Biblia 1688

«Ke SER. AURA RAS ERE oa er ee te xe JR BS ats DHE SUZ SUE RIESNE UES ig = 2M ae Heal te 2a Re aa Re xe aneca Se 2 meh WE 235 DMUNEXGIASCA SCRIPTURA i am 3 Keg 3a ie x ALE CEI VECHI $1 ALE CEI NOAO LEAGE. Rie x TOATE ee 2H CARE S-AU TALMACIT DUPRE LIMBA ELINEASCA SPRE INTELEAGEREA 9134 3 LIMBI RUMANESTI, CU PORUNCA PREABUNULUI CRESTIN HG ‘SI LUMINATULUI DOMN Ei sap IOAN SARBAN CANTACOZINO BASARABA VOIEVOD oh SAS: SEGETRTE $I CU INDEMNAREA DUMNEALUI SIE: = (i COSTANDIN BRANCOVEANUL, MARELE LOGOFAT, ie aah Nepot de sor al Mariei Sale, carele, dupa prestavirea acestui mai Die Be 8 suspomenit domnu, Putearnicul Dumnezau, den aleagerea a toa- Ie i 2B tei Tari Rumanesti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia si sta- [ate S2G16 pinirea a toatd Tara Ugroviahiei. Si intru zilele Mariei Sale iyi * s-au savirsit acest Dumnezaiese lucru. Carele si toata Dae 3 cheltuiala cea de savirsit o au radicat. be ae iy ‘Tiparitu-s-au inttiu in seaunul Mitropoliei Bucurestilor, ge = AGH) in vreamea pastoriei Preasfinfitului parinte Chir Theodosie, Me as Hab mitropolitul farii si exarhu laturilor. is ah H Bras pentru cea de obste priinfa s-au daruit neamului rumanese, te Sy Ja anul de la facerea lumii, 7197, Se 24 iard de la Spasenia lumii, 1688, Gate i Fa in luna Jui noiemvri in 10 zile. ie a ie at & [8 3 “ * 4 * i eM sie ae sige Die ett #0 ? ie HQT LEIS Las TOS LAS GL LAS DiS ASS OS sa Biba, 1600A CARTILOR DUMNEZAIESTII SCRIPTURI DESLUSIRE (TESTAMENTUL VECH] Facerea Iesirea Leviticon Numerili ‘A doao leage Isus Navi Sudecatorii Ruth A impérafiilor Paralipomena Esdra Neamia Esthir ov Psaltirea Parimiile lui Solomon Eclisiastis Cintarea cintérilor Isaia Teremia Plingerile Teremiei Iezechiil Daniil Osie Toil Amos Avdiu Tona Mihea ‘Naum Avvacum, Sofonia Aggheu Zaharia Malahia APOCRIFA Tovit Tudith ‘Varuh Poslania Ieremiei Cintarea celor 3 coconi Esdra (IT) lui Solomon Infelepciunea f tui Sirah 1 Bila 1088 list list list list list list list list list list list list. list. list list list list ist list. list. list list list list list list list list list. list. i list list list list list list. list. list. list list list list list list list. list 1 39 70 93 124 153 173 192 194 220 241 265 287 308 336 344 355, 363 382 429 446 452 455 487 529 534 572 583 588 590 595 595 597 600 601 603 604 606 612 614 621 632 636 638 640 652 664 Istoria Susanii list Pentru a lui Vil gi bilaurul list cea dentiiu list, A Maccaveilor {a doao list a treia list Iosip list TESTAMENTUL NOU eee es ‘intiia list Catra Corintheani { list ‘Catra Galateani list ‘Catra Efeseani list een fm Catré Colaseani list secten fot Tete {8 Catra Filimon list Catra Ovrei list. ‘a lui Iacov list ale lui Petar 2 list Epistoliile Juda, list errs oi 691 693 694 14 735 740 751 14 788 813 831 855, 865 874 881 884 887 390 392 894 895 298 900 901 902 909 912 914 916 919 919 920 921vAMINCEAN 10 nu 12 3B 4 15 CAPT e-nceput au facut Dumneziu ceriul si pamintul. Tar pa- 8) (9 Miu tui Dumneziu Sa purta Perl deasupra apei. Si zise Dum- ezdu: ,Sé sd fack luminal Si sé facu lumina. ” $i vazu Dumneziu lumina cd iaste buna, si osebi Dumnezu intre mijlocul lumi- nil siintre mijlocul intunesrecului, Si numi Dumnezéu lumina zio si intunearecul numi noapte. Si sa ficu sara si sa faicu dimeneafd, zi una, $i zise Dumneziu: ,Facé-se intari- ‘ura in miflocul apei, si sa fie osebitoare intre apa si intre apa" $i sa faicu aga. Si facu Dumneziu intaritura si osebi Dumnezau intre mijlocul apei care era supt intaritura si intre ijlocul apei ce era deasupra intariturii. Si numj Dumneziu intéritura ceriu, $i vézu Dumnezii cé iaste bine. Si sé facu sara si s& facu dimeneafi, ziadoua, $i zise Dumne- ziu: ,Adune-se apa cea de supt ceriu intr-o adunare si sé sa iveasca uscatull" $i sa feu aga. Si si adund apa cea de supt ceri la adu- nile ef si sa ivi uscatul. Si numi Dumne- zu uscatul pimint gi adunarile apelor numi mri. Si vazu Dumneziu cd iaste bine. $i zise Dumneziu: ,Risar& pémintul buruiand de iarba simanatoare, siminfé dupa fealiu-s si dupa asémanare-s, silemn roditoriu facind roada, céruia siminfa lui intr-insul, dupa feliueg,pre pamint!* Si fu asa. Si scoase pamintul buruiana de iarba siménstoare, si- minfé dupre fealiu si dupre asemanare, si Jemn roditoriu care face road, céruia si- ‘minfa lui intr-insul, dupre neam, pre pamint. Si vazu Dumneziu cd iaste bine. $i si facu sara si s& facu dimeneafa, zi a treia, Si zise Dumneziu: ,Facé-se luminatori intru ERITREA HA ER intaritura ceriului,spre luminarea pamintului, ca si osebeasca intre mijlocul zilii si intre mijlocul nopfii si si fie in seamne si in vremi si in Si sé fie spre luminare intru 16 intéritura ceriului, ca si lumineaze pre pimint.“ $i sé facu aga, Si ficu Dumnezdu 17 cei doi lumindtori: luminatorul cel mare spre stapinirea zilii si lumindtoriul cel mic spre stapinirea nopfii, si stealele. Si puse pre 18 dinsii Dumnezdu intru intaritura ceriului, ca sé lumineaze pre pamint $i sa stapineascé 19 zili si nopfii Si sd osebeased intre mijlocul 20 luminii si fntre mijlocul intunearecului. Si vazu Dumneziu cé iaste bine. $i sd facu 21 sara sisd facudimeneafé, ziapatra, Sizise 22 Dumneziu: ,Scoata apele tirftoare de suflete vii si zburatoare zburind asupra pimintului spre intéritura ceriului“. $i sd facu asa. Si 23 faicu Dumnezau chitosii cei mari si tot sufletul vitelor tiritoare care au scos apele,dupé fea- liurile lor, si tot zburdtoriul ce zboard,dupa fealiu-s. $i vazu Dumnezau cum sint bune. Si le blagoslovi Dumnezau,zicind: ,Creasteji 24 si va inmulfif si umplefi apele in mari, si zbu- itoarele mulfeasci-se asupra pamintului*. Si sa faicu sara gi s& fécu dimeneafé, zi a cin- 25 Si zise Dumnezdu: ,Sa scoata pamin- 26 tul suflet viu dupa fealiu-s, cu patru picioare si tiritoare si jiganii pamintului, dupa fea~ Tiu-s, $i s& facu asa. Si facu Dumnezeu 27 hiarale pamintului dupa fealiu-s, si dobitoacele dupa fealiul lor, si toate tiritoarele pamintului dupa fealiu-s. Si vazu Dumnezdu cd sint pune. Sizise Dumneziu: ,Sa facemomdu- 28 pa chipul Nostru si dupa asdmanare; si sa sta~ pineasca pestilor marii, si pasarilor ceriului, si dobitoacelor, si tot pamintul, situturor tiritoarelor ce sa tirésc asupra pamintului*. $i 29 fécu Dumneziu pre om, dupre chipul lui zile si in ani2 Facerea Dumneziiu I-au ficut pre. dins fmeaie au facut pre dinsii. Si blagoslovi Dumnezau pre dinsii,zicind: ,Creasteti-va $i va inmulfif si umpleti pémintul si domnif pre dinsul; si stapinit pestilor mari, si pasdrilor ceriului, si tuturor dobitoacelor, si tot pimintul, si tuturor tiritoarelor ce sé tirase asupra pémintului*. $i zise Dumnezau: ,Jaté, am dat voao toata iarba simanatoare, siminja de simanat care iaste asupra pamintului, si tot lemnul care are intr-insul roada de siminfa siménatoare: voao va fide mincare. Sila toate hiardle pémintului, si la toate pasarile ceriului, sila tot tiritoriul ce sii tiraste asupra pamintului, care are in sine suflet de viafd, si toaté iarba vearde, de mincat“. $i s& fécu asa. Si vazu Dumneziu toate cite au facut, si iatd ~ bune foarte. Si sd fécu sara i s& ficu demineafé, zi a sasea. barbat si 30 31 32. 33 CAP IT {i 88 savirgira ceriul si pamintul gi toata podoaba lor. _ Si savirsi Dum- nezdu a sasea zi faptele Lui care le-au facut; si odihni Dumnezu a saptea zi de toate faptele Lui care au 3 facut. $i blagoslovi Dumnezau ziua a saptea sio sfinfi pre ea, pentru cd intr-insa inceta de toate faptele Lui care incepu Dumnezau a 4 face. Aceasta e cartea facerii ceriului si a pamintului, cind s-au facut. In care zi au fécut 5 Domnul Dumnezau ceriul, si pamintul, Si toata verdeafa cimpului, mai fnainte decit a risdri pre pamint, si toata iarba cimpului, mai inainte de a s face: pentru cA n-au plouat Dumnezéu pre pamint si om nu era a lucra 6 pre dinsul. Si izvor iesiia den pamint de 7 adapa toata fafa pamintului. Si zidi Dum- neziu pre om, farind luind den pémint, si sufla in fata lui suflare de viata si sd facu omul 8 in suflet viu. Si risidi Dumnezdu gradina fin Edem, cétré rasarit, si puse acolo pre om 9 pre carele au zidit. Si rdsadi iarag Dumne- zu den pimint tot lemnul frumos la vedeare si bun la mincare, si lemnul viefii in mijlocul gradinii, si lemnul a sti conostinfa binelui sirdului. Sirfuiase den Edem, ca sé adape grddina, de acolo sd imparte in patru ince- paturi. Numele unuia - Fison, acesta e ce ncunjura tot pamintul lui Evilat, si acolo iaste aurul, Si aurul pamintului aceluia iaste bun; si acolo iaste rubinul si piatra cea vearde. $i numele al doilea riu - Gheon, cesta incungiuré tot pamintul Ethiopiei. 14 Si riul al treilea - Tigri, acesta e 10 u 12 13 ce mearge inainte fn preajma Asirillor. Si riul al patrulea - Efrat, $i luo Domnul ‘Dumneziu pre omul pre carele I-au zidit $i puse pre dinsul in gradina ca sé o lucreaze pre dinsa gi sé 0 pazeased. Si porunci Domnul Dumneziiu lui Adam,zicind: ,,Dentru tot lemnul ce iaste in grading, cu mincare sé maninci, Taré dentru lemnul a priceape binele si raul sé nu mincafi dentr-insul; iaré in ce zi vefi minca dentr-insul, cu moarte vefi muri“. Si_zise Domnul Dumnezau: Nu iaste bine a fi omul singur; sé-i facem lui ajutoriu edtré dinsul*. Si mai zidi Dumnezitu iardg den pamint toate hiardle cimpului si toate pasdrile ceriului; si le aduse pre eale la ‘Adam, ca sé vaz ce le va numi pre dinsele; tot ce au numit Adam, suflet viu, acesta € numele lui, $i numi Adam nume tuturor dobitoacelor, si tuturor pasarilor ceriului, si Ja toate hiardle cimpului; iard lui Adam nu si afla ajutoriu aseamenea cu dinsul. $i puse Domnul Dumnezéu pre Adam somnu, si adormi; si luo o coasta dentr-ale tui si plini trup pentru dinsa. $i zidi Dumneziu coasta ce-au luat de la Adam muiare si o aduse pre dinsa catra Adam, $i zise Adam: Acesta acum iaste os din oasele meale si trup den trupul mieu! Aceasta sd va chema muiare, pentru cé dentru barbatul ei s-au luat; Pentru aceasta va lésa omul pre tatd-séu si pre muma-sa si sd va lipi linga muiarea lui si vor fi amindoi intr-un trup". Si era amindoi despuiafi, si Adam si muiarea lui, si nu sa rusina, CaP IIT egy ari sarpele era mai injelept decit fi toate hiardle ceale de asupra pamin- ‘tului, care le-au facut Dumnezau; si H zise sarpele ctr muiare: ,Ce ci au B84) zis Dumneziu si nu mincafi den tot lemnul gradinii?* Si zise muiarea: ,Den roada lemnului gradinii vom minca; Tara den roada lemnului ce iaste in mijlocul gradinit au zis Dumnezau: ‘Sé nu mincati dentr-insul, nici s4 va atingefi de dinsul, pentru ca sa nu murifi"’. Si zise sarpele catra muiare: ,Nu veji muri cu moarte! Pentru c& stie Dum- nezu cum, in ce zi veti minea dentr-insul, s vor degchide ochii vostri si veti fi ca niste dumnezei, conoscind raul si binele! Si vazu mujarea cumu e Jemnul bun la mincare si cum e plicut a-1 vedea cu ochii si frumos iaste al priceape si, luind den roada lui, mined, si deade si barbatului ei cu dinsa si mincara. $i sd deschisera ochii amindu- rora si cunoscuré cum despuiafi era, si cusura frunze de zmochin si-5 fécura 15 16 7 18 19 20 21 22. 23 24 25 26Facerea 8 lor incingeri imprejur. i auziré glasul Domnului Dumnezéu, umblind in grading {nde sara; si s8 ascunsdré Adam si muiarea lui de fafa Domnului Dumnezau in mijlocul raiu- 9 lui, Si chema Dumnezau pre Adam si zise 10 lui: ,Adame, unde esti?" Si zise Lui: ,Gla~ sul Téu am auzit, umblind pen gradina, si ‘m-am spimintat, cé despuiat sint, si m-am 11 ascuns", $i zise lui Dumnezau: Cine f-au spus cum esti despuiat? Fara numai den lemnul ce f-am poruncit jie de acela singur sa nu 12 maninei, de acela ai mincat?“ Si zise ‘Adam: ,Muiarea care ai dat cu mine, aceasta 19 mi-au dat den lean, siam mincat“. $i zise Dumnezau muierii: ,Ce ai facut aceasta" Si zise muiarea: ,Sarpele m-au amagit, si am 14 mincat", $i zise Domnul Dumnezu garpe- lui: ,Caci ai facut aceasta, blestemat - tu den toate dobitoacele si den toate hiardle cite sint asupra pamintului! Pre pieptul tau si cu pintecele s8 umbli, si pamint sé manfnci in toate zilele viefii tale! Si vrajba voiu pune intru mijlocul tau si intru mijlocul muierii, si intru mijlocul sementiei tale si intra mijlocul sementiei ei. El va plzi fie capul si tu vei pazi lui calciile“. Si muierii zise:_,Mulfind voiu multi scirbele tale si suspinul tau; intra scirbe vei naste feciori, si fntoarcerea ta cétra barbatul tu, gi el pe tine va stapt Tara lui Adam zise: ,Céci ai ascultat glasul muierii tale gi ai mincat den lemnul care f-am poruncit fie dentru acela numai sé nu maninci, dentru acela ai mincat, blestemat pamintul fntru luerurile tale! intru scirbe vet minca pre dinsul, in toate zilele vietii tale; Miaracini si ciulini va rasdri fie, si vei minca jarba cimpului, Intru sudoarea feafii tale vei minca pfinea ta, pind te vei invirteji in pamint, dentru carele te-ai luat; c& pimint esti, si in pémint vei mearge“. $i numi ‘Adam numele muierii lui: ,Viaja“, pentru cde mumé tuturor villor. $i ficu Domnul Dum- nezau Iui Adam i muierii lui imbracamingi de piale, sisi imbricd pre dinsii. Si zise Dum- nezeu: ,Jaté, Adam sé ficu ca unul dentru Noi, ca sa priceapa binele gi raul. $i acum sa nu cindai va intinde mina sa si va lua den lemnul viefii, si va minca si va trai in veaci“. Si-l scoase pre dinsul Domnul Dumnezau den gradina desfataciunii, ca sa lucreaze pimintul dentru care s-auluat. Sid scoase afar pre Adam, si-l sildslui pre dinsul in preajma grédinii desfatdciunii; si puse hieruvimi si sabia cea de para ce si intoarce, ca sé pazasca calea lemnului 15 16 WW 18 19 20 21 22 23 24 CAP IV i Adam cunoscu pre Eva, muiarea lui, si zmislind ndscu pre Cain. $i zise: Agonisiiu om prin Dumnezéu!* Si adaose a naste pre fratele lui, pre 6M Avel. Si sa facu Avel pastoriu de oi, iar Cain era lucrind pamintul. Si fu dupa citeva zile, aduse Cain dentru roadele pamin- tuluijirtvalaDumneziu. SiAvel aduse siel den ceale dentiiu nascute den oile lui si den grasimele lor. $i privi Dumneziu preste Avel si preste darurile Iui, ar preste Cain si preste jirtvele lui n-au luat aminte. $i seirbi pre Cain foarte si au cézut cu fafa lui. $i zise Domnul Dumneziu lui Cain: ,Pentru céci te-ai scirbit si pentruce cécufajata? Denu Girept vei aduce, iaré pre dirept mu vei imparfi; gresit-ai, mileomeaste: citré tine e {ntoarcerea lui si tu vei stapini pre dinsul“, Si zise Cain catra Avel,fratele lui: ,S iesim la cimp*. $i fu dupé ce furd ei la cimp, si si sculé Cain asupra lui Avel, fratelui su, sil ‘omori pre dinsul. Si zise Domnul Dumne- iu cited Cain: ,Unde iaste Avel, fratele tiu?* Si zise: Nu stiu. Au paznic fratelui mieu sint eu?" — Si zise Domnul: ,Ce ai ficut? Glasul singelui fratelui tu strigh edtré Mine den pamint. $i acum, blestemat - tu de pe pimint carele au ciscat gura lui sé prii- meascé singele fratelui tiu den mina ta! Cici lucrezi parnintul, si nu va mai adaoge a da fie putearea lui. Suspinind gi tremurind vei fi asupra pimintulul*. $i zise Cain cétra Domnul Dumnezéu: ,Mai mare iaste vina mea decit a mi se ierta mie. De ma vei scoate astazi de pre fafa pamintului, gi de catra fafa Ta ma voiu ascunde si voiu fi suspinind si tremurind asupra pamintului; si va fi tot cine ma va afla, mA va omori“. Si zise Jui Domnul Durneziu: ,Nu aga, tot cela ce vi omori pre Cain, sapte izbindiri va dezlega". Si puse Domnul Dumneziu semnu lui Cain, ca si nu-] omoar pre dinsul tot cine va afla pre dinsul. Si iesi Cain de la faja lui Dumneziu si lécui in pamintul lui Naid, in preajma Ede mului. $i cunoscu Cain pre fémeaia Iu, gi zimislind niscu pre Enoh. Si era zidind cetate, si numi cetatea pre numele fitului lui, Enoh. $id ndscu lui Ench, Gaidad; si Gai- dad niscu pre Maleleil; si Maleleil niscu pre Mathusala; si Mathusala naseu pre Lameh. Si-s luo Lameh doao muieri: numele uniia, Ada, si numele ai doilea, Sela. Si naseu ‘Ada pre Iovil; cesta era pirinte celora ce licuia in colibile celor hrénitori de dobitoc. $i numele fratelui lui, Tuval; acesta era care au 10 n 2 4 15 16 7 18 19 20 214 Facerea 22 ardtat, canonul si copuzul. Tard Sela nascu si ea pre Thovel, si era batatoriu de ciocane, faur de arama si de fier. Si sora lui Thovel, Noema. $i zise Lameh muierilor lui: ,Ada si Sela, ascultafi glasul. mieu! Muierile lui Lameh, bagafi in urechi cuvintele meale! Pentru c barbat am ucis intru rand mie, si tinirel intru struncinare mie, Pentru c& dentru Cain de sapte ori s-au izbindit, iard dentru Lameh - de saptezeci si sapte". Si cunoscu Adam pre Eva, fimeaia lui; si zamislind néscu fiiu, $i numi numele lui Sith, zicind: »Radicatu-mi-au Dumnezéu sdminjé alta, pentru Avel,carele I-au omorit Cain“. Silui Sith s& nscu fiiu si-i puse numele lui Enos; acesta nédejdui a chema numele Domnului Dumneziu. 23 24 25 26 cary Adam, dupa chipul lui Dumnezéu au facut pre dinsul. Barbat si fameaie au facut pre dinsit si au blagoslovit pre dinsii si puse numele lui Adam, intru care 3 ziaufacutpredinsii, Si trai Adam 200 si 30 de ani, si ndscu dupre chipul lui si dupre obra- 4 mul lui, si puse numele lui Sith. Si sé facurd zilile lui Adam, care au trait dupe ce au nascut pre acest Sith, ani 700, si nascu fii si 5 feate. Si sa facura toate zilele lui Adam 6 carele au trait, ani 900 si30, siaumurit. Si au trait Sith ani 200 si 5, si ndscu pre 7 Enos. Si trai Sith,dupre ce au nascut pre Enos,ani 7 sute si 7, si au nascut feciori si 8 feate. Si si fécura toate zilele lui Sith ani 9 900 si 12, si au murit. i trai Enos ani 190, sinascu pre Cainan. i trai Enos,dupre ce au nascut pre Cainan,ani 700 si 15, si au ndscut fii sifeate. i si facura toate zilele lui Enos ani 900 si 5, si au murit. $i au trait Cainan ani 100 si 70, si au nascut pre Male- leil. $i trai Cainan,dupre ce facu pre acest Maleleil, ani 700 si 40, si au nascut fii si feate. Si sd ficurd toate zilele lui Cainan ani 800 si 10, si au murit, $i au trait Male- leil ani 160 si 5, si nascu pre Iared. Si au trait Maleleil, dupa ce au nascut pre acest Tared,ani 700 5i 30, si au facut fi sifeate. Si sé facura toate zilele lui Maleleil ani 890 si65, si au murit. Si trai Iared ani 160 si 2, si au nscut pre Enoh, $i au trait Iared,dupa ce ‘au nascut pre acest Enoh,ani 800, si au nascut 20 fiisifeate. Si sd facurd toate zilele lui Iared 21 ani 960si2,siaumurit, Si au trait Enoh ani 22 160 si 5, si ndscu pre Mathusala, $i bine- re 12 13 4 15 16 wv 18 19 2 ~ Biba, 1688 plicu Enoh tui Dumneziu; dupre ce-s niscu lui pre Mathusala, trai 200 de ani, si ffcu fii si feate. Si sa facura toate zilele lui Enoh ani 365. Si bineplacu Enoh lui Durnnezau; si nu sa afla, pentru cé I-au mutat pre dinsul Dumnezdu. i trai Mathusala ani 187, si nscu pre Lameh. $i trai Mathusala, dupa ce-au nascut pre Lameh, ani 782, si ficu fii si feate. $i sd facurd toate zilele Mathusalii care au trait ani 969, si au murit. . Si trai Lameh ani 188, si ndscu fiiu. Si puse numele lui Noe, zicind: ,Acesta va odibni pre noi de faptele noastre si dentru scirbele minilor noastre, si de pamintul care au blestemat Domnul Dumnezau, Si trai Lameh, dupa ce-s nascu lui pre Noe, ani 565, si nascu fii si feate, $i fécurd toate zilele lui Lameh ani 753; si muri. Si era Noe de 500 de ani, si niscu pre Sim, pre Ham, pre lafeth. CAP VI gy i fu deaca incepura amen a sé face mulfi asupra pamintului, si feate li sé (I {acura lor. Vazind fili lui Dumne~ ziu featele oamenilor ca sint frumoase, Iuara-s lor famei dentru toate ales. Si zise Domnul Dumneziu: cite au SA nuramiie Duhul Mieu intru oamenii acestea, pentru cd sint ei trupuri, si si le fie zilele lor 120 de ani, Si uriasii era pre pamint in zilele acealea, si,dupa aceaea, deaca intra fnlauntru fiii lui Dumneziu citra featele ‘camenilor gi le nastea lor, aceia era uriasii cet den veaci, oamenii cei numif. Si vazind Domnul Dumnezéu cé s-au inmulfit réutafile camenilor pre pamint si fiestecarele cugeta intru inima lui cu nevoinfé spre réutafi in toate zilele, $i S& mihni Dumnezau céci facu pre om pre pamint si cugetd $i zise Dumnezdu: ,,Stinge-voiu pre om care lam facut de pre fafa pamintului, den om pind in dobitoc, si den tiritoare pind in pasérile ceriului, pentru c& M-am edit céci i-am facut pre ci", Iara Noe au aflat har inaintea Domnu- lui Dumnezau. Si aceastea sint nasterile lui Noe. Noe, om dirept, desdvirsit fiind intru semenfia lui, bineplécu lui Dumnezau Noe. Si ndscu Noe trei feciori: pre Sim, pre Ham, pre Iafeth. Si si stricd pamintul fnaintea lui Dumnezau si s4 umplu pimintul destrimbatate. $i vézuDomnul Dumneziu pamintul, si era stricat, pentru cé au stricat tot trupul calea Iui pre pamint. Si zise Domnul Dumnezdu lui Noe: ,,Vreamea a tot ‘omul vine inaintea Mea, pentru ca s-auimplut pamintul de strimbatatea lor; si iat, Eu voiu strica pre dinsii si pamintul. Fa dara fie 23 24 25 26 27 28 29 31 32 10 uw 2 13 “4Facerea 5 sicriiu de leamne in patra muchi; si cuiuburi vei face in sicriiu, si-] vei zmoli si pe den- launtru si pedenafara cuzmoal. Siagavei face sicriful: de 300 de cofi lungimea sicriiului si de 50 de cofi latul si de 30 de cofi naltul lui, Adunindu-l vei face sieriiul, si deasupra de un cot sa-l isprvesti; si usa sicriiului vei face den coaste; cu cimara dedesupt, cu doao rinduri de poduri si cu tret rinduri vei face predinsul. $i Bu iatd ci aduc potopul, apa asupra pamintului, ca sa strice tot ‘trupul intru care iaste duh de viata supt ceriu; si toate cite vor fi pre pamint vor muri. Si voiu pune fagiduinja Mea catré tine si vei intra in sicriiu tu gi feciori tai, si fameaia ta gi fameile feciorilor tai, cu tine. $i den toate dobitoacele si den toate tiritoarele si den toate fiardle si den tot trupul, cite doao, cite doao, den toate sa bagi in chivot, pentru s le hra- nesti cu tine; parte barbateascd si parte fameiasca si fie. Den toate pasarile, dupa fealiu-g, si den toate dobitoacele, dupa fealiu-s, den toate tiritoarele ce s4 tirise pre pamint, dupa fealiul lor, cite doao, cite doao, den toate vor intra inlauntru eatra tine, 54 sa hraneasca cu tine, parte barbiteasca si parte fameiascd. Si tu vei lua fie den toate bucatele care vor fi de mincare sile vei aduna cétré tine si vor fi fie si lor de mineat". Si facu Noe toate cite au poruncit lui Domnul Dum- nezitl, aga au facut. 15 16 i 18 19 20 21 22 cap VII gq i zise Domnul Dumnezau catré Noe: fnlauntru cétra tine, cite gapte, cite sapte, parte barbateascé si parte fameiascd, iara den dobitoacele ceale ce nu-s curate, cite doao, 3 cite doao, barbat si fimeaie. Si den pasé- rile ceriului ceale curate, cite gapte, cite sapte, parte barbateasca si parte fameiascd, si den toate pasirile ceale necurate, cite doao, cite doao, parte barbiteasca si parte fémeiasca, ca si hraneasca siminfa peste tot pémintul. 4 Pentru ca inca peste saple zile Eu voiu aduce ploaie pre pamint 40 de zile gi 40 de nopti si voiu stinge toaté ridicarea care am facut 5 dupre fata a tot pamintul. $i facu Noe toate cite-i porunci lui Domnul Dumnezéu. 