Eloisa James Jocul Dragostei PDF

You might also like

You are on page 1of 159
preludiu Noiembrie 1780 ‘Mosia marchizului de Wharton si Malmesbury Sa cunosti motivul exact pentru care nimeni nu vrea 4 se insoare cu tine este o consolare prea mic pentru adevarul care se afl in spatele acestuia. In cazul lui Lady Roberta St. Giles, dovada fusese mult prea limpede ~ la fel i lipsa de pretendengi la mana ei. Desenul reprodus In Rambler's Magazine o infatigase pe Lady Roberta cu cocoasa si cut o singura sprinceand, ce se Intindea din tro parte tn alta a fruntii proeminente. Tatil el aparea {ingenuncheat Langa ea si implorand trecatorii si gaseas. un partener respectabil pentru fate lu Ei bine, acest ultim Iucru era aproape de realitate Tatal ei chiar cazuse in genunchi pe strisile din Bath, aga cum fusese infitigat. Asadar, in mintea Roberte chetarea acestuia drept Marchizul Nebun, dupa cur il ‘numisera in Ramblers, avea o oarecare doza de adevar. = Incest, fi spusese tatil ei cnd ea flururase revista spre el. Ei cred cf fizicul tau este afectat de genul de incest care produce astfel de caracteristici. Interesant! Pana la urma, ai fi putut fi periculos de nebuna, de exemplu, sau. ;_Dam tata, se vaictrise ea, mu pot sid faci s& publice o dezmingire? Nu sunt diforma. Acum cine o s8'vrea s& se mai insoare cu mine? ~Ei, draga mea, esti pe deantregul minunata, ris- unsese el incruntat. O sa scriu o oda despre frunuse- fea ta si o so public in Rambler’ O sd explic cu precisie de ce am fost asa mahnit so s& includ si un comentatiu despre practicile acelor ticalosi incorigibili! Rambler's Magazine publicase cele 818 rinduri de versuri de dojand cel desriau pe galantul inisar cars 8 ‘Eloisa James oo sarutace pe Roberta tn public fir8 permisiune. Rea Guasesera vorba gi despre texcul ofensator. Printre stro- fale pline de furie ale marchizului care vorbeau despre pericoll reprezentat de plimbarea pe stale din Bath Perce ingropac sto descriere a ferei lu. »Spunele gra: filor lor eAnd Ip arati mindre/ sompruoascle Dieprut Fiseride/ cf nu sunt mai eleganten purtarea lor/ deckt Roberta, al unui marchiz odor!* Reseroa incerease Roberta sii demonstreze ch xe: gantern purtarea lor" spunea prea putine lucruri despre Fane spatelu ei cA ypiepturi rorunde” o ficea si Park mai degraba dolofana. MY Spure tot ce mebuie si fle spus, replicase cu seni ntvare marchigul. Fiecare barbat cut capul pe umert va Tagelege imediat cd ai osluet8 fermecitor de somprton: Tat feeaturtelegante go zestre bund, casi mu mai adaug si'o mulfime de tea mea. Ni rintre rinduri am facut gi o re Tnsa Roberta nu vzuse deca un dota ei era o piersic&. ca peneru rm fi spusese taal el so privise int nc ve sscark cu pes pitne cuvinte, age cam fst Basic at fac 28 rimeze cu plersicd, Este, evident, o sine evo Stra ca Roberta se uitase la el cu chipullipsit de sea ees, eladauase nerabditor: Eo figura de si orice ePeva mic definesce un Intreg. Intregul este aver 1 Wharton si Malmesbury, i sit foarte bine c& avert TE putin unsprezece piersici. Nepotul meu va mostent green dar pom fuctiferi sunt separat si vor ajunge a tine. Teste c& fuseser’ barbati pe care ducea mintea si cave ingelesesera din poerull marchizuluic& fata lui avea GiSpreseceplersci qo siluert ele, dar nick unl di nsbrestia au venise in Wiltshire pentru a se convinge ye acest cru, Probabil c& faptul ci desenul original ri oe aeee afigat tn fereastra dela tiparniga Humphrey timp Je citeva luni purtase o parte din vind. $i'pentru ch marchizul refuse st mai fac8 9 Alico rien orayul in care fata lui fusese agresara ~ ,O simi gocul dragostet 9 rulpumesti entra asta mai tirsiu“, adsugase el destul Be ecar ~- Lady Roberta St. Giles se rezise apropiin: Se.se tapid ‘de acea cavegorsire nedorita cunoscuts gi sub denumirea de yfata batrana Rdenummesera doi ani, Dac& mai ereceau multe lunt prin fxg ochilor Roberti gi, odatt cu ele, ¢witorul Brin Jaf petrecuta copiind si catalogand poemele ts cia asta cand nu alfabetiza scrisorile de respingere aaa ea de la editori, pentru a ugura munca vitorilor SESS marchiculu -, avea sii ia cimpit, Degeaba eft logie, implora si plangea, Nici macar ameniga: Serr avea ah ard toate poemele din casa nu ayusese wea eject, abia clind ingficase,o copie din »Penert Ties teal pe care Mary mi La adus* gio aruncase in foc, SST et o luase in serios. $i numa pentru ci pastrase {Ghgura copie rimasi din poemul despre desert primise “neh simea dea participa la ball de Anul Nou dat de Tady Cholmondelay. Se ao re eg rimanem peste noapte fi spusese tat cis Tat bors Lut de jos iesse mai in afard, in semn de dezaprobare. ‘Mergem numai noi, ‘Grove. ~Fara doamna Grope? El deschisese gura ca si protesteze, dat. ahah, vrei sh am parte de toata atengia, nu? Doamna pe ma va eclipsa complet. Hem. ~O st am newite de o rorkie NO, 7G fee excelencs. Zilele trecute, in sat, unul dinere O doseanei Parthnell era prin piag spires albastru fig Sune convins 8 tar prinde bine shi dai ceva de luc. Te dnduse sa spun ceva, dar el ridicase mina. EA bar plicea o rochie de la o alti croitoreat drs oa Te Gitlegee la sirmana doamna Parthnell sila ‘opt copit ai ei. oP dedese ispunsese Roberta, la doamna Parthy nell gi la corsajel ei lucrate de mancuiala. rispunsese Roberta, Fara 10 Eloisa James Dar tatil ei se incruntase cénd aurise aga ceva, pentru cc avea o parere ferma despre caracterul superficial al modei si chiar si mai ferma despre sprijinirea satenilor, oricét de proaste erau produsele acestora. Din pacate, balul de Anul Nou nu ti adusese nici el vyreun pretendent. Tatal ei nu se putuse abyine si nu © ia si pe doamna Grope - ,0 va rini prea tare, draga mea‘ ~ si, drept urmare, Roberta igi petrecuse seara ui tanduse la petrecaretii care chicoteau pentru c& printre ei se afla o prostituat’ notorie. Nimeni nu piruse in- teresat si vada daca fata Marchizului Nebun avea sau_ ‘nu cocoasa fusesera prea ocupati s& traga cu ochiul la curtezana Marchizului Nebun. Gazda lor fusese ofensata de indrazneala tatalui ei de agi aduce draga lui prietend la balul ei gi nu se obosise sf o prezinte pe Roberta tinerilor. Tatil ei dansase cu doamna