupa papusilor si aya mai departe). vocal cum Lau ineeput copiii de la cealalta gradinita™. Educatoarea nu; cite feluri de juciri i Sa incepem sin tia copi de jucitii de acelasi fel grupa cieilor* sau Eu am format grupa pipusilor™. educatoarea continu povestea «Copii de Ia cealalté gradinita aw je-au aranjat la locutile lor in vitrin3. £3 facem si noi la fel !*. In continuare sine numigi unit copii pentru incircarea, grupurilor de juckrii, alyit pentru transportat si altit pentru descircatul si aranjatul lor in dulapioare. 4d) Incheiorea activititii: educatoarea, spune copiilor si se grupeze dup prefering’ si sk formeze tre- hurt compuse din locomotivx si vagoane, Trenurle vor porni la semnalul educatoarei imi- tind sunetul locomotive : ,,U-u-u-u ! mt Got si le cere si formeze, prin separare, grupuri jecare copil, dupa. ce rezolv’ sarcina, spune: Eu am format Dupa ce s-au separat toate jucariile, cat pe rind grupurile de jucirii, le-au plimbat, apot Joe didactic: GRADINA ZOOLOGICA (consolidare)Sarcing didactica: denumivea si separatea animalelor dle acclayi fella indicaya edueatoarei; ayevarea animalelor in cused dopa felul lor (iepurasii in cuyca iepurasilor, veverijele in cuyca veve- ritelor etc.) ; vizitarea gridinii zoologice. Bleatate de joc surprizi, minuire, miscare, aplauze, hrinirea animalelor. veguili de joc: copilul chemat de educatoare denumeste animalul indicat de ea si formeacd animalelor de_acelayi fel. (daci educaroarea previnta iepurayul, copilul il denumeste. st fore meaza cupa iepuratlor in eusea lor). In vimpul viritarii gradinit zoologice, copii vor ni animalele. Material : iepurasi, veve veverite, ursuleti, vulpi se folosese in joc), pine pentru hri 1, Organizarea activitatii : sala de grupi va fi pregititi pentru desfasurarea activitiii in bune conditii : aerisire, aranjarea scaunelelor in forma de semicerc, asezarea materialului la lo- cul potrivit si introducerea copiilor in clasi. IL, Desfaszrarea activititii : a) Exercitii recapitulative : materialul (juciriile — animale) este acoperit. Educatoareasimuleari gisirea unei scrisori. O aratd copiilor si apoio citeste jDragi copii din grupa mici, Noi, copiii grupei mari, vi trimitem nisie jucirii, Va rugim sx vi jucati cu ele si si ne Hispundeyi prin scrisoare ce joc ati j Educatoarea descoperX juciriile si exclama : » = Ce juckt custi (se vor pregiti atitea custi cfte feluri de animale t animalele frumoase! Si ce multe! Ce este acesta ? (un iepuras). — Dar acesta ? (un ursulet), Asa se procedearX pink se _denumese toate ani- malele, Apoi educatoarea precizeari ci acestea sint animale — jucirii, dar animalele ade- rate cat iepuri, ursi, veverite, vulpi triiesc in padure si pot fi vazute de oameni si de copii in apropierea unor localitati (orase) intr-un, loc imprejmuit cu gard, in care se alla custi cu animale. Acest loc se numeste gridina zoologica. b) Anuntarea temei : Hai si ne jucim si noi de-a Gridina zoologica™ t ©) Explicarea gi demonstrarea jocului : Asa cum am spus, la gridina zoologici animalele stau in cust, fiecare 1a locul lor (ursii stau intr-o cused, iepurasii intr-o cused ete.). Educatoarea arata in acest timp gi custile in care se Riseste cite un animal — jucirie, pentru a orienta copiti in gruparea lor. ,,Aceste jucarii trebuie duse in custile lor‘, Copilul chemat de educatoare alege juciria preferata, 0 denumeste, apoi o duce la cusca ei. Pe rind sint numiti alti copii si caute juciriile de acclasi fel, sX Je denumeasci Sk le duck Ia aceeasi cused. Asa se va proceda in desfigurarea jocului pind cind vor fi duse in custi toate ,animalele™. 