6 Iara Noe era de ani 6 sute, si potopul apel sé fé- 7 cea pre pamint. $i intra inlauntru Noe, si fil hui, si fémeaia lui, si famelle fllor ui eu dinsul in 8 chivot, pentru apa potopului. Si den pasarile ceale curate si den pasirile ceale necurate si den dobitoacele ceale curate si den dobitoacele ceale necurate si den hiard si den toate tiritoarele ceale de pre pamint, Cite doao, cite doao, intrara cétra Noe in chivot, parte rbateascd ‘si fameiascd, dupé cum i-au poruncit lui Dumnezéu. Si fu dup ceale 7 zile, si apa potopului sé facu asupra pamintului. Intru ani 6 sute si 1 in viata lui Noe, {intra doao luna, in 27 ale luni, intr-aceast zi sa desfacura toate izvoarale faré-fundului si Jghiaburile ceriului s-au deschis. Si fu ploaie pre pimint 40 de zile si 40 de nopfi. _Intr-aceasta zi intr Noe, Sim, Ham, Iafet, fii lui Noe, si fameaia Iui Noe si cite- treale fameile fillor Tui cu dinsul in chivot. Si toate hiardle, dupa fealiu-s, si toate dobitoace, dupa fealiu-s, si tot tiritoriul ce s& misc pre pimint, dupa fealiu-s, sitoata pasdrea, dup fealiu-s, —Intrara cdtré Noein chivot, cite doao, cite doao, parte barbateasc& si fameiasca, dentru tot trupul in carele iaste Si ceale ce intra inléuntru, parte barbateasca si fmeiascd den tot trupul intrara, dupa cum porunci Dumneziu lui Noe. Si inchise Domnul Dumnezau chivotul dena- faralui. Si s& facu potopul patruzeci de zile si patruzeci de nop{i pre pamint si sé preain- mulfi apa si rédied chivotul si-l inalja de pre pamint. Gi si intariia apa si sé inmulfiia foarte pre pamint, si plutiia chivotul deasupra apei. Tara apa s4 intariia foarte-foarte pre pamint, si acoperi tofi munfii cei nalfi, care era supt ceriu. De cincisprazeace cofi sa inal} apa in sus si acoperi tofi munfii cei nalfi. Si muri tot trupul ce s& migea pre samint, al pasarilor si al dobitoacelor, si al hiardlor, si tot tiritoriul ce sé misea pre pamint. Si tot omul, si toate cite au suflare de viajé, si tot carele era pre useat au murit, Si sa stinse toata radicarea carea era asupra feafii a tot pamintul, den om pina in dobitoe, si tiritoarele, si pasarile ceriului de pre pamint sa stinsera. Si ramase singur Noe sicei ce era cuninsul in chivot. $i sa inalta apa de pre pamint 150 de zile, CAP VIIT i-§ aduse Dumneziiu aminte de Noe, si [de] toate hiardle, si de toate dobi- jiginiile tiritoare cfte era cu dinsul in chivot; si aduse Dumnezu vint pre pamintiinceté apa. Sissi descoperird izvoarale celui faré-fund si jghiaburile ceriului, si sa opriploaiadenceriu. _ Sisizbea apa, mergind pre pamint sa zbea, si si impufina apa dupa 10 u 2 13 4 15 16 Ww 18 19 20 21 22 23 244 5 10 uw 12 13 4 15 16 7 18 19 20 aa 22, 6 Facerea co sutd si50de zile. Si sizu chivotul in luna fa gaptea, in 27 de zile ale lunii, pre nyunyi lui Ararat. Iara apa mergind sd impufina, pin's la a zeacea luna. Iara la @ unsprazeacelea luna, fn ziua dentiiu a lunii, sa ivira capetele munjilor. $i fu dupa 40 de zile, degchise Noe fereastra chivotului carea o au facut Si trimise corbul, sa vazi doard au fncetat apa; si iesind afara, mu sau mai intorsu, pind a sa usca apa de pre pamint. Si trimise porumbul dupé dinsul, s& vazi doard au incetat apa de pre pamint. Si neaflind porumbul odihna picioarelor lui, s-au intorsu la dinsul la chivot, pentru ci apa era preste toata fafa a tot pamintul. Si intin- zindu-si mina, luo pre dinsul si-l biga in chivot. Si ingiduind ined sapte ile, iaras tr mise afard pre porumb den chivot. Si sd intoarse porumbul la dinsul de cétra sara, si avea frunzi de masiin stilpare in gura lui. $i cunoscu Noe cé au incetat apa de pre pamint. Si mai asteptind si alte sapte zile, jars au trimis porumbul. $i nu mai adaose a 8 intoarce catra dinsul iaras. $i fu dupa 6 sute si 1 de ani fntru viafa lui Noe, in luna den- ‘iu, intru una a lunii, ipsi apa de pre pamint. Si descoperi Noe acoperemintul chivotului care au facut si vizu cum au lipsit apa de pre fafa pamintului. $i intru a doao luna, in doaozeci si sapte ale lunii, s-au uscat pamintul. Si zise Domnul Dumnezau catra Noe zicind: esi den chivot tu, si fameaia ta, si feciorii tai, si fimeile feciorilor tai cu tine! $itot trupul, den pasari pind in dobitoace, si tot tiritoriul ce sa tiraste pre pamint, scoate afara cu tine; si vA creastefi si va inmulfifi pre pamint“. Si iesi Noe, si muia~ rea lui, si feciorii lui, $i muierile feciorilor lui, cudinsul. Sitoate hiardle, si toate dobitoacele, si tot tiriloriul, si toata pasdrea ce sa migcé pre pamint, dupa fealiul lor, au iesit den chivot, $i zidi Noe jirtavnic lui Dumne- zu si luo den toate dobitoacele ceale curate si den toate pasirile ceale curate si aduse pentru arderea-de-tot pre jirtavnic. Si mirosi Domnul mirosire bine mirositoare gi zise Domnul Dumneziu: ,Cugetindu-Ma, nu voiu mai adaoge de acum a blestema pamintul pentru faptele oamenilor, pentru c& zace ccugetul omului pre ceale reale den tinereaje; deci nu voiu mai adaoge a omori tot trupul viu, dupa cum am facut, Toate zi- Iele pamintului, siminfa i sea~ cere, frig si zduh, vara si primavaré, ziua si noaptea, nu vor mai inceta! CAP Ix i blagoslovi Dumnezau pre Noe si pre Si frica voastra si cutremurul va fi pe toate fiaréle pi- ‘mintului, si pre toate pasarile ceriului, si pre toate cite si mised pre pamint, si tofi pestii mari supt mfnile voastre amdat. Si tot toriul carele iaste viu,voao s& va fie de mincare ca tufele ierbii le-am dat voao toate. Far numai carne intru singele sufletului si nu mincafi, Pentru cé si singele vostru, a sufletelor voastre, den mina a toate jiganiile voiu ceare pre dinsul, si dentru mina omului fratelui voiu ceare aceasta: Cela ce varsé singele omului, pentru singele lui si va varsa, pentru cd, intru chipul Lui, Dumnezdu au facut pre om. Iara voi creasteti si va mul- {ii si fmplefi pamnintil si va mulfifi pre pamint! Si zise Dumneziu lui Noe si feciorilor lui zicind: Si iata, Bu ridic fagiduinja Mea voao, si sementiei voastre dupa voi, Si a tot sufletul viu impreuna cu voi, den pasari gi den dobitoace, si den toate jigé- niile pamintului cite sint cu voi, den toate care auiesitden chivot. Si voiu pune fagiduinja ‘Mea catré voi si nu va mai muri tot trupul de apa potopului si nu va mai fide acum potop de ap, ca sA strice tot pamintul". Si zise Dumnaaau catra Noe: ,Acesta e semn faga- uinfii carele Eu dau intre Mine si intra voi, si fntru tot sufletul viu, cite sint cu voi intru semenfiei veacinice: Arcul Mieu il puiu fintru nor, si va fi intru semnul fagiduinfii intru mijlocul Mieu sia pamintului. Si va fi ind voiu noora noor pre pamint, si va ivi arcul in nor, $i-M voiu aduce aminte de fégdduinfa Mea care iaste intru mijlocul Mieu si al vostru, si intru mijlocul a tot sufletul viu, fintru tot trupul, nu va mai fi apa spre potop, casi stinga tot trupul. $i vafiarcul Miewin noor si-] voiu vedea pre dinsul, ca sé pome- nesc fagaduinta veacinica intre Mine si intre pamint si intru mijlocul sufletului viu carele iaste intru tot trupul pre pamfnt". Si zise Dumnezau lui Noe: ,,Acesta e semnul fags duinfii care am tocmit intru Mine si intra tot trupul carele iaste pre pamint‘. Si era feciorii lui Noe ce-au iesit den chivot: Sim, Ham, Iafeth. Ham era tata lui Hanaan. Acesti ‘rei sint feciorii Iui Noe. Dentru acestea s-au ragchirat preste tot pamintul. Si ineepu Noe, om lucrétoriu pamintului, si rasidi ‘vie. Si béu den vin si s-au imbatat si s-au despuiat intru casa lui. $i 10 uw 12 1B 4 15 16 Ww 18 19 20 21 22,Facerea 7 vazu Ham, tatal lui Hanan, despuiarea tatini siu, Si iesind, spuse celor doi frafi a lui afar si, luind Sim si lafeth haina, pusaré. pre amindoao umerile lor si si dusdra cu dosul fnainte si acoperiré despuiarea tatini-sau, si feajele lor cautindu indarat, si despuiarea tatului lor n-au vizut. i'sa trezvi Noe den vvin si cunoseu cite-i facu lui feciorul lui cel mai tinar si zise: ,Blestemat Ham feciorul, sluga va fi frafilor lui". $i zise: ,.Blagoslovit Domnul Dumnezéul lui Sim, si va fi Hanaan slugé lui. Largeasca Dumnezéu lui Iafeth, si Wicuiased intru lacagurile lui Sim si sa si faci Hanan slugé lui". $i trai Noe dupa potop ani 300 si50. Si sd fécura toate zilele Tui Noe 9 sute si 50 de ani si muri, 23 24 25 26 27 28 carpx i aceastea-s nasterile fiilor lui Noe: Sim, Ham, Iafeth; si si ndscura lor feciori dupa potop. Feciorii lui Tafeth: Gamer, si Magog, si Madi, si Tonan, si Elisa, si Thovel, si Mosoh, si Si feciorii lui Gamer: Ashanaz, si 4 Rifath, gi Thorgama. $i feciorii lui Tonan: 5 Elisa si Tharsis, chiteanii, rodeanii. Dentru acestea s-au imparfit ostroave limbilor intru pémintul lor, fiestecarele dupa limba, intra 6 neamurile lor $i intru limbile lor. $i fecio- lui Ham: Hus si Mesrain, Fud si 7 Hanaan. Si feciorii lui Hus: Sava,si Evila,si ‘Savatha, si Regma,si Savathaca; si feciorii lui 8 Regma: Sava si Daudam. ard Hus au niscut pe Nevrod, acesta au inceput a fi uriag pre 9 pamint. _Acesta era urias vinatoriu inaintea Domnului Dumnezéu, pentru aceaea zic: cum Nevrod - urias inaintea Domnului. $i fu incepatura pamintului imparafiei lui: Vavilo- nul, si Oreh, si Arhad, si Halani, intru pémin- tul Senaar. Den pamintul acela au iesit Asur si au zidit Ninevia, $i Roovoth cetatea, i Halah, si Desi, intru mijlocul Nineviei si intre Halah; aceasta iaste cetatea cea mare. $i Mesrain au nascut pre Ludiim, si pre Nefthalim, si pre Enemeteim, si pre Laviim, Si pre Patrosoniim, si pre Hazmo- niim, de unde au iesit Filistiim, si pre Gaftho- rim. lara Hanain au nascut pre Sidonul, fntfi nascut, si pre Heteon, Si pre Ievu- seon, si pre Amoreon, si pre Ghergheseul, Si pre Eveon, si pre Arucheon, si pre Ase- neon, Si pre Aradion, si pre Samareon, si pre Amathi. $i dupa aceasta s-au ragchirat neamurile hananeilor. Si sa facura hota- rile hananeilor de la Sidon pind a veni la Gherara, si la Gazan, pind a veni pina la Sodom si la Gomor, Adama si Sevoim, pina la Dasa, Acestea sint feciorii Ini Ham 3 Thiras. 10 u 2 13 4 15 16 7 18 19 20 fntru neamurile lor, dupa limbile lor, fntru farile lor, si fntru limbile lor. i lui Sim s& nascu si lui, tat tuturor feciorilor lui Ever, fratele lui Iafeth celui mai mare. Feciorii lui Sim: Elam, gi Asur, si Arfaxadu, si Ludu, si Aram, siCainan, Sifeciorii lui Aram: Os, si UL, si Gatther, si Mosoh. $i Arfaxadu au nascut pre Cainan, si Cainan au nascut pre Sala, siSala aundscut preEver. SiluiEver ‘sd nascuré doi feciori, numele unuia - Falec, pentru ca intru zilele lui s-au impart pamin- ‘ul, sinumele fratelui siu-Tectaan. $i lec~ tan au nascut pre Elmodad, si pre Saleth, si pre Sarmoth, si pre Ierah, Si Odora, si Evil, si Decla, Si Avimeil, si Sovev, ‘Si Ufir, si Evila, si lovav; tofi acestea - feciorii luilectan. Si sa facu lacasul lor de la Masi, pind a veni la Safira, muntele rési- Titului, Acestea sint feciorii lui Sim intru neamurile lor, dupa limbile lor, intru locurile lor, si intru limbile lor. Aceastea sint nea~ murile feciorilor lui Noe, dupa nasterile lor, dupa limbile lor; dentru acestea s-au ragchirat ostroavele limbilor pre pamint dupa potopu. CAP XI {era tot pamintul un rost si un glas la tofi. Sifudupa ce aupurcesei dela rsdrit, aflaré cimpu fn locul lui Senaar gilcuiré acolo, $i zise om Weniti 88 facem caramizi si si le ardem in foc". Si le fu lor cetate si turnu ciruia virful va fi pind in ceriu, si vom face noao nume mai nainte decit ne vom rasipi pre fata a tot pamintul“. Si pogori Domnul a vedea cetatea si turnul carele I-au zidit fili oamenilor. $i zise ‘Domnul: ,Jaté, un neam si un rost tuturora, si aceasta au inceput a face. Acum nu va lipsi dentru dinsii toate cite vor apuca a face. Veni si, pogorind, sa turburém acolo limbile lor, pentru ca s& nu auzé fiestecarele glasul aproapelui su“. Si-i rasipi pre dinsii Domnul de acolo preste fata a tot pamintul, si potolira a face cetatea si turnul. Pentru ‘aceaea s-au chemat numele ei Turburare, pentru ca acolo au turburat Dornnul rosturile a tot pamintul si de acolo au résipit pre dinsii Domnul preste faja a tot pimintul. Si aceastea-s nasterile lui Sim; si era Sim de ani 100 cind au nascut pre Arfaxad, al doilea an dupa potop. Si trai Sim dupa ce au nascut pre Arfaxad,ani 300 si 30 si 5, si nascu fii si feate,simuri, Sitrai Arfaxad 130 15 de ani, si naseu pre Cainan. $i trai Arfaxad, dupa ce 2 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 10 uw 2 1320 21 22 23 24 25 26 2 28 29 30 31 32 ibs 8 Facerea nascu lui pre Cainan, ani 330, gi fécu fil si feate, si muri. $i trai Cainan ani 130 si nascu pre Sala. $i trai Cainan, dupa ce au nscut pre Sala, ani 300 si 30, si facu fil si feate, si muri, Si trai Sala ani 130 si ndscu pre Ever. Si trai Sala, dupa ce nascu pre Ever, ani 330, si néscu fii si feate, si muri. $i trai Ever ani 130 si 4 sinascu pre Falec. Si trai Ever, dupa ce ndscu pre Falee, ani 370, si facu fii gi feate, gi muri, Si trai Falec ani 130 si nascu pre Ragav. Si trai Falec, dupa ce i sa nascu lui Ragav, ani 209, si nascu fii sifeate, si Si trai Ragav ani 130 si2 si ndscu pre Si trai Ragav, dupa ce nscu pre ani 207, si ndscu fii si feate, si muri. Si trai Seruh ani 130 si nascu pre Nahor. Si trai Seruh, dup ce ndscu pre Nahor, ani 200, si nascu fii si feate, si Seruh. Seruh, muri. Si trai Nahor ani 79 si nascu pre Thara, “$i trai Nahor, dupa ce niscu pre Thara, ani 120 si 9, si nascu fii si feate, gi muri, i trai Thara ani 70, si ndseu pre ‘Avram si pre Nahor si pre Aran. Si aceastea sint nasterile lui Thara: Thara au nascut pre Avram si pre Nahor si pre Aran, si Aran nascu pre Lot. Si muri Aran fnaintea lui ‘Thara, tatal lui, intru pamintul carele au ndscut, in fara haldeilor. Si luaré Avram si Nahor lor muieri: numele muierii lui Avram ~ ‘Sara, si numele muierii lui Nahor ~ Melha, fata lui Arran, tatil lui Melha si tatdl lui Tesha. Si era Sara stearpa si nu facea feciori. Si luo Thara pre Avram, feciorul lui, si pre Lot, feciorul lui Arran, feciorul feciorului su, si pre Sara, noru-sa, muiarea lui Avram, feciorul lui, si-i scoase pre dinsii den fara haldeilor ca sa mearga in fara hana~ neilor, si veni pind Ia Haran si lacui acolo. Si s& facurd toate zilefle} lui Tharra n Harran ani 205, si au muritThara in Haran. CAP XII gy i zise Domnul lui Avram: ,Iesi den YW pamintul tu si den ruda ta si den casa tatine-tau gis mergi la pamintul carele-} voiu arta fie. Si te voiu fil face pre tine intru limbi mare si te voiu blagoslovi si-t voiu mari numele si vei fi blagoslovit. Si voiu blagoslovi pre ceia ce te vor blagoslovi, si pre ceia ce te vor bles~ tema i voiu blestema, si si vor blagostovi fntru tine toate neamurile pamintului*. Si 8 duse Avram, dupa cum i-au grait lui Dum- nezdu, si sa ducea cu dinsul Lot; si era Avram de ani 75 cind au iesit de la Haran. Si luo Avram pre Sara, fameaia lui, si pre Lot, feciorul fratelui lui, si toate unealtele lui cite au agonisit, si tot sufletul care au agonesit, den Haran, si au iesit ca sé mearga la pamintul Hanaan. i intraré la 6 pamintul Hanaan si umblé Avram in lungul lui, pind la locul Sihem, la stejariul cel nalt. Jar hananeii atuncea lécuia pamintul. Si 7 Sa ivi Domnul lui Avram si zise lui: ,Semen- {ici tale voiu da pamintul acesta“. Si zidi acolo Avram jirtivnic Domnului Caruia S-au ivit lui, Si s& muta de acolo la munte, spre ré- 8 saritul lui Vethil, si-s intinse acolo cortul lui, la Vethil, despre mare, despre rasarit, si zidi acolo jirtavnie Domnului, si numi pre numele Domnului Care i S-au aratat ui, Sis ridicd 9 Avram simergind, tébari in pustiiu, $is& fécu foamete pre pamint, si s& pogort Avram la Eghipet ca sa lacuiascd acolo, pentru c& s-au intarit foametea pre pamint. Sifucind s& apropia Avram a intra la Eghipet, zise Avram cétré Sara, fimeaia Iui: ,Cunose eu cum fameaie frumoasé estila obraz tu. Fi-va dara, deaca te vor vedea eghiptineanii, vor zice cum: ‘Muiare iaste lui aceastal’, si ma vor ‘omori,-si pre tine te vor crufa. Zi dara ca: ‘Sint sor lui’, pentru ca sd mi sé facé mie bine pentru tine, si va trai sufletul mieu pentru tine’. Si fu cind intra Avram la Eghipet, vazind eghiptineanii muiarea lui cd era frumoasa foarte, Si o vazuré boiarii lui Faraon sio liudara pre ea cdtré Faraon si o adtisera pre dinsa lui Faraon. Si lui Avram facu-i bine pentru dinsa, si furd lui oi, si vifei, si magari, si slugi, si slujnice, si migcoi, si camile, $i certa Dumneziu pre Faraon cu certari mari si reale, si casa lui, pentru Sara, fimeaia lui Avram. _ Si chemind Faraon pe Avram, zise: ,Ce ai facut aceasta mie, c& nu mi-ai spus cd muiare iaste fie? Pentru céci ai zis ca ‘Sor mie iaste’?, si am luat pre ea mie ‘fmeaie. $i acum, iald fameaia ta inaintea ta. Si lundu-o, du-tel* “$i porunci Faraon oamenilor pentru Avram ca sé petreacd pre dinsul si pre fameaia lu si toate cite era la dinsul, si Lot cu dinsul. 1B uu 15 16 Ww 18 19 20 CAP XIII ey i 84 sui Avram de la Eghipet, el si 1 fémeaia lui gi toate ale lui, la pustie. Si Avram era bogat foarte cu dobitoc 2 sicu argint. $i mearse dencitroo 3 au venit la pustie, pind la Vethil, pind Ja locul unde era cortul lui mai nainte, intra mijlocul lui Vethil si intru mijlocul lui Anghe, La locul jirtavnicului ce-au facut acolo cortul. 4 Si chemé acolo Avram pre numele Domnului. Sila Lot, carele mergea impreuna cu Avram, era oi, si boi, si dobitoace. Si nu-ifncapea 6 pre dinsii pamintul a lécui intr-un locFacerea 9 7 pentru cé era avuturile lor multe $i nuci incdpea pre dinsii pamintul a lcui impreund. 8 Si sé facu sfada intre pastorii dobitoacelor lui ‘Avram si intre pistorii dobitoacelor lui Lot. Tard hananeii si ferezeli atuncea lécuia 9 pamintul. $i zise Avram lui Lot: ,Nu fie vrajba intru mijlocul mieu si al tau, si intre pastorii miei si intre pastorii tai, c& oameni fraji sintem noi. Tata, nu iaste tot pamintul inaintea ta? Osabeaste-te de mine, de vei tuin stinga, eu in dereapta, de tu in direapta, eu in stinga“. Si rédicindu Lot ochii lui, vazu tot imprejurul jarai Iordanului, pentru c& toatd era adapata, pind a nu surpa Dumnezeu Sodomul si Gomorul, ca gradina lui Dumne- zau, ca pamintul Eghipetului, pind a veni la Zogora. Si-s alease lui Lot tot imprejurul Tordanului, si sa radica Lot de la rasarit si 58 osebira cines de fratele su, Tara Avram Jacui in pamintul lui Hanan, iard Lot lécui in cetate projur fari sis puse cortul la Sodom. _ Iara oamenii cei dela Sodom, rai si pacdtosi inaintea lui Dumnezau foarte. Si Dumnezeu zise lui Avram, dupa ce s-au des~ parfit Lot de eatra dinsul: ,.Priveaste eu ochii tai si vezi den locul carele esti tu acum eatra amiaznoapte si cétra amiazazi, si c&tra rasi- rit si cdtré mare, Ca tot pamintul carelet vezi tu, fie fil voiu da si seminfiei tale pina in veacu. _ Si-f voiu face saminfa ta ca nasipul pamintului. De poate nestine numara nasipul pamintului, si saminfa ta se va numéra, Sculindu-te, umbla pamintul si in lungul lui si fn lat, fie fi-1 voiu da pre el, si seminfiei tale, fin veac*. $i radicindu-s cortul Avram, au mersu de au lacuit prejur stejariul de la ‘Mamvri, carele era la Hevrom, si zidi acolo jirtévnie Domnului, 10 u 2 1B 4 15 16 w 18 19 CAP XIV ara fu intru impardfia lui Amarfal, imparatul Senaar, si Arioh, imparatul Ellasar, si Hodologomor, imparatul Elamului, si Thargar, impératul SI iimbilor, Facurd razboiu cu Vala, impératul Sodomului, si cu Varsa, impératul Gomorului, si cu Senar, imparatul Adama, si cu Semovor, imparatul lui Sevoim, si impara~ 3 tul Valac, aceasta iaste Sigor. Acestea toti s-au adunat la Valea ceaea a Sarii, aceasta 4 iaste Marea Sarilor. Ani 12 slyjiia lui Hodologomor, si in a 13 ani s-au semetit. 5 Iara al 14 ani, veni Hodologomor si impa~ rafii ceia ce era cu el si taiard pre uriasii cei de la Astaroth si Carnain, si limbi tari fmpreuna cu dinsii, si pre somei, pre cei 6 den cetatea Saviei, Si pre horeii cei den munfii Seir, pina la Teremintho ai Faranii, care iaste in pustie. $i intoreindu-se, veniré la Izvorul Judecatii, acesta iaste Cadis, si thiard pre tofi boiarii lui Amalic, si pre amo- rrei, pre ceia ce licuia la Asason Thamar. Si iesi imparatul Sodomului si imparatul Gomo- rului si impératul lui Adama si imparatul lui Sevoim si impératul lui Valac, acesta iaste Sigor, si sa tocmira impotriva lor la razboiu la Valea Saraté, Citra Hodologomor, impiratul Elam, si Thargal, imparatul limbilor, si Amarial, imparatul Iui Senaar, si Arioh, imparatul lui Ellasar, cei 4 imparafi cétré cei 5. SiValea cea Sarata - fintini de zmoalé, si fugi imparatul Sodomului si imparatul Gomo- rului si cézurd acolo, iara ceia ce-au rémas au fugit la munte. Si luara muntele si prédar& cilarimea toata, a Sodomului si a Gomorului, si toate avuturile lor, si sa duséra. Si luara pre Lot, pre feciorul fratelui lui Avram, si toate unealtele lui si sa duséra, pentru ca Tacuia la Sodom. Si mergind unul dentru cei scpati, spuse lui Avram celui trecut. $i el lacuia cAtré stejariul Mamvriii Amoreului, fratelui lui Eshol si fratelui lui Efnan, carii era impreuna-lacuitori Iui Avram. Si auzind Avram cum s-au robit Lot, nepotul lui, numara pre ai lui oameni de casi, 300 si 18, si goni dupre dinsii pina la Dan Si cazu asupra lor noaptea, el si slugile lui, gi-i lovi pre ei si-i goni pina la Hova, carea iaste de-a stinga Damascului. $i intoarse toata cilari- ‘mea Sodomului, si pre Lot, nepotu-sau, au fintorsu, si toate unealtele lui, si muierile, si norodul. Si iesi imparatul Sodomului in timpinarea lui, dupa ce s-au intorsu el de la taiarea lui Hodologomor si imparatilor ce era cu el, la Valea lui Savi, acesta era Cimpul impirafilor. Si Melhisedec, imparatul Salimului, scoase pline si vin, si era preot al Dumnezeului celui Nalt. Si blagoslovi pe Avram $i zise: ,Blagoslovit Avram lui Dum- nezeu celui Nalt, Care au zidit ceriul si pamintul. Si blagoslovit Dumnezeu cel Nalt, Carele au dat vréjmasii tai supt mina ta!" Si-i deade lui zeciuiald den toate. Si zise imparatul Sodomului cétré Avram: ,Da-m oamenii, iard cali fine-fi-!* Gi zise Avram cétra impiratul Sodomului: ,Jntinde-voiu mina mea cAtra Domnul Dumnezeu cel Preainalt, Care au zidit ceriul si pamintul, De la streangu pina la legatura incdltamintei de voiu lua de ale tale toate, pentru ca s& nu zici ci: ‘Am imbogafit eu pe Avram’, Afard den cce au mincat voinici sia pari oamenilor ce-au mersu impreuni cu mine, Eshol, ‘Avnan, Mamvri, acestea vor lua parte“ cap xv 10 w 12 1B 4 16 ww 18 19 20 21 22 23 24ard dupa cuvintele aceastea, sé facu cuvintul lui Dumnezeu cétré Avram, in videania nopfii, zicind: Nu te teame, Avrame, Eu fi-ajutorescu, plata ta multa va fifoarte". Si zise ‘Stapine Doamne, ce vei da mie? Eu pier fard feciori, iar feciorul Mahse, al slujni- 3 cii meale, acesta - Damascos Eliezer“. Si zise Avram: ,De vreame ce mie nu mi-ai dat saminfi, iara poslusnicul mieu mA va mos- 4 teni*, ‘Si indaté glasul Domnului sé fécu catra dinsul,zicind: ,Nu te va mosteni acesta, ce cela ce va iesi dentru tine, acela te va mos- 5 teni*, —Si-l scoase pre dinsul afara si-i zise lui: ,Caut dard in ceriu si numéra stealele, de vei putea,numara pre eale! Si zise: ,,Asa va fi 6 semenfia tal“ Si crezu Avram pre Dumne- 7 zeu sii sa socoti lui intru direptate. Si zise catra dinsul: ,Eu - Dumnezéu, Care te-am scos den fara haldeilor ca sé-fi dau pamintul 8 acesta si-t mostinesti*. Si zise: ,Stapini- toare Doamne, dupre ce voiu cunoaste ed voiu 9 mosteni pre acesta?