Grope; Roberta stituse intro parte a Incaperii si se uitase la parul doamnei Grope care eta impodo- bitcu funde, pene, flori, bijuteri gio pasire facut din hartie creponats. Acest lucru fi demonstrase foarte clar Robertei ci nusi cunostea propriul parinte. ‘Cand penajul respective indrepta spre ea, Robertase furiga afara cu pas grabit. Mersese la toaleta doamnelor de atatea ori, incit cei prezenti ar fi putut crede cd avea (© problema femeiasc& ce insofea cocoaga invizibila. Tn jurul orei unsprezece, un gentleman o invitase 1n sfarsic la dans. Dar se dovedise a fi vicarul doamnei Cholmondelay, care se lansase intro prelegere confu- 24 despre prostituatele notori. Phrea si o asemene pe doamna Grope cu Maria Magdalena, dar dansul ti tot separase inainte ca Roberta si se prinda de legatura Din pacate, ajunseserd fata in fafa cu marchizul si cu. doamna Grope exact cdnd vicarul igi expunea detaliat parerea despre femeile usoare. Mam prins ce insinuagi, domnule, inst doamna Grope nu ¢ o femeie usoara! se rastise marchizul Roberta simpise un gol in stomac gi incercase in za- dar si intoarca partenerul in directia opust. Barbatul jocul dragostel n ofan gi scund, ce aducea cu un porumbel, se sprijini cilctie, ii indreptase spatele gi replicase: “Luati aminte la vorbele mele, sau necazul etern se va abate asupra sufletului dumneavoastra! Tofi cei aflagi in imediata apropiere se opriser’ din dans entusiasmati sa ia parte a un spectacol mai intere- sant. Marchizul nu ii dezamagise Doamna Grope este o fereie minunatf, Indeajuns Jc buna ca si-mi accepte adoratia, replicase tatal Rober i destul de tare, ca nimeni din incipere s& nu piarda en cuvant. Nu este o femeie ugoara, aga cum nu este nici fata mea, comoara casei mele! Dupa cum era de agteptat, multimea se intorsese la unison ca si examineze eventualele semne ale unui regat al prostituatelor, primul interes acordat Robertei acea sears. Ea icnise si fugise inapoi la toalett. In numai jumatate de or’, Roberta luase mai multe decizii importante, Prima era ci avusese parte de su- ficienta umilinga. {gi dorea un sot care niciodata, sub nici o citcumstangi, nu avea si faca de ris nici propria persoand, nici pe cei din jurul lor. Si care nu stia ni- mic despre poezie. A doua era 4 singura ei sans dea zis un astfel de soy era si se indrepte spre Londra fara tatil ei sau doamna Grope. Avea si se duca acolo, si leg’ un gentleman potrivit si si aranjeze césatoria cu el ineun fl sau alc, Se Intorsese la locul ei tntrun colt cu o stare de spirit mai buna gi incepuse si se uite la cei din jur, in ctutarea uunor caracteristici potrivite Cine e gentlemanul de acolo? il tnerebase pe un valet care trecuse pe linga ea si care Ti aruncase cateva, privir pline de mila in timpul seri ~Care dintre ei, domnisoara? intrebase acesta, cu un zimbet politicos gi lisind impresia ca fl cam man- ca peruca. ~ Barbacul in hain’ verde. ficam ficea o defavoare numindo simplu ,verde* ~ era de un verde foarte pal, cu flori negre brodate. Era cea mai frumos lucrata imbracaminte pe care o vazuse 2 lisa James yreodati, Barbatul era tnalt gi se migca cu gratia si Urte Wiggs unui alee Nu purta perucs, spre deosebire de Telit gentlement tanspirai care dansau. Parul lat ce neora, ciufulit, era stripuns de dou sau tre suvife er Reatoare albe, iar Ia gat purta o funda verdedes” septa o combinatie periculoasa de lejeritate gi ele ganga suprema. AF een’ rinmanase un pabar, ca si mascheze faprul ca vorbeau, "Esc Inalyimea Sa ducele de Villiers. Joact gah. Neti aurit de el? Ea clatinase din cap si primise paharul, Fe epume cA este cel mai bun la gah din Anglia, comentase valetul. Acesta se aplecase putin mai rult gt SGrugace amuzat: Lady Cholmondelay crede este cel Shai bun la sport, daci-mi permitesi presupunerea. Roberta putnise in ras inainte s& se poati abyine. Aram urmarit in seara ast, risese el. Cum afi barat din picior. Avem si noi balul nostra jos. $i se pare ¢& Sin; Rimeni nu va cunoaste. De ce nu veniti acolo, ca si dansati cu mine? "Nas putea! Cineva at. Privise in jurul lor. Inciperea era plins de oament ‘care dansau gi rideau. Nimeni nui daduse atengie si nu aay ea de mai bine de o ors. Tatal ei se perinda Min nou cu doamna Grope, mulrumit la gindul ct ea er la vanitoare", dupa cum spusese In tr8sur- Sub set, ei Teo sh gtie cl sunteri o lady, spusese valetal. Nu in rochia aceasta, domnisoara. O s& creadt rascal servitoarea une! lady. Maar aga o st dansatit ~Bine, goptise ea. Pentru prima oaré in seara accea,tinerit se tnclinae ser In fata ei, Ea inventase 0 stapind irascibila si se Gietrace copios clnd descrisese zbuciumul imbracdrii cietielae Dansase de dous ori cu valetul ,ei" si cu Inct aif re, Fneean final, si daduse seama ch exstaslaba aedbiicate ca tata eis ise fi fScut dor de e, 250 8 se Felreptase inapoi spre sala la bal. Apot ist spusese o8 era toni ssa ft uitar complet de ea si sf plecat la han. gocul dros B ‘Alergase pe hol, deschisese larg usa imbricata in fetra care delimita zona servitorilor gi se ciocnise de ducele Ge Villiers, ELo masurase din cap pana in picioare cu 0 ptivite la fel de rece ca ploaia de primavar’. Apoi i pt Ecce fird si se migte, pe un ton rigusit si tardganat care 6 facuse s8 tremure toati: Trebuie sii spui majordomului s& te instruinscd mai bine. Ea rovise si ficuse 0 reverenga, uimiti de aspectul sui masculin, de obrajii adanciti si de privirea blazatt. Elera ineoemai cum nu era tatil ei. Nu avea nici un gram de sentimentalism. Un astfel de barbat nu se pur tea face niciodata de ris, ‘Viaga traits alaturi de eatal el o invatase si fie sincers cu emotile altfel riscul era prea mare ~ acestea pureau fi disecate de un poet. Aga ci stiuse imediat ce simtea: foringa. fi venise in minte poezia tatalui ef pe acel su- biect, confirmandu senzayia. EI ramasese Langi ea si li ridicase barbia cu varful degetului. SO frumusere imitoare Intro asemenea vagiunt asuneatd cao sorburd ide veveriff, cum este zona servitorilor. Roberta simyise un fior triumfitor. El pirea si nu fe de parere ci ea avea o singura spranceani sau © CO coasa. Dorinfa era reciproc’. “Shh... zisese ea Incercand si se gindeasca la ceva de spus in afara unei propuneri directe. spar roscat, murmutrase el visitor. Sprincene foarte rcuite, extraordinare, ochi usor inclinagi. Un rubin in jocul buzei de jos. Teas putea picta in acuarele. Descrietea lui o infuriase putin pe Roberta; se simfea 2 0 iapa scoasi la vanzare. Say prefera si nu ardt estompati; nu vai purea descurea in ulei! il intrebase ea. El ridicase din sprancean’. “Nu e vocea unei servitoare, ci a unei lady. Ma tem. 3 fiam judecat gresit starutul. 