4) Complicarea jocului : copiii_vor primi buc ta gridina zoologicd ; in acest timp vor arunca bucitile de pine {ard a introduce mina in cuca. Pe rind vor spune : ‘am dat mincare grupel de iepurasi*t etc. Educatoarea va sublinia atentia cu care se Viziteazi geddina zoologica, si nu se intimple accidente. Copiii nu au voie sx viziteze singuri gridina zoologici. , ‘Animalele adevirate din geidina zoologic’. sint ingrijite de oameni tot cu mare atentic, ©) Incheierea activititii : se simuleazi rispunsul la scrisoarea copiilor_ din grupa mare: »Dragi coptt ol va mulfumim c& ne-ati trimis jucarii frumoase. Ne-am jucat de-a ,Gridina zoologica™. ‘Am geupat animalele de acelasi fel. Vi mulumim ! Grupa micé, i de pline si vor vJoc didactic + MINGILE LA COS (predare) Scopul s separarea obiectelor de acelasi fel dupi euloare s formarea $i dezvoltarea perceptiei croma- tice ; educarea atentiei, memoriei si gindiri Sarcina didactica : alciwirea grupurilor de obiecte dupa culoare Zlemente de joc: aruncarea ming, inchiderea si deschiderea ochilor, miscite. surpriza. si aplauze. Reguli de joc : copili care au mingi de aceeasi culoare cu mingea pipusi, Je arunci Ta cos si denu- mese grupa de mingi formata in cos {in cos s-a format o grupa de mingi rosii, galbene wae albe); dupd culorile pe care Te cundsc copiii. “Material : © pipuss, irei_mingi de culori diferite pentru educatoare, pentru fiecare din culorile cunoscute, un cof. sala de clask va fi bine aerisité, va fi acoperit. si denumirea lor. iar pentru copii, cite 0 minge I. Organizarea activititii seiunelele asezate in forma de semi- ‘cere, materialul necesar activita Il. Desfasurarea activitatié : a) Exercitii recapitutative : inte unei papusi, care le spune cd ea copiilor ct pipusa Je-a adus un_dar. Copii Ohlerialul sub forma de surprizé. Copii fac cun Tbe si_galbene. Pipuja care a venit in viziti wre grupurile de obiecte si culorile lor. by Anuntarea temei + Cu aceste juctri copii vor desfasura jmpreuni jocul ,Mingile la cos". ©) Explicarea si demonstrarea jocului: pipusty co ajutorul educatoarei, ridicd 0 minge. Un copil aamit va spune ce are papusa in mina (o minge), Ce culoare are mingea ? (albastra)". oe Ene ida copit che mingi sint de culoarea mingii eidicate de pipust, Va lua Mere eer aerge air la cuvintele papusii: »Mingile 1a cos", copii introgue mingile in cos. figcare io rete mingile din co} pe cover in fata copiilor i adreseazs fntrebarea : eae eprops de mingt am format ? (— Pe covor am formas Brupa mingilor _galbene, al- bastre sau ro inle_aflate pe covor sint din now amestecate cu celelalte ming, 8) Complicarea joeuluis vor fi mum tei copii de cktre papusk, sf gripes, wre dup culori, precizind actiunea inde Tigre format grupa mingilor galbene (rosii sau albastre). Precnd aetrmarii, copii inchid ochii. In acest timp se ascunde o grup de mingi. La ve ea Poni ‘deschid ochii, privesc grupele de mingi si unul dintre et spune ce geupa ate sea sche (,Lipseste grupa: mingilor rosit", de exemplu), In acest fel se va proceda cu celelalte grupuri de mingi. Rispunsurile bune vor fi apreciate prin bitSi din palme. «) Incheierea actvitiyi: educatoarea va ayera pe sol wel cercuct din sfoari de culoare rosie, gal- bend si dis Leeaeeanda dats, copili se grupeazd in cercul preferat (rosu, galben sau albastru). Copiii vor fi incolonasi si vor pirasi sala de grup. oducerea fn activitate va fi facut fn mod afectiv prin intermediul 1 Gtoptat in sala de grupa cu mare nerabdare. Se spung f privese cu atentie 1a educatoare care previnta vostingal cu acesta, il denumesc : mingi rosiis tsa se joace si si vada daca copiii cunoseJoc didactic : MINGILE LA CO$ (varianta) opul : recunoasterea fornci rotunde si a culorilor: galben, verde, albastru, rosy. Copiilor li se va pretinde si rispunda in propozitii simple, sa pronunye clar cu toate sunetele din cuvint etc. tele, sd se auda bine Sarcina didactict ; formarea deprinderii copiilor ce a alcatui grupuri de obiecte dupa anumite