“ $i zise lui: ,la Mie juncé tretina si capra tretina si berbeace tre- tin, si turturea si porumbu". Si le luo Lui toate aceastea si le imparfi pren mijloc si le puse aceastea cu fafa una catré alta, iara pasa rile nu le imparfi. Si s& pogoriré pasarile pre trupurile despicaturile lor, si sezu cu din sele impreund Avram. lara in apusul soa- relui, amefalé cézu la Avram $i, iatd, frie in- tunicoasé mare cézu pre dinsul. Si sa grai cétra Avram: ,Stiind vei sti cum sementia ta instreinata va fi in pémintul nu al ei, si-i vor robi si-i vor chinui pre dingii gi-i vor smeri pre dingii 400 de ani. Tard limba cériia vor sluji voiu judiea-o Eu, iara dupa aceasta vor esi cu gatire mult." Tara tu vei mearge la parinfii tai, hranindu-te intru pace si intru bitrineafe bune. Iara in a patra semintie, 8 vor intoarce aicea, pentru ca pacatele amo- reilor nu s-au plinit pind acum“, Tara de same ce fu soarele citra apus, para si fécu itd, cuptoriu afumindu-sa si faclii de foc carele au trecut pren mijlocul despicaturilor acestora. Intru aceaea zi fagédui Dumne- zu lui Avram,zicind: ,Seminfiei tale voiu da pamintul acesta, den apa Eghipetului pind in apaceamareaEfratului: | Pre chenei, si pre chenezei, si pre chedemonei, _ Si pre hetei, sippre ferezei, si pre rafaini, | Si pre amorei, si pre hananei, si pre evei, si pre ghenesei, si ‘pre evusei“. 10 a 12 13 4 15 16 WW 18 19 20 21 CAP XVI 1 [BBPBB ara Sara, muiarea lui Avram, nu-indg- be pA tea lui; si era la dinsa o slujnica eghipti- 2 M-EGY neandcariineranumele Agar. Sizise s Sara citra Avram: até, ma-nchise Domnul a nu naste; intré inléuntru cd ‘rd slujnica mea, pentru ca sa faci feciori den- Facerea truvea, Si asculté Avram glasul Sarei; si luindu famesia lui Avram pre Agar eghipti- neana, slujnica ei, dupa 10 ani ce-au lacuit Avram in pémintul lui Hanan, si o deade lui Avram, barbatului ei, lui fameaie, Si intra ‘inlduntru cétré Agar si zemisli; si vazu cd au luat in zgéu si s& necinsti stapina inaintea ci. Si zise Sara cétré Avram: ,Strimbatate am de citra tine, Eu am datroaba mea in sinul tau. si,vazind ca are in pintece, m-am necin- stit inaintea ei, Judece Dumnezu intra mine si intre tine“. Si zise Avram citré Sara: platé slujnica ta in mfnile tale, f& cu dinsa cumu-} va plicea fie! $i o supra pre dinsa Sara, sifugidelafajaei. Sioafla predinsa ingerul Domnului Dumnezau la izvorul apet fn pustie, pre pamint, pre calea lui Sur. Si zise ei ingerul Domnului: Agar, slujnica Sarei, de unde vii? Si unde mergi? Si zise: »De fafa Sarei, stapfnii meale, eu fug'. Si ise ei ingerul Domnului: ,,Intoarce-te catré stipina ta si te smereaste supt minile ei", Si zise ei ingerul Domnului: ,.Inmul- find inmulfi-voiu séminfa ta, si nu s va numéra de mulfime’. Si zise ei ingerul Domnului: ,.ata, tu in pintece ai si vei naste fiiu si vel pune numele lui Ismail, pentru cé au ascultat Domnul smereniei tale. Acesta va fi mojic om, minile lui pre tofi si minile tuturor pre dinsul, si inaintea feafii tuturor fratilor lui valacui*. Sichemé Agar numele Domnului Celuia ce graia cétr dinsa: ,Tu - Dumneziu 10 u 12 13 aceasta au numit fintina aceaea ,Fintiné naintea ciriia am vazut"; iat ~ intra mijlocul lui Cadis si intru mijlocul Varah, Si nascu Agar lui Avram fecior, si-i puse Avram numele feciorului séu, ce i-au ndscut lui Agar, Ismail. Si Avram era de 86 de ani cind nascu Agar pre Ismail Iui Avram. CAP XVII i fu Avram de 90 si 9 de ani, si [Domnul lui Avram gizise lui: ,Bu sint [Dumnezdul tu, si fii bineplicut fnaintea Mea. Sitefacurat. Sivoiu Jpune fagiduinja Mea intre mijlocul ‘Mieu si intre mijlocul tau, si te voiu inmulfi foarte". Si cizu Avram pre fafa lui; si-i grai lui Dumnezau, zicind: $i Eu, iaté, faga- duinja Mea cu tine, si vei fin mulfime de limbi tati. Si nu se_va mai chema numele téu de acum Avram, ce va finumele téu Avraam, pentru ci team pus pre tine pirinte a limbi multe. Si te voiu creaste foarte, foarte, si te ‘voiu pune intru limbi, siimparafi dentru tine vor fesi, Si voiu intiri fagéduinfa Mea intra 15 16Facerea ‘ijlocul tau si intre mijlocul seminfi tale dup tine, intru rudele lor, intru fagdduinja veacinica a-f fi fie Dumnezau si seminfii tale dupa 8 tine. Si} voiu da fie si semintii tale pamintul care nemernicesti, tot pamintul lui Hanaan, intru fineare veacinicd, si voiu fi lor 9 Dumneziu“. Si zise Dumneziu cétra Avraam: Jara tu fagdduinfa Mea sa o pazesti, si seminfiei tale, intru rudele lor, dupa fine. Si aceasta iaste fagaduinta carea vei pazi intru mijlocul Mieu si intre voi, si intre mijlocul seminfiei tale dupé tine, intru neamurile lor: Sa si obrezuiascé voao tot ce € parte barbiteascd; $i va vef obrazui trupul acoperirei marginil voastre, si va fi intru semnu de fagéduinfa intru mijlocul Mieu si voao. Si copilul de 8 zile sa va obrezui voao, toatd partea birbateascé, intru semi fille voastre, cel nascut in casa ta, si cel cum- pirat pre argint, si den tot fiiul strein, carele nu iaste dentru seminfia ta, cu obrezanie sé va obrezui cel niscut al casei tale, si cel pre argintu cumpérat. i va fi fagéduinta Mea preste trupul vostru, intru fagiduinfa veaci- ica. Si ce va fi parte barbateascd neobre- zuit, carele nu va obrezui trupul,acoperirei marginii lui in a opta zi, sa va piarde sufletul acela dentru rudenia lui, pentru c& au stricat fagiduinja Mea‘. $i zise Dumneziu lui Avram: Sara, fameaia ta, nu se va chema numele ei Sara, ce Sarra fi va fi numele ei. $io voiu blagoslovi pre dinsa, si-} voiu da fie dintru dinsa fitu, si-1 voiu blagoslovi pre insul, si va fi in limbi, si imparafi limbilor dentru dinsul vor fi". Si cézu Avram pre fata lui gi rise gi zise intru cugetul lui zicind: »De s& va naste fiiu celui de 100 de ani? Si Sarra, de 90 de ani fiind, va naste?* Si zise Avraam citra Dumnezdu: Ismail, acesta traiascd inaintea Ta! $i zise Dumneziu cétra Avraam: Asa, iaté, Sarra, fameaia ta, va naste fie fecior si vei numi numele Tui Isaac, gi voiu intari fagdduinfa Mea catra dinsul intru fagiduinta veacinicd, ca sa fiu lui Dumnezdu, si seminfiei lui dupa dinsul. Tara pentru Ismail, iata ca te-am ascultat si iata cd l-am blagoslovit pre dinsul, sil voiu inmulfi pre dinsul foarte, 12 limbi va naste, si-l voiu da pre dinsul in limba mare. Tard fagiduinja Mea voiu intari-o catra Isaac, carele va naste fie Sarra fntru aceasta vreameintrucelalalt anu". Si savirsi Dum- nezu gréind cétra dinsul, si SA sui Dumneziu 23 de la Avraam. Si luo Avraam pre Ismail, fiiu-siu, si pre tofi cei nascufi in casa lui, si pre tofi cei cumparafi pre argint, si 10 n 2 1B 4 15 16 7 18 19 20 ai 22 iu tot birbatul dentru oamenii den casa lui Avram, si le tia marginile acoperemintului trupului intru vreamea aceiia zile, dupa cum au grait lui Dumnezdu. $i Avraam era de 90 gi 9 de ani cindu-s obrezuia marginile trupului acoperemintului lui. Tard Ismail, fiiul lui, era de 13 ani cindu-s taia acoperemintul marginii trupului lui, Tara intra vreamea celia zile s-au obrezuit Avram si Ismail, fitul lui, Si tofi barbafii casei lui, si cei niscufiin ‘casi, si cei cumparafi pre argint dentru alte feliuri de limbi, si-i obrezui pre ei. CAP XVIIT Sa ivi lui Dumnezau cétra stejariul Jde1a Mamvri, szind ella usa cortului lui ineamiazazi. $i ciutind cu Hf ochii tui vazu si, iata, trei Barbati sta id deasupra lui si vazind pre Bi, alerga intru intimpinarea Lor de la uga cortului lui gi s inchina pre pimint $i zise: ,Doamne, de am aflat doara har inaintea Ta, nu treace pre robul Tau! Ss aduci dard apa si s& speale picioarele Voastre, si VA racori supt copaciu. Si voiu lua piine si vet minca, si dupa aceasta ve} treace la calea Voastra, pentru care lucru V-af abatut la sluga Voastra". Si zisdra: Asa fa, dupé cum ai zis“. Si sirgui Avraam la cortu la Sarra si zise ei: ,Grabeaste si friminta trei masuri de faina curata si fé azime". Sila vaci au aler- gat Avraam si au luat vifel moale si bun, sit deade slugii, si-l pripiia sil facd. Si luo unt, si lapte, si vifelul care I-au facut, si le puse fnaintea Lor si mincara; si el sta lings Dinsii supt copaciu. Si zisara edtré dinst Unde iaste Sarra, fameaia ta?" Si el,réspun- zind, ise: ,Iati-o la cortu". Si zise: , lata, intoreindu-Ma voiu veni cétra tine, la vreamea aceasta in ceasuri, si va zimisli fecior Sarra, fameaia ta“. Si Sarra auzi, ctr usa cortului fiind, dupa dinsul. $i Avraam si Sarra - prea batrini, indelungati de zile, si pardsira la Sarra a se face ceale ce au pre sine fameile. $i rise intru sine Sarra, zicind: ,.Ined nu mi s-au facut mie pind acum, si stapinul mieu - prea batrin*. Si zise Domnul citra Avram: Ce cd au risu Sarra intru sine,zicind: ‘Oare adevarat voiu naste, si eu am imbatrinit?” Au doaré nu si poate ling’ Dumnezau cuvintul? La vreamea aceasta Ma voiu intoarce la tine in ceasuri, si va fila Sarra fecior“. $i sa lepada Sarra, zicind: ,N-am ris“, pentru ci s-au temut. $i ise: ,Ba, ce ai ris". i sculindu-Se de acolo Barbatii, cdutara asupra Sodomului $i 24 25 26 21 10 uw 12 13 rvs 15 1612 Gomorului, si Avraam mergea impreund cu Dinsii, petrecind pre Ei, Taré Dornnul zise: Nu voiu ascunde Eu de Avram, sluga Mea, carele Eu facu. Tard Avraam,facindu-se, va fiintru limba mare si mult, si sa vor blagoslovi intru el toate limbile pamintului. Pentru ca stiiam cum va invafa pre feciorii lui, si casa lui dupre dinsul, si vor pézi caile lui Dumne- zu ca sd fac dereptate si judecata, pentru ca si aducd Domnul asupra lui Avram toate cite au grait catra dinsul*, $i zise Domnul: »Strigarea Sodomului si a Gomorului sé inmulfi cétra Mine, si pacatele lor mari-s foarte. Deacii, pogorind, voiu vedea de dupre strigarea lor ce vine eétré Mine facu, iara de nu, ca sa sti". Si intorcindu-Se de acolo, Barba venira la Sodom; si Avraam era inca stind fnaintea Domnului. $i apropiindu-se Avraam, zise: ,Nu piarde impreuna pre cel derept cu cel necurat, si va fi cel dirept ca si cel necurat, De vor fi 50 de direpti in cetate, piarde-vei pre ei? Nu vei lisa tot locul pentru acei 50 de direpfi, de vor fi intr-insa? Nice fntr-un chip si nu faci Tu ca cuvintul acesta, ca si ucizi pre cel direptu cu cel necurat, si va fi cel dirept ca si cel necurat! Nice intr-un chip! Cela ce judeci tot pamintul, niu vel face judecaté?" $i zise Domnul: ,De voiu afla la Sodom 50 de direpti in cetate, voiu asa tot locul pentru dinsii*, Si réspunzind Avraam, zise: ,Acum incepuiu a grai cétra Domnul mieu, iaré eu sint pamint si cenusd. Dard de se vor imputina cei 50 de direpti in 40 si 5, piarde-vei pentru acei 5 toatd cetatea?" Si zise: ,Nu voiu piarde, de voiu afla acolo 40 iS. “Si adaose inci a grai catra dinsul si zise: ,Dara de se vor afla acolo 407* Si zise: ,Nu voiu piarde, pentru cei 40°. Si zise: SA nu fie, Doamne, ceva de voiu sri, dara de se vor afla acolo 30? $i zise: »Nu voiu piarde, pentru 30%. Si zise: De ‘vreame ce am a grai ctr Domnul, dara de se vor afla acolo 20? $i zise: ,Nu voiu piarde, pentru acei 20", Si zise: Sa nu fie ceva, ‘Doamne, de voiu grai inca de o data? Dara de se vor afla acolo 10? Si zise: ,Nu voiu piarde, pentru cei 10“, Si Se duse Domnul dupa ce au pardsit graind cu Avraam, si Avraam s-au intorsu la locul lui. wv 18 19 20 at 22, 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 CAP XIX i veniré cei doi Ingeri 1a Sodom seara, si Lot sédea lingd cetatea Y Sodomului; si vazind Lot, sa scula } intru-ntimpinarea Lor si sa inchina 44 cu fafa pre pimint si zise: +,lata, Dommilor, abatefi-Va la casa slugii Voastre si odihnit, si spala} picioarele Voastre si = Bila, 1688 Facerea minecind ve} mearge la calea Voastré*, Si zisera: ,Ba, in ulifa vom odihni“. Si siliia pre Dinsii si Sa abaturd la dinsul si intrara in casa lui. $i ficu Lor ospaf, si azime au coptu Lor, si mincara mainainte decitadormi. $i oamenii cetiii, sodomiteanii, incungiurara casa, den tinér pind in bétrin, tot norodul impreuna. Si chema afara pre Lot si zicea catra el: ,Unde sint Ceia ce-au intrat la tine noaptea? Scoate-I pre Dinsii la noi ca si ne facem impreuna cu Ei“. Si iesi Lot catra ei denaintea usii, si usa o trase dupre el si zise catra dingii: Nice intr-un chip, frafilor, nu vaduce}! Iara sintla mine feate carele n-au cunoscut barbat; scoate-le-voiu pre eale la voi si va facet treaba cu eale dupa cum va plicea voao, numai la Oamenii acestea sé nu face} strimbatate, pentru céci au intrat supt acoperemintul stilpilor miei“. $i zisera: »Fereaste-te, acolea ai intrat a nemernici; nu si judecatd a judeca? Acum dara te vom chinui mai rau pre tine decit pre Ei*. Si siliia pre om, pre Lot, foarte, si s& apropiaré afard la ug. Tar Barbafii, intinzind mfnile, au tras inlauntru cétra Dingii pre Lot in casa, si usa casiioinchisera. Tar pre oamenii ce era la usa casil i-au lovit cu orbire, den mic pind in mare, si sa slabird ciutind usa. Si ziserd Oamenii cétra Lot: ,Jaste fie cineva aicea, gineri au feciori au feate? Au altcineva de-} iaste al tau in cetate, scoate-I dentru locul acesta, Pentru cd Noi stricim Jocul acesta, pentru cé s-au indlfat strigarea lor inaintea Domnului, si Ne-au trimis pre Noi Domnul si © sfarimam pre dinsa“. $i iesi Lot si grai catra ginerii lui ce-i luase featele lui gi le zise: »Sculati-va si iesit, den locul acesta, pentru c& va si farime Domnul cetatea“. Si si parua batjocori inaintea ginerilor lui gi, cind sé féicu dimineata, gribiia Ingirii pre Lot, zicind: »Sculindu-te, ia fameaia ta si ceale doao feate ale tale ce ai si iesi afara, pentru ca sé nu pieri si tu impreund cu nelegiuirele cetatii*. Si sa turburaré si apucara Ingerii mina lui si mina muierii lui si minile a doo feate ale lui, pentru ed nu S-au indurat Domnul de dinsul. Si fu cind i-au sos pre dinsii afaré, Si zisera: ,Mintuind mintuiaste sufletul tau; sé nu caufi inapoi, nice sé stai in tot imprejurul Jocului; la munte te mintuiaste, cas nu te apuce impreund cu dinsii*. Si zise Lot cétré Dingii: ,Rogu-ma, Doamne, De vreame ce-au aflat sluga Ta mila inaintea Ta, si maris dereptatea Ts care faci pre mine ca si ‘rdiascd sufletul micu, ard eu nu ma voiu putea mihtui la munte, ca si nu mi apuce realele si 10 1 12 13 4 18 1920 ai 22 23, 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 Facerea voiu muri, Tat cetatea aceasta aproape,ca si scap acolo, care iaste mica, acolo ma voiu mintui, Nu iaste mica? Si va trai sufletul miew pentruTine*. Sizise lui: ,Jeta, M-am ciudit de fata ta pre cuvintul acesta, pentru ca sé nu surpe cetatea pentru carea ai grait. Deci grabeaste ca sa scapi acolo, pentru cd nu voi putea a face lucru pind vei mearge tu acolo* Derept aceaea au numit numele cetafil acetia Sigor. Soarele au iesit pre pémint, si Lot au intrat in Sigor. $i Domnul au plouat pre Sodom si pre Gomor iarba pucioasa i foc de la Domnul den ceriu. $i au surpat cetifile aceastea, si tot imprejurul, si pre tofi citi lacuia in cetati, si toate cite rasar den pimint, $i cduté muiarea lui indirat si sa facu stilpu de sare. Si minecd Avraam demineafa la locul unde sta inaintea Domnu- lui, Si céuté spre fafa Sodomului sia Gomorului si spre fata pamintului, de imprejurul locului, si vazu: $i iatd, sd suia para de foc den pamint, ca o vapaie de cuptoriu. Si fu dupre ce sfarima Domnul toate cetitile de pe imprejur, 15 aduse Dumnezau aminte de Avraam si scoase pre Lot afara den mijlocul surparii, cind surpa Domnul cetéfile intru care lécuia Lot fntr-insele, $i iesi Lot den Sigor si sedea in munte, si amindoao featele Jui eu dinsul, pentru cd s-au temut a lécui in Sigor, si lécui in pestera, el si featele lui cu dinsul. _ Si zise cea mai batrind catré cea mai tinara: ,Parintele nostru iaste batrin, si nime nu iaste den pamint carele sa sé impreune cu noi, dupé cum iaste obiceaiul a tot pamintul. Vino, dara, sé adapam pre tatal nostru cu vin si 88 dormim cu dinsul si sa radi- cam den tatal nostru siminja“. $i adiparé pre tatal lor cu vin in noaptea aceaea si, fntrind inléuntru cea mai batrina, au dormit cu tatAl ei in noaptea aceaea; si nu stiia cind dor- mila el sicind s& scula. Si fu a doao zi, si zise cea mai batrina cétra cea mai tinara: ,Tata cd am dormit ieri cu tatal nostru; si adipam pre dinsul cu vin si intru aceasta noapte siintrind, te culcd tu cu el, si sd rédicdm den tatal nostru sdminja". $i adapard si intru aceea noapte pre tatal lor cu vin si, intrind inlauntru cea mai tinara, dormi cu tatal ei; si n-au stiut cind s-au culcat cu ea si cind s-au sculat, Si zamnislira amindoao featele lui Lot den tatal lor. Si nascu cea mai mare fecior si-i chema numele lui Moav, zicind Den taté- mieu“, Acesta e tata moaviteanilor, pind in ziua de astizi, Si ndscu cea mai tindra fecior si chema numele lui Aman, ,Fiiu rudii meale“ zicind. Acesta iaste tatél amaniteani- Jor, pina in ziua de astazi. 13 CAP XX { pureeasa de acolo Avram la pamint ‘ctr amiazazi si lécui intru mijlocul Cadis si fntru mijlocul Sur, si léeui la } Si zise Avraam pentru Sarra, fameaia lui, cum ,Sor iaste mie“, cé s temu sé zicd ,,Fameaie~m iaste, pentru ca sé nu-l uciga pre dinsul oamenii cetifii pentru dinsa. Si tremise Avimeleh, imparatul gherarilor, g-au luat pre Sarra. Si Intra Dumnezau cétra Avimeleh in somnu noaptea si zise lui: , Lata, tu mori pentru muia~ rrea carea ai luat, si ea iaste impreunaté cu bar~ bat". Si Avimeleh nu s-au intins la dinsa gi zise: ,Doamne, limba nestiind si dirept vei piarde? Au doard nu mi-au zis mie el cum ‘Sor mie iaste’? Si ea mi-au zis mie: ‘Frate mie iaste’. Intru inima curata si in dereptatea minilor am facut aceasta‘. $i zise Dumne- zéu in somnu: Si Eu am cunoscut cum cu inema curata ai facut aceasta, si Eu nu M-am indurat de tine, ca s& nu gresesti tu cétré ‘Mine, pentru aceasta nu te-am lasat s& te atingidedinsa. Iara acum dé indarét muia rea omului, pentru céce proroc iaste si se va rruga pentru tine si vei trai; iard de nu o vei da indarat, vei cunoaste cum tu vei muri si toate ale tale". Si mineca Avimeleh dimineata si chema pre toate slugile lui si grai toate cuvintele aceastea in urechile lor si s temura tof camenii foarte. $i chema Avimeleh pre Avraam si-i zise lui: ,Ce ai facut aceasta noao? Cindai sa nu fim gresit ceva catra tine, pentru cice ai adus preste mine si preste imparajia mea pacat mare? Faptul carele nime nu-l va face mi-ai facut mie. Si zise Avimeleh cétra Avraam: ,Ce socotind ai facut aceasta?“ $i zise Avram: ,Pentru cd am zis: Cindai nu iaste teamere de Dumnezau in locul acesta, si pre mine ma vor omori pentru fameaiamea. Ca si adevarat de pre tatd sor im iaste, iard nu den mums, si mi s& fcu mie sifimeaie, $i fu cindu m-au scos Dumne- ziu den casa tatini-mieu, si i-am zis ei: Aceasté direptate sd faci asupra mea: in tot Jocul unde vom intra, acolo zi pentru mine cum ‘Frate-m iaste.”“ $i luo Avimeleh 1000 de didrahme, oi si vifei, slugi si slujnice, si au dat lui Avraam, si-i deade indarat pre Sarra, fameaia lui, Si zise Avimeleh cétré Avram: ,Jata pamintul fnaintea ta, unde- va placea, lacuiaste“, Tard Sarrei zise: ,Jaté, am dat 1000 de didrahine fratelui tau, acestea vor fi fie intru cinstea obrazului tau si a toate cite-s cu tine, si tot adevarat graiaste.“ Si si rugd Avraam catra Dumnezeu, si vindecd Dumnezeu pre Avimeleh, si pre fameaia lui, si pre slujnicele lui; si ndstea. Pentru ca 1B 1“ 15 16 a7 1814 Facerea Inchizind inchise Dumnezeu denafard tot zgiul intru casa Iui Avimeleh, pentru Sarra, fameaia lui Avram. CAP XxI $y i Domnul socoti pre Sarra dupa cum zise si fécu Domnul Sarrei dupa cum grai. Si zamislind, ndscu Sarra lui Avraam fecior la batrineate, la vreamea dupa cum i-au grait lui Domnul 3 Si numi Avraam numele feciorului su ce i s-au nascut Iui, carele i-au nascut lui Sarra, 4 Isaac. Si obrezui Avraam pe Isaac ina opta, zi, dupa cum i-au poruncit Iui Dumnezeu. 5 Avraam era de 100 de ani cind is-au nascut lui 6 Isaac, fiiul lui. Si zise Sarra: ,Ris mi-au facut Domnul, pentru cé cine va auzi_ sa va 7 bucura impreuna cu mine“. $i zise: ,Cine va povesti lui Avraam cé apleacd pruncul Sarra? Pentru ed am nascut fecior la batrine: 8 file meale“, Si crescu copilul si sé infarc, si facu Avraam ospatu mare in ziua care s-au 9 infarcat fiiu-sdu Isaac. Si vazind Sarra pre feciorul Agarei eghiptineanii, carele sa nascuse lui Avram, jucindu-se cu Isaac, feciorul 10 ei, Si zise lui Avraam: ,Goneaste pre aceasta slujnica si pre feciorul ei, pentru cé nu va mosteni feciorul slujnicii cu feciorul mieu 11 Isaac’. Si foarte greu se paru cuvintul fnaintea lui Avraam, pentru feciorul séu 12 Ismail. Si zise Dumnezau lui Avraam: Nu fie inaintea ta greu pentru copil si pentru sluj- toate cite va zice fie Sarra, asculta glasul ei, pentru ca intru Isaac se va chema fie 18 semintie. lard si pe feciorul slujnicii aces- tiia, intru limba mare il voiu face pre dinsul, 14 pentru cd seminfia ta iaste". Si sa sculd Avram dimineata si luo pline si un foale de apa si deade Agarei; si-i puse pre umir si copilul si o goni pre dinsa. $i mergindrataciia 15 pren pustie spre Fintina Jurémintului. Si sa firsi apa den foale, si lepéda copilul supt un 16 brad. $i mergind,au gezut in preajma lui, departe ca 0 progea de arcu, pentru ca zise: »Nu voiu vedea moartea copilului mieu" Sezu impotriva de departe, si strigind copilul 17 plinse. $i asculta Dumnezeu glasul copih lui, den locul unde era, si strigd ingerul lui Dumnezeu pre Agar den ceriu si zise ei: ,Ce iaste, Agar? Nu te teame, pentru cé au auzit Dumnezeu glasul copilului tau, den locul unde te. Scoala-te si ia copilul si-l fine cu mina ta pre dinsul, pentru ca in limbé mare 19 voiu face pre dinsul". Si deschise Dumne- zeu ochii ei si vizu fintind de apa vie si mearse de umplu foalele de apa si adapa 20 copilul. $i era Dumnezau cu copilul, si crescu $i lacui in pustie si sa féicu arcas. 21 Si lacui in pustiiul lui Faran, si-i lub ui mumé-sa muiare din pamintul Eghipetului. 18 i fu intr-aceaea vreame, si zise Avimeleh si 22 Ohozath, carele au luat pre noru-sa, si Filoh, voivodul puterii Iui, catré Avram zicind: »Dumnezeu e cu tine intru toate cite faci. Deei acum juré-mi pre Dumnezeu cum nu-m 23 vei face strimbatate, nice seminfii meale, nice numelui mieu, ce dupa dereptatea carea am facut cu tine, vei face cu mine, si pémintului intra carele te-ai salasluit intr-insul". Si 24 zise Avraam: ,Eu ma jur’, Si mustré 25 ‘Avraam pre Avimeleh pentru fintinile apei ce au luat slugile lui Avimeleh, $i zise lui Avi- 26 meleh: ,.N-am stiut cine au facut fie lucrul acesta; nice tu mi-ai spus, nice eu am auzit, faré numai astazi*. Si luo Avraam oi si 27 vifei, si deade lui Avimeleh, si au pus amindoi fagdduinfa. Si au pus Avraam 7 mielusife 28 de oi singure. Si zise Avimeleh cétra 29 Avraam: ,Ce sint ceale 7 mielusife ale oilor ‘acestora care le-ai pus singure? Si zise 30 Avraam: ,Pentru c& aceaste 7 miclusife vei Jua de la mine, ca’si-m fie de marturie c& eu am spat aceasta fintina“. Pentru aceaea 31 au numit numele locului aceluia Fintina Jur mintului, ci acolo au jurat amindoi, Si toc- 32 miré amindoi fagdduire la Fintina Jurémintu- lui, Sis sculé Avimeleh si Ohozath, ce tinea pre noru-sa, si Filoh, voivodul puterei lui, si sa intoarse la pamintul filistiimilor. Si 33 risidi Avraam farina la Fintina Jurdmintului si au chemat acolo pe numele Domnului Dumnezeu veacinicu. i sélislui Avraam 34 fntru pamintul filistiimilor zile multe CAP XXII i fu dupa cuvintele aceastea, Dum- 1 WW nezeu ispitiia pre Avram si zise lui: Avraame, Avraame!” Si zise: ,laté leu! Si zise: a pre fiful tau cel 2 Cad iubit, pre Isaac, pre cel ce ai iubit, si pasé la pamintul cel nalt si-l fa pre dinsul acolo jirtva pre unul dentru munfi, carele- voiu zice fie. Si sculindu-se Avram dime- 3 neafa,ig insémara magariul séu si luo cu din sul doaua slugi si pre Isaac, feciorul lui, si, taind leamne pentru jirtva, sculindu-se, ‘mearse gi veni la locul unde-i zise lui Dumne- zeu atreia zi. $i cfutind Avraam cu ochii, 4 vazu locul de departe. Si zise Avram slu- 5 gilor sale: ,Sadefi aicea cu magariul, iar eu si copilasul vom mearge pina acii si, inchinin- du-ne,nevomintoarcelavoi". SiluoAvraam 6 Ieamnele jrtvei si le puse pre Isaac, feciorul lui, si luo'a mind focul si cufitul si sa dusiré amindoi dempreuna. Si zise Isaac citré 7 Avraam, tatal lui: , Tata! Si el zise: ,Ce iaste, fiful mieu?