4 Eloisa James =De fapt, tocmai ma duceam si ma alatur familiei ‘mele in sala de bal. Privirea lui trecuse peste dantela simpla din partea din fai a rochiei ei si peste pliurile nefericite cate aré- tau de parca le croise chiar ea. Apoi lisase mana jos. ~Asta te face st fii chiar mai incdintatoare cit gi toto- data de neatins; 0 femeie impovarati de statutul nobil. ‘Teas putea avea fara intarziere daca ag sti cd ai cativa ba- ‘nui in spatele numelui familiei, draga mea, dar pana si eu amo farima de moralitate. Un punct slab, de altel ~Presupuneti prea multe lucruri, ii zisese ea. ‘Voise si spunt cd el presupunea c& ea era siract, dest suporitia era destul de corecta finaind seama de hainele pe care le purta. Dar el trisese concluzia mai evidenta. ~E posibil st nu ma vrei. Degi o sii spun care e se- cretul succesului meu la feme, $i asta no s8 te coste nici un binus, din moment ce nu ai unul tn plus in pungi. Eq ramasese ticuta si analicase poleiala hainei si perfectiunea aspectului ciufulit al parului lui. ~Dar pusin imi past dac’ te pot avea sau nu =Noo si ma avefi, spusese ea pe un ton Infepat. Pentru ci gieu simt exact acelasi lucru cu privire la dum- neawastra. =In acest caz, o sai strut virfurile degetelor slo mt retrag. Tn timp ce inaintase spre a, ea observase marginile hhainei lui care se pliau perfect. Nu degeaba era fata unui scritor. Verde pal nu era suficient de descriptiv;taftaua matisoast a hainei era celadon, verdele frunzelor tinere. Ir broderia neagra, lao inspectie mai atenta, avea cur Joarea dudelor. Era o combinatie rafinata. Indeajuns de puternica incat sti schimbe complet parerea Ceea ce simrise fusese mult prea profund pentru a fi luat drept 0 emofie trecatoare, aga cum era doringa. Cea ce simise nu fusese dorinta ~ fusese dragoste. Pen- ‘tru prima oara in viata el... era indragostics. Indragostita! goculdragostet 5 =Ma duc Ia Londra, fi spusese tattlui ei cind se in- torsesert acas8. Inima Imi este Inlanquits, si trebuie st ascult chemarea. Desi un limbaj aga extravagant nu era deloc modul obisnuit de exprimare al Robertei, simtise ct a cita din poemele tatalui ei era o buna masura de precautie. In nici un caz! replicase el ignortind referirea lite- rat. stn Fara tine, il spusese ea. $i fart doamna Grope. ~Sub nici o forma! Se luptasera timp de o luna, pana cind primisers in post edigia din martie a Rambler's Magazine. De- senele nu erau cu nimic mai putin explicite dectt cele din urma cu doi ani. Avea cocoaga si sprincene tnfior®- toare gi stitea in genunchi, in faa unui birbat tn livrea, probabil cerindui ména.’,Agchia nu sare departe de ‘runchi*, spunea inscriptia” »Intotdeauna am suspectat <8 disperarea este ereditara."” Roberta nu se indoise ct imaginea se vindea bine din vitvina tiparnigei Humphrey. =Congtiinga mea e curata! abierase tatil ei cAnd in- gelesese aluzia, Sigur banuiai c& servitorit sunt platigi entru barfe. Cum altel, gindnd cont ci eu si doamna Grope apatem aga frecvent in Town and Country? Cineva a facut bani frumosi dupa nebunia ta. Nu are sens 38 ma implori si scriu inci un poem; puterile literaturii mele sat putea s4 nu aiba nici un efect. Furia matchizului fusese astimparata numai dupa scrise patru sue de randuri in pentametru iambic ce au cu gdinte de sarpe" si gfiica®, lucru deloc ujor. Supararea fetei lui se diminuase dupa ce tsi repetase in sinea ei cf urma sa se mérite cu ducele de Villiers, s& comande haine din matase celadon si si nu mai asculte niciodata alt poem. ‘Comandase a doua cea mai bund trasura a catalui ei sia doua servitoare din casa ca s0 insofeasca la Lon- dra i plecase ginand strans o valiza plina cu imbré- camintea de nearitat a doamnei Parthnell, o sum de bani de care trebuia si aibé grijé cu chibzuinga 16 Eloisa James siun poem de la tatal ei, singura prezentare pe care el Binevoise sa fo fact. “O, minunaca lume noua! ig soptise, apoi strémbase din nas. ‘Gata cu poezia! Ducele de Villiers mai mule ca sigur ‘nu ausise niciodata de John Donne gi probabil nu facea dliferengd intre un rondel gio tise. Era perfect. capitolul 1 10 aprilie 1783 Resedinga Beaumont, Kensington =In Paris, o femeie matitata trebuie si aib un amant, altfel e 0 necunoscut8. Sie iertats dact are doi. Usa salonului se deschise larg, dar tanara care stitea cu spatele Ia usi nu observa acest lucru. “Doi? intreba un ténae imbricat cu bungust. Sa in- ag ch francecii sunt o rast de oameni feriiqi? Mi sau parut plini de toane cind am fost ultima oar8 acolo. ‘babil din cauza jenei bogataslor; e ca si cum ai ma trei deserturi dupa cina “Trei amangi sunt cam multi torus, ispunse femeia. esi am cunoscut pe cineva care considera cd trei sunt un privilegiu, nicidecum prea multi ‘Rasul ei era ugor, genul care stl zgindare pe un bir bat In piept - si chiar mai jos. Spunea multe despre spacititile ei de a se descurca cu unl ~ sau cu trei ~ fancezi cu aplomb. Soul ei inchise usa gi psi In car mera. Téntrul se uitd in sus, se ridica gi se inclina cu 0 ba iesita din comun. ~Inaltimea Ta, lost Coto, apunse ducele de Beaumont si se ina Corbin era exact pe gustul Jemmet: elegant, sigur sine si mult mai inteligene decat recunostea. De fapt, {fost un om bun in parlament - nu c& sat fi coborat ratat incat si munceasc3. Cumnatul lui, contele de fiyn, se idica si ficu degajat o plecaciune. Ta dispocitia ta, Gryfiym, spuse ducele si nainta “Sai cu noi, Beaumont, tl Indemna sofia lui si se in sus spre el cl o expresie In care se citea cea ma 18 Eloisa James sincera prietenie. E o placere s& te vedem. Camera Lor ailor nu se intruneste az? Era un rau necesar in rizboiul pe care tl duceau tn ultimii opt ani: conversayi prestrate