cri- teri: forma, culoare. Elemente de joc: surpriza, inchiderea si deschiderea ochilor, miscarea, aplauze, imp%rtirea buline- lor, geuparea copiilor. Reguli de joc : jocul incepe jup ce copiii cunose regulile jocului si educatoarea deschide jocul : di semnalul. Toti copiii vor primi cite o minge, Mingea va fi ridicata in sus numai de copiii care au o minge de acceasi culoare cu. mingea educatoarei. O aduc la cosul care poarti semnul culorii mingii lor. Toate indicayiile date de educatoare sint, in mod obli- gatoriu, sarcini de executat de citre toti copii Material : mingi mici de culori “diferite pentru tofi copii si mingi mari pentru educatoare (cite una rosie, galben’, albastra si verde), cosuri cu semne distincte (cercuri colorate) pentru fiecare culoare amintitaé mai sus, 0 masi pentru Mos Pitic* (pentru un copil din alti grupa). Metode : conversatia, exercitiul Durate Desfisurarea activitaié : a) Organizarea activititii : crearea climatului afectiv necesar des jocului respectiv : aranja- rea mobilierului in forma de semicerc, ventilatia clasei ; mingile pentru copii vor fi selec tionate : cele mici, indiferent de culore, vor fi asezate intr-un cos fird ase vedea; cele mari, patru la numar, pe masa educatoare lor pe scaunele. b) Exercitii pregititoare : educatoarea fi intreabi pe copii dact acasi s-au jucat vreodati cu mingea, w—_ Ce forma are mingea ** Le arata una de pe masa ei gi fi intreaba daca mingea lor de casi seamana cu cea aritati (da). acoperite ; introducerea copiilor si asezarea w— De ce? (— Pentru ci este rotunda) — poate este la fel de mare sau unii copii au casi o minge chiar de aceeasi culoare cu mingea aritati (galbend, albastr’, rosie, verde) Toate mingile de pe masa educatoarei sint prezentate copiilor pentru a face cunostinya cu forma $i culoarea mingilor. Copii denumese mingea si culoarea ei ©) Ammarea jocului: din spatele clasei apare »Mos Pitic* care are plicerea si aduck grupei, mici anumite mingi toate de forma rotunda, dar nu toate de aceeasi culoare. Fiecare copil pri- meyte mingea din mina lui ,,Mos Pitic’. Denumeste culoarea : ,,Mingea mea este galbena“, "Mingea mea este rosie" etc. Copiii, multumese lui Mos Pitic".” Acesta le spune ca_astizi, Gu mingile primite, vor desfisura jocul care se numeste .Mingile la cos"; Mog Pitic* se retrage. 4) Executarea jocului : educatoarea explicd jocul : ,Toti copiii care vor avea mingea de culoarea Gelel ridicate de mine si vind s-o aduck la cosul cu semnul cu care se potriveste culoarea mingii sale", Ridicl mingea galben%, verificd daci copiii cu mingile galbene sint atenti, dack s-au ridicat in picioare si daca se indreapti citre coyul care indic& culoarea galben’. UnulI respectiv (pentru ca minged. mea este i si va explica de ce a pus mingea fn com per unce a eae ye cos este etenaia ‘9 minge ie caloare gabe a ia fous mingile galbene in cos se prind de mim = forma 2G aaa ee En ming galbene cintind : yrorundé. galben oe i nine coca cn care 4 Ge mine rocedeaz’ gi pentru mingile verzi, albastre, Tt ‘ re ies “Celmai repede mingile la cosul_ potrivit. (in acest timp edcaoarespratings oper : ; aBgun eae vale adus cComporte firesc, degajat, dar disciplinat, Inerecerios tN ele, aprecierl Shocatoarer mentin armosfera. afectiva, de placere, pe ondul careia se realizeaza din plin sarcina didactic’). ; oo In complicarea jocului, unul din cistigatori vine in, {aja las, ristoarn wate co: urile cu mingi jos, pe covor si cere copiilor din grup Si-gi trimita cite doi reprezentantt ‘ordine in mingile ris- {Bin cal care aw avut mingi galbene, albastre, verzi, ros) Si faci ordin . ci si le ageze in cercu- soem cate pe covor, pe parchet sau pe duyumea cu creti colo gile in cercul lor. Se aplauda pentru cfstigitori 2) Incbeierea activititi este un prile} de verificare