* — lata focul si leamnele, unde iaste aia jirtvei?“ " Si zise Avraam: ,Dumnezéuls 8 va vedea Lui oaia pentru jirtva, ful mie". $iFacerea 9 mergind amindoiimpreuna, _ Venira la locul carele i-au zis ui Dumneziu. Si au urzit acolo Avraam jirtavnicul si puse leamne deasupra si, impiedecind pre Isaac, fiiul sdu, il puse pre dinsul preste jirtavnic, deasupra leamnelor. $i tinse Avram mina sa si-s ia cufitul sé junghe pre fiul siu. Si chema ingerul Domnului den ceriu si zise: ,Avraame, ‘Avraame! Si el zise: lata eu", "Si zise: SA nu+ pui mina asupra copilului, nice sé faci lui nemicé, c& acum am conoscut cd te temi tu de Dumnezau, si te-ai indurat de fiiul téu cel iubit, pentru Mine". $i cdutind ‘Avram cu ochii lui vazu si, iatd, un berbeace prins intr-un sad savee de coarne. $i mearse ‘Avraam si luo berbeacele sit aduse a face jirtvé pentru Isaac, fiul lui, Si numi ‘Avraam numele locului aceluia ,Domnul au vazut“, pentru ca sa zicd astazi: ,.In munte Domnul Se-au ivi", Si chema ingerul Domnului pre Avraam al doilea rind den ceriu, zicind: ,Asupra Mea M-am jurat, 2ice Domnul, pentru care lucru ai facut cuvintul acesta gi te-ai indurat de fiiul tau cel iubit, ‘Cu adevarat blagoslovind te voiu blagoslovi si muljind voiu mulfi seminfia ta ca stealele ceriului si ca nasipul cel dupe farmurele marei, si va mosteni semintia ta cetitile nepriatinilor. $i se vor blagoslovi intra seminfia ta toate limbile pamintului, pentru care ai ascultat glasul Mieu", $i sd intoarse Avraam catra slugile lui gi,seulindu-se,s8 duserd la Fintina Juramintului si licui Avraam la Fintina Juramintului. $i fu dupa cuvintele aceastea, si sé poronei lui Avram zicind: lata, nascu Melha gi ea fii lui Nahor, fratelui tau, Pre Uzu, intfiu ndscut, si pre Vaix, fratele lui, si pre Camoil, tatal sirilor, Si pre Hazad si pre Nazaf si pre Faldes si pre Eldaf, Si pre Vathuil. Si Vathuil au nascut pre Reveca, Sint 8 feciori acestea care i-au nascut ‘Melha lui Nahor, fratele lui Avraam. Si fiitoarea lui, anume Reima, au nascut si ea pre Ta- vvee gi pre Taam si pre Tohos si pre Moha'. 10 st 2 13 4 15 16 WW 18 19 20 21 22 23 CAP XXIII gy i fu viafa Sarrei ani 100 si 20 si 7. ‘Si muri Sarra in cetatea Arvue, care iaste in vale, aceasta iaste Hevron, in pamintul Hanaan, Si veni Avraam ca sa plinga pre Sarra si si jéluiasca. Si s sculé Avraam de la mortul sau si zise Avram feciorilor lui Het zicind: __,.Strein gi nemearnic sint eu cu voi. Dafi-m mie dard ‘mosie de mormint cu voi si voiu ingropa mor- 5 tulmieudelamine“. Si réspunserd feciorii 6 lui Het catré Avraam,zicind: Nu, doamne, ce asculta pre noi: Imparat de la Dumne- zau tu esti intru noi, intru ceale alease ale noastre morminturi ingroapé-{- mortul téu, pentru c nice unul dentru noi va opti mor- mintul Jui de tine ca s& ingropi mortul tau acolo‘. Si sculindu-se Avram, sé inchina norodului pamintului feciorilor lui Het Si grai cétra dinsii Avram zicind: ,De avet la sufletul vostru ca sd ingrop mortul miew denaintea feafii meale, ascultafi-ma si graif pentru mine lui EfromaluiSaar Sim dea mie pestira cea indoit care iaste a lui, cea ce iaste fn partea arinii lui. Pre argint ce va fi vreadnica, si-m dea mie aceasta ce iaste intru voi, intru agonisire de mormint*. Si Efron sdea intru mijlocul feciorilor lui Het. $i raspunzind Efron Heteul cétré Avraam, au zis celor ce aud, feciorilor lui Het si celor ce intra fn cetate, tuturor zicind: ,Lingé mine fii, doamne, si ma asculta: farina si pestira care inste intr-insa fie o dau. Naintea tuturor ceté- feanilor miei, dat-am fie. Ingroapa mortul tau‘, $i sa inchind Avraam inaintea norodului pimintului si feciorilor lui Het Si zise lui Efron la urechi, fnaintea a tot norodul pamintului: ,.De vreame ce in partea mea esti, asculté-ma. Argintul farinii ia-l de la mine, si voiu ingropa pre mortul mieu acolo*. ‘Si raspunse Efron lui Avraam, zicind: Nu, doamne, pentru ci am auzit. Cum, 400 de didrahme de argint intru mine si intru tine, ce ar fi aceasta? Si tu mortul tdu fi ingroapa". Si auzi Avram pre Efron, (Au numarat lui) argintul care au grait in urechile feciorilor lui Het, 400 de didrahme de argint ales la neguté- tori. $i iaste farina lui Efron carea era in pestira cea indoita care iaste catra fata Mam- vriei, farina si pestira care era intru ea si copacii ce era intru farina care iaste intra toate hotardle lui imprejur Lui Avraam intru agonisire, inaintea feciorilor lui Het si ‘tuturor celor ce intra in cetate, Dupa aceasta au ingropat Avraam pre Sarra, fameaia lui, intra pestira farinii cea indoité care iaste impotriva Mamvrii, aceasta iaste Hevron, fntru pamintul lui Hanaan. Si si adevara farina si pestera care era intr-insa a lui Avram intru cistigarea de mormint de la feciorii lui Het, CAP XXIV i Avraam era batrin, indelungat de zile, si Domnul blagoslovi pre intru toate. Si zise Avram slugii lui cei mai bitrine a casei lui, celuia ce era mai mare peste toate ale lui: ,Pune} mina ta supt armul mieu, $i te jur pre Domnul Dumnezaul ceriului si pre Dumnezaul pamintului ca sé nu iai fameaia feciorului mieu, lui Isaac, den featele harianeilor cu care eu lacuiescu intru dinsi, Ce-ntru pamintul mieu unde am nascut eu 15 10 n 12 er 15 16 Ww 18 1916 Facerea vei mearge, si la neamul mieu, si vei lua fémeaie feciorului mieu, lui Isaac, de acolo. 5 Sizise cétra dinsul sluga: ,Dara cindn-a vrea muiarea s meargé cu mine indarat la pémin- tul acesta, voiu fntoarce pre feciorul tau la 6 pamintul de unde ai iesit de acolo?* Si zise cétra dinsul Avram: ,la amente intru tine, ca 7 s&nuintorci pre feciorul mieu acolo. Dom- nul Dumnezaul ceriului si Dumnezaul pamintului, Carele m-au luat den casa tatini-mieu si den pamintul carele am nascut, Carele mi-au grait si mi-au jurat zicind: “Tie-{ voiu da pamintul acesta, si seminfiei tale”, Acesta va trimite ingerul Sau inaintea ta si vei loa 8 fameaie feciorului mieuIsaacde acolo. Iara de nu va vrea muiarea si mearga cu tine la pamintul acesta, curat vei fi de juramintul acesta, numai pre feciorul mieu sa nu-lintorci 9 acolo“. Si puse sluga mina lui supt armul lui Avraam, stépinul lui, si juré lui pentru 10 cuvintul acesta. $i Tuo sluga 10 cémile dentru cémilele stipinu-siu, si den toate bunatéfile stépinului lui impreund cu dinsul, si s& sculd de s dusa la Mijlocul-riurilor, la 11 cetatea lui Nahor. $i adormi cémilele afara den cetate, Iinga fintina cu apa cea de cétra 12 sear, cind ies ceale ce iau apd. Si zise: »Domnul Dumnezéu stapinuluimiew Avram, fi-m cale bund naintea mea astazi si 13 {4 milé cu stapinul mieu, Avram, até, eu stau la izvorul apei, si featele celor ce lécuiescu in cetate mergu ca sd scoatd 14 apa. Siva fi fecioara care eu voiu zice: ‘Pleacd ciutura ta pentru ca si beaw’, si-m va zice: ‘Bea tu, si cimilele fi le voiu adipa pind unde vor inceta bindu’, aceasta ai gatit slugii Tale, lui Isaac, i intru aceasta voit cunoaste cum ai facut milé cu stépinul mieu, 15 Avraam". Si fu mai nainte de a savirsi el grdind intru cugetul lui, si, iatd, Reveca iesi afard, carea s& nascuse lui Vathuil, feciorul Melhai, muierii lui Nahor, si frate al lui 16 Avram, avind ciutura pre umarul ei. Si fecioara era frumoasé la fafé foarte, fecioara era, barbat n-au cunoscut pre dinsa, si, pogo- tindu-se la izvor, is fmplu ciutura sisi 17 sui, $i alerga sluga intru timpinarea ei si tise: ,Adap-mé putinea apé den ciutura 18 ta". Si ea zise: ,Bea, doamne! Si grabind, slobori ciutura pre braful ei sil adapa pre 19 dinsul pind unde au incetat bind. $i-i zise: »$i cdmilele-¢ voiu adapa, si voiu scoate apd pind unde toate vor bea", Si grabi Si desarté ciutura in adapatoare si alergé iards la fintina 88 scoafé apa si scoase apa la toate 21 cAmilele. $i omul o pricipea pre dinsa si tacea, pentru ca si cunoascd de au indereptat Domnul calea lui au ba. i fu cind ince- 20 22 5 ia, 1608 tard toate cémilele bindu, luo omul cercei de aur de trigea cite o drahmé si 2 bréjari pre mifinele ei, trasul lor 10 galbenideaur, io {ntreba pre dinsa gi zise: ,A cui fata esti? Spu- ne-m de iaste la tati-téu loc noao de a odehni". $i ea zise cétra dinsul: Fata lui Vathuil sint, al Melhai, pre care I-au ndscut ea lui Nahor*. Si zise lui: ,Paie si séturdri multe sint la noi siloc de odihnit". $i binevrind omul, sé inchiné Domnului si zise: »Blagoslovit Domnul Dumnezéul stpinului 27 mieu Avraam, Carele n-au lasat dereptatea si adevarul de la stipinul mieu! Pre mine ma inderepta Dumnezau la casa fratelui stpinu- ui mieu*. $i alergind copila, spuse mine-sa 28 dupa cuvintele aceastea. Si Reveca avea 29 frate pre nume Lavan si alergi Lavan citra om afaré la izvor. Si fu deca vazu cerceii si bréfarile in mfinile surorii Tui si cind auzi cuvintele Revecai, surori-sa, zicind: Asa mi-au grait omul", si veni la om stind el la cémile la izvor Si-i zise lui: Intra 31 inlduntru, bine-i cuvintat Domnul, pentru cice stai afard? Si eu am gatit casa si locul camilelor“. Si intra omul in casa si des- 32 céred cémilele si puse paie si finuri cAmilelor si apa picioarelor lui si picioarelor oamenilor ceeracuel. Sile puse lor piine sé manince si zise: ,Nu voiu minca pina (rij voiu grai cuventile meale", $i zisiré: ,Graiastel $i 34 zise: ,Slugalui Avraameusint. $iDomnul 35 au blagoslovit pre stapinu-mieu foarte, si s-au {ndlfat. Si-i deade lui of i vifei, gi argint si aur, slugi si slujnice, cdmile si magari. Si ndscu 36 Sarra, fameaia stapinului mieu, un fecior stapinului mieu dupa ce au imbitrinit el, si-i deade lui cite era la cl. Si m-au jurat stapi- 37 nul mieuzicind: ‘Sa nu iai fameaie fiiului mieu den featele hananeilor, fntru care eu salig- luiescu intru pamintul lor, Ce numai la 38 casa titine-mieu sé mergi si la neamul mieu si vei lua muiare feciorului mieu de acolo’. $i 39 zig stipinului mieu: ‘Cindai nu va vrea s& meargi cu mine?” i-m zise: ‘Domnul 40 Dumnezeu, naintea Caruia bine am placut, Acela va tremite pre ingerul Sau cu tine § va inderepta calea si vei lua fameaie fiului mieu den neamul mieu si den casa tatini- mieu. Atuncea curat vei fi de blestamul 41 mieu, cic, cind vei veni la neamul mieu si nu-f vor da fie, si vei fi curat de jurémintul mieu’. Si viind astazi la izvor, zig: ‘Doamne Dumne- ul stépinului mieu Avraam, de-m vei inderp- ta calea mea Tu, care eu acum voiu mearge la ea, _Iatd, stau la izvorul apei, si featele oame- 43 nilor cetifii vor iesi ca sa ia apa, si va fifecioara ‘cdriia eu voiu zice: ‘Adapa-ma pufinea apa den ciutura ta!’ Siem va zice: ‘Si tu bea, si cl 44 23, 24 25 26 30 33 4245 46 a7 51 52. 33 54 58. 36 37 38 59 60 61 62 63 64 Facerea milelor tale voiu scoate api!’, aceasta iaste fameaia carea o au gatit Domnul slugii Sale, Jui Isaac, 51 intru aceasta voiu cunoaste cum ai facut mild stapinului mieu Avraam’. Si fu mai nainte decit a sivirsi eu graind intru cugetul mieu, indata Reveca iesiia afard avind ciuturd pre umar si pogori la izvor si scoase apa. Si-izig ei: ‘Adapa-ma!’ $i grabindslo- bbozi ciutura pre brajul ei de pre dinsa si zise: ‘Bea tu, si cdmilele tale voiu adapa’. Si am aut, si camilele au adapat. Si am intrebat pre ea si zis: ,A cui fat esti tu?’ Si ea zise: "Fata lui Vathuil sint, feciorului lui Nahor, carele i-au nascut Iui Melha’. Si-i pus cerceit pre braful ei si braférile pre miin[iJleei. Si binevrind m-am inchinat Domnului si binecu- vintai pre Domnul Dumnezéul stapinului mieu Avram, Carele m-au indereptat intra caléa adevarului, ca sé iau fata fratelui stapinului mieu, fijului lui, Deci de vet face voi mila si dereptate cétra stapinul mieu, spunefi-em, ca sa ma intoreu in dereapta au in stinga“. Si réspunzind Lavan si Vathuil, zisera: ,De la Domnul au iesit acesta lueru, nu vorn putea sé graim impotriva ta rau au bine. Tata Reveca inaintea ta, Luundu-o, du-te, si fie fameaie feciorului stapinului tau, dupa cum au grait Domnul“. $i fu auzind sluga lui Avram cuvintele lor, s-au inchinat pre pamint lui Dumnezau, Si scofind sluga vase de argint i de aur si imbrécéminte, au dat Revecdi, si daruri deade fratelui ei si mumeiei. Si mincard si biurd si el si oame- nil ce era cu el si dormira. $i sculindu-se demi- neaja, zise: ,,Tremitefi-ma pentru ca si ma due la stapinu-mieu". Si ziserd frafii ei si mumi-sa: ,Ramiie fata cu noi ca vreo 10 zile, si dupa aceaea sd va duce“. Si el zise edtra : ,Nu ma oprifi, si Domnul au indereptat calea Lui intru mine; trimitefi-ma pentru ca sa mergu la stapinul mieu“. Si ei ziseré: »Sa chemém copila si sa intrebém gura ei. Si chemara pre Reveca si-i ziserd ei: ,Mear- ge-vei cu omul acesta?“ Si ea zise: ,Mear- gi-voiu. Si tremiserd pre Reveca, sora lor, si unealtele ei, si pre sluga lui Avraam, si pre cei cudinsul. Si blagoslovird pre Reveca si ziserd ei: ,Sora noastra esti, fa-te intru mii de zeci de mii si mostineascd semintia ta cetajite nepriatinilor!“ $i sculindu-se Reveca si roabele ei, au suit pre camile si s& dusaré cu ‘omul; si luind sluga pre Reveca, s-au dus. Si Isaac mergea pren pustie, de citré Fintina Videniei, si el lcuia in pamfntul de catra amiazzi. Si iesi Isaac ca s8 se primble la cimpu, mai nainte de inde seara, si cdutind cu ochii lui, vazu cémile viitoare.. $i cdutind Re~ veca cu ochii, vizu pre Isaac i siri de pre cdma, 7 Si zise cétra sluga: Cine iaste omul acela ce mearge in cimpu fntru intempinarea noastra?" Si zise sluga: ,Acesta iaste stapinul mieu.* Iara ea, Iuindu-s brobodealnecul, si imbrica. $i povesti sluga lui Isaac toate cuventele cite au facut. $i intra Isaac in casa mumei lui siluo pre Reveca sii sa facului {fameaie si o iubi pre dinsa. Si si mingjia Isaac pentru Sarra, muma lui CAP XXV i adaogind Avraam, is luo fameaie, cariia numele-i era Hettura. Si-i nascu lui pre Zomvran si pre Tezan gi pre Mada si pre Madiam si pre Ievoe PRCA sipre Soiia. Silezan au nascut pre Sava gi pre Thaman si pre Dedan. $i feciorii lui Dedan fura: Raguil si Navdeil si Asuriim si Laturiim si Loomit. Si feciorii lui Madiam: Ghefar si Afer si Enoh i Avitha si Eldaga, tofi acestea era feciorii Heturii, $i deade ‘Avraam toate unealtele lui lui Isaac, feciorul lui, Sifeciorilor fiitorilor lui au dat Avram daruri, si-i scoase pre dinsii in laturi de la Isaac, feciorul lui, inca fiind el viu, cétré risarit, asariturilor. Si acestea sint ii lui Avram cif trait: 175 de Si slabind Avraam, muri intru bétri- ani. neaje bure, batrin si plin de zile, si sa puse Inga norodul lui. Sil ingropara pre dinsul Isaac gi Ismail, amfindoi feciorii lui, in pestira cea indoité, in farina lui Efron, feciorul lui Saar Heteului, carele iaste impotriva Mam- vriei, Tarina si pestera ce au cistigat Avraam de la feciorii lui Het, acolo fngropara pre Avraam si pre Sarra, fameaia lui. Sifu dupa ce muri Avram, blagoslovi Dumnezitu pre Isaac, fiiul lui, si licui Isaac Iingé Fintina Vederii. Si aceastea sintnastirile lui Ismail, feciorul lui Avraam, pre carele au nascut Agar, slujnica Sarrei, lui Avraam, —Siaceastea sint numele feciorilor lui Ismail, pre numele rudeniilor lui: cel denttiu nascut, Ismail, i Navaioth si Chidar si Navdeil si Masam Si ‘Masma si Duma si Masi $i Hodan si The- man si Ietur si Nafes si Chedma. Acestea sint feciorii ui Ismail, si aceastea sint numele lor, in corturile lor si intru odaile lor, 12 boiari, dupa limba lor. Si acestes-s anii viefii lui Ismail—137 de ani. $i slabind, muri si se alaturd ling ruda lui. $i lécut de la Evilat pind la Sur, carea iaste inaintea feafii Eghi- petului, pind a veni la asiriani, inaintea feafii tuturor frafilor lui au lécuit. Si aceastea-s nastirile lui Isaac, feciorul lui Avraam: ‘Avraam au nascut pre Isaac, Si Isaac era de 40 de ani cind au luat pre Reveca, fata 65 66 87 10 uw 12 13 4 15 16 Ww 18 19 2021 22 23, 24 25 26 21 28 29 30 31 32 33 34 18 Jui Vathuil Sirului, lui fameaie. $i sé ruga Tsaac Domnului pentru Reveca, fameaia tui, pentru e& era stearpa. Si-l ascultd pre dinsul Dumneziu, si 2misli in pintece Reveca, fameaia Tul. $i juca copiii intru dinsa si zise: ,De iaste sa mi si facd asa, pentru ce mie aceasta?“ Si mearse si intreabe de la Dom- nul. $i zise Domnul ei: ,Doao limbi in zgiul téu sint si doao néroade den pintecele tau se vor imparti. Si va covirsi narod pre nérod si cel mai mare va sluji celui mai mic‘, $i sé implura zilele a naste ea sila dinsa era geameni intru pintecile ei. Siiesi feciorul cel intiiu nascut, rosiu tot ca 0 piale, péiros, si-i numi numele lui Isaf. Si dupa acesta iesi fratele lui, i mina lui prinsa de cil- ul lui Isaf, si nui numele lui Tacov. $i Isaac era de 60 de ani cind au niscut pre acestea Reveca, Si erescurd tinereii, si era Isaf om stiind vina, mojic, iar Iacov ~ om neviclean, licuind in’ casi. Si fubiia Isaac pre Isaf, pentru cdci vinatul lui era mincarea lui, iar Reveca iubiia pre lacov. $i fiarse Iacov fierturd si veni Isaf de la cimp ostenit. Si zise Isaf cétra Tacov: ,Gustd-m den fiertura acestui griu, pentru cé slabesc. Pentru aceaea si numi numele lui Edom. $i zise Iacov citré Isaf: ,Da-mi astézi nastirile tale cedle dentiiu mie". Si zise Isaf: ,Iatd, eu merg s& moriu, si ce mi-s bune aceaste nascéturi fnainte?* Si zise lui Incov: ,Jurd-te mie astazi“, $i jurd lui. $i au dat Isaf nastirile den- iiuluilacov. Silacov deade lui Isaf piine si fierturd de linte, si mined si bau, si sé sculd de 88 duse; si ocdri Isaf nastirile dentiiu. CAP XXVI 7] i fu foamete pre pamint, afard de foa- MY metea cea mai denainte, carea s-au facut in zilele lui Avraam. Si mearse Isaac cAtré. Avimeleh, impératul Filistiim, la Gherara. Si Sa ivi lui Dumnezeu si zise: ,Nu te pogorila Eghipet, ce lacuiaste in pamintul carile ji-1 voiu spune fie. Sivei silaslui in pamintul acesta si voiu fi cu tine si te voiu blagoslovi, pentru ca fie si seminfii tale voiu da tot pémintul si voiu intéri juramintul Mieu carele M-am jurat lui Avram, fatélui tu. Si voiu inmulfi seminfia ta ca stealele ceriului si voiu da semintiei tale pamintul acesta si se vor blagoslovi intru se mingia ta toatelimbile pamintului, — Pentrucdci au ascultat Avram, taté-téu, glasul Mieu si au azit poruncile Meale si invafiturile Meale si di- reptafile Meale silegile Meale". SilacuiTsaac laGherara. Si intrebara oameniilocului pentru Reveca, faimeaia lui, si zise: ,Sor mie Facerea iaste“, pentru ci si temu a zice ,Fameaie-m iste’, pentru ca nu doara si-l ucigé oamenti locului pentru Reveca, céce era frumoasé la fafa. Sifu acoloin mulfi ani, Si privind Avi meleh, imparatul Gherarei, pre fereastr, -vamu pre Isaac glumind cu Reveca, fameaia Jui, Si chema Avimeleh pre Isaac si-i zise lui: ,Oare fameaie-t iaste? $i cdce ai zis: ‘Sor fm iaste’?, Si zise Isaac: ,,Am zis pentru cice cindai sé nu moriu pentru dinsa, $i zise lui Avimeleh: Ce ai facut aceasta noao? Putin ar fi dormit cineva den ruda mea cu fameaia ta, si ai fi adus asupra noastré necunos~ tinfa“. Si porunci Avimeleh la tot norodul lui, zicnd: ,,Tot cine se va atinge de omul acesta au de fémeaia lui, cu moarte va fi vino~ vat‘. $i sdmina Isaac intru pamintul ace- Ja si afla intru anul acela orzu dind 100. Sit blagoslovi pre dinsul Domnul. $i s& inalfa ‘omul i, mergind inainte, mai mare se facea, pind unde mare si faécu foarte. $i si fécuré lui dobitoe de oi gi dobitoc de boi si avéturi multe. Si zavistuird pre dinsul filistiimii, $i toate fintinile cite au spat slugile lui in vreamea tatini-sdu le-ou astupat filistiimii si le-au umplut de pimint. $i zise Avimeleh catra Isaac: ,Du-te de la noi, c& mai mare decit noi te-ai facut foarte". Si sii mutd de acolo Isaac si poposi la ripa Gherarilor si tabéri acolo. Si iards Isaac au sapat fintinile cu ape,carele au spat slugile lui Avram, tatal lui, si le-au astupat pre eale filistiimii dupa ce au murit Avram, tatal lui, sie numi pre din sale cu nume, dupa numele care le-au numit tatal lui, Si sdpard slugile lui Isaac in ripa Gherarilor si aflaré acolo fintind de apa vie. Si si baturd pastorii Gherarilor cu ‘pastorii lui Isaac, zicind cum a lor iaste apa. Si numiré numele fintinii,Strimbatate", pentru ca strimbatate i-au facut lui, Si ridicindu-se de acolo, au spat altd fintina si sa priciia si pentru aceaea, $i numi numele ei ,, Vrajba. Si rédicindu-se de acolo, au spat alta fintina, si nu s-au batut pentru aceaea. $i i-au numit numele ei ,Largime de loc‘, zicind: ,Pentru céci acum au lérgit Domnul noao si ne-au crescut pre pamint". Si si sui de acolo la Fintina Juramintului. $i Sa ivi lui Dumne- zeu in noaptea aceaea si zise: ,Eu sint Dom- nul lui Avraam, tatdlui tiu. Nu te teame, pentru cé cu tine sint si te-am blagoslovit si voiu inmulfi seminfia ta, pentru Avraam, tatal tau‘, Si zidi acolo jirtavnic si chema nume- Je lui Dumnezu si puse acolo cortul lui. $is8pa- i acolo slugile lui Isaac fintind. $i Avimeleh sé duse la dinsul dea Gherara, $i Ohozath, ce fi- nea pre noru-sa, si Filoh, voivodul puterei 10 w 12 13 4 15 16 wv 18 19 20 21 22, 23, 24 25 2630/31 Facerea 27 Wui, Si zise cdtra dingii Isaac: Pentru cici ‘af venit catra mine? $i voi m-af urit si m-afi 28 scos dela voi", Si ei au zis: ,Vazind te-am vazut c& Domnul era cu tine gi am zis: ‘Fie dara, intru mijlocul nostru si intru mijlocul taut 29 sd punem cu tine legéturé. Ca sé nu faci cu noi rau, fn ce chip noi nu ne-am seirbit si in ce chip fie fi-am trebuit bine gi te-am scos cu pace’. Situ acum blagoslovit esti de Domnul”. Sile facu ospét, si mincara sibaura. Si scu~ lindu-se dimineafa, juré om aproapelui lui, si-i trimise pre dinsii Isaac si sa dusira cu 32 mintuire de la dinsul. $i fu intru aceaea zi, si, mergind slugile lui Isaac, fi spuseré pentru fintina ce-au sapat si ziseré: ,Nu am aflat 33 apa. Si o numi ,Juramint", pentru aceaea numi nume cetafii Fintina Jurémintu- 34 lui, pind in ziua de astizi. Si era Isaf de 40 de ani, si luo muiare pre Iudin, fata lui Veil Heteul, si pre Vasemeath, fata Iui Elon 35 Eveul. Si sa priciia cu Isaac si cu Reveca. CAP XXVII i fu dupa ce-au imbatrinit Isaac si sa timpird ochii lui a vedea, si chema pre Si zise h 3 nit gi nu stiu ziua morfii meale. ia-f unealta ta, arcul si tulba, si jesi afara la 4 cimpu Si vineazd-m vinat bucate dupa cum iubescu eu ‘mangncu, pentruca si te blagosloveascd sufletul 5 mieu mai inainte de ce voiu muri*. Si ‘Raveca auzi graind Isaac cétra Isaf, feciorul lui, Si sé duse Isaf la cimp ca sé vineaze vinat 6 titini-sdu. Si Raveca zise catra fiiu-sau cel mai mic: ,Vezi, am auzit pre tata-tau graind 7 cétré Isaf, fratele tau, grind: | ‘Adu-m vinat. si-m fa de mincat, pentru ca mincind sa te bla~ goslovese inaintea Domnului mai inainte 8 decit a muri eu’. Dect acum, fiiul mieu, asculta pre mine, dupre cum poruncescu eu 9 fie. Si mergind la oi, ia-m de acolo doi iezi moi si buni, si voiu face pre ei bucate tat 10 ni-téu cum iubeaste. Si vei aduce tatini-tau si va minca, pentru ca s& te blagosloveascé 11 tat-téu mai nainte de moartea lui". Si zise Iacov eatra Raveca, mumé-sa: ,laste Isaf, fra~ 12 telemieu, om péros, siew-omneated. Cindai ss numa pipaie tatul micu, si voiu f inainfea lui caunnebagat in seama sivoiuaduceasupramea 13 blestem, si nu blagoslovenie. Si-i zise Iui ‘mumi-sa: ,Pre mine — blestemul tau, fiul mieu; ‘numai ascultd glasul micu si, mergind, adu-mi“, 14 Si mergind, luo si aduse mume-sii si facu 15 mumé-sa bucate dupe cum iubia tatal Si luind Raveca imbricdmintea lui Isaf, feciorul 19 ei cel mai batrin, cea bund, care era la dinsa in casa, au imbrdcat pre Tacov, feciorul ei cel mai tinar. i pieile iezilor le-au pus prejur bra- 16 file lui si preste ceale goale ale grumazului lui. Si deade bucatele gi pfinile care au 17 facut pre miinile lui lacov, feciorul ei, siaduse Parintelui siu. Si zise: ,,Tata! Si el zise: 18 wlaté eu, cine esti tu, filule?