cu remaret Infept toare delicate, rareori cu sentimente grosolane. ~E in sesiune, dar mam gindit si petrec mai mult timp cu tine. Abia teai intors de la Pais. Ducele isi arie& dingii intrun fel de camber. =Deja imi e dor de el, spuse Jemma cu un oftat exa gerat, E minunat cf esti aici, dragul meu, zise ea, apo! se apleca pugin mai in fay si tl bau usor cu evantaiul pe mana. O astept pe Harriet, ducesa de Betrow. Apoi ‘yom lua o decisie cu privire la'piesa centrala pentru sir batoarea de maine ~Fowle mia spus c& dai un bal. Ducele ~ pe care il chema Elijah, degi sar fi simi foarte insuleat daca i sar fi adresat cineva astfel ~ iy pastrase ronul echilibrat. Ani petrecusi in dezbater: parlamentare aveau si se arate folositori odat& cu fn. toarcerea in Londra a Jemmei. Adevarul era c4 aceste era motivul pentru care rimasese acasa in timpul zilei Trebuia sa cada la o ingelegere cu sotia lui care st re duct activitaile acesteia la un nivel acceptabil. $i n-ar fi reugit acest lucru daca star fi pierduc cumpatul; aducea prea bine aminte de certurile pe care le avuse sera cand erau tineri insuritei =O, Doane! Nu-mi spune ci am uitat si te infor ‘mez! Stiu cf suna cam nebunese, dar planurile miau finut mintea ocupata in timpul cAlatoriei incoace. Parea cu adevarat cuprinsa de regrete, si, Intrade cite o cunostea Elijah, chiar aga era. Jocul de- pe care il jucau necesita maniere strict priete noase in public. Nu ct ar fi fost vreodata doar ei doi in intimitace. =Tocmai fia spus asta, interveni fratele ei. Ar f bine si ai grij, surioara. Nu esti obignuita st impary © gospodarie: Jocul dragostet 1» ~A fost foarte urit din partea mea, spuse ea si sari picioare, ceea ce ficu ca juponul de matase si i se lceasci in jurul glernelor subgiri. Era imbricata intro rochie albastra, a la francaise, brodatt cu flori de nu-mé-uita. Corsajul mangiia fieca- 2 forma a sinilor ei gi talia ingusta inainte sa se umfle deasupra crinolinei. Modul in care inelele laterale as- undeau linia goldurilor ar fi putut parea dergustitor tru un barbat, si totusi Elijah trebuia si recunoascd fea acestea cau un rol iresstibl tn imaginayia oricui, conducind privirea de la curba sinilor la talia gusta facdndul apoi, inevitabil, pe privitor si tsi ima- gineze membrele zelte gi... restul. Jemma ridie& mana; Elijah se opri un moment, apot o lua. Ea ti zAmbi, aga cum o mama iar zimbi baiegelu- ui ef care nu vrea si se spele pe fat Ma bucur foarte mult c% poti sta cu noi in dimi- seata aceasta, Beaumont. Desi sunt convins ci acesti tlemeni aut opinii impecabile, zie ea gi th adres un ‘bet lui Corbin, parerea sofului, evident, are intdieta- . Recunos¢ cf a trecut atit de multa vreme de cind am snfit e8 am un sof, Incite aproape ceva nou! Probabil -o si te plictisese nespus cerdnduti si¢i dai cu parerea pre fundele mele. Pe vremuri, in primele zile dupa ce se cisStoriserd, jah sar fi aratat supdrat. Dar era calit de anii de turni- uri din parlament, unde mizele erau mule mai impor- ante decat fundele si bagatelele. Corbin se poate ocupa in locul meu de sarcina ale- i fundelor, sunt sigur de asta, spuse el cu amestecul itde dezinteres si poitete in voce. Cu colgul ochiului, Elijah observa ca barbatul po- menit nici macar nu ‘lipise Ia idea c4 tocmai fusese sovitat de un duce si indeplineasca indatoriile sorului Poate ca elo putea tine pe Jemma ocupatt indeajuns in- si nu stérneasc prea multe scandaluri inainte ca lamentul si intre in pauza. Se intoarse spre usa destul bras, enervat st cescopere ct fumuseea stil Il ea mai accentuati aici decat fusese in Paris in timpul 2» Elisa James rarelor lui visite, Pe de o parte pentru ci Jemma nugi pudrase pirul. Ea stia foarte bine c& sclipirea blondu- fuiinchis era mult mai ademenitoare decat pudra si contrasta mai bine cu ochii ei albagtri Focal fiindca ea era soia lui ~ igi spuse in sinea lui ~ se simgea intro oarecare masurd irtat de frumuseyea ei Sau poate cf acel sentiment era catzat de atengia ei deo- Sebita faa de propria persoand. Cand se cAsitoriserd, ea nu era aga de fira cusur. In prezent ins, rotul Ia ea era flefuie pind la perfecsiune, de la culoarea buzelor la co- nentariile spirituale. Ochii ei albastri se marira pusin, fittadresd inci unl dintre zimbetele ei stralucitoare. ~Chiar suntem dou’ inimi care bat ca una, Beau mont, zis ea. “MTi acest caz, spuse fratele ei, este chiar ciudat et agi petrecut atat de mule timp departe unul de aleul Nag trea si intrerup acest exemplu emofionant de cis- nicie fericits, atat de rar in vremurile noastre depra- vate, si, ered cA suntem cu totii de acord, o inspiragie pentru noi tof, dar ne poti arita care este blestemata fia de piesa de rezistenta, Jemma? Am o intilnire pe Bond Set, ir pitenl ‘ale, ducesa, nuvi place s8 se afigeze singura. in camera de lang, fn cazul in care Caro a pregitit totul. Nu era gata cind afi ajuns. Elijah se abyinu si intrebe cine era Caro. Jemma vorbea in continuare: “Am incredere deplina in ea, Are cele mai elegarr te gusturi dintre toate femeile pe care leam cunoscut. Poste doar cu exceptia Maiestatii Sale, regina Maria Antoaneta Elijah fi arunca sotiei sale o privire care demonstra ‘exact ceea ce simtea la adresa celor care se faleau cu apropietea de regalitatea francez. w’Atunel si examinim aceasta piest, de rezisten- ta: domnilor, rise el si se Intoarse spre Corbin si spre Gryffyn, Ducesa e privitd ca o experts in moda din Paris. Personai, no sf uit niciodaté balul mascat din 1779. gocul dragostet, n =Ai fost acolo? intreba Jemma uimita igi jun, uita- om, zise ea $i tl batu usor pe bray cu evantaiul, Acum Tori babatt eran coseumagi tn sat. nt. Numa tu teal imbracat in 1s alb, ca un pinguin parlament lash mana ca sf se poat incl Vai, dar pe mine au ma avantaje Si nici fundurile de francezi", adaugt in gind, dar ¢i nici un cuvant. Ea oft ~-Ambii membri ai familiei mele au refuzat si parti- Ja distractie. Atat de atit de pompos. de —Atit de imbracat, completa Gryffyn. fi trebuit si vada lu lung din minte 4 deloc 0 coadt glezesc a nigte gentinchi ce nea ei. Inca tmi vine grew si inchii ososi ai contelui d'Auvergne. mma arunci o privire spre usile silit de bal. Apo i le deschise. = Ce frumos arata totul, Caro! Esti minunats, absolut inata, ca intordeaunal in. pornise repede pe urmele Jemmei, asa ci hil aptct de cot pe cumnatul li Cine dracu’i Carol 70 femeie al naibii de inteligenti, zise Gryffyn retara Jemmei. E pe aici de patru sau cinci ani. Nai inivo niciodata? Cum Elijah ridica din umeri, el inua: Ea se ocupa de escapadele cele mai extrava- le Jemmei. Complice la scandal, asta este modul mai bun de a le descrie. Pregatestete s8 fil uimit fe capacitagile ei incomparabile; nu ca le vei aprecia. red c& sperl in secret c& Jemma are s se transforme ‘9 nevasti de politician, nu? Speranja mea se limiteaza la doringa ca ea si nu-mi Zecrugh cariera, spuse Elijah. Sa ingeleg, din ce spui, toate abilitiqle secretarei Ii Jemma sunt Indreptate inirea de scandaluri? 