daca copii cunose culoril certetal cu bulfne prin fata copuilor cu precizarea: cine a avut mingea galben’ isi ia 0 se constata ci sint copii care au uitat culoarea, ming! 5 i i a bulina de cu- housek fn class alte obiecte de culoare galben’, verde, albastra, rosie. Wt Gee" Telicitay si lasaqi in recreagie sf se joace si sé gaseasca si ei alte variamte ale rats : galben, verde, albas- tru, rou (dispuse unele lings al le respective. Pentru apre- i ca spt o bulind colorata. i galben’ si tot asa mai departe. Dacd conduce la cercurile cu, mingi sa-si recunoasca culoarea mingii avute si si. La iesirea din clasa, se grupeaza co] iii: copilul care are Ja piept bulina galbena il - piep! 8 acestui joc. (din cei Gave sara aceasta san le mai aseze in coyurile respective, ieee), Sareina trebuie executata repede si cists grupul co- pillor care si-au pus primii toate Grea activititii, tori copili vor purta in pie Educatoarea trece_ cu bulind verde; cine a avut mingea verde ia o bulina cd pe care au avut-o, educatoarea fi loarea pe care a numit-o educatoarea. Apoi educatoarea determina acesti copii sd recu- fine de mina pe cel cu bulina verde ; copilul cu bulina, ‘albastra, pe cel cu bulina rosie. Co- ‘Pentru grupa mica, acest joc, mai bine spus aceasta varianta, Sees ae to ere eer conilor joel propria, fin complicarea sarin sal, daca nu ete bine organizat de la Mii simple (aceasta este dovada ca organizarea a =cpeid corect: (1 roporitt slap, (aceasta Leste devadd] o8] cr cadrului afectiv al activitatit a sustinu forts oialestial) fost bine dispusi in activitate, au legit {ard semne de cbsteata Nu trebuie uitat e& rezultatul activita leebuieultat cf rezultatul activitatii — soglinda ns helt at agua linda tar sa reflec fora dati a rea leetiei, de precizia NOTA: depusJoc didactic : GARAJUL (predare) epararea obiectelor de acelasi fel dup mirime ; formarea perce} doud dimensiuni: mare-mic ; exersarea atentici, gindirii si memorici. Sarcina didectict : geuparea obiectelor dup% mirime (mare-mic), asezarea lor corespunzitor dimen- siuni Elemente de joi prizk, aplauze. Reguli de joc: copi ‘de educatoare separi obiectele dup% mirime, le denumesc, apoi le gru- peazi in garaje, respectind dimensiunile : mare—mic. Material # patra masini mici i tei masini mari; doud garaje (douk scaune risturnate). 1. Organizarea activititié : asigurarea_conditiilor necesare pentru_desfasurarea activity Sali de grupi, aranjarea_scSunelelor tn form de semicerc, pregitirea materialului si in- troducerea ordonati a copiior in sala de grup’. I], Desfasurarea activitipii : a) Exercitii pregititoare : se descoper’ grupa masinilor mari adresindu-se intrebarea : S— Ce grupi de juckcii am descoperit ? (— Ati descoperit 0 grupi de mayi Capers cea de-a doua grup de masini si se adreseazd din now intrebarea : Ce grupi de jucirii am descoperit ? (— Ati desecoperit 0 grupi de masini) Se atrage piilor atentia sX priveascd maginile dintr-o grupi si din alta, adresindu-se intrebarea : ‘Cum sine masinile din aceastX grup si cum sint masinile din cealalta grup’ fa- Sinile din aceasta grup sint-_mici, iar cele din cealalta grupi sine’ mari)". Juca amestecd. b) Anuntarea jocului ; penteu a se ajunge la anuntarea jocului, educatoarea va adresa_urmitoarea intrebare : — Unde stau mayinile cind nu sint folosite ? (in sara. = SF mayinile noastre le vom aseza tot in garaj. Deci ne vom juca de-a ,Garajul". Scopul : Se des- ©) Explicarca si demonstrarea jocului s aJocul este foarte frumos! Tori copi foferii # Este numit un copil care va re sau mica), Sé zicem eX el aleye © masini mar 6 masin mare. O conduce Ja garajul cu may sing mare sau mici pentru orientate). Apoi spune: Gu grupa de masini mari, Asa se va proceda si mick ; binefnyeles masina va fi dust Ta grupa may! In felul acesta se va