* $i zise Iacov 19 catra tata-sdu: ,Eu sint Isaf, cel dentfiunascut al tau, am facut dupa cum mi-ai grait mi ‘Sculindu-te, sezi si manined den vinatul mieu, pentru ca sé ma blagosloveascé sufletul tau", Si zise Isaac feciorului sau: Ce iaste 20 aceasta care ai aflat aga curind?* Si el zise: }»Ce au dat Domnul Dumnezeu inaintea mea.” Si zise Isaac catra Iacov: ,,Apropie-te de mine 21 si te voiu pipai, fiiule, de esti tu fiiul mieu Isaf auba". Apropie-se Iacov citré Isaac, tatal Ini, 22 sil pipai pre el si zise: ,Glasul iaste glasul lui Iacov, iaré minile sint minile lui Isafu". $i 23 nu-l cunoseu pre dinsul, pentru cé-i era mi nile Iui ca mifinile lui Isaf, fratelui siu, paroase. Sil biagoslovi pre dinswl si zise: Tu esti, fiiul mieu, Isaf?* $i zise: 24 Eu", Sidi zise: ,Adu-mi aproape si voiu 25 minea den vinatul tau, fiiule, pentru ca si te blagosloveasca sufletul mieu". $i aduse lui si mined, sii aduse vin gi blu. $i zise lui 26 Isaac, taté-séu: ,Apropii-te de mine si ma sdruta, fiiul mieul Si apropiindu-se, il 27 sirut pre dinsul; si mirosi mirosul hainilor luigi Dlagosiovi pre dinsul si zise: ,laté mirosul feciorului mieu, ca mirosul unii farine pline, care au blagoslovit Dumnezau. $i si-f dea 28 fie Dumnezdu den roao ceriului si den grasi- mea pimintului si mulfime de griu si de vin. $i slujasca fie limbi, si inchine-fi-se fie 29 boiari. Si fii stépin fratelui tau si fi se vor finchina fie feciorii titine-téu. Cela ce te va blestema, blestemat, ard cela ce te va blagoslovi, blagoslovit*. Si fu dupa ce pardsi Isaac a 30 Dlagoslovi pre Iacov, fiul sau, si fu cit iesi Tacov den fafa lui Isaac, tatini-séu, si Isaf, fratele lui, au venit de la vinat. Si facu si el 31 Ducate si duse ttini-séu si zise tatini-siu: Scoale-se parintele mieu si manince den vinatul fiiului séu, pentru ca si ma blagoslo- veasci sufletul tau‘. Sti zise Isaac, taté-sau: 32 Cine esti tu? $i el zise: ,Eu sint feciorul tau cel dentitiu nascut, Isef". $i sA ciudi 33 Isaac ciuda foarte mare gi zise: ,Cine iaste cela ce mi-au vinat mie vinat si mi-au adus mie? Si am mincat den toate, mai nainte de a veni tu, si I-am blagoslovit pre dinsul si va fi blagoslovit'. Si fu deca auzi Isaf cuventile 34 lui Isaae, tatini-sau, strigé cu glas mare si amar foarte si zise: ,Blagosloveaste si pre mine, tata!“ Si zise lui: ,Venindu fratele 35 téu, cu hiclisug au luat blagoslovenia ta“. Si zise: ,Pre dereptul sau nu- 36mit numele lui Iacov, pentru ci a doao oaré m-au ingelat acum. Si nastirile dentii mi-au Juat, si acum mi-au luat blagoslovenia mea. Si zise Isaf tatini-sau: ,Nu mi-ai lasat blagoslovenie, tat? Raspunzindu Isaac,zise catra Isaf: ,.De I-am facut pre dinsul stapin fie, si pre tofi frafii lui i-am facut slugi lui, si cu griu si vin Lam intarit pre el, dara fie ce-f voiu face, fijulmieu?“ Si zise Isaf catré taté-sdu: Au doard numai o blagoslovenie iaste la tine, tata? Blagosloveasti-ma dara si pre mine, tatél Si umilindu-se Isaac, striga cu glas mare Isaf si plinse. $i réspunzind Isaac, tatul ui, zise lui: ,latd, din grdsimea pamintului va fi lacuinfa ‘ta, si den roaua ceriului de sus. _ Sipre sabia ta vei trai si frafine-tau vei sluji. $i fi-va cindu de vei surpa, si vei dezlega 41 jugul lui den gitul tau“, Si purta pizma Isaf lui Iacov, pentru blagoslovenia ce I-au blagoslovit pre dinsul tatul lui. $i zise Isaf intru cugetul lui: ,Apropii-se zilele jeliitatini-mieu, pentru ca si ucig pre Iacov, fratele mieu“, Si sd spusdrd Revecsi cuventele lui Isef, feciorului ei cel mai batrin, sitrimifind au chemat pre Iacov, feciorul ei cel mai tindr, si-i zise lui: ,Iatd, Isaf, fratele tu, infricosazd pre tine, ca si te omoard. Acum dard, filul mieu, asculté glasul mieu si, sculindu-te, fugi Ja Mijlocul-rfurilor, Ia Lavan, fratele mieu, la Haran, $i lacuiaste cu dinsul citeva zile, pind sd va intoarce minia si urgia fratelui tau delatine $i va uita ce i-ai facut lui; si voiu tremite de te vor chema de acolo, pentru ca s4 nu ma lipsescu de feciori de amindoi de voi intr-o zi". Si zise Reveca catré Isaac: ,Mi sau suparat de viafi-mi pentru featele feciorilor luiHet. De valua Iacov fameaie den featele pamintului acestuia, ce mi-e mie a trai 37 38 39 40 42 43 44 45 46 CAP XXVIII i chemind Isaae pre Iacoy, il blagoslovi pre el si porunci lui, zicin i nu iai muiare den featele lui Hanan. Sculindu-te, fugi la Mijlocul-rfurilor, Ja casa lui Vathuil, tatul mumei tale, si s& iai fie de acolo muiare, den featele lui 3 Lavan, fratelui mine-ta. Si Dumnezeul ‘mieu sa te blagosloveasca pre tine gi si te creased si sa te inmulfeasc, si vei fi intru adu- 4 nari de limbi, Si s8-fdea blagoslovenia lui Avraam, tétine-mieu, jie si simingii tale dupa tine, ca si mostenesti pamintul nemerniciei tale, carele au dat Dumnezau lui Avram", 5 Si trimise Isaac pre Iacov si si duse la Mijlocul-riurilor cétra Lavan, feciorul lui Vathuil Sirului, fratele Revecdi, mumei lui 6 Iacov si lui Isafu. Si vazind Isaf cum au blagoslovit Isaac pre Iacov si si du- 6 ~ Bia, 1688 Facerea se la Mijlocul-riurilor Siriei si-s ia lui fameaie de acolo, cind blagosloviia pre dinsul si porunei Iuizicind: ,S& nu iai muiare den featele lui Hanaan“, Si auzi lacov pre tatd-siu si pre muma-sa si sa duse la Mijlocul-riurilor Siriii, Si vzind si Isaf cum sint reale fea tele Iui Hanaan inaintea lui Isaac tatini-sdu, Si duse Isaf cétré Ismail si luo pre Maeleth, fata lui Ismail, feciorul lui Avraam, sora lui Naveoth, lingé fameile lui fimeaie. Si iesi Iacov de la Fintina Jura- mintului si sé duse la Haraan. Si aflA loc si dormi acolo, pentru ed au apus soarele, si luo den pietrile locului si puse la capul lui si dormi intru locul acela si vazu vis. Si iat, scard intarita in pamint, cériia capul ajungea in ceriu, si ingerii lui Dumnezau sa suia si s& pogortia pre dinsa. $i Domnul era intarit pre ea si zise: ,Eu sint Dumnezdul lui Avram, ‘tatini-tau, si Dumnezaul. lui Isaac. Nu te teame. Pamintul asupra céruia dormi tu, fie fil voiu da si seminfiei tale. Si va fi seminfia ta ca ndsipul pémintului si sa va lafi spre mare si spre amiazzi si amiazdnoapte si la risdrit, si si vor blagoslovi intru tine toate neamurile pdmintului si intru seminfia ta, Si iatd, Eu sint cu tine, pazindu-te in toata calea unde vei mearge, si te voiu intoarce la pimintul acesta, pentru ci nu te voiu lisa pina voiu face Eu toate cite am gréit fie“. Si sd sculd lacov den somnul siu si zise : wlaste Domnu in locul acesta, si eu n-am stiut". Si sé spdminté si zise: ,Foarte infri cosat locul acesta, Nu iaste aceasta fara numai Casa lui Dumnezau, si aceasta e poarta ceriului“, Sis sculé Iacov dimineaja si luo piatra carea au fost pus la cépatiiul lui si o puse stilpu si turnd untdelemnu pre virful ei. Sinumi numele locului aceluia ,Casa lui Dumnezeu. $i mai nainte si chema cetatea Ulamaus. $i sé rugé Iacov rugi,zicind: ,De va fi Domnul Dumnezeu cu mine, ma va pazi fintru calea aceasta unde eu ma duc si-m va da piine si manincu si haine si ma imbrac Si ‘mA va intoarce cu mintuire la casa tétini-mieu sim va fi Domnul intru Dumneziu, Si piatra aceasta ce am pus stilpu im va fi mie Casa lui Durnnezéu, si de toate cite-m vei da, a zeacea le voiu zeciui pre eale Tie". CAP XXIX ry i ridicindu-s lacov picioarele, s& duse Ja pamintul rasériturilor la Lavan, fecjorul lui Vathuil Sirului, fratele Revecii, mumei lui Iacov si Isaf. Si veade gi iatd fintina in cimpu, si era acolo trei turme de oi odihnindu-se la dinsa, pentru cd den fintina aceaea a- 10 n 2 13 4 15 16 18 19 20 21 22,Facerea apa turmele, si era piatra mare pre gura fin- 3 tinli, Si si aduna acolo toate turmele; si risturna piatra den gura fintinii $i adpa oile, 4 si agdza piatra la gura fintinii la locul ei. $i zise lor Iacov: ,Frafilor, de unde sintef voi? 5 Siei zisera: ,Den Haraan sintem“. $i zise lor: ,Stif pe Lavan, feciorul lui Nahor? Si et 6 ziseré: ,Stimu-l! Si zise lor: ,Sandtos inste? Si ei ziserd: ,Sandtos“. Si iata, Rabi 7 fata lui, veniia cu oile. $i zise Iacov: ,.Incé iaste zio multé, incd nu iaste vreame a se aduna toate dobitoacele; adapind oile, pasa 8 de la pastif". Si ei zisera: ,Nu vor putea, pina sd vor aduna tofi pastorii si vor rastorna piatra den gura fintinii, si vom adapa 9 oile*, Inca el grind catra ei, si Rahil, fata ui Lavan, veniia eu oile tatini-sdu; pentru c& ea pistea oile titini-siu. $i fu deca vazu Tacov pre Rahil, fata lui Lavan, fratelui mumei lui, si oile lui Lavan, fratelui mumei lui, $i apropiindu-se Iacov, rasturné piatra de pe gura fintinii si adapa oile lui Lavan, fratelui mumei lui, Si séruté Iacov pre Rahil si, strigind cu glasul lui, plinse. Si povesti Rahilii cum iaste frate tatini-séu; si alergind, spuse tatini-séu dupa cuvintele aceastea. Si fu deca auzi Lavan de numele lui Iacov, fiiul surorii lui, alergi intru timpinarea lui si imbrafisindu-} il sdruta si-1 aduse pre dinsul fn casa lui si povesti lui Lavan toate cuvintele aceastea. Si zise Iui Lavan: ,Den oasele meale si den trupul mieu esti tu". Si era cu clolunddezile. Si zise Lavan cétré lacov: »Pentru cdce-m esti frate, sa nu-m slujesti in dar! Spune-m, ce- iaste simbria?“ Si la Lavan era doao feate: numele cei mai mari Lia, si numele cei mai tinere Rahil. $i ochii Liei era bolnavi, iar Rahil era frumoasa la chip si ghizdava la fajd foarte. $i indragi Iacov pre Rahil si zise: ,Sluji-f-voiu sapte ani pentru Rahil, fata ta cea mai tindré'. Si zise lui Lavan: ,Mai bine sa o dau fie pre dinsa decit sé o dau pre dinsa la alt birbat. Lacuiaste cu mine!" Si sluji Iacov pentru Rahila 7 ani; gi era inaintea lui ca zile pufine, pentru ciciiubiia el predinsa. Si ziselacov catra Lavan: ,Dacmi mie fameaia mea, pentru c& s-au umplut 2ilele, pentru ca sa intru la dinsa“, . Si strinse Lavan pre tofi damenii locului §i fficu nunta. i se facu seara si, Iuindu Lavan pre Lia, fata lui, 0 au bagat inlduntru la Iacov, si sa culed cu ea Tacov. Si deade Lavan fie-sa, Liei, pre Zelfan slujnica, Si se ficu dimineafa si, iatd, era Lia. Si zise Iacov cétré Lavan: ,Ce mi-ai facut aceasta? ‘Au nu pentru Rahila fi-am slujt fie? Si pen- 10 uw 2 13 4 15 16 wv 18 19 20 21 22, 23 24 25 21 tru cici m-ai smintit?* Si réspunse Lavan: »Nu iaste aga intru locul nostru, s dim cea mai tindra mai nainte decit cea mai batrind, Savirgaste dara al saptilea aces- tila, si-f voiu da gi pre aceasta, pentru poslu- sanie ce poslusasti la mine inca alfi sapte ani“, Si ficu Tacov asa, si plini gi acei sapte ani, si-i deade lui Lavan pre Rahila, fata lui, fameaie lui. $i deade Lavan featei lui pe Vala slujnica. $i si culcd cu Rahila si indragi mai mult pre Rahila decit pre Lia; si slujilui ined 7 ani, $i vazind Domnul Dum- nezéu cum sé uraste Lia, degchise zgéul ei, iara Rahila era stearpa. $i zimisli Lia si nascu fecior lui Iacov, si-i numi numele lui Ruvim, zicind: ,Pentru c au vazut Domnul smerenia mea i mi-au dat mie feci dard ma va iubi barbatul mieu". Si zmisli iards Lia gi nscu al doilea fecior lui Iacov si zise: ,Caci au auzit Domnul cum ma urascu,5i ‘mi-au dat inca si acesta“. $i-i numi numele lui Semeon. $i zAmisli iardg gi nascu fecior gi zise: ,Intru aceasta vreame cétra mine va fi barbatul mieu, pentru cd am nascut lui 3 feciori“. Pentru aceaea au numit numele lui Levi. Si z4mislindmai nascu fecior si zise: Acum ined aceasta ma voiu ispovedui Dom- nului*, Pentru aceaea numi numele ui luda, si incet a naste. CAP XXX i vagind Rahil cum n-au nascut lui Iacoy, i zavistui Rahil pre soru-sa gi zise lui Tacov: ,Da-m fecior, iara de nu, voiu muri eu". $i miniindu-se Iacov pre Rahil, zise ei: ,Doara nu in locul lui Dumnezeu sint eu, Carele te-au ster- pit den roada pintecilui tau?" Si zise Rahil lui Iacov: ,Jata slujnica mea Valla, culed-te cu a, si va naste pre genuchile meale, si voiu face sieufeciori, dentr-insa. Si-ideadelui pre Valla, slujnica ei, fameaie lui, si s& culcd cu dinsa Iacov. $i zémisli Valla, slujnica Rahilei, si ndscu lui lacov fecior. $i zise Rahil: ,Judecé-m Dumnezeu si-m asculté ¢glasul si-m deade fecior“, Pentru aceaea numi numele lui Dan. $i mai zamisli inc Valla, slujnica Rahilei, si nascu al doilea fecior lui Tacov. Sizise Rahil: ,Ajutoré-m Dumneziu si ma intorgu surorii meale si ma intariiu", Si numi numele lui Nefthalim. Si vézu Lia cum au stitut de a mai naste, si luo pre Zel~ fan, slujnica ei, si o deade pre dinsa lui Iacov, fameaie. Si zAmisli Zelfan, slujnica Liei, si nasculacovfecior. Si zise Lia: ,Intrunoroc!* Sii numi numele lui Gadu. Si zémisli ined Zelfa, stujnica Liei, si niscu lui Tacov fecior al doilea. Si zise Lia: ,Fericita —eu, cdi ma fe- ricescu. muierile! Si numi numele Iui Asir. 26 a7 28 29 30 31 32 33 34 35 10 u 12 1322 14 $i s& duse Ruvim fn zilele seacerei de griu, si afl meare de mandragora in jarind sile aduse a Lia, mumé-sa. $i zise Rahil catrd soru-sa, Lia: ,Dé-mi den mandragurile feciorului 15 tau " Si zise Lia: Nu ti-e destul cdci ai luat pre birbatul mieu? Au doard si mandragurile feciorului mieu vei sd iai? Si zise Rahil: ,Nu aga, doarmé cu tine noaptea aceasta, pentru mandragurile feciorului tau!“ Si veni Iacov dela farina seara gi iesi Lia intru intimpinarea lui si zise: ,Ctré mine s& vii astazi, pentru cdci te-am naimit, pentru mandragurile fecio- Si dormi cu dinsa in noaptea aceaea. Si auzi Dumnezeu pre Lia si, zamislind, ndscu lui Tacov al cincelea fecior. $i zise Lia: ,Dat-au Dumnezeu plata mea, pentru cdci am dat slujnica mea barbatului mieu“. $i numi numele lui Isahar, carele iaste ,Plata". $i zimisli ined Lia si niscu lui Iacov fiiu, al gaselea. Si zise Lia: »Darui-m mie Dumnezeu dar bun! Intra aceasta vreame ma va aleage barbatul mieu, pentru ci i-am nascut lui sase feciori, Si numi numele lui Zavolon. Si dupa aceasta niscu fat, si-i numi numele ei Dina. Si-S aduse Dumnezeu aminte de Rabil, si auzi ei 23 Dumnezeu, si-idegchise 2gaul ei. Sizimis- lind, nscu lui Iacov fecior; si zise Rahil: »Luatu-mi-au Dumnezeu ponosul micu!" 24 Si numi numele lui Iosif, zicind: ,,Adaogi 25 Dumnezeu si alt fecior". Si fu dupe ce nascu Rahil pre Iosif, zise Iacov lui Lavan: »Trimite-ma pentru ca s& mergu la locul mieu si la pamintul mieu. D-m muierile ‘meale si copiii pentru carii am slujitu fie, pentru ca sé ma due, cd tu stii slujba care j-am_ slyjt fie". Si zise lui Lavan: ,De am aflat har inaintea ta, a5 vraji. Pentru cd Dumnezeu mau blagosiovit cu intrarea ta, Imperfi simbria ta cétré mine, si fi-o voiu da“. Si zise Iacov: ,.Tu cunosti cite f-am slujit fie, si cite dobitoace era cu mine ale tale. Pentru ca pufine era cite era fnaintea mea, sicrescura intru mulfime, si te blagoslovi Domnul Dum- nezau pre piciorul mieu. Deci acum, cind voiu face si eu mie casi?" —Si-i zise lui Lavan: »Ce-f voiu da? Si-i zise lui lacov: ,Nu-m vei da nemied. De vei face mie cuvintul acesta, iards voiu paste oile tale, si le voiu pazi: ‘Treaca toate oile tale astaizi, si voiu imparfi de acolo toaté oaia murga intru miei, si toatd alba si pestrifa intru miei, si intru capre,im va fi mie simbria, siva fi mie. Sima va asculta pre mine direptatea mea intru ziua de miine, ce-m va fi simbria fnaintea ta: tot ce nu va fi balfat si alb intru capre, si murg intru miei, furat va fi citré mine“. Si zise lui Lavan: »Fie dupa cuvintul tau!“ $i imparji intra ziua aceaea fapii cei baltati si cei albi, sf toate caprele ceale balfate si albe, sitot ce era alb in- 16 7 18 19 20 a1 22 26 27 28 29 30 31 32, 33 34 35 Facerea trueale, si tot ce era murg intru miei, si deade pren mina feciorilor lui. Si le desparfi cale de trei zile si intru mijlocul lor si intru mijlocul lui Iacov; si Iacov pastea oile lui Lavan ce ramasease. Si-s luo Iacoy toiag de stirac vearde, si de nue, si de paltin; gi le cura pre dinsele Tacov belituri albe, si tragind imprejur albeaja, sd ardta pre toiage albeafa ce au curat, impistrité. Si puse toiagele ce au curat in albiile adapétorilor apei, pentru ca, ‘venind oile s& bea inaintea toiagelor, venind eale si bea, si zimisleasci oile pre toiage. $i zimisliia oile pre toiage si nastea oile albe, si impistrite, gi in feliul cenu: patate, Jara cirlanii i-au impértit Iacov, si au pus inaintea oilor berbeace alb, si tot impistrit intru cirlani; si-g imparfi lui turme osebite si nu le amestecd intru oile lui Lavan. Si fu intru vreamea cind zémisliia ile luund in zgiu, puse Iacov toiagile inaintea oilor fn covafi, ca s4 zAmisleascd eale dupe toiage. $i cind nastea oile, nu le punea; si fura ceale nefinsemnate ale lui Lavan, si ceale insemnate, ale lui Iacov. Si si imbogati omul foarte-foarte, si si facura lui dobitoc mult si boi, slugi, slujnice, cémile si magari. CAP XXXI Mi auzi Iacov cuvintele feciorilor lui Wi Lavan, zicind: ,Luat-au Tacov toate ale tatini-nostru si dentru ale tatalui Hnostru au facut toata marirea aceasta". Si vizu Tacov fafa lui Lavan si, iaté, nu era fata lui ca ieri si ca alaltaieri. $i zise Domnul catré Iacov: ,Intoar- ce-te la pamintul tatini-tiu gi la ruda ta, si voiu ficu tine!“ Si trimifind Iacov, au chemat pre Lia gi pre Rahil la cimp, unde era turmele, i le zise lor: ,Vazu eu fafa tatini-vostru cum nu iaste cétra mine ca ieri si ca alaltaieri, iar Dumnezeul tatini-mieu era cu ‘Si voi stifi cum cu toata virtutea mea am slujit tatini-vostru; Si taté-vostru m-au dat fn laturi si mi-au schimbat simbria mea acelor 10 cirlani; si Dumnezaul tatini-miew na i-au dat lui si-m facd réu. De va zice aga: ‘Ceale pestrite vor fi simbrie fie’, si vor naste toate oile pestrife; iara de va zice: ‘Ceale albe 88 fie fie simbria ta’, si vor naste toate oile albe. Si luo Dumnezeu toate dobitoacele tatini-vostru si mi le deade mie, Si fu cind zAmisliia oile, si vizu cu ochii prin somnu si, iatd, fapii si arefii suindu-se pre oi si pre capre albe, si pestrije, si in feliul cenusii Patafi, Si-m zise mie ingerul lui Dumnezeu prin somnu: ‘Iacovel’ $i eu zig: ‘Ce iaste” Si zise: ‘Priveaste cu ochil tai si vezi pre fapi si pre are} suindu-se pre oi, pre capre albe, $i pestri fe, si in feliul cenusii patafi, pentru cé am 36 37 38 39 40 41 42Facerea 23 13 zut cite+} face Lavan. Eu sint Dumnezeul ‘tau, Ce M-am ivit fie in ,.Locul lui Dumnezeu, unde Mi-ai uns acolo stilpul si te-ai rugat Mie rugi acolo, Acum dard, scoalé-te si iesi din pimintul acesta si pasé la pamintul nasterii 14 tale, sivoiuficutine!™ — Sirdspunzind Rabil si Lia, zisera lui: ,Au doaré iaste noao inca parte au mostenire in casa titini-nostru? 15 Au nu ca ceale striine ne-am socotit lui, pentru c& ne-au vindut pre noi, si cu 16 mincarea au mincat argintul nostru? Toata avufia si mérirea ce au luat Dumneziu a tatini-nostru, noao va fi si feciorilor nostri. 17 Acum dara, cite f-au zis Dumnezau, fal" Si sculindu-se Iacov, au luat fémeile lui si copii 18 lui pre cimile; $i aduse toate averile lui, si toat marfa lui ce-au facut Intre-riuri, si toate ale lui, ca si meargi la Isaac, tatul lui, la 19 pamintul hananeilor. Tard Lavan se-au fost, dus 4-5 tunzé oile lui, si furé Rahil bozii tati- 20 ni-siu. $i ascunse Tacov de Lavan Sirul, 21 pentru ca si nu-i spuie lui cum fuge. Si aw fugit el si ale lui toate si au trecut riul si sé 22 porni spre muntele Galaad. Si sd spuse lui Lavan Sirului a treaia zi, cum au fugit 23 Iacov. Si luindu pre tof frafii lui cu el, goni dupa dinsul cale de 7 zile si-1 apucd pre dinsul 24 in muntele Galaad. Si veni ingerul in somnu noaptea catra Lavan Sirul si-i zise lui: Pazeaste-te pre tine ca s nu graiesti citra el 25 reale!" $i apucd Lavan pre Iacov. Si Iacov au intinsu cortul lui in munte, si Lavan au pus 26 pre frafii Iui in muntele Galaad. Si zise ‘Lavan lui lacov: ,Ce ai fécut? Pentru cdce pre ascunsu ai fugit si m-ai jahuit si mi-ai loat fea 27 tele meale ca pre niste roabe cu sabia? Si de mi-ai fi spus, te-as fi trimis cu bueurie, gi cu 28 cintaret si timpene, sicucopuzuri. Sinu ma invredniciiu a-m sdruta feciorii miei si featele 29 meale. $i acum nebuneaste ai facut! Si ‘acum poate mina mea a-f face réu, ce Dumne- aul tatini-tau ieri au zis edtra mine, zieind: “Pazeasti-te pre tine ca si nu graiesti cu lacov 30 reale!” Acum dard, ai mersu pentru cé cu pohta ai pohtit ca s& mergi la casa tatini-tau; 31 pentru cici mi-ai furat bozii miei?" Si ras- Punzind Iacov,zise cétré Lavan: ,Pentru cd am zis: Cindai sé nu-t iai featele tale de la 32 mine si toate alemeale’, Si zise lacov: ,La cine vei afla bozii tai, nu Va trai! fainted frajilor nostri, cunoaste ce iaste Iingd mine de ale tale, si ia. Si nu cunoscu la el nemica; si nu stiia Iacov c Rahil, fameaia lui, au furat pre 38 ei, Si intrind Lavan, au cercat in casa Liei sin-au aflat, si iesi den casa Liei si cerca casa lui Iacov, si in casa acelor doao slujnice, si 34 nu afl. Si intra in casa Rahilei, si Rahil luo bozii si-i viri fn samarul cdmilei si sézu desupra lor. Si zise tétfni-séu: Nut paie 35 ‘cu greu, doamne, nu poci sé ma scol inaintea ta, pentru c& ce au obiceaiu muierile mie-m iaste*, Cered Lavan in toatd casa si nu afla bozii. Sis scirbi lacov si s& prici cuLavan. 36 Si raspunzind Iacov, zise citré Lavan: Ce iaste strimbatatea mea? Si ce-m iaste gresala, cdce ai gonit dupa mine gi céce ai cercat toate unealtele casii meal? Ce ai aflat den toate 37 vasele casii tale? Pune aciia inaintea frafilor ‘ai gia frafilor miei gi s8 s& mustre intru mijlocul nostru aminduror! Aceastea-s mie, 20 38 de ani eu sint cu tine; oile tale si caprele nu s-au stirpit, berbecii oilor tale n-am mincat, mincat de hiard jie nu fi-am adus. Eu pla- 39 ‘iiam de la mine furtigagurile zili si furtigagurile nopfii. MA féceam ziua arzind de 40 zAduh, si cu ingheful noptii, si sé rddica somnul dela ochii miei. Aceastea-m sint, 20de 41 ani eu in casa ta sint, slujitu-fi-am 14 ani pentru doao feate ale tale, si 6 ani la oile tale, si-m smentig simbria cu 10 cirlani, De nu 42 ar fi Dumnezdul parintelui mieu Avram si frica lui Isaac, [pre] mine acum desert m-ai tremite. Smerenia mea si truda mfinelor meale au vazut Dumnezeu, si te-au mustrat jeri“, Si raspunzind Lavan, zise lui lacov: 43 »Featele, feate-m sint, si feciori,fili miei sint, $i dobitoacele, dobitoace mie, si toate cite tu veri, ale meale sint si ale featelor meale. Ce voiu face lor astézi, au feciorilor lor ce-au nascut? Acum dara, vino s& punem legé- 44 turd, eu situ, si va fi intru marturie intru mijlocul mieu si intru mijlocul tau! $i zise lui: lata, nimeni cu noi iaste, vezi Dumnezdu martor intru mijlocul mieu si al téu“. Si 45 Iuund Iacov piatra, o puse stilpu pre dinsa. Si zise lacov frafilor lui: ,Adunafi pietril* Si 46 adunard pietri si facura movila; si mincar acolo pre movilé. Si zise lui Lavan: Aceasti movild marturiseaste intru mijlocul mieu astazi*. Si o numi pre dinsa Lavan ‘Movila marturiii*, iar Tacov 0 numi pre dinsa ,Movila marturie. $i zise Lavan lui 48 Iacov: ,Jata aceasta movila si stilpul carele am pus fintru mijlocul miew si al téu; marturiseaste movila aceasta si marturiseaste stflpul acesta‘, ~ Pentru aceaea s-au numit numele: »Movila marturiseaste".- $i ,,Videnia, care 49 au spus: , Vizu Dumnezau intru mijlocul miew sial tau, pentru c& ne vom osebi unul de altul. De vei smeri featele mele, de vei lua muiare 50 peste featele meale, cauta, nimenea cu noi iaste vazind, Dumnezau - marturie intru mijlocul micu si intru mijlocul tau! $i zise Lavan lui 51 Iacov: ,Jata movila aceasta, si marturie stilpul 4124 52 acesta, Pentru cd, de nu voiu treace eu la tine, nice tu vei treace citra mine movila 53 aceasta si stilpul acesta, pre réutate; Dum- nezaul lui Avram si Dumnezdul lui Nahor s& judece intru mijlocul nostrul $i juré Iacov dupre frica tatini-sdu, lui Isaac. $i junghe Iacov jirtva in munte, si au chemat pe fratii ui; si au mincat, si au baut, si au dormit in munte. Si sculindu-se Lavan dimineata, au sirutat feciorii si featele lui si blagoslovi pre ei, Si intorcindu-se Lavan, s@ duse la locul lui. 54 95 CAP XXXII Gi lacov si duse la calea lui. $i cautind, -vazu tabard a lui Dumnezau tabarita, si timpinara pre dinsul anghelii lui Si zise Iacov, cind vazu pre dinsii: ,Tabara lui Dumne- zu - aceasta!" Si numi numele locului aceluia 3 ,Tabere". Si trimise Iacov soli inaintea lui catra Isaf, fratele lui, la pamintul Siir, la fara 4 Edom. $i porunci lor,zicind: ,Aga vet zice domnului mieu Isaf: ‘Asa zice sluga ta lacov: ‘Cu Lavan am silagluit si am zabovit pind 5 acum’. Si mi sa facura boi, si magari, si oi, $1 slugi, si slujnice, si am trimis sa spuie domnului mieu, lui Isaf, pentru ca sé afle sluga ta 6 haru inaintea ta“. Si sd intoarsera soli cétra Tacov, zieind: ,Vinit-am la fratele tau Isaf si iata, el vine in timpinarea ta, si 400 de oameni 7 cu el“. Si sa spaminta Iacov foarte si s& mira, si imparfi norodul ce era cu el, si boii, si 8 ole, in doao tabere. $i zise Iacov: ,De va veni Isaf la o tabard si o va tia, va fi tabéra a 9 doaua ca si se mintuiascé“. $i zise Iacov: -Dumneziul tatine-mieu, lui Avram, si Dum- neziul tatine-mieu, Iui Isaac! Doane Dum- nezaul mieu, Cela ce ai zis mie: ‘Alearga la pimintul nasterii tale, si bine-} voiu face’, Destul sint de toata dereptatea si de tot adevarul carele ai facut slugii Tale. Pentru cA cu toiagul miew am trecut pre Iordanul acesta, iara acum m-am facut in doao tabere. Scoate-ma den mina fratelui mieu Isaf, pentru c ma tem eu de dinsul, cindai sé nu vie si ma loveascd, si mume preste feciori. Si Tw ai zis: ‘Bine voiu face fie, si voiu pune seminfia ta ca ndsipul mérei, carele nu se va numara de mulfime’*. $i dormi acolo in noaptea aceaea, si luo de carele adu- cea in minile lui daruri si trimise lui Isaf, fra~ telui lui: Capre 200, fapi 20, oi 200, aret 20, Camile cu lapte si copii lor 30, boi 40, tauri 10, magari 20, minji 10. Si le deade pre mina slugilor lui, turma deosebi, si zise slugilor lui: ,,Pasafi fnaintea mea si facet osebire intre turma si intre turma“. $i porunci celui dentfiu, zicind: ,De te va in- 10 uw 12 13 4 15 16 wv 1 = Diba, 1688 Facerea ‘fini Isaf, fratele mieu, si te va intreba,zicind: Al cui esti? Si unde mergi? $i ale cui sint aceastea care mergu inaintea ta”, Vel zice: ‘ale slugii tale, Iacov; daruri au trimis domnu-mieu Isaf, $i iat el - denapoia noastra!” Si porunci celui dentiiu, si de al doilea, si al treilea, si tuturor celor ce mergea dupa turmele aceastea, zicind: ,Dupé cuvintul acesta graifi lui Isaf, cindu-l vefafla voi pre el, Si vet zice: ‘lata, sluga ta, Tacov, vine denapoia noastra’“, Pentru ca zise: ,Voiu imblinzi fafa lui cu darurile ce mergu fnaintea Tui, si dupa aceasta voiu vedea fafa lui, cindai va priimi fafa mea‘. Si mergea darurile finaintea feafii lui, si el dormi in noaptea aceaeain tabard. Si sculindu-se in noaptea aceaea, au luat pre amindoao muierile amindogo slujnicele si cei 11 copii ai lui si trecu trecétoarea luiIacov. Siluo pre dinsii siti trecu piriul si trecu toate ale lui, Si rimase lacov singur. $i sé lupta Om cu dinsul pinadimineaja. Si vazu cum nu poate catra el, si s@ atinse de lafimea coapsei lui si amorfi lafimea coapsei Iui Iacov, luptindu-se el cu Dinsul. Siri zise lui: ,"Trimite-Ma, pentru c& se-au suit zorile!* Si el zise: ,Nu Te voiu trimite de nu ma vei blagoslovi*. _Si-t zise lui: »Ce-fi iaste numele tau? Si el zis placov!" Si zise lui: ,S& nu se mai cheame numele tau Tacov, cp Izrail sf fie numele tat cace te-ai intarit cu Dumnezau si cu oamenii, tare vel fil* i intreba Tacov si zise: ,Spu- ne-m numele Tau!" Si-i zise: Pentru céci aceasta intrebi tu numele Mieu? Carele iaste minunat!* Si-l blagoslovi pre dinsul acolo. ‘Si numi Iacov numele locului aceluia ,Vedea- rea lui Dumnezu", pentru cé {zise]: ,Am vazut pre Dumnezau fata cétré fafa, si 88 min tui sufletul mieu! $i rasari soarele, cind treeu ,Chipul lui Dumnezéu"; iara el sting’ iia coapsalui, Pentru aceaea nu vor minca i lui Izvail vina carea au amorfit, care iaste pre lafimea coapsei, pind in ziua de astazi, pentru céce se-au atinsu de lifimea coapsei ui Iacov, de vind, si au amortit. CAP XXXIII i cdutind Iacov, vazu si iata Isaf, fra- HH tele lui, viind, si 400 de oameni cu dinsul. $i impar}i lacov copii pre Lia H] si pre Rahil si pre ceale doao slujnice. Si puse pre ceale doao slujnice si pre feciorii lor fnainte, si pre Lia si pre copii ei denapoi, si pre Rahil si pre Tosif mai pe urma; Iara el iesi inaintea lor si sa inchind pre pimint de sapte ori, pind a se apropia de fratele lui, Sialerga Isaf in timpinarea lui; sifmbrafi- sindul pre el, I-au sdrutat, si cdzu pre gru- 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32Facerea ‘mazii lui si sdruté pre el foarte si plinsera 5 amindoi. _ Si céutind, vazu muicrile si copiii si zise: ,Ce-} sint ie acestea?" Si el zise: ‘»Copiii cu carii au miluit Dumnezau pre sluga 6 ia“, Si apropiara slujnicele copiii lor si 54 Si si apropie Lia gi feciorii ei si ; $i dup aceaea se apropie Rahil 8 silosif si sa inchinaré. Si zise: ,Ce sint fie acestea, toate taberile aceastea care am intil- nit? Si el zise: ,Ca sa afle sluga ta har inain- 9 tea ta, doamne!” Si zise Isaf: ,Sint la mine multe, frate, fie fie ale tale“. Si zise Iacov: De am aflat har inaintea ta, priimeaste darurile pren mfnile meale; pentru aceasta am vazut fata ta, ca cind ar vedea nistine fafa lui Dumnezeu, sibine vei vrea mie. 1a blagos- loveniile meale care fi-am adus tie, c& m-aut miluit Dumnezeu si am de toate". Si siliia pre el i luo, $i zise: ,S& ne sculam s& meargem dirept. Si-i zise lui: ,Domnul mieu stie ca copiii sint mai moi, si oile si vacile ‘8s gchiopeteaza la mine; deci de le voiu goni pre dinsile 0 zi, vor muri toate dobitoacele. ‘Mearga domnul mieu inaintea slugii lui, si eu ‘ma voiu intari in calea dupa z4bava meargerii ce-i inaintea mea, si pe urma copilasilor, pina voiu veni eu cétré domnul mieu la Siit". Si zise Isaf: ,Voiu lésa cu tine den gloata ce iaste cu mine’. Si el zise: ,Pentru ce aceasta? Des- ul cd am aflat har inaintea ta, doamne". Si si intoarse Isaf in ziua aceaea in calea lui la Siir. Silacov se sculé la Corturi si-s facu lui acolo case, si dobitoacilor lui colibi; pentru aceaea au numit numele locului aceluia ,Colibi“, Si veni Tacov la Salim, cetatea Sichimon, care iaste in pamintul lui Hanaan, ind s-au intorsu de la Mesopotamia Asi @ tabari despre fata cetajii. $i agonisi partea farinii, unde §-au intinsu acolo cortul lui, de la Emor, tatal lui Sihem, pre 100 de cirlani. i puse acolo jértavnie si chema pre [el] ‘»Dumnezeul lui Israil" a w 13 4 15 16 7 18 19 20 CAP XXXIV {iesi Dina, fata Liei care au ndscut lui Tacov, ca sé cunoaseé featele lacui- torilor. Si o vizu pre dinsa Sihem, feciorul lui Emor Horeul, domnul pamfntului, $i luindu-o pre dinsa, au dormit cu ea; si ndscu, si o smeri pre 3 dinsa, $i Aa alétura Iingé sufletul Dinei, featei lui Iacov, si o fubi pre fecioaré si grai 4 dupre cugetul fecioarei ei. Zise Sihem, feciorul lui Iemor, catra tati-sdu, zicind: 5 acm fetigoara aceasta fameaie! $i Iacov au auzit cum au pingérit feciorul lui Emor pre Dina, fata lui, si feciorii lui era cu dobi- toacile lui la cimpu, si tacu Iacov pind a 6 veniei. Sitesi Emor, tatul lui Sihem, catré 7 Tacov, sii graiascd lui. Tard feciorii lui 25 Tacov veniré de la cimpu si, deca auzira, s8 umiliré oamenii si cu scirba le era lor foarte, ccaci grozivie facu intru Tzrail, dormind cu fata lui Iacoy, gi nu aga va fi. Si grai Emor lor, zicind: ,Sihem, feciorul mieu, au ales cu sufletul fata voastra; dafi-o dard pre ea lui fameaie! Si vd incuscrif cu noi: featele voastre dati-le noao si featele noastre luaf la feciorii vostri; $i intru noi Kécuif, si pamintul, iatd, lat fnaintea voastra, lacuif si va hré- nif pre dinsul, si agonisif intru el“. $i zise Sihem cata tatal ei si citra frafii ei: ,Sa aflu har inaintea voastra si, ce ve} zice, vom da, Inmultif zestrile foarte, si voiu da intru cit im vef zice mie, si-m ve} da mie copila aceasta intru fameaie! Si raspunséra feciorii lui Iacov lui Sihem si lui Temor, tatini- séu, cu viclesug; si graird lor, cici au pingarit pre Dina, sora lor, Si zise lor Simeon si Levi, frafii Dinii, feciorii Liei: ,Nu von putea si facem cuvintul acesta, si dim pre soru- noastra Ia om ce are marginea trupului acope- rita, pentru cA iaste ponos noao. Intru ‘aceasta ne vom asemina voao si vom lécui {intru voi, de va vet face ca noi si voi, cind se va obrezui voao toata partea birbiteascd. Si vom da featele noastre voao, si din featele voastre vorn lua famei noao; si vorn lécui la voi, si vom fica un neam. Tara de nu vef asculta pre noi, sé va obrezuif, vom lua featele noastre sine vom duce“. Si plécura cuvintele fnaintea lui Emor si inaintea lui Sihem, feciorul lui Emor. $i nu zabovi tinerelul a face cuvintul acesta, pentru cd sé afla cu fata lui Iacoy, gi el era prea slavit decit toti cit era in casa tatine-sau. $i veni Emor si Sihem, feciorul lui, la poarta cetafi lor si gr a coamenii cetii lor,zicind: _ ,Oamenii acestea cu pace sint cu noi; sa lacuiasca pre pamint, $i sa hraneascé pre dinsul. Si pamintul, iaté, larg inaintea lor; featele lor s& luom noao famei, si featelenoastre séledamlor. Intru aceasta numai sé vor asiména noao oamenii ca sf lacuiased cu noi, ca sé fim un narod, intru sa si obrezuiasca noao toata partea bar- ateascd, dupe cum sint si ei obrezuifi. Si dobitoacele lor, si ceale cu 4 picioare, si unealtele lor, au nu vor fi ale noastre? Numai intra aceasta si ne asimanam cu ei, si vor lécui cu noi! Si asculté Emor pre Sihem, feciorul lui, si tofi cif intra pre poarta cetafii lor, si-g obrezuia trupurile acoperirii margenii lor tot barbatul. $i fu in a treia zi, cind era in dureare, luara cei doi feciori a lui Iacov, Simeon si Levi, frafii Dinei, fiestecarele sabia Iui, sintrara in cetate cu temeiu, si omoriré toa 2 13 4 15 16 17 18 19 20 21 22 23, 24 2525 26 27 28 29 30 10 ul t& partea barbateascd. Si pre Emor, si pre Sihem, feciorul lui, ii omori cu gura sabiei; si Tuara pre Dina den casa lui Sihem si iesira. Tara fifi lui Tacov intrara preste cei rénifi si Jafuird cetatea intra care au pingarit pre Dina, sora lor. i oile lor, si boii lor, si migarii lor, si cite era in cetate, si cite era la cimpu, le luard. Si toate trupurile lor, si ‘toata agonisita lor, si muierile lor, le-au robit, si au jéfuit cite era in cetate si cite era in Si zise Iacov cétré Simeon si Levi: Urit m-af facut, a fi eu rau celor ce lacuiescu pamintul, si intru hananei, si intru ferezei. Si eu pufin sint intru numar; si adunindu-se preste mine, ma vor tia, si ma voiu farima eu si'casa mea“. i ei zisera: Dara ca cu o curva vor trebui cu sora noastra? CAP XXXV cind fugiiai de fata lui Isaf, fratelui Si zise Iacov casii lui gi tuturor cel tau!" ce era cu dinsul: ,Radicaf pre-bozii cei strii den mijlocul vostru, si va curafit, si premenit hainele vostre. Si sculindu-ne, s& ne suim la Vethil; si si facern acolo jartavnic lui Dum- nezeu, Celui ce m-au ascultat intru ziua pri mejdiii, Carele era cu mine si ma mintui in calea unde mergeam! $i deadera lui Iacov pre boaii cei striini care era intru mifinele lor si cerceii cei ce era in urechile lor. Si i-au ascunsu Iacov supt terevinthul de la Sichima si iau pierdut pre dingii pind in ziua de astazi. Si sa rddicd Izrail de la Sechima; 51 fu frica lui Dumneziu la cetétile ce era pen imprejurul lor, si nu gonira pre urma fillor lui Israil. $i veni Iacov la Luza, care iaste in pamintul lui Hanaan, care iaste Vethil, el si tot norodul ce era cu dinsul. i zidi acolo tavnic, si nui numele locului ,Vethil", pentru c& acolo i Se-au arétat lui Dumnezéu, cind fugiia el de fafa lui Isaf, fratele lui. Si muri Devora, doica Revecai, si sa ingropa mai jos de Vethil, supt stejar, si nurni lacov numele lui »Stejariul Jali“, Si Sa ivi Dumnezau lui Tacov ined, in Luza, ¢ind au venit acolo de la ‘Mesopotamia Siriei, si blagoslovi pre el Dumne- zu Sizise lui Dumneziu: ,Numele tau nu se ‘va mai chema Tacov, ce Israil va fi numele tau, Si numi numele lui Israil. $i zise lui Dum- neziu: ,Eu - Dumneziul tau! Creaste si te inmulfeaste! Limbi si adunari de limbi vor f dentru tine, si imparat den mijlocul tay vor iesi. Si pamintul carele am dat lui Avram si lui Isaac, fie am dat pre dinsul; si tie va fi, si se- Facerea minfiei tale dupa tine voiu da pamintul acesta, intru neamurile lor“. $i SA sui Dumneziu de la dinsul, den locul carele au grait cu din sul. $i puse Tacov stflpu in locul unde au grait cu dinsul Dumnezéu, stilpu de piatra, si varsa pre dinsul turnare, si vars pre dinsul untdelemnu. $i numi Iacov numele locului fintru carele au grait cu dinsul Dumnezau: Wet ‘Si sculindu-se Iacov de la Vethil, au intinsu cortul lui decindea de turnul Gader. $i fu cind se-au apropiat la Hafratha si a veni Ja pamintul lui Efratha, au ndscut Rabil, si grew ava intru nastire, Si fu cind nascu ea cu greu, zise ei moasa: ,Aibi indraznire, pentru cA si acesta if iaste fifu!" Si fu cindu-s lasa a sufletul, cd muriia, numi numele lui ,Fecio- rul durerei meale", si tatd-siu numi pre dinsul Veniamin. $i muri Rahil, si s& ingropa in calea lui Efratha, aceasta iaste Vithleaem, Si puse Iacov stilpu pre mor- mintul ei: acesta iaste stilpul mormintului Rahilei pind in ziua de astaz. Si sé radica Israil, si-s intinse cortul lui decindea de turnul Gader. Si fu cind lacui Israil intru pamintul acela, mearse Ruvin si dormi cu Vala, tiitoa- rea tatini-siu, Iui Tacov. Si auzi Israil, si ru se-au ardtat inaintea lui, Si era fii lui Tacov 12: Feciorii Liei: cel dentii nascut lui Tacov, Ruvim; Simeon, Levi, Tuda, Isahar, Zavulon. Si feciorii Rahilii: Iosif si Venia- min, $i feciorii Valei, slujnecti Rahilei: Dan si Nefthalim. Si feciorii Zelfii, slujnecifi} Liei: Gad si Asir. Acestea sint fili lui Iacov, care s-au facut lui la Mesopotamia Siriei. Si veni Iacov citré Isaac, tati-sdu, incd traind el la Mamvri, la Cetatea Cimpului, acesta iaste Hevron, in pamintul lui Hanan, unde au lécuit Avraam si Isaac. $i furd zilele lui Isaac, carele au trait, ani 180. Si slbind, au murit si se adaose ling ruda lui, mai batrin si plin de zile, si-l ingropara pre dinsul Isaf gi Iacov, amindoi feciorii lui. 4 15 16 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 CAP XXXVI ceastea sint nasterile lui Isaf, acesta iaste Edom. _ SiIsaffs luo lui muieri den featele hananeilor: pre Ada, fata fy) ui Elom Heteul, si pre Olivema, fata 2 iui Ana, feciorul ui Sevegon Eveul, Si pre Vasemath, fata lui Ismail, sora lui [3] Naveoth. Sindscu Ada lui Isaf pre Blifas; si [4] ‘Vasemath nascu pre Raguil; $i Olivera au [5} nascut pre Ieus, si pre Teglom, si pre Core. Acestea sint feciorii lui Isaf, carii se-au nascut luiin pamintulluiHanaan, —$iluolsafmuierile [6] lui, si feciorii Iu, si featele hui, si toate trupurile casii lui, si toate unealtele lui, si toate dobitoa- 1 2)10 n 2 13 “4 15 16 w 18 19 20 21 22 23, 24 25 26 27 28 29 Facerea cele, si toate cite au agonisit si cite au cuprinsu in pamintul lui Hanaan, si sé duse den pamintul lui Hanaan,de la fafa lui Iacov, fratele lui, Pentru cd le era lor averile ‘multe a lécui fntr-un loc, si nu putea pamintul silasluirei lor a purta pre dinsii de mulfimea averilorlor. Silacui Isafin muntele lui Siir; Isaf acesta iaste Edom. —Aceastea sint nasterile lui Isaf, tatal lui Edom, in muntele lui Siir. Si aceastea sint numele feciorilor lui Isaf: Elifas, feciorul Adasei, farmeii lui Isaf, si Raguil, feciorul Vasemathii, fameli lui Isaf. Si sa facuré lui Elifas feciori: Theman, Oman, Sofer, Gofom si Chenez. $i ‘Thamna era fiitoare lui Elifas, feciorul lui Isaf, si nascu lui Elifas pre Amalie. Acestea sint feciorii Adasii, fameii lui Isaf. $i acestea sint feciorii lui Raguil: Nahoth, Zare, Some si ‘Moze. Acestea au fost feciorii Vasmathii, fameii lui Isaf. Si acestea sint feciorii Oli- vemasii, featei Iui Ana, feciorul Sevegonii, ameii lui Isaf; si nscu lui Isaf pre Teus, si pre Teglom, si pre Core. _Acestea sint voivoaii, fiii lui Isaf: fit lui Elifas, celui dentii ndseut lui Isef, voivodul Theman, voivodul Omar, voivodul Sofar, voivodul Chenez, Voivodul Core, voivodul Gothom, voivodul Amalic, Acestea sint voivozii Jui Elifas, in pamintul Idumeii; acestea sint fili Adasii. $i acestea sint fiii lui Raguil, fii lui Isaf: voivodul Nahoth, voivodul Zare, voivodul Some, voivodul Moze, voivozii lui Raguil, in pamnintul Tui Edom; acestea-s feciorii Vasemathei, fameii lui Isaf. Acestea sint feciorii Olive- masii, fameii lui Isaf: voivodul Ieul, voivodul Tegiom, voivodul Core. Acestea sint voivozii Olivemasii, featei lui Ana, fameii lui Isaf. Acestea-s feciorii lui Isaf si acestea sint voivo- ii lor; acestea-s feciorii lui Edom. Si aces tea-s feciorii ui Siir Horeului, ce lacuiaste pamintul: Lotan, Soval, Sevegon, Ana, Si Dison, si Asar, si Rison. Acestea-s voivozii Horeului, feciorii lui Stir, in pémintul lui Edom. Si sé facura feciorii lui Lotan: Hori, si Eman, si sora lui Lotan, Thamna. Si acestea-s feciorii lui Soval: Goliam, si Mana~ hath, si Ghevir, Sofar si Oman. Si acestea-s feciorii lui Sevegon: Aie si Onan, acesta iaste Onan carele au aflat pre Jamin in pustie, cind ;pastea tragatorii lui Sevegon, tatini- sau, Si acestea-s feciorii lui Ana: Dison si Olivema, fata lui Ana, $i acestea-s feciorii lui Dison: Amada, si Azvan, si lesthran, si Ha- ran. Si acestea-s feciorii lui Asar: Valam, si Zucam, si lucam, si Ucam. Si acestea-s feciorii lui Rison: Osa si Aran. $i acestea-s voivozii lui Hori: voivodul Lotan, 27 voivodul Soval, voivodul Sevegon, voivodul ‘Ana, _ Voivodul Dison, voivodul Asar, voivodul Rison. Acestea-s voivozii lui Hori, intra domniile lor, in pmintul Edom. Si acestea-s imparafii ce au imparafit in pamintul lui Edom, mai nainte decit a imparafi imparat in Israil. $i imparafi in Edom: Valac, feciorul lui Veor, gi numele cetafii lui: Denava. $i muri Valac si imparaifi in locul lui Tovae, fecio~ rul lui Zara, de la Vosora. $i muri Iovac si imparéii in locul lui Asom, den pamintul the- maneanilor. Si muri Asom cel den thema- neani, si imparafi in locul lui Adad, feciorul lui Varad, cela ce au tdiat pe Madiam, in cimpul lui Moav; si numele cetafii lui: Ghetthem. Si muri Adad si imparafi dupa el Samada, de la Masecas. Si muri Samada si imparafi dupa el Saul, den Rovooth, de ling’ rfu. $i muri Saul si imparafi dupa el Valaenon, feciorul lui Ahovor. $i muri Valaenon, feciorul lui Ahovor, si imparafi dupa dinsul Arad, feciorul lui Varad; si numele cetafii lui: Fogor; si numele fémeii lui Metevei, fata lui Matraid, feciorul Mezoov. Aceastea-s numele voi- Vozilor lui Isaf, intru neamurile lor, dupre locurile lor, intru numele lor, intru farile lor, si intra limbile lor: voivodul Thamna, voivodul Gola, voivodul Iethar, — Voivodul Oleve- mas, voivodul Ilas, voivodul Finon, — Voivo- dul Chenez, voivodul Theman, voivodul Mazar, Voivodul Maghedeil, _voivodul Zefoin. Acestea-s voivoaii Edomului, intra ceale zidite in pamintul cistigarii lor. Acesta Isaf, tatal lui Edom. CAP XXXVII i lécuia Iacov in pamintul unde au silasluit Isaac, tatal Iui, in pémintul Si aceastea-s nasterile lui Lacov; si Iosif era de ani 17, pas- ind oile tétini-sau, cu frafii ui; fiind ‘inar, impreuné cu feciorii Valasii gi cu feciorii Zelfiei, fameilor tatini-sdu. Si aduséré asupra ui losif hula rea catra Israil, tatal lor, Tara Tacov iubiia pre Iosif mai tare decit tofi feciorii Tui, pentru ca fecior de batrineafe era lui, 5 facu lui haind pestrifé. Si vizind frafii lui cum pre dinsul jubeaste taté-siu mai mult decit tofi feciorii Iu, fl urira si nu-i putea sé-i ‘grdiascd lui nemica de pace. Si visind Iosif vis, spuse frafilor lui. Si zise lor: ,Ascultafi visul acesta carele am visat: Parea-mi-se ce voi legati znopi fn mijlocul cimpului; si s& scul znopul mieu gi statu dirept; si intoreindu-se imprejur znopii vostri, s& inchinara znopului mieu*, Si ziserd lui frafii lui: ,Au dora imparafind vei impa- rai pre noi? Sau domnind vei domni 30 31 32. 33 34 35 36 37 38 39 40 4 42, 4328 pre noi? $i adaoséré ined alta ura pre dinsul, pentru visele lui si pentru cuvintele lui. 9 Si vazu s-alt vis si-l povesti tatini-sdu si frajilor lui. $i zise: ,Jata, am visat s-alt vis: cum soarele si luna si 11 steale s& inchina 10 mie“. Si certé tatd-su si-i zise lui: ,Ce e visul acesta ce ai visat? Poate sa fie ca venind vom veni, eu, si mumé-ta, si frafii ti, s& ne 11 inchinam fie pre pamint? Si zavistuiré i lui, iara tata-su au pazit cuvin- Si sa duserd frafii lui a paste oile tatului 13 lor, la Sihem. i zise Israil catr Iosif: ,Au nu frafii tai pastorescu la Sihem? Ta vino, site voiu trimite cétra dinsii". Si-i zise lui: ,laté 14 eu, Si zise lui Israil: ,Pasa de veri de sint sanatosi frafii tai si oile, si-m povesteaste!" il trimise pre dinsul den valea Hevron si 15 veni la Sihem. $i afla pre dinsul un om, ritacind pre cimpu, si-l intreb’ pre dinsul 16 omul, zicind: Ce caufi“ Si el zise: ,Pre frafii miei caut. Spune-m, unde pastorescu?* 17 Si-i zise lui omul: ,S-au rédicat de aicea, pentru c& am auzit de dinsit zicind: ‘Sa mear~ gem la Dothaim!™ Si sd duse Iosif dupa fratii 18 lui sii afl pre dinsii la Dothaim. Sil vazuré mai nainte, de departe, decit a sa apropia el la dinsii, si vicleniia ca si omoara 19 pre el. Si zise fiistecarele cétré fratele lui: 20 lat visuitoriul acela vine! Acum dara, venif sa omorim pre el si si-l aruncim pre el intr-o groapa; si vom zice: ‘Hiaré rea au mincat pre el’; si vom vedea visurile lui ce vor 21 fit, Si auzind Ruvim, fl scoase pre dinsul den minile lor, si zise: ,S4 nu-l ucidem pre 22 dinsul, de sufletu. $i zise lor Ruvim: ,S& nu varsafi singe; punefi pre dinsul in groapa aceasta ce iaste in pustie, iaré mina sa nu ridi- cafla dinsul!", pentru ca cerca in ce chip il va scoate pre dinsul den mfnile lor, si si-1 dea 23 tatini-sdu. $i fu cind veni Iosif catré frafii lui, dezbracara pre Iosif den haina cea pes- 24 trita ce era prejur el. Si, luindu pre dinsul, fl aruncaraé in groapa. Si groapa - 25 desarta, apa nuavea. Si sézurd si manince pline si, cdutind cu ochii, vazura si, iatd, cila- tori ismailteani veniia den pamintul Galaad, si cdmilele lor incireate de timtie, si de rasind, gi de zmirna, si mergea sa pogoara la 26 Eghipet. Si zise Tuda cétra frafii lui: ,Ce folos céice vom ucide pre fratele nostru si vom 27 ascunde singele lui? Vinit sd vindem pre el ismailteanilor acestora, iaré minile noastre nu fie pre dinsul, pentru ca fratele nostru si trupul nostru iaste“. Si ascultard frafii 28 lui. Si mergea pe aproape oamenii, madia~ ni negufétorii; si-l traseré si scoa~ 5 — Biba, 1688 Facerea sera pre Iosif den groapé si-l vindurd pre dinsul ismailteanilor dereptu 20 de galbeni de aur. Si pogorira pre Iosif la Eghipet. $i s& 29 intoarse Ruvim la groapé, si nu vizu pre Iosif in groapa, si-3 rumpse hainele lui. $i 3 30 intoarse catra frafii lui gi zise: ,Copilagul nu iaste! Dara eu unde ma voiu mai duce?" $i 31 luind haina lui Iosif,au junghiat un iedu de capré, si unserd haina cu singele. Si tri- 32 ‘mise haina cea pestrifa si o adusara tatine-sdu si zisera: ,Aceasta am aflat; cunoaste de iaste hhaina feciorului tau au ba". $i cunoscu pe 33, ea si zise: ,Haina feciorului mieu iaste;jigania cea rea I-au mincat pre el, jigania au hrépit pre Iosif". _ $i-s rupse Iacov hainele lui, si 34 use pre mijlocul lui sacu, si plingea pre fiiu- séuzile multe. Si sé adunara tofi feciorii lui 35 si featele lui si vinira sa mingiie pre el; si nu vrea sa sa mingiie, zicind ca: ,Mai voiu pogori catra fiiu-mieu, plingind, in iad!" Si-l plinse pre dinsul tatal lui. Tar madianii au vindut 36, pre Iosif la Eghipet lui Pentefrei, hadimul tui Farao, cel mai mare peste bucétari. CAP XXXVIII ji fu intru vreamea aceaea, pogori 1 Tuda de la frafii lui si mearse pind la {Y oarecare om odolamitean, céruia numele era Iras. Si vazu acol Tnda o fata a unui om hananeu, cari numele era Sava, si o luo pre dinsa si s& cul- ca cudinsa, Si zamislind, nascu fecior, sii 3 numi numele Ir, $i zémislind, nascu fiiu 4 fined, si-inuminumele Avnan. Siaddogind, 5 ined nascu fecior altul, al treilea, si numi numele lui Silom. $i ea era la Hazvi cind au naiscut pre dingii, SiluoTuda fameaieluilr, 6 celui dentiiu nascut lui, criia numele-i era ‘Thamar, Si fu Ir, dentiiu nascut Iudei, rau 7 fnaintea Domnului, sil ucise pre dinsul Dumneziu. $i zise Iuda lui Avnan: ,intré 8 Ja muiarea frafine-tau si fii barbat ei, gi ridiea sdminjé fratelui tau", Si cunoscind Avnan 9 ca nu lui va fi siminfa, fu,cind mergea la fémeaia fratelui lui, varsa pre pamint, pentru ca sa nu dea saminfa fratelui siu. Siréuse 10 arta cuvintul inaintea Iui Dumnezau, céce au facut aceasta, si an omorit si pre acesta. Si 11 zise Tuda Thamarii, nurori-sa, dupa ce au murit amindoi feciorii lui: ,S$8zi vaduo in casa tatine-tau, pind sd va face mare Silom, feciorul mieu!", pentru cé zise intru cugetul .»Cindai sé nu moara si acesta, ca si frafii Iuil* Si mergind Thamar, au sdzut in casa tatine-sdu, Si si fnmulfira zilele si muri Sava, fameaia 12 Tudei, si,mingiindu-se Iuda, sé sui la ceia ceFacerea tundea oile lui. el; $i pogort Iras, pstoriul lui, odolomiteanul, la Thamna cu el. $i sa spuse Thamarii, nurori-sa, zicind: ,[ata, socru-téu si suie la Thamna si tunza oile lui“, Si dezbracindu-g hainele vaduviei de pre dinsa, sa invali cu brobodealnicul si sé infrumusefé si sézu linga porfile Enan, carea iste intru calea Thamna, pentru céce au vazut cum mare se-au facut Silom, si el nu 0 au datu lui muiare pre dinsa. Si vazindu-o Tuda, au socotit pre ea cum sa fie curva, pentru cé s-au acoperit fata ei, si nu o au cunoscut, $i sa abitu la dinsa den cale si zise ei: ,Lasd-mé sa intru la tine!, pentru c& n-au cunoscut eA iaste noru-sa. $i ea zise: Ce-m vei da, de vei intra la mine? $i el ise: ,Eu ff voiu trimite iedu den capre, den ile meale*, $i ea zise: ,De-m vei da arvuna, pind vei trimite tu", Si el zise: ,Ce arvund ff voiu da?* $i ea zise: ,.Inelul tau, si zgarda, si toiagul ce-f iaste in mind“. $i-i deade ei si 19 intra la dinsa; siluoin pintecedelael. _Sisd seuld de s& duse, si-s luo brobodealnicul de la a, si sa Imbraca cu hainele ceale de viduvia 20 ci, Sitrimise luda iedul den eapre, cu mina pistoriului su, odolamiteanului, ca seiade la muiare arvuna, si nu o aflé pre ca. Si fntreba pre oamenii den loc si zise lor: ,Unde iaste curva ce-au fost la Enan pre cale?* Si zisera: ,Neau fost aicea curva". Si si fintoarse cétra Iuda si zise: ,N-am aflat, gi ‘oamenii locului zic si nu fie aicea curva“. Si zise luda: ,Aibi-le pre eale! $i cindai s& nune batjocurim; eu am trimis pre acest ied, si tu naiaflat'. Sifu dupda treia lund, sd spuse Tudei, zicind a: ,,Aucurvit Thamara, noru-ta, si, iat, iaste grea den curvie". $i zise Iu »Scoatefi-o pre ea si sd sd arzi", Sieaadu- Gindu-se, au trimis cétra socru-sdu, zicind: »De la omul ale cui sint aceastea eu am in pin tece“. Si zise: ,Cunoaste al cui iaste inelul, si zgarda, gi toiagul acesta!" Si cunoscu Iuda sizise: ,Se-au indereptat Thamar decit mine, pentru care lueru nu o am datu-o pre ea lui Silom, feciorului mieu". $i nu mai adaose a 0 cunoaste pre dinsa. Si fu cind nastea, si la insa era geameni in pintecele ei, Si fu nds- ‘ind ea, unul scoase inainte mina; siluindmoasa, legit rosin la mina lui, zicind: ,,Acesta va iesi mai 29 nainte“, Si deca-s strinse mina, indata iesi fratele lui. Si ea zise: Pentru cici se-au rupt, pentru tine gard?“ Si-i numi numele lui Fares Si dupa acesta iesi fratele lui, carele era la mina lui cel rosiu, si numi numele lui Zara, 123 4 15 16 " 18 aa 22 23 24 25 26 21 28 30 cape XXXIX 29 i Tosif sa aduse la Eghipet si-l cistigh pre dinsul Pentefri, hadimul lui Farao, cel mai mare peste bucitari, ‘om eghiptean, den minile ismailteanilor carii duseré pre dinsul acolo. Si era Domnul cu Iosif, si era om ce nemeriia; si fu in case Iingé stipinu-sdu, eghiptea- nul, _ Si stiia stépinul lui cd Domnul era cu dinsul $i, oricite face, Domnul inderepteaza intru minile lui. $i afla Iosif har fnaintea stapinului su, si bine-i placea lui, si-1 puse preste casa lui pre dinsul, si toate cite era ale luile-au dat pre minaluilosif. Si fu dupa ce ‘au pus pre dinsul pre casa Iui si preste toate cite era ale lui, si blagoslovi Domnul casa ceghiptineanului, pren Iosif; si sa facu blagoslovenia Domnului intru toata avufia lui den casaisi in farina Iui, si deade toate cite era ale Jui fn mina lui Iosif, $i nu stiia pentru ale sale nemic, afara den plinea ce minca el. Si era Iosif bun la chip si frumos la fajd foarte. Si fu dupa cuvintele aceastea, si puse muiarea stpinului lui ochii ei pre Iosif Siei zise lui: ,Culeé-te cu mine!“ $i el nu vrea; si zise muierii stépinului sau: ,De vreame ce stépinul mieu nu cunoaste, pren ‘mine, nice una den cite sint in casa lui, ce toate cite sint ale lui le-au dat pre sama mea, Si nu iaste in casa aceasta nemicd afar den mine, nice s-au rédicat de la mine nemicé, afard den tine, pentru cé tu esti muiarea lui, ‘cum voiu face cuvintul cel rau acesta si voiu gresi inaintea lui Dumnezeu?* i cind graia lui Iosif, zi dentru zi, si nu s& asculta ei si se culee cu ea, si se impreune cu dinsa, Si fu o zi oarecarea intru acestas chip: intra Tosif in casa ca sé-s facd lucrurile lui, si nimea nu era inlduntru dentru cei den casé; Si trase pre dinsul de haine, zicind: ,Dormi cu mine!" Sil, lasindu-s hainele in minile ei, au fugit si auiesit afaré. Si fu dupé ce vazu c& au lsat hainele lui in minile ei si au fugit si au iesit afara, Si chema pre cei den casa, deca au vizut e4 au lisat hainele lui fn minile ei, 51 le zise lor zicind: , Vedeti, au bagat noao copil Jidov, s8-5 bata joc de noi! Au intrat fnlauntru Tamine, zicind: ‘Dormi cu mine!’ $istrigaiu cu las mare. $i auzind el cum am india glasul mieu si am strigat, lésind hainele lui la mine, au fugit si au iesit afard*. Si lisa hainele linga ea, pind au venit stapinul la casa lui, “Si gréi lui dupa cuvintele aceastea, : AU intrat la mine copilul jidovul, carele ai bagat citra noi, si-g rizé de mine si zise mie: ‘Dormi-voiu cu tine!” Si deaca au auzit cum am inalfat glasul mieu gi am strigat, lisindu hainele luila mine, au fugit sau iesitafa- 10 uw 2 13 4 15 16 w 1830 19 ra" $i fu deca auzi stapinul Iui cuvintele muierii lui cite au grait cdtra dinsul,zicind: Asa mi-au facut copilul tau", si s-au miniat cuurgie. Siluind stapinul pe Iosif, l-au pus la trie, in locul unde legatii imparatului sé fin acolo in tarie. Si era Domnul cu Iosif si-i varsa asupré-i mil si-i deade lui har inaintea celui mai mare preste legafi. Si-i deade cel mai mare preste legafi temnita pre mina lui Iosif gi pre toti cei adus cifi era in temnifa; $i toate cite fac acolo, el erafiicind. Nuera cel mai mare peste legaturi al temnifii stiind pentr-insul nemica, edci toate era pren mina lui Iosif, pentru cé Domnul era cu dinsul si, ‘ite facea el, Domnul indirepta fntru minile lui. 20 21 22 23 CAP XL i fu dupa cuvintele acestea, gresi cel mai mare peste paharnicii imparatu- facatorii de pfine domnului lor, imparatului Eghipetului. $i s& urgisi Farao pe amindoi hadimii lui, pre cel mai mare peste piharnici si pre cel mai mare 3 peste ficétorii de pfine, Si-i puse pre ei in temnifa la legiturd, la locul unde era Iosif 4 adus acolo. ii deade pre dinsii cel mai mare al ternnifii la Iosif si-i puse pre dinsii 5 lingé dinsul si furé zile fn paza. Si vizuré amindoi vis, intr-o noapte, si vederea visului celui mai mare peste paharnici si celui mai mare peste facétorii de piine, carii era ai imparatului Eghipetului, ce era in temnifa, 6 era aceasta. Intra la dinsii Iosif dimineata 7 si vazu pre ei, si era turburafi. $i intreba pre hadimii lui Farao, carii era cu el fn tem- nit, ling domnul lui, zicind: ,Ce e ca featele 8 voastre posomorite sint astézi?" Si ei ziseré lui: ,Vis am vazut, i nu iaste cine a1 filcui pre el“. $i zise lor Tosif: ,Au nu pren Dumneziui ardtarea lor iaste? Povestie-m Si povesti cel mai mare peste paharnici visul lui cétré Iosif si zise: ,.In somnulmieu era vieinaintea mea. Sin vie era trei vife, si ea odraslind, era scofind vlas- tare, si broboanele strugurilor - coapte. $i paharul lui Farao — in mina mea, si luoaiu stru- gurul si-l storgu pre dinsul in paharul lui Farao, si dediu paharul in mina Iui Farao". Zise Wi Iosif: ,,Aceasta iaste tilcuirea lui: ceale trei vife, trei ile sint. Inca trei zile, si-g va aduce aminte Farao de boieria ta si te va pune pre marirea paharniciti tale si vei da paharul lui Farao in mina lui, si dupa boieria ta cea mai denainte, dupa cum erai nescind. | Cis} adu aminte de mine, pentru tine, cind va fi tie bine, si vei face intru mine mild si vei aduce a- 10 uw 12 13 4 Facerea ‘minte de mine lui Farao si ma vei scoate den aceasta inchisoare. Pentru ci cu furtisag m-am furat den pamintul jidovescu, si aicea n-am facut nemicd, ce ma puséré inlauntru in groapa aceasta“. Si vézu cel mai mare peste facétorii de pline cum dirept au tileuit, si zise lui Iosif: ,Si eu am vazut vis: si mi sa area trei cosuri de piine ci ridicam pre capul mieu. $i in cosul cel mai deasupra ~ den toate feliurile de care imparatul Farao minea, Iucru de facdtoriu de piine; si pasarile ceriului minca pre dinsele den cosnifa ce era deasupra capului mieu‘, $i raspunzind Iosif, zise lui: ,Acesta e tileuirea lui: ceale trei cosuri, trei zile sint. Inca peste tre zile, va lua Farao capul tu de la tine, site va spinzura pre lemnu, si vor minea pasérile ceriului cér~ nuurile tale dela tine“, $i fu in a treia zi, 2i de nastire era a lui Farao, Si ficu ospat la toate slugile lui; $i-g aduse aminte de boieria paharnecului si de boieria fécdtoriului de piine, in mijlocul slugilor sale. Si asezd pre cel mai mare peste paharnici la boieria lui si deade paharul in mina lui Farao. lard pre cel mai mare peste facétorii de pline -au spinzurat pre lemnu, dupre cum au tilcuit lor Tosif. Si nu-g aduse aminte cel mai mare peste paharnici de Iosif, ce-l ita pre el. CAP XLI Gj i fu dupa 2 zile, Farao vazu vis. Gin- Jdiia cA sta lingé riu; Si iat, ca cind den riu sa suia 7 vaci, frumoase la chip si alease la trupuri, si pastea pre tarmuri. $i alte 7 vaci sa suia dupa aceastea den riu, grozave la chip si suptii la trupuri, si sé pastea linga vaci lingé marginea riului, Si mincara de tot ceale 7 vaci grozave si suptii la trupuri pre ceale 7 vaci frumoase la chip; gi ceale alease la trupuri si, iat, neardtate furd, cdce intrara in pinticile lor. $i sa scula Farao. Si visd al doilea rind: siiata, 7 spice sa suia dentr-o radacina, alease sibune; — Si alte 7 spice supfii si stricate de vint rasariia dupa dinsile, $i inghifira ceale 7 spice supfii pre ceale sapte spice alease si pline. $i sa sculd Farao si era vis. Si fu dimineafa, si si turburd sufletul lui; si trimifind, au chemat pre tofitilcuitorii Eghipetului si pre to} injelepfii lui. $i povesti lor Farao visul lui, si nu era cine si dovedeasca visul lui Farao. $i grai cel mai mare peste paharnici cétré Farao, zicind: ,Pacatul mieu im aduc aminte astazi. Farao s& scirbi pre slugile lui, si ne-au pus pre noi in paz, in casa celui mai mare peste bu- catari, pre mine si pre cel mai mare peste 15 18 19 20 21 22, 23 10Facerea 31 11 pine. Siam vazut amindoi vis intr-o noapte, eu si el, flescarele dupa visul lui am 12 vazut. Si era acolo cu noi tinerel copil jidov, al celui mai mare peste bucitari, si-i 18 povestiiam Iui, si ne-au tileuit noao. Si fu dupa cum ne-au aritat noao, aa se-au si intimplat: pre mine sa ma asezu la boieria 14 mea, si acela si se spinzure", Si trimitind Farao, au chemat pre Iosif. Si-l scoasera pre insul den temnid, si-] rasera pre dinsul, si-i premenira imbracdmentea lui, si veni catra 15 Farao. Si zise Farao catra Iosif: Vis am vazut, si cine si-1 aseamene nu iaste; si eu auziiu pentru tine zicind, auzind tu visurile, a 16 le asémina pre dinsele". Si raspunzind Iosif eétra Farao, zise: ,Féra de Dumnezaunu 17 se va raspunde mintuirea lui Farao“. Si grai Farao lui Iosif, zicind: ,.In somnul mieu 18 gindiiam ca stau pre farmurile riului. Sica ‘ind den rfu sa suia 7 vaci frumoase la chip gi 19 alease la trupuri si pastea pre farmuri. Si iatd, si alte 7 vaci sé suia dendaratul lor den rfu, reale gi grozave la chip foarte si suptii la trupuri, carele n-am vazut ca aceastea preste 20 tot pimintul Eghipetului mai grozave. Si mincara de tot ceale 7 vaci grozave si suptii 21 pre ceale 7 vaci bune dentiiu si alease. Si intrara in pintecele lor si nu se ivird, pentru ca intrara in pintecile lor; si chipurile lor - grozave ca si dentiiu. Si desteptindu-ma, 22 adormiiu. i vizuiu jars intra somnul mieu siiata: ca cind ar fi7 spice, s4 suia dentr-o rad’ 28 cind, pline si bune. Tard alte 7 spice, supfiri si stricate de vint, crestea fiindu-se de din- 24 sele. Si inghifira ceale 7 spice stricate de vint si supfiri pre ceale 7 spice bune si pline. ‘Spus-am dard tileuitorilor, simu era cine sé-m 25 tileuiascd mie“. Si zise Iosif lui Farao: »Visul lui Farao unul iaste: cite Dumnezau va 26 face, au aratat lui Farao. Ceale 7 vaci bune, 7 ani sint, si ceale 7 spice bune, 7 ani sint; 27 visul lui Farao unul iaste. $i ceale 7 vaci supfiri, suindu-se dendératul lor, 7 ani sint, si ceale 7 spice supfiri si stricate de vint, 7 ani 28 sint, sivor i7 anifoamete, Iara cuvintul ce am zis lui Farao: cite Dumnezau va face, au 29 ardtat lui Farao, lata, 7 ani vine ieftenatate 30 multa in tot pamintul Eghipetului. $i vor veni 7 ani de foamete dupa aceasta, si vor uita de siturarea ce va sé fie in tot Eghipetul si va 31 topi foametea pamintul. Si nu se va cunoaste ieftinatatea pre pamint de foametea 32 ceva fidupé aceasta, cd tare va fifoarte. | Tari pentru cace au indoit visul lui Farao de doao ori, cdce adevarat iaste cuvintul cel de la Durnnezéu, si va sirgui Dumnezéu a- face pre dinsul. Acum dard, socoteaste om infelept 33 si socotitoriu si-l vei pune pre el pre pamintul Eghipetului. Si faci Farao si tocmeascé 34 ‘mai mari pre pamint peste locuri si sa trimita toate piinele pamintului Eghipetului acelor 7 ani ai ieftinatafii Sis adune toate bucatele 35 acestor 7 ani ce vin, acestor buni, si sd sa stringa grful supt mina lui Farao, si bucate in cetdfi sd sd pazascd. Si vor fi bucatele 36 ceale pazite in pamint — la cei 7 ani ai foame- tei, carii vor fi in pimintul Eghipetului, si nu se va strica pamintul de foamete“. $i placu 37 cuvintul inaintea lui Farao si inaintea tuturor slugilor Iui, $i zise Farao tuturor slugilor 38 lui: ,,Au doar vom afla om ca acesta, carele are duhul lui Dumnezéu intru dinsul?" $i 39 zise Farao lui losif: ,De vreame ce Dumneziu fi-au ardtat fie toate aceastea, nu iaste om mai infelept si mai priceput decft tine. Situ vei 40 fi in casa mea, si pre rostul tau va asculta tot norodul mieu. Fara numai scaunul voiu avea eu mai mult decit tine’. $i zise Farao lui 41 : ylatd, te puiu astézi preste tot pimintul Eghipetuluil Si Iuind Farao inelul den 42 mina lui, il puse pre mina lui Iosif; si-l ‘mbraca pre el podoaba de visin si puse lanful de aur prejur grumazul lui. i sui pre din- 43 sul intr-al doile car de ale lui si strigé fnaintea lui pristav, si puse pre dinsul peste tot pamintul Eghipetului. Si zise Farao lui 44 Tosif: ,Eu - Farao! Afard den tine nu va radica nimeni mina lui peste tot pamintul Eghipetuluil* $i numi Farao numele lui 45 Iosif: Psondom Faneh, si-i deade lui pre Asi- neth, fata lui Pentefri, preotului leu Poleos, lui si-ifie fameaie, Si losifera de 30 de ani 46 ind statu thaintea lui Farao, imparatul Eghi- petului. Si iesi Iosif de la fafa lui Fareo si umbla tot pimintul Eghipetului. $i facu 47 pamintul intru cei 7 ani de ieftinatate snopi. Si adund toate bucatele acelor 7 ani 48 intru carii era ieftinatatea in pamintul Eghi- petului, si puse bucatele in cetaifi; bucatele cimpilor cetafii ce era pen imprejurul ei au pusintrudinsa, Si aduné Iosif griu ca nési- 49 pul mari mult foarte, pina nu putea numere, cé nu era numar. $i lui Iosif si 50 facura doi feciori, mai nainte de a veni cei 7 ani de foamete, carii au ndscut lui Asineth, fata lui Pentefri, preotul Neu Poleos. $i 51 numi Iosif numele celui dentiiu nascut Manasi, zicind céce: ,,A uita m-au facut Dum- nazau toate durerile meale si toate ale tati- Si numele aceluia al doilea au nu- 52 ni-mieu".32 Facerea mit Efraim, zicind céce: ,M-au inalfat Dum- 53 nezéu intru pamintul smereniii meale". Si ‘trecurd cei 7 ani a ieftenatajii carii se-au facut 54 in pamintul Eghipetului $i incepurd cei 7 ani a foamefii a veni, dupa cum au zis Iosif. $i 88 ficu foamete intru tot pamintul, si in tot 55 pimintul Eghipetul nuera piine. $iflamin- Zia tot pamintul Eghipetului, si strigl norodul cated Farao pentru pline; sizise Farao tuturor eghipteanilor: ,PAsat la Tosif si, ce va zice 56 voao, facet! “Si foametea era pre fata a tot pamintul, si deschise Iosif toate jitnitile si vin- 87 dea tuturor eghipteanilor. i toate farile veniré la Eghipet a cumpara de la Iosif, pentru cé cuprinse foametea tot pamintul. CAP XLII i vizind Tacov cA iaste vinzare de grfu la Eghipet, zise feciorilor lui: »Pentru cace lenevifi? Tata, am auzit cf iaste griu la Eghipet. Pogorit acolo si cumpara} noao de acolo pufine bucate, ca s& traim, s& nu murim!“ 3 Si s8 pogorira frafii lui Iosif, 10, s8 cumpere 4 griu dela Eghipet. lard pre Veniamin, pre fratele lui Iosif, nu I-au tremis cu frafii lui, pentru cd zise: ,Cindai sa nu i sd prinza slabi- 5 ciune pre cale“. Si venira feciorii lui Israil s& cumpere cu cei ce veniia, pentru cé era foa- 6 mete in pémintul lui Hanaan. Si Iosif era mai mare pimintului, acesta vindea la tot narodul pémintului. $i viind frafii lui Josif, s& 7 inchinard lui cu fafa la pamint, Si vazind Tosif pre frafii lui, iau cunoscut, si se fnstreina de ei, si le grai lor cu scirba si zise lor: ,De unde afi venit?" $i ei zisera: ,Din pamintul Hanan, s cumpirém bucate!" Si cunoscu Iosif pre frafii lui, iaré ei nu I-au cunoscut pre dinsul. Si-g aduse aminte Tosif de visele lui ce-au vazut el si zise lor: plscoade sintef, a cerca urmele farii af venit". 10 Si ei zisera: ,Nu, doamne! Slugile tale - am_ 11 venit si cumpérém bucate. Pentru ca toi sintem feciori unui om, de pace sintem, nu 12 sintem, slugile tale, iscoade!" $i zise lor: Ba, ce urmele pamintului afi venit sa 13 vedefi“. Si ei zisera: ,12 frafi sintem, slugile tale, in pimintul Hanaan: si iatd, cel mai ‘findr dentru noi, cu tatd-nostru astazi, si cela- 14 laltu nu jaste“. Si zise lor Tosif: ,Aceasta iaste’care am zis voao, zicind ca iscoade sin- 15 tei. fntru aceasta va veti ardta, pre sindtatea Tui Farao, nu vefi iegi de aicea de nu fratele 16 vostru cel mai tinar va veniaicea. Trimiteti dentru voi unul siluati pe fratele vostru, si voi ‘va legafi pind se vor face aiave cuvintele voastre, de gréit adevarat au ba; iara de nu, pre-sindtatea lui Farao, ci adevarat iscoade sintet". 17 Si puse pre dinsii fn temnita trei zile. Si zise lor a treia zi: ,Aceasta facet, si vef trdi, 18 pentrucideDumneziumatemeu: Desin- 19 ‘efi de pace, un frate al vostru sf se opreascé in paz, si voi pasafi si vi duce} cumpardtura griului vostru. Si pre fratele vostru cel mai 20 tindr si-1 aducefi la mine, si sa vor creade cuvintele voastre; iar de nu, vefi muri“. Si facurd aga. Si zise fiestecarele cétré fratele 21 sdu: Asa iaste pentru cd in pacat sfntem pentru fratele nostru, cé ne-am indurat de chinul sufletului lui, cind se ruga noao gi noi nu-t ascultam pre dinsul, si pentru aceasta veni pre noi primejdia aceasta". Siréspun- 22 zind Ruvim, zise lor: ,Nu v-am grait voao zicind: ‘Nu facefi strimbéitate copilagului?, si nu meafi ascultat? Si iatd, singele lui sé cearci.“ Si ei nu stiia cum Iosif aude, 23 pentru ca tilmaciul in mijlocul lor era. $i 24 intoreindu-si de la ei, plinse Iosif. $i iaras veni la dinsii si zise lor; gi luo pe Simeon dintre dinsii si lega pre dinsul fnaintea lor, Si porinci Iosif s& le umple vasele lor 25 de grfu, si si le dea argintul lor fiestecéruia in sacul lui, si sa le dea de mincare lor de safiu pre cale. Si si facu asa. $i puind griul pre 26 mégarii lor, s& dusera de acolo. Si dezle- 27 ‘ind unul sacul si dea hrand magarilor si, ‘unde au odibnit, au vazut legitura argintului su, si era deasupra gurii sacului. Si zise 28 frajilor lui: ,Mi s-au dat argintul gi iaté-1&-i in sacul mieu! Si se spiminta inima lor si se turburara intru dinsii, zicind: ,Ce aceasta ne-au facut Dumneziu noao?* Si veniré 29 cited Iacov, tatAl lor, la pmintul lui Hanaan, gi spusera lui toate cite li se intimplé lor, zicind: »Grai omul, domnul pamintului, eétré noi cu 30 Scirba si ne puse pre noi in paz, ca cum am iscodi pamintul. $i zisem lui: ‘De pace sin- 31 tem, nu sintem iscoadé. Doisprazeace frati 32 sintem, feciori tatini-nostru; unul nu iaste, ia- cel mai mic cu tatdl nostru iaste astizi, fn pémintul Hanaan’, Si zise noao omul, 33 domnul pamintului: ,.intru aceasta va voiu cunoaste cum sintef de pace: un frate al vostru lasafi aicea cu mine, iara cumpararea darii griului casei voastre luindu-l, va duceti Si aducefi pe fratele vostru cel mai tindr, si 34 voiu cunoaste cum nu sintefi iscoade, ce sintefi de pace, si pe fratele vostru voiu da voao, si cu pamintul si vd negufitorifi“. Si fu 35 desartind ei sacii lor, si era a fiestecdruia legi- ‘ura argintului lui fn sacul lor. $i vizura legi- turile argintului lor ei gi tatAl lor, si s8 spi- mintaré. Siziselor lacov, tatul lor: ,Premine 36 ‘m-af ffcut fara feciori! Iosif nuiaste! Simeon nu iaste! Si pre Veniamin si-lluafi? Asupra mea fu- A toate aceastea. Si zise Ruvim tatélui lor 37Facerea zicind: ,Pre amindoi feciorii miei omoaré-i, de nu voiu aduce pre dinsul la tine; da-l pre insul in mina mea, si eu voiu aduce pre din- sullatine’. Sil zise: ,Nu sd va pogori fiiul ‘mieu cu voi, pentru ca fratele lui au murit, siel singur au rémas. Si si va intimpla lui a sé slabi pre cale pre carea vefi mearge, si im vefi aduce batrineafile cu intristaciune in iad!" CAP XLIII 2 ifoametea s4 intéri pre pamint. Si fu cind savirsira de mincaré tot grful carele au adus de la Eghipet, si zise lor tatul lor: ,Jarag paisa, de cumpa- rrafinoao pufineale bucate! —Sizise lui Tuda zicind: ,Cu marturie s-au marturisit noao omul, domnul pimintului, zicind: ‘Nu vefi vedea fafa mea, de nu fratele vostru cel 4 mai tindr cu voi va veni’, Deci, de vei trimite pe fratele nostru cu noi, ne vorn pogori 5 si-} vom cumpéra fie bucate. Iara de nu vei trimite pe fratele nostru cu noi, nu vom mearge, pentru c& omul au zis noao zicind: ‘Nu-m vefi vedea faa mea, de nu va fi fratele 6 vostru cel mai mic cu voi“. Si zise Israil: ,Ce mi-afi facut rau, spuind omului 7 de iaste voao frate?“ Si ei ziserd: ,,Intre- bind ne-au intrebat omul pre noi si rudenia noastré, zicindu: ‘De incd traiaste tatal vostru? Si de iaste frate voao”, si am spus lui dupa intrebarea aceasta. Au stiut-am cf ne va zice noao: ‘Aducefi pre fratele vostrul’?* 8 Si zise Tuda cétra Israil, tatul lor: ,Trimite copilagul cu mine gi sa ne sculim sé meargem, pentru sd trdim, s4 nu murim si noi, si tu, $i 9 toata gloatanoastra. Sieuill voiu priimi pre dinsul, si den mina mea ceare-I pre dinsul. De mul voiu aduce pre dinsul cétré tine i-! voiu pune inaintea ta pre dinsul, gresit sd fiu cdtra 10 tine toate zilele. Ca de nu ne-am fi 2Abavit, 11 acum ne-am fi intorsu de doao ori. Sizise lor Israil, tatul lor: De iaste asa, aceasta faceji: Juafi den roadele pamintului intra vasele voastre, si pogorifi omului daruri, de rigind, si de miare, si tamfie, si zmirnd aleasa, si terevinthu, si nuci. Si argintul indoit luafi intru minile voastre, argintul ce va s-au intorsu intru sacii vostri; intoarcefi-1 cu voi, cindai sé nu fie sminteala. $i pe fratele vostru luafi si, sculindu-va, vi pogorifi catra om. $i Dumnezeul mieu si dea voao har inaintea omului, ca sa trimifa pe fratele vostru pre unul, si pre Veniamin; pentru ci eu, dupa cum am rimas far feciori, fra feciori am rimas“. Si luind oamenii darurile aceastea, i argintul indoit luara in minile lor, si pre ‘Veniamin si, sculindu-se, s& pogorfra la Eghipet sistéturd inaintealuilosif. $i vizu losif pre ei si pre Veniamin, fratele lui, si zise celuia ce era peste casa lui: ,Bagi pre oamenii fn casi, 12 13 4 15 16 33 si junghe jungheri si giteaste, ci cu mine vor minca oamenii piine in amiazazi“. Si facu omul dupa cum i-au zis Iosif si baga pre ‘oameni in casa lui Iosif. $i vazind oamenii cum fn casa lui Iosif se-au bagat, ziserd: »Pentru argintul carele se-au intorsu fn sacii nostri dentiiu, noi ne aducem, pentru ca s& napastuiasca pre noi si s4 sd apuce de noi, ca se ne ia pre noi slugi~si pre magarii nostri‘. Simergind cétra omul ce era peste casa lui Iosif, gréira lui in usa casii, zicind: ,,Rugamu-ne, doamne, pogorit-am fntfiu sane cumparam demincat. Sifucind am venit sé poposim, si am degchis sacii nostri, si acesta argintul - fiestecéruia intru sacul lui; argintul nostru cu cumpana I-am fntorsu acum in miinile noastre, Si argint altul am adus cu noi, ca sa ne cumparam bucate, pentru cé nu stim cine au pus noao cu mfinile argintul in sacii nostri“. Si zise lor: Blind voao! Nu vi teamef. Dumnezéul vostru $i Dumnezaul parinfilor vostri au dat voao ‘comori in sacii vostri, si argintul vostru bine ispitit 1 am‘. Si scoasi citré dingii pre Simeon. Si aduséré apa s& s& _speale picioarele lor, si deade hrand magarilor lor. Si gatiré darurile pind a veni la Iosif, amiazizi, si auziré c& acolo va sa prin- zasca. Si intra Josif in casd, si aduséré lui darurile ce avea in minile lor, in casa, si 88 in chinard lui cu fafa la pamint, Si fntrebé pre dinsii: ,Cum va afla}?" $i zise lor: ,Sindtos iaste tatAl vostru cel batrin, pre carele af zis c& inca tréiaste?" Si ei zisera: ,Sandtos iaste sluga ta, tata-nostru, ined trdiaste". Si zise: »Blagoslovit omul acela la Dumnezau". $i plecindu-se, sé inchinara inaintea lui. Si ‘cdutind cu ochii Iosif, au vazut pre Veniamin, fratele lui cel de o muma nascut, si zise: wAcesta iaste fratele vostru cel mai tinér, pre carele afi zis si-1 aduce} la mine?* Si zise: »Dumnezau sa te miluiascd, fitule! $i si turbura Iosif, ci sé intorcea mafele lui, pentru frate-siu, si cerca si pling. $i intrind fn ‘cdmard, au plinsu acolo. $i spilindu-se pe obraz, iesind afar, s& conteni si zise: ,Punef pline! Si pusdra lui singur, si lor deosebi, si eghipteanilor ce minca cu el, osebi, pentru ca nu putea eghipteanii a minca cu jidovii piine, A scirba iaste la eghipteani tot pastoriul de Si sazura inaintea lui, cel dentfiu ndscut, dupa batrineafile lui, si cel mai tindr, dupa tinireafile lui, si sé mira oamenii fligcarele cAtra fratele su. © Si rddicara parfi de la el catra dinsii, si sé mari partea lui Veniamin decit parjile tuturor de cinci ori cit al celora. ‘Si bauré si si imbataré impreuna cu dinsul. CAP XLIV i 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 3410 uw 2 13 4 15 16 " 18 19 20 py i porunci Iosif celuia ce era peste casa ui, zicind: ,Umplet sacii oamenilor de bucate, cit vor putea radica, si pune} argintul fiestecdruia in gura sacului. Si cupa mea cea de argint si opunef in sacul celui mai tinar, si preful griului lui. $i fu dupa cuvintul lui Tosif, dupa cum au zis. Si dimineafa au luminat, si oamenii si slobozira, si ei simagariilor. Si iesind ei den cetate, nu sé delungara departe, si Iosif zise celuia ce era peste casa lui, zicind: ,Scoa- si goneaste dupa oameni, si vei huli pre dingii si vei zice lor: ‘Pentru céci mi-at dat reale pentru bune? Pentru céce mi-a furat ‘cupa cea de argint? Nu iaste aceaea cu carea ea domnul mieu? $i el vrijind cu vraje intru ea. Reale af sivirsit carele af facut!" Si aflind pre dinsii, omul le-au zis lor dupa cuventele aceastea. i ziserd lui: ,Pentru cdci graiaste domnul cuventele acestea? Sénu se afle la slugile tale sé fie facut dupa cuvintul acestal In vreame ce argintul carele am aflat in sacii nostri Lam intorsu cétra tine den pamintul Hanaan, cum am fi furat den casa stépfnului téu argint sau aur? La care vei afla cupa den slugile tale, s& moara, si noi vom fi slugi domnului vostru“. $i el zise: ,Si acum, cum zicef, aga va fi! Omul la carele 88 va afla paharul, acela im va fi sluga, iara voi curat vef fi". Si grabira de descarcara cines sacul pre pamint si deschise cines sacul Tui, Si cerca, de la cel bitrin incepind, pind au venit la cel tindr; si obirsind, aflé cupa in sacul lui Veniamin. $i-§ rupsera hainele lor gi pusera cines sacul lui pre migariul lui gi sd intoarserd lacetate. Si intré luda si frafii Iui ctra Iosif, inca fiind el acolo, si cézura inaintea lui pre pamint, $i zise lor Iosif: »Ce af facut acest lucru? Nu stif cd cu vrajé si vrajaste omul in ce fel sint eu?" Si zise Tada: ,,Ce voiu grai impotriva domnului? Sau ce vom zice? Sau ce ne von inderepta? Si Dumnezau afla strimbatatea slugilor tale. ata, sintem robi domnului nostru, si noi sila cine s-au aflat cupa“. Si zise Iosif: ,SA nu si faci mie a face cuvintul acesta! Omul la carele s-au aflat cupa, acela im va fi slugé; iar voi va suif cu mintuire la tatal vostru". Si apropiindu-se Tuda de dinsul, zise: ,.Rogu-ma, doamne, graiasca sluga ta inaintea ta, sisi nu te minii pre sluga ta, caci tu esti dupa Farao. Doamne, tu ai intrebat pre slugile tale,zicind: ‘De aves tata au frate?” Si zis-am domnului cum: ‘laste noao tata batrin, si copil den bitrineafe mai tinar la dinsul, si fratele lui au murit, gi el singur au rémas mumei lui, si tatul nostru pre dinsul au indragit’. Facerea Si ai zis slugilor tale: ‘Aduce} pre dinsul la 21 mine si-] voiu socot. Si am zis domnului: 22 ‘Nu va putea copilul ca s& lase pre tatd-sdiu, 8, de valasa pretatal, va muri’. Situaizis slugi- 23, lor tale ca: ‘De nu se va pogor! fratele vostru cel mai tindr cu voi, sé nu mai adaoget a vedea ined fafa mea’. Si fu cind ne-am suit la sluga ta, taté-nostru, i-am spus cuvintele domnului.. Si zise noao tatu! nostru: ‘Pasaf iards de ne cumparat pufineale bucate!” Si noi am zis: ‘Nu vom putea s& ne pogorim, ce, de se va pogori cu noi fratele nostru cel mai ‘tindr, ne vom pogorf, pentru cd nu vorn putea vedea fata omului, fratele nostru cel mai tindr nefiind cunoi’. Sizise tata-nostru, sluga ta, cétra noi: ‘Voi stif c& fameaia doi mi-au ndscut. Si iesi unul de la mine, si mi-afzis c& au mincat fiardle si nu I-am mai vazut pind acum. — Decide veflua si pre acesta den fata ‘mea sii se va intimpla lui slabiciune pre cale, si-m vet pogori batrineafele cu intrestaciune iniad’. Acum dard, de voiu mearge cétra shu- a ta, tatul nostru, si copilul nu va fi cu noi, si sufletul lui si spinzuré de sufletul acestuia, Si va fi dupa ce va vedea el cum nu iaste copi- ul cu noi, va muti; si vor aduce slugile tale batrineafele slugii tale, tatului nostru, cu intrestéciune in iad. Pentru cd sluga ta, tatul nostru, priimeaste copilul de la mine, Zicind ctra el: ‘De nu-l voiu aduce cétra tine si si puiu pre dinsul inaintea ta, gresit si fiu la tatdl mieu peste toate zilele’. Acum dara, voiu raminea fie sluga pentru copil, rob domnului, iar copilul sa si suie cu frafii lui. Céci cum ma voiu sui la tatul mieu, copilul nefiind cu noi? Pentru ca se nu vaz realele care vor afla pre tatul micu*, 24 25 26 20 29 30 31 32. 34 CAP XLV Fy i nu putea Iosif sé ingiduiasca pretofi 1 ceia ce sta inaintea lui, ce zise: ,Scoa- efi pre tofi de la mine". $i nu mai sta nimeni lingé Iosif cind se cunoseu cu Seid fratii lui. Si las glas cu plins si 2 auzira tofi eghipteanti si si auzi fn casa lui Farao. Si zise Iosif cétré frafii lui: ,Eu sint 3 Iosif. inca taté-miu traiaste?“ Si nu putea frafii sd-i raspunzé lui, pentru c4 se turburard. Si zise Iosif cétra frafii lui: ,Apropiaji-va 4 cétra mine!“ Si se apropiard. $i zise: ,Eu sint Iosif, fratele vostru, care afi vindut la Eghipet. Deci acum nu va intristafi, nici va. 5 paie réu pentru cd m-af vindut pre mine aici, caci intra viafa m-au trimis Dumnezau inaintea voastra. Pentru cé acesta - aldoilea an 6 de foamete pre pamint; si inca alfi5 ani, intru carii nu iaste ardturd, nici seacere, Pentru 7 ca m-au trimis Dumnezau inaintea voastra, ca 8a ramfie voao rémésifi pre pamint siFacerea 35 8 abrani ramisita mare. Acum dard, nu voi mati trimis aici, ce Dumnezéu, si ma facu pre ‘mine ca un tad lui Farao si domn a toaté casa lui si stapin a tot pamintul Eghipetului. 9 Grabifi dard de vi ducefi citra taté-mieu si zicefi lui: ‘Aceastea zice feciorul tau Iosif: ‘Facutu-m-au Dumneziu domn a tot pimin- ‘ul Eghipetului. Pogoaré-te dara la mine si nu 10 astepta, Sivvei lécui la pémintul lui Ghesem al Araviei si vei fi aproape de mine tu, si feciorii tai, si feciorii feciorilor tai, oile tale si 11 boli tdi gi cite ai tu; Si te voiu hrani acolo, pentru c& inc cinci ani foamete va fi pre pamint, ca sé nu te surpi tu, si feciorii tai, si 12 toate ale tale’. Tat, ochii vostri vad, si ochii lui Veniamin, fratele mieu, c& gura mea 18 graiaste ctr voi. Spunefi dard tétine- mieu toatd slava mea de la Eghipet si cite afi vazut, si grabind aducefi pre taté-mieu 14 aici", Si cézind pre grumazii lui Veniamin, fratelui sau, au plins pre dinsul, si Veniamin 15 au plins pre grumazii lui. $i sdrutind pre tofi frafii lui, au plins pre dinsii. $i dupa 16 aceastea, au grait frafii lui catré dinsul. Si sa infelease glasul in casa lui Farao, zicind: Au venit frafii lui Tosif". $i s& bucura Farao si 17 toatd curtea lui. Si zise Farao c&tré Iosif: »Zi fratilor tai: ‘Aceasta facefi: umplefi pova- rile voastre si meargefi la pamintul 18 Hanan. Si luind pre tatal vostru si avuturile voastre, venifi la mine si voiu da voao den toate bundtajile Eghipetului si vefi minca 19 midua pamintuluy’, $i tu porinceaste aceastea: sé ia ei caré din pimintul Eghipetu- 1ui,copiilor vostri si fameilor voastre; si luund 20 pre tatal vostru, venifi. Si nu pregetafi cu ‘ochii de vasele voastre, pentru cd toate bund- 21 tafile Eghipetului vor fi voao". Si fécurd asa feciorii lu Israil. $i deade lor Iosif card, dupa cum zise Farao, imparatul Eghipetului, 22 sideade lor hrand precale. Situturorle-au dat haine indoite, iara lui Veniamin i-au dat trei sute de galbeni de aur sicinci haine in fea- 23 liuri, $i tatini-sdu - ca aceastea, si zeace migari ce ridica de toate bunatafile Eghipetu- lui, si zeace miscoi ce ridica ptinea tétini-siu 24 precale. Si trimise Iosif pre frafii lui si se duseré; si zise lor: ,Nu va scirbifi pre 25 cale*. Si s& suird de la Eghipet si venira la 26 pamintul Hanaan, cétra Iacov, tatal lor. Si spusera lui, zicind c&: ,Fiiul tu Iosif traiaste, si el domneaste tot pamintul Eghipetului*, Si s ciudi intru cuget Iacov, pentru c& nu-i 27 eredea pre ei. Si griiird lui toate cuvintele ce se-au grait de Iosif, cite au zis lor, si vazind cardle ceale ce-au trimis losif a sd ia pre dinsul, sé addogea duhul lui Iacov, tatdlui lor. SiziseIsrail: Mare iaste mie de 28, inca tréiaste fiul mieu Iosif! Mergind, voiu vedea pre dinsul mai nainte de ce voiu muri". XLVI i sculindu-se Israil, el si toate ale ht au venit la Fintina Jurémintului si au facut jirtva Dumnezeului tatini-sdu, Hui Isaac. Si zise Dumnezeu lui 2 Ed Israil, in videnia noptii,, zicind: slacove, Iacovel" El zise: ,Ce iaste?" $iEI 3 ise lui: ,Eu sint Dumnezeul parinfilor tai, nu te teame a te pogori la Eghipet, pentru c& fntru limba mare te voiu face acolo. SiEu 4 ‘MA voiu pogori cu tine la Eghipet si Eu te voiu sui desavirsit, siosif ig va pune minile lui pre ochii tai", Si sd sculé Iacov de la Fintina 5 Jurdmintului, si luoard fii lui Israil pre taté-siu, si unealtele, si muierile lor, pren cardle ce au trimis Iosif sé-l radice pre dinsul. $i luindu-5 avearea lor, $i toatd agonisita ce au cgoni- 6 sit in pamfntul lui Hanaan, intrard la Eghipet Tacov gi toata seminfia lui cudinsul. Fecio- 7 ri gi feciorii feciorilor lui, cu dinsul, si featele lui gi featele featelor lui si toata semingia lui au adus la Eghipet. Si aceastea-s numele fllor lui Israil ce au intrat la Eghipet impreuné cu 1 Tacov, tatél lor. Acestea sint feciorii lui dentii ndscut [lui] Iacov, Ruvim. Si feci lui Ruvim: Enoh si Falus, Asron si Harmi. i feciorii lui Simeon: Iemuil, si 10 Tamin, si Aod, si lahim, si Saar, si Savi, feciorul hananiteanii. Si feciorii lui Levi: Ghir- 11 son, Cath si Merari. $i feciorii Iudei: Ir, si 12 Anan, $i Silon, si Fares, si Zara; si muri Ir gi ‘Anan in pamfntul Hanaan. $i facurd feciorii lui Fares: Asron si lemuil. $i feciorii lui 13 Isahar: Thola, si Fua, si lasuv, si Zam- vron. Si feciorii lui Zavolon: Sered, si 14 Alon, siEil. Acestea sint fecio ‘au ndscut lu Iacov, in Mesopotamia Asiriei, si pre Dana, fata lui; toate sufletele, fefi si feate, 33. Gi feciorii lui Gad: Safon, si Anghis, si 16 Sanis, si Thosovan, si Aidis, si Oridis, si Arei- lis. $i feciorii lui Asir: Emna, Iesua, gi Ieul, 17 si Varia, si Sara, frafii lor. $i feciorii lui Varia: Hovor si Melhil. Acestea-s feciorii Zelfii, 18 care au dat Lavan Liei, featel lui, care au nascut pre acestea lui Iacov, 16 suflete. Si 19 feciorii Rabilei, fameii lui Iacov: Iosif si Venia- min, Si sé facuré feciorii lui losif in pamin- 20 tul Eghipetului, carii au nascut lui Asinetha, fata lui Pentefri, preotul Tiu Polios, pre Manasi si pe Efraim. Si se fécuré feciorii 21 lui Manasi, pre carii au ndscut lui fiitoarea Sira, pre Mahir; si Mahir au nascut pre Galaad; si feciorii lui Efraim, fratele lui Manasi: Suta- laam gi Taam; si feciorii lui Sutalaam: Edem.36 22 Si feciorii lui Veniamin: Vala si Hovor si Asfil. Si furd feciorii lui Vala: Ghira si Nueman, si Inhim, si Ros, si Mamfin, si Ofilim. $i 23 Ghira au ndscut pre Arad. —Acestea-s fecio- ~ ri Rahilii, ce au nascut lui Iacov, toate sufle- 24 tile, 18. Si feciorii lui Dan: Asom; si feciorii lui Nefthalim: Asil, si Goini, si Isahar, si lim. Acestea-s feciorii Valli, carea au datu-o Lavan Rahilei, featei lui, care au niscut pre acestea Iui Iacov, toate sufletele, 26 7. Si toate sufletile ce au intrat cu Iacov in Eghipet, ceia ce au_ iesit den coapsele lui, afard den muierile feciorilor lui Iacov, toate sufletile, 66. Si feciorii lui Iosif ce s-au ndscut lui in pamintul Eghipetului, toate sufletele casii lui Iacov, ceale ce au intrat cu Iacov in Eghipet, suflete 70 si5. Sipre luda I-au trimis inaintea lui cétra Iosif, sa intimpine pre dinsul la Cetatea Iroilor, in pamintul Ramesi, Si inhamind losif cardle lui, s4 sui fintru timpinarea lui Israil, tatine-sdu, la Ceta~ tea Iroilor si, ivindu-se lui, au c&zut pre grumazii lui si au plinsu cu plingere mult. Si zise Israil cétra Iosif: ,Voiu muri de acum, de vreame ce am vazut obrazul tu, cd ined traiesti tu". Si zise Iosif cétra frafii lui: Suindu-mé, voiu spune lui Farao gi voiu zice Tui cum frafii miei si casa titine-mieu au fost fn pamintul Hanaan, gi acum au venit cétra mine. Si oamenii sint pistori, pentru cé era oameni ce sé hranescu cu dobitocul, si dobitocul, si boii, si toate ale lor le-au 33 adus. Decide va chema pre voi Farao si vi 34 va zice voao: ‘Ce iaste lucrul vostru?’, Sa zice{: ‘Oameni hranaci sintem cu dobitocul, slugile tale, den copilarie pind acum, si noi si p&rinfii nostri’, pentru ca s& lécuif in pamintul Ghesem al Araviei, céici c& uriciune iaste la eghipteani tot pastoriul oilor. 25 27 28 29 30 31 32, CAP XLVIL fi mergind Iosif, au spus lui Farao vicind: ,,Tatd-mieu si frajii miei, si dobitocul, si boii lor, gi toate ale lor AH au venit den pamintul Hanaan_si, iat, sint in pémintul Ghesem“. Si den frafiilui au luat cinci oameni, si-i puse pre
You might also like
Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race
From Everand
Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race
Margot Lee Shetterly
Rating: 4 out of 5 stars
4/5 (895)
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
From Everand
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
Mark Manson
4/5 (5794)
Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike
From Everand
Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike
Phil Knight
Rating: 4.5 out of 5 stars
4.5/5 (537)
Magazines
Podcasts
Sheet music
Grit: The Power of Passion and Perseverance
From Everand
Grit: The Power of Passion and Perseverance
Angela Duckworth
4/5 (588)
The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)
From Everand
The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)
Sarah M. Broom
4/5 (98)
Principles: Life and Work
From Everand
Principles: Life and Work
Ray Dalio
4/5 (599)
Yes Please
From Everand
Yes Please
Amy Poehler
4/5 (1891)
The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living
From Everand
The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living
Meik Wiking
3.5/5 (400)
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
From Everand
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
Chris Voss
4.5/5 (838)
Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future
From Everand
Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future
Ashlee Vance
4.5/5 (474)
A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story
From Everand
A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story
Dave Eggers
3.5/5 (231)
Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore
From Everand
Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore
Jay Sekulow
3.5/5 (137)
The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer
From Everand
The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer
Siddhartha Mukherjee
4.5/5 (271)
Fear: Trump in the White House
From Everand
Fear: Trump in the White House
Bob Woodward
3.5/5 (738)
Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America
From Everand
Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America
Gilbert King
4.5/5 (266)
The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers
From Everand
The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers
Ben Horowitz
4.5/5 (345)
On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal
From Everand
On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal
Naomi Klein
4/5 (74)
The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century
From Everand
The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century
Thomas L. Friedman
3.5/5 (2259)
Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln
From Everand
Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln
Doris Kearns Goodwin
4.5/5 (234)
The Unwinding: An Inner History of the New America
From Everand
The Unwinding: An Inner History of the New America
George Packer
4/5 (45)
The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are
From Everand
The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are
Brené Brown
4/5 (1090)
Angela's Ashes: A Memoir
From Everand
Angela's Ashes: A Memoir
Frank McCourt
4.5/5 (440)
Steve Jobs
From Everand
Steve Jobs
Walter Isaacson
4.5/5 (806)
Bad Feminist: Essays
From Everand
Bad Feminist: Essays
Roxane Gay
4/5 (1016)
The Glass Castle: A Memoir
From Everand
The Glass Castle: A Memoir
Jeannette Walls
4.5/5 (1713)
John Adams
From Everand
John Adams
David McCullough
4.5/5 (2409)
The Outsider: A Novel
From Everand
The Outsider: A Novel
Stephen King
4/5 (1839)
The Light Between Oceans: A Novel
From Everand
The Light Between Oceans: A Novel
M.L. Stedman
4.5/5 (789)
Brooklyn: A Novel
From Everand
Brooklyn: A Novel
Colm Toibin
3.5/5 (1937)
The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)
From Everand
The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)
Viet Thanh Nguyen
4.5/5 (121)
The Woman in Cabin 10
From Everand
The Woman in Cabin 10
Ruth Ware
3.5/5 (2322)
Little Women
From Everand
Little Women
Louisa May Alcott
4/5 (104)
A Man Called Ove: A Novel
From Everand
A Man Called Ove: A Novel
Fredrik Backman
4.5/5 (4609)
Wolf Hall: A Novel
From Everand
Wolf Hall: A Novel
Hilary Mantel
4/5 (3811)
Manhattan Beach: A Novel
From Everand
Manhattan Beach: A Novel
Jennifer Egan
3.5/5 (792)
The Perks of Being a Wallflower
From Everand
The Perks of Being a Wallflower
Stephen Chbosky
4.5/5 (2104)
The Art of Racing in the Rain: A Novel
From Everand
The Art of Racing in the Rain: A Novel
Garth Stein
4/5 (4200)
The Constant Gardener: A Novel
From Everand
The Constant Gardener: A Novel
John le Carré
3.5/5 (104)
A Tree Grows in Brooklyn
From Everand
A Tree Grows in Brooklyn
Betty Smith
4.5/5 (1929)
Her Body and Other Parties: Stories
From Everand
Her Body and Other Parties: Stories
Carmen Maria Machado
4/5 (821)
Sing, Unburied, Sing: A Novel
From Everand
Sing, Unburied, Sing: A Novel
Jesmyn Ward
4/5 (1103)

Biblia 1688

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Biblia 1688

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like