2 Eloisa James =Dupa cum am zis, n-o sti placa, spuse Gryffyn. ‘Ajunsesert la usd. Elo deschise mai larg si se dadu deo- parte. Asta e ceva obignuit pentru ea. Elijah intra gi se opri bruse. = La dracu’, spuse el ineet. TE mai bine decét cu satiri. Fara coada, sublinie Gryfiyn, Cand Elijah se uith in incapere, simgi cum calmul lui pistratcu greu si autocontrolul ii scipau printre degete. Masa uriaga de mahon care stitea de reguld fn camera de ai fusese mutata in mijlocul salii de bal. In loc de tacdmuri si veseld pe ea se afla o scoict enorm®, roz, ce pirea facuta din lut. Peste tot erat ingirasi boboci de ‘trandafiri care cideau inlanguiti pina Ia podea. ‘Uluit, el remarea faprul ca Jemma parea incintat de cit de reale aritau flor =O idee minunats, Caro! Dar nu acest lucru era de vina, desigur. Ceea ce fi facuse inima si se loveasca de peretit pieptului lui nu erau sutele de kilograme de flori din panes, nici scoica, hnici macar perlele ~ pentru cd existau gi sitaguri peste siraguri de perle. Dumnezeu fi era martor, avea destui bani pentru orice fel de extravaganga dea Jemmei, Ceea ce pretuia mai mule decat orice pe lume era stocul de puteri politice, cu grijt adunate gi folosite cu bagare Ge seam’. Se ocupase de acesta zi de zi Isi conseruise 0 reputatie solida bazata pe dispute energice si profunde Cit timp sotia lui locuise in Paris, in ultimit ope ani, el Isl construise o cariera fara ajutorul de care beneficiau alti barbati din partea sopillor lor care dadeau serate sau gizduiau evenimente de salon. Ajunsese in varful Camerei Lorzilor, inteuna dintre cele mai respectabile fanctii din regat, datorita inteligentel sale yi nu accep- tase niciodata mita. Se distantase de politicienit corupti si de scandalurile nebunesti care se abstuser§ asupra tovarisilor cAzuyi in dizgratie ai lui Fox si ai pringului de Wales. Si acum, cind mai avea doar pugin timp pana sai desavargeasci opera gocul dragostes B Piesa de rezistenta nu purta nici o amarica de ants Si eta pictara in aurius perlele care erat lipite de jur jurul corpului ei la intervalele regulate nu aveau nici o important. Cumnatul lui se ita la ea cu o expresie calma, nduitoare, pe care Elijah o ura, desi trebuia sa re- sca faptul e& numai un mort ar fi ignorat piesa istenta, Sel pusin nu are coada, spuse Gryffyn cu veselie =Ta dracu’, murmura Elijah printre dingi capitolul 2 Roberta intra in incapere exact cfnd coada de paun aru Ia orizont. Pe cale si.o anunfe, majordomul in- a, cu gura deschist. Ea il batu uot pe mana ~MA prezint singura, fi spuse ea. Verigoara mea ma eeapra. El incuviinga din cap gi ti facu loc. Avusese nor Jind cont cA verigoara ei nu 0 astepta. De fapt, era posibil ca ducesa de Beaumont s& nici nu tie cd exista. Ducesa era mule mai frumoasa decat in schitele pe are le vizuse Roberta in revista Town and Country. Avea I prins la spate intro legitura de bucle sofisticate, ar hainele ei erau frumos lucrate. De fapt, arita ca tn ortretele mamei Robertei, cu trasituri perfect echili gi cu buze de un stacojiu aprins. Dar, desigur, du: Iintruchipa si o combinatie evidenta de eleganta si fie senzuala pe care Roberta se indoia ci mama = le avusese, izolaté undeva la yard, cu un sof catalogat in mod delicar drept excentric Roberta inainta, dar nimeni nu o bagi tn seama. Ling’ mast erau doi barbati care se holbau la fem 3. Sar fi putut rede c& aceasta era obignuitl st ise cle atentie, pentru ck zambea foarte frumos spre ei fapt, ea fi aducea aminte Robertei de nimic altceva m Eloisa James deett de un crocodil dintos ~ chiar daca crocodili nu ‘Singurul gentleman ta Ia zeiqa se incrunta spre duc fie ducele. Beaumont era di fravernului in mfini sau biciuind membrit Camert® fuvetie Aven aspect de om puternic, cu o tents de eleganya furioasa. wa Mhal dintre lucrurile pe care ag vrea sf Te subli iez, ise el cu o manie ca de gheatd, este ct aceasts Feectie scandalos de aritoasi mi-ar putea distruge ca Hiavg. Fara indoiala cA va asigura o seara ineresanta dar teai gindit la decenga! Cunostingele mele importan are au fete tinere, nemiritate. faruncata la acest spectacol, tm pe la usa mea! Ducesa nu prea impresionata. j ve asigur ed nimeni din Camera Lorzilor nu va fi altfel decat amusat de piesa mea de reristenjay, Beats gtont. Absenfa mea nu fea afectat cu nimic capacitate Fea primi sustinere ~ si n-0 va face nici precenta mea 2GMpare ch anii pe care kai petrecut in Paris nu au avut nici un efect asupra inteligentei tale, se rast ducele. Roberta ficu un pas ¢ rarte la o cearth conjugal. Pare Se pare ci manierele tale sau deteriorat in aceeasi petioada. Pacat. Petil are dreptate, Jemma, Esti nai 18 cu greu privires de la piesa are nui se wita cur gura cAsca 1, Acesta trebuia si ri ilustrat cu. fraiele Dupa doar o privire ei 0 84 mai apara vreoda- ant in spate. Nu voia s& ia zise un alt gentle man care de resisten despuintt Semana aga Je et, Lord Gryffyn, si, prin urmar gradul inti, al = dac& er Toast ~ al doispre: Ie'suloare, dar parul legat neglijent Ia spate avea culoa ta cUontacului, Aveau aceeagi forma a gurli, ca o cites fh, insd el nu avea perfectiune a. ere fncat trebuia si fie frate- ,verigorul Roberte! st fie scrupu! mult cu duces: surorit lui, Ha ‘sancenele erau mai inchise = gocul dragostet astra gi parea cio Imbricase fara si se gindeasca, ru