desfigura jocul, iar, dupi indeplinire: copiii vor fi apreciayi prin aplauze. cumingi vor fi astizi soferi. Oare ce au de Ficut sofer si va alege, dupi preferingi, 0 masini (ma- 6 arati copiilor si spune : Ew am luat ni mari (in figcare garaj este cite 0 ma- wAm dus © masini mare in garajul ind ,goferul” va alege 0 may a sarcinii in conditiJoc didactic : FACEM ORDINE (consolidae) Scopul + separarea juciriilor de diferite feluri dup’ criteriul mirimii ; consolidarea notiunii de mic—mare ; dezvoltarea atentiei, gindirii ; insusirea limbajului matematic ; formarea deprin- derii de minuire a obiectelor ; dezvoltarea indemfna Sarcina didacticd : recunoayterea gruputilor de obiecte mari—mici, sesizarea greselilor in gruparen jucitiilor. Elemente de joc + inchiderea si deschiderea ochilor, micare, aplauze. Reguli de joc: Copiii numiti de educatoare vor separa obiectele de acelasi fel, apoi _obiectele ‘mari de acelasi fel de obiectele mici de acelasi fel, asezindu-le la locul indicat de edu- catoare. Material : 0 grup de ursi (unul mare si unul mic). 0 grup de pipusi (douX mari si una mick), 0 grupd de mingi (una mare si una mick), o grupa de iepurasi (unul mare si unul mic) etc. Desfiigurarea jocului : a) Exercitii recapitulativ fasa copiilor intr-o singura grup’. ! Dar sint amestecate". + juciriile se afl pe covor § Educatoarea exclama : — Vai, ce multe juciri b) Anuntarca jocului : — Copii, noi putem sk le aranjim dup denumirea lor ? ( a Hai si facem ordine! Sa formim grupe de jucirii de acelasi fel !* ¢) Explicarea si demonstrarea jocului: pentru gruparea juciriilor vor fi numiti atitia copii cite fe Juri de jucirii sint, Isi vor alege juctiria dup% preferiny, apoi vor trece la grupare. Dup: ce toate juciriile s-au grupat, fiecare copil va verbaliza actiunea: Eu am aranjat gru pa ursuleilor (sau a pipusilor etc.). Jocul va incepe din momentul cind s-a terminat gruparea, iar educatoarea intervine intrebiirile a, Copii, priviti la grupa pipusilor! Ce observai? (— Unele sint mari si altele stn mici). — Vreti si facem ordine ? (— Da)". Educatoarea numeyte un copil care va_grupa pipusile mic yi pe cele mari spunind am format grupa pipusilor mari si grupa pipusilor mic juckeiile, Da). oE ‘Aga se va proceda cu toal 20Joc didactic : FACEM ORDINE (varianta) v7a™~ (oy) Scopul ; dezvoltarea capacitiyii copiilor de a recunoaste si de a separa obiectele dupi mirime (ma- re—mic) si orientarea lor in actiune pe baza indicatiilor verbale ale educatoarei. Sarcina didacticé : recunoasterea obiectelor, denumirea lor corecta si determinarea mirimii obiecte- lor : mare—mic ; selectionarea lor dupa cerinya formulata de educatoare. Elemente de joc: chemarea copiilor prin intermediul unui personaj indrigit de copi pusa-baietel, aplauze, miscare prin deplasarea copiilor. Reguli de joc : actioneazi si raspunde copilul invitat de educatoare prin intermediul personajului in- dragit de ei; copilul care raspunde trebuie si formuleze rispunsul in propozitii simple, corect alcituite ; toyi copiii trebuie sa fie atenti la intrebarea pusa grupei ; raspunde numai copilul numit. Material: grupuri de cite doui papusi, doi iepurasi, doi ursuleyi, dowd masini, doui_mingi, douk cuburi etc. (in fiecare grup. un obiect este mare, unul mic) si personajul indragit (pipusa, ritoiul Donald, Tic-Pitic s.a.). Materialul este ayezat la vedere si indemina copuilor (la inceput fiind acoperit). Metode : explicayia, exercitiul. Durata : 13° _ I. Organizarea activitijii : se va pregiti sala de grup asigurindu-se conditii bune de desfisurare : ventilagia silii, aranjarea scdunelelor in forma de semicerc. In faya copiilor, pe doud me- suje, sau chiar direct pe covor, se va aseza tot mater! Jul necesar joculut (acesta se acopera). Se va organiza intrarea in liniste in sala de grupa si asezarea copiilor pe scitunele (se con- troleaz’ finuta si daca tofi copiii au o buna vizibilitate asupra materialului de joc). (Tie-Piti Il. Desfiisurarea activité + . aa a) Introducerea in activitate : se descopett obiectele si se spune copitloc: Priviti, copil ce multe jucdrii ayteaptl sd se joace cu voi! Pe mine m-a rugat Mihiité,(pipuya-baietel), pe care Noi il cunoasteyi de mult, si-i permit si se joace astizi ew noi. Vor doriti si. v8 jueatt © cl? (da), Atunci, el vrea si stie cum se numeyte jocul nostru de astivi, SS-i spuneny pii ? (da). 2ile sint amestecate jocul se mimeste wS% facem ordine™, deoarece sare J8= Copii, pipusa v gisiti. Vreqi? (day adus niste jucirii care si-au pierdux friiorii si va roag’ pe voi si-i Papusa ia loc pe scdunel si asista a desfigurarea jocului. b) Anuntarea temei »Stiu cX voi iubiti ppusa si vreyi s-o ajutati la gisirea friiorilor. De juca jocul : ,Gaseste frayii_ mei veti ©) Explicarea si demonstrarea joculwi : Copilul numit de educatoare scoate din sac o jucirie, spune cum se numeyte (acesta este un ciel) si il ayazX pe mas. Acelasi copil va ciuta fritio- rii sau surioarele, dup caz, la cuvintele educatoarei : ,Giseste frayii mei !* Juciriile gisite vor fi aduse la juciria scoasé din sac si agezatii pe masi, formind o gru- pa de jucirii, Juciria fi mulyumeeste copilului flinded i-a gisit friyiorul, Se adreseazd co- piilor intrebarea : la un loc? (Formeazi grupa citeilor). Asa se va desiigura jocul, gis surioarele tuturor juciriilor din sac. Grupurile vor fi asezate in faya copiilor in sistem liniar cu distangi intre ele. d; Complicarea jocului : se cere copiilor si tachid& ochii si se ascunde o grupi de juckrii (citeli, de exemplu). Cind copii vor deschide uchii, vor sesiza care grup de jucirii lipseste. Apoi vor inchide din nou ochii, iar educatoasea amesteci juciriile si le imparte in douk geupsti inegale. Cind copiii deschid ochii, educatoarea adreseaza intrebarea : w— Ce sa format din toate jucktiile ? (grupuri de jucirii), — In care grup sint mai pusine juckrii yi fn care grupi stat mai multe juctrii? (in aceas- 1a grupa sint mai puyine jucdrii, aritind-o cu mina jar fn aceasti geupi sint mai multe jucirii)". ©) Incheievea jocului: se va cere copiilor s& se grupeze dup prietenia inchegati intre ei. In aceas- td forma de grupare vor inconjura sciunelele si vor pirisi sala de grup’.Joe dida 2 separarea unei flori sau a mai multor flori dinte-un grup : perceperea cantititii + dezvol- area atentiei, a operajiilor si calitatilor gindici. dedscticd : culegerea din gridina a unei singure sau a mai multor floci si verbalizarea ac- ; asezarea florilor in vaza. femente de jo are, culesul si ajezarea florilor, aplauze Reguli de joc: copiii numiti de educatoare vor culege atitea flori cite indicd ea (una sau mai multe), precizind corect actiunea indeplinita. Material fo cutie cu nisip in care sint infipte lori de diferite culori (naturale sau tic), reprezentind gradina (liecare floare webuie si fie formata din co floare), un copil din grupa mare, trei vaze. I, Organizarea activitgpii : sala de grupi va fi pregitia in aya fel incit activitatea si se desfisoare in conditii optime : ventilarea silii, agezarea sciunelelor in semicerc, gradina cw flori** in Taya semicercului gi cele trei vaze fara flori pe masi, tot in faya semicercului. Ul. Desfisurarea activitagit : a) Exercigii recapitulative : copilul gridinar prezinti gridina in care au Jucrat colegii lui de grup’: Copii, florile pe care le vedeti sine sidite de copiti din grupa mare. Noi ne-am ju- Tir cu aceste flori si ne-am gindit si va jucagi si voi cu_ele". Educaroarea fi mulqumeste iluiui din geupa mare sil asigurd ci doringa lor va fi indeplinitx. Ea continua, subli- hizad ca in ladia sint multe flor, pared ar fio gridina cu flori, Florile culese din grading se asaza in vaze. bby Amuntarea jocului: Noi am promis copiilor din geupa mare c& ne vom juca cu florile pe care ti le-au adus, Am spus ca sint multe flori — ca intr-o grading. Avem gi nigte vaze pentru flor. Si ne jucim de-a Gradina cu flori“! ©) Explicarca si demonstrarea jocului : copilul numit culege floarea, o agazit in vac i spune : Eu Gm cules o floare gi am agezat-o in vazi"', Aya se va proceda pina cind toate cele wei vaze Yor avea cite o floare. Dupa aceste indicatii, incepe jocul. Executarea corecti a sarcinii va fi stimulavi prin bardi din palme. 4) Complicarea jocului : educatoarea va numi trei copii care vor culege cite © floare. Toti trei co- Vor aseza florile intr-o. singuri vaz’ si vor verbaliza pe rind actiunea (,— les o floare si am ayezat-o in vaza"). Copiilor li se va atrage atentia si priveasc’ vazele si vor fi intrebagi: w= In care vari stot mai multe flori si fn, care sint mai puyine flori ?* Copii care, ris- pund vin la masa educatoarei gi indick cu mina vaza cu mai multe {lori si vaza cu mai pu- fine flori, Asa se va proceda si cu cea de a doua vazi, _ Ina ela vari va imine 0 singurk floare pentru comparatie. ©) Incheicrea jocului : educatoarea va cere copiilor si-i aduci cite 0 floare. Ea fyi va opri una, iat celelalte vor fi impirtite in buchete care vor fi duse la grupa mare pentru a le muljumi. material plas- si singuri 28Joc didactic : Scopul : separarea unui obiect sau a mai multor, obiecte dupa, marime sau alte ins: operatiilor gindirii, dezvoltarea limbajului matematic gi a atentiel ; insu; adecvate operatiilor efectuate. Sarcina didactici : separarea serveyelelor dupi marime si culoare, gruparea lor, ind Flemente de joc: minuirea materialului, migcare, ciutare, surprize Rezuli de joc : copiii separa serveyelele dup’ mirime si culoare, le grupeazd dupi m: de culoare, numai la indicayia educatoarei. Material : fiecare copil primeste un cosuley cu cite un servetel mic, rosy, doua server: un servetel mare, alb, un serveyel mare, galben si doua yervetele mari, rosii (Serv i confectionate din hirtie glace ji coale albe. Cele mici vor avea dimensiunea de 4x4 em., iar cele mari de 7X7 cm.). I. Organizarea activititii: pentru acest joc mobilierul (mesuye si scdunele) va fi asezat in fo: t i i de ‘careu, iar cowuletele cu. material vor fi aranjate pe mese si acoperite. Pe scaunel fara sala. careului sti pipusa, Sala de grupi va fi bine aerisita yi copiii introdusi in ordine & M1 Desfajurarea activititii : a) Exercitié recapitulative : — Copii, pipuya a venit si se joace eu voi spune educatoarea, Oare ce se gaseyte in coyulee ? — cere coy julete se afla servetele) si v-a adus miste comtere, lor sa se uite in ele (in co- — Ce culoare au serveyelele ? (servetelele au culoarea alba, galbena, albastra si roxie — Toate yervetelele sint la fel de mari? (nu). — Dar cum sint? (unele yerveyele sint mari, altele sint mici)." bh) Anunparea jocului : Cu aceste servetele vom juca jocul ©) Explicarca si demonstrarea jucului : educatoarea va scoate cite un serverel din coyulevul ei, il va arita copiilor yi le va cere si efectuere aveeayi operatic. Copilul namin va spune «= Eu ain scos un servejel al, mare la fel cu cel al wvarayei educatoare™, Servetelele™, Papuya va wrece pe la fiecare copil yi va constata corectitudinea indeplinirii actiu- nik. In felul acesta se va desfajura jocul in continuare, dar de fiecare data serverelele scoase vor fi introdwe din now in covulet. 4) Complicarea jocului: dup’ ce sa lucrat pe culori yi marimi, educatoarea va cere copiilor sa gru- peze servetelele dupa marime, fira si ind cont de culoare, Pentru aceasta educaroarea fu mai prezinta yervetelele eiy ci da comanda pentru formarea celor dows yeupuri de ser- veyele (mari gi mici). 2