ch vesta era de un portocaliu ciudat. “Cred ca aceastt Venus va ofensa jumatatea femint- naltei societat, zise Lord Gryffyn. =Nu eo Venus, ci regina lui Neptun, interveni 0 ma care stitea intro parte. Venus a fost la moda scrimba din buze cu 0 asemenea em osibil nu fie franquzoaic’ TA, dar nu suntem in Paris, zise Lord Gryffyn. Noi em mai sensibili si ne place si pretindem ca nu stim n arati diverse pry ale corpului, In acest fel, dom ara Caro, nu faceyi decat sid pretentagi celei mat i parti a Londrei cum arati 0 pereche de coapse ase, Nu merit ratele tiu e de acord cu mine, se risti ducele, 1 astfel de comportament in casa mea. ‘rma un moment incordat de tacere. Zambetul plin eselie dispiru din privirea ducesei Nut intrebi ea ele avea circa un metru optzeci, dar in ochit ertei parea de cel putin doi metri =Nit. Rostise cuvaintul pe un ton ameningitor Tn acest caz, cted c& nu voi fi eu cea care le va face atie englezilor despre lucrurile delicate precum pi ele unei femei, spuse ducesa. Nu atit timp cit 0 ce in locul meu, sin biroul tau din Westminster. ioberta clip, dar ducesa se rasucea cu spatele. ~Este greu sii imagineri cA Jemma e soyie de politi sm, remarci Lord Gryffyn spre Beaumont, In Paris s¢ jeste ca femelle goale st stea pe mese? Eu nam rniciodat’ aga ceva in Londra, spuse el, apoi ada Ma rog, cel pugin nu in acest gen de cas ini ochii Robertei. Ea facu juntar un pas inapoi. Cum putea st Se pare cA ai un oaspete, Jemima, zie el. Incat era si ridicd privirea si 1 26 Eloisa James Jemma se tntoarse, la fel si ducele. Al treilea gentle man era inci adancit in conversagie cu regina lui Neptun, aga ci nu auzi. Roberta ficu o reverenga. = Buna seara, spuse ea. Ma tem ca majordomul dum neavoastra a fost coplesit de eveniment si sa tetras cz sisi revind. Lam spus c& ma presint singur. Ducesa fi zimbi. Roberta fu dintrodata constienti de picioarele ei mari. Ba chiar se simfea de parca geants ei prea plina si ponosita,lasata in hol de un valet zefle itor, fi cocosa spatele, ~Te rog s& ne scuzi ci suntem intro asemenea dezor dine, spuse ducesa, cu o fluturare a mainii ce (se putes presupune) se referea la femeia goala sila ciorovaiala cu soful ei. = Nus nimi rise Roberta fisedcindu-se. Numele meu este Lady Roberta Se. Giles. Facu o pau Pe chipul ducesei nu aparu nici un semn de recu noastere, dar ducele facu un pas in faa =Recunose acest nume, doamni Roberta respira usurata ~ Strangeti fonduri pentru pensionarii din Chelsea nuvi aja? Foarte frumos din partea dumneavoastra si mi clutagi aici, dar va asigur ca nu era necesat. El se apropie, cu chipul marcat de blindere, dar cu intentie clara de'a o da afara din casa. Imi pare rau ci api asis tat Ia o astfel de scend. E in masura si oripileze orice femeie sensibila act trebuie si mA comport ca o sofie de politic an, Beaumont, ag putea foarte bine s8 incep so fac chia acum, interveni ducesa. Ingeleg ci mintea trebuie sim stea la actiunile cartabile, nu la penele de paun, spuse e sio lua pe Roberta de brat. Pensionarii din Chelsea me Tita acte de caritate, Lady Roberta. Ag fi onorati s4 aus despre munca dumneavoastra. Doriti'o ceasca de ceai? =Nu Infelegeti, rise Roberta si ramase fermd pe potiie Dar, cind deschise iarasi gura, nu reusi deloc spuna adevarul. Ca tot ce avea zicea trintit pe ho z Jocul dragostet Ca venise ~ neanuntata si, fara indoiala, nepoftits ~ ca = rimina acolo, Ca sisi caute un sof, Fara s le arunce nici o privre sopului sau oaspetilor ei ducesa Incepu so tragi spre usd tog, poftii la mine tn salon, zise ea. Beaumont, simasbun, adauga ea fara al priv ~Si piesa de recistenta? intreba ducele, cu vocea rece cheat. = Discuttim mai tarsiu. =Nu vid de ce mias pierde vremea cu asta. O femeie Ito a8 decoreze niciodata masa mea, Asta tot ce Ha, hal gipa ducesa, care se opri gi list jos bragul Roberte. Este o oper de arti ~Este o rugine, replica el Ducesa nu arita nici un semn de team’, ceea ce ;ertel i se piru uimitor. again fagd cu un asemenea imen de mascul infuriat, pe ea, una, ar fi luato tre- atul No sa cAstigh de data asta, sise Lord Gryféjn ves Crezi sau nu, Jemma, sogul rau are treburi importante, re nar trebui batjocorite de femeile tale despuiate, =icit de voluptuoase ar fi. Ce parere aveti?o Intreba el oberta. Paretio femeie Ia locul ei, Credeti cd un bal Lady Neptun va fi rau primi? Roberta arunca o privire spre piesa de resistenta ar era goala ~ era interesant cit de diferit era corpull fara de al Robertei In primul rind, sini eierau, pro- de trei ori mai mat. ~Cred c& majoritatea invtaylor vor gist acest lucru Seigienic, spuse ea. Ingeleg ca aceasta este masa la care = minanca de obicei. Existt posibilitatea ca oamenii si =i o reyinere s4 mai ia masa aici pe viitor. Comentariul ei fu primit cu ticere, apoi urma un Sohot de ris din parteafratelui ducesei. =Tea invins aici, Jemma, Ducele zimbi, iar Roberta simti dintrodata pue cexpresiei lui de gheaya cind aceasta se top! intrun 28 Eloisa James -Ma sime chiar inclinat si ajut pensionarii, zise el Incet, O fats buna merits raspavia Diacesaridica ugor ironic din umeri, apoi se intoarse si ise adres franguzoaicel: -Caro, drag, trebuie ses ceva potrivit? = Glumesi, desizur!rispunse aceasta isi use mana la frunte. Sunteti de acord cu un scutes ~Daca o acopera de la clavicula pana la glezna, spuse fie imbracati. Posi sti gh Femeia Incepu si protesteze, cu mainile ridicate. chiar am nevoie de 0 ceasci cu ceai, bombani Jin nou pe Roberta de cot. Mergem la mine in salon’ E 0 dovada de lasitate din partea mea st las pe Beaumont cu secretara mea, dar o merit, nu cre- deqi? Promit si nu incep cu lamentiri despre scutecul ui Lady Neptun. Lord Gryfiyn se intorsese; vocea sectetarei ajunses aproape un tipi. —Poat mmnisoara Caro va reugi st adapteze mo- delul la sensibilitagile fragile ale doamnelor engleze, sur gerd Roberta, destul de siguri eX majoritatea modelelor franguzosicelor lear insptimanta si uimi pe femeile pe care le cunostea. Wu poate nu. Atunci o si ma pariseasc’ gi 0 st se intoarci la Paris, unde cel putin trei contese sali veazi dupa serviciile ei. Lam dublat salariul de doua fi in ultimul an. Cea ce e un lucru inspaimantator de superficial, recun dai dea face cu astfel de lucruri serioase Pai, apropo de asta. = Va tog, haidesi si nu discutim despre subiecte triste inainte de ne ageza la 0 ceagca de ceai. Ag cere niste vin rosU; intotdeauna am zis s& vinul rogu e o biuturd potr- vita pentru subiectele neplacute, dar e prea devreme. Inerari intr-un salon micut, =Trebuie so redecores, continua ducesa si se opri un. ‘moment. Abia mam intors de la Paris, alfel va asigur ci nut vas fi poftie incrun asemenea loc ponosit. Socul dragostet ~ erea avea, intradevar, un aspect lugubru. Era fi Intro nuanga stearsa de mustar si confinea un 1 mare cll o femeie zimbitoare care tinea de par p retezat —Vitariva Ta ea, zise ducesa, Tine capul ala cu aerul at al unei slujitoare de la o tavern “Trebuie si fie Judith si Holoferne, spuse Roberta nd cont de circumstanfe, Judith arata destul de ve- sels, nu credeti? Ducesa se indrepti spre tablou. =De fapr, cred c& arati cam beat. Nu vi se pare c& amet? marci Judith ia adus lui Holoferne mai inti niste e Roberta. Inainte sii taie capul. Desi nvas vrea ic indemanarea artistului; aspectul ei beat sar sutea si aiba dea face cu faptul c& ochii ei nu par a fi celagi nivel =Si faga ei e exagerat de Imbujorata =Probabil de la efort, sublinie Roberta. Cred ca este oie de un brat puternic ca si tai gitul unui om. ~Bine zis. Vad ca suntefi foarte practical. VA rog si si loc aici, Lady Roberta, cu spatele la eapul retes 5 pun st fie luat cu prima ocazie. Nem trait la Lon- in ultimii ope ani, dar tot m& trezesc tremurind J tna gindesc la soacra mea. Acesta este salonul ei ial, ingelegeti. Slava Domnului, triieste Intro casa ostenita, la fara Roberta se agezi. ~Ar trebui si va explic cine sunt ~Da, o intrerupse ducesa. Sunteti prima persoand pe re 0 intilnesc in postura de sotie de politician. Deci J cf ingelegeti cA sunt foarte stresatd si fac asta aga im trebuie. Cati bani doriti? “Nu este vorba spre bani, tise Roberta. Vedefi, eu unt. ~Fara bani! O, Doamne, atunci e vorba despre timp, aya? No si va fiu de folos. Nu numai ct nu sunt eloc de ajutor cind vine vorba despre lucruri 30 Eloisa James dar tind sa adun tn jurul meu oameni care sunt la fel de... s8 zicem... imorali ca mine. “(Chiar sunteyi imorala? intreba Roberta, pentru ct scrupulele ei fusesera invinse de o mare curiozitate. Ducesa nu parea deloc imorala. Desigur, presu- punerile Robertei erau probabil destul de incorecte Finind cont de faptul ca se formasera timp de ani bun fat triise alaturi de amantele tatalui ei, femei care se mindreau cu disprepul nesabuit fagi de moralite tea conventionala. “Chiat sunt, spuse ducesa cu 0 veselie continua. Absolut. In totalitate. Femei goale pe masa reprezintl ‘numai Inceputul, v8 asigur, Asa ch ma tem A presenta ‘mea nu va va fi de nici un folos. “De fapt, cted c& poate fi, rise Roberta Ducesa piru alarmatd. =Sincer, nu pot. Devin iritabila.. fioroast. sunt plictisita - si ma plictisesc foarte repede. Roberta incepuse si se distreze. ar de fioroasi? ~Cumplie! Odara, th toiul unei mese plictisitoare, fam insultato pe contesa de la Motre pentru cd am fost putin prea directa cind am adus tn discutie originile ei Sar fialbie la faya, dact mar fi fost data din belyug cu fard rosu. ‘Usa se deschise destul de violent, si aparu secretara ducesei. Gaff, avea parul ciufulit si pumnii inclesta De fapt, era chiar intruchiparea lui Judith, doar ¢& din imaini ti lipseau unul sau dou parti ale corpului rete zate. Evident, dact doringele far fi fost ascultate, ar fi purtat in mana capul ducelui, =O, Doamne! spuse ducesa in soapta. fs intore in clipa asta... in seara asta... In secunda: asta pe firmurile Frangei, unde munca mea e apreci- ata! Sogul asta al tiu este un barbat care nu are nici fea mai vag nofiune despre frumusese. Nu are simt estetic. Are un sufler de mizerie, Inoaté in mocirla! Te compatimesc! cand gocul dragostet 3 =O, Caro, spuse ducesa si se ridica din foroliu. Doar ae vorbesti setios cand zicic& 0 s8 ma plirisesti. Pe mi- se? Dupi toate evenimentele glorioase pe care leam SSsnuit impreuna? Gindesterte la satiri! Gandeste-e la e ra trimis un bilet dupa Padurea de Cristal! oful tau nu-mi ingelege geniul, suiera franfuzoaica ata. Cunose genul. © si ma bata la cap cu ingri- cirile si cu moralitatea Tui. Si pe mine nu ma bate seni la cap! Eu sunt un geniu! neori, geniile sunt nevoite si lucteze in condi nice, interveni Roberta si ficu un pas in fafa. atunci dau tot ce au mai bun in ele, cele mai bile opere. Gandigiva la Michelangelo, care a stat pe spate gia pictat tavanul Capelei Sixtine. i inmebunigi ai franguzoaicet se fixara asupra Michelangelo a fost un italian nebun! Eu sunt din ‘Nu accept ca munca si-mi fie zidarnicita de opi- unui birocrat c&pos! in spatele ei, Roberta ausi un chicotit din partea soy ocratuli eApos. Dar sh intoarceri spatele unet provocati.., zis ta si clatina din cap. Nu sti in firea unei frangu- e, mademoiselle. coi igi spuse cA era mai bine st imblanzeasct bestia rnquita tn limba ei, asa ci vorbi pe acelasi ton tn jncez’ si mulgumi in gind guvernantei sale cd insista 2 Invere limba Excuseemous, cst bien pour ea que Leonardo da Vinci a si de viore en France. Nous étions, encore, des barbares! ~Are dreptate, ginguri ducesa. Priceperea ta na sufe- decit o mict amanare, Eu sugerez, spuse Roberta, si renuntati la concepeul nei Matii ~ care e atat de redundanta, de plictisitos- $i si apelati la personalitatile mitologice. La cele purtau haine. Cand vad o scoici gigantica, credefi 3 ma gindesc la Neptun? Nu! scarey, toemai din acest motiv Leonardo da Vinci a ales secsch in Fran Ince sunter barbari. (te) 2 Eloisa James Sti, rise secretarea gi facu o grimass. VA ginditi le ‘Vents. Mam siturat de Venus si de scoica ei idioatt “Eu ma gindesc la Elena din Troia, la cea mai fru rmoasi femeie care a trait vreodats Si cind a apirut Elena intro scoict uriaya? “Ru e o scoic’, ciiun ov, explici Roberta. Poate f vopsita in alb. Oui uriag se desface si o scoate la iveali pe femeia care a inceput Rachoiul Troian. lar ea, dest fur, va purta vegminte din Grecia Antica. Ah, spuse Caro gi miji ochii. Poate. TSdlipitor! sip ducesa. Ador idea, o iubesc, iat Beaumont va face si ella fel. ‘Dar coada mea! rise Caro, Nota de glorie adust de coada mecanici a Reginei lui Neptun, la care am lucrat dous zie. = Nut face griji, 0 s& folosim coada ta minunats de paun la altceva, promise ducesa. ‘O conduse repede afara din inctpe un zimbet larg pe chip. Roberta clipi; forra personalits fii ducesei era tulburatoare “Pensionarii dumneavoastra, Lady Roberta, cocmal ‘au devenit proiectul meu spe “Adevirul este ch nu_am nici un pensionar, zise Roberta gi se intoarse pe fotoliu. Ma tem ci ducele ma confundat cu cineva care face acte de caritate, w'Cat de neobignuit si fac Beaumont vreo conf sie. Mai ct ma astept si aud corul Aleluia! izbucning din senin. Nu mi am d si bagajul meu. ~ Bagajul? Ducesa ptirea putin confuzt “Sunt. verigoara dumneavoastra de_gradul tre De fapt, chiar mai indepartata. Oricum, mama seminé cu dumneavoastri, Suntem rude indepartate, si spe ram ci ma vefi putea introduce in inalta societate, zise Roberta si inghigi fn sec pe mine, spuse Roberta. Pe mine fete la corul Aleluia din Oratoriul Mesiah, de George Frider Handel (ned) gocul dragotet s Era incredibil de indrazneaga si, aga cum o asigurase nna Grope, avea toate sansele si fie azvarlita in stra si impreun mainile strains. ~Am o scrisoare de Ia tata, adaugh ea. Tatil dumne: 4 sicu: al meu au finut foarte mult unul la altul 2 nu pare si faca vreo grimasa oripilat. —Da? Din amintirile placute pe care le am despre el, c3 tata n-a avut nici un prieten, Este induiosator maginezi ct a fost odata biiat, zise ea. Dar ce e in al meu Afi venit si stati cu mine. E minunat! ma Robertei tres mea “Sigur ca da! Nam avut niciodat’ o sora si intot- na miam dorit una. Nu va facet etijj 0 8 cunose coat lumea tn oragul acesta ignorant intro siptimi- dou gio si vi gisim o pereche splendida. Daca deranjeaca ci va intreb, sunteyi ruda din partea uta tatalui meu? in partea mamei, spuse Roberta care se simfea pt netita din cauza sentimentului de usurare, Ma tem in grad de rudenie destul de indepartat. Mama a = copilul celei dea doua verisoare a matusii dumnea 3. Numele ei de domnigoara era Cressida Enright. it rar la Londra, pentru ck sa maritat la saispreze- ni. A murit cind eram destul de mica putin! erta astepts, stiind exact ce avea si urmeze. =Marchizul Nebua! exclama ducesa, E... tata dum» astra? Poetul? berta incuviingd din cap cu retinere Doamne, parca stiam 8 are o fats... Cagi ani aveti? -Doutzeci si unu. ~Eu am douizeci si opt. Suntefi un bebelus tn com cu mine. Dat sunteyi mostenitoare, nu? Marchi Nebun...,zise ea si ficu o pauzs. [mi pare rau, tatal reavoastri' e marchiz de Wharton ji. Ey Eloisa James =Wharton si Malmesbury, spuse Roberta. E in reg: 1a, Oricum nimeni nugi aminteste titlul lui, Am zest dar cum mas putea marita cit timp sunt izolat Ia far Tata na vrut si cilatoreascd nici macar pana in Bath ultimii ani. "Vecinii nu va sunt de ajutor? rea aver. Tata a cumparat mosia de lang, nord, in urma cu céfiva ani, $i ma tem cd Fa tnnebun pe cei care stau in apropiere, “Tea trimis poezii? intreba ducesa gi se opri. Nu simtigi obligata si-mi raspundeyi; n-o s& vi interogh 2.0 precupeaja in primele cinci minute, Oricum, 3 facut ceea ce trebuia, O si fiti sub tutela mea. Tos domnigoarele de soi au tutori in Paris; acestia sunt & folos ca sa impiedice pe cineva si giseasca scuze pent anu iesi din casi. “Mie nu mi se pare cf suntegi genul care si giseas scuze pentru a sta in casa, zise Roberta cu timidicate Ducesa fi ficu cu ochiul ~Poate nu singud, dar sunt, desigur, anumite mi mente cand pofi fi atras de, s zicem, ideea de a petres 6 seara trindavind. Consider, torusi, cH aga Incepe & Clinul femnei. Trebuie sate imbraci bine in fiecare sea altfel devii un trantor. Roberta incuviing’ din cap. Pentru ci rareori avuses ccazia st se imbrace formal, gandul dea petrece 0 seat Tinigtita acas& i se parea total neatractiv = Nici nafi fi purut sosi intrun moment mai bun. Al auzit de izbucnirea lui Beaumont in Camera Lorzle din toamna trecuta, nu? Normal, sper c& nea fost dec o crizt de nervi asi proporitia neterminat’, insa Robertei i se rea ci arita destul de afectata, ceea ce nu se pottive cu. disprequl ingepator pe care il observase tntre dug si duces ~ Datoria mia impus s8 ma intorc. Roberta incuviingi din cap. Raspunsul tatalui cand citise despre iesirea ducelui de Beaumont in mij ul unui discurs jinut in Camera Lorzilor fusese si ri goeuldragostet 3 = hohote si st spuna ci omul era beat, dar, dupa ce cu- se pe duce, ea se indoia ci tatal ei intuise corect. ~Trebuie si fac un mostenitor gi alte ereburi din marturisi ducesa, ca si cum ar fi spus cd era po- 4 ploua a doua zi. Foarte neplicut, dar trebuie ~ si, evident, mie mi revine sarcina asta. scu Roberta 4 c& vi intrebagi cum o si ne descurcim tn pat. berta igi inabusi un chicot nervos. Nu mai vorbise a clum vorbea cu ducesa incepu ea, sigur ca va impartigesc Ingrijorarea. Ma infior In gindul asta. Eu si Beaumont abia schimbam ba care poate fi considerati civilizata. Dar, vedeti ssesvoasa, Lady Robert, vata unel femei, sti Jucagi sah? area o [ua pe nepregatite pe Roberta =Nu. Ma tem ci nam invaqat niciodata. Tata nu ar guvernatoarea mea avea alte opinii despre acti- otrivite femeilor. ext flutura din mana cu dispret ~ Adica siti petreci timpul sortind fire pentru brode- ite plictisesti de moarte! Asta daca ai noroc si nu pi ailele frecdnd pantalonii unui barbat. berta nti se mai putu abjines Incepu sa zimbeascs, jemma radea, nimeni nu putea sta serios. qura problema pe care o vd eu la faptul ca vreti ci, continua ducesa, ar putea avea legatura cu dele dumneavoastr ndardele mele? intreba Roberta a se uita la ea gi astepta un raspuns. ca... moralitate... astfel de lucruri. ‘am aga ceva, spuse Roberta precautd. Cred. 5, AU putea spune cf avea multe standarde mo- criete, findnd cont de inclinatia tatalui ei pentru ile pline de vias feu, una, nam decit vreo céteva, zise ducesa si 3 Robertei un zimbet ciudat, strimb, Daca o si 2 mine, pur si simplu no s8 pot indura si vad ofsa James cA va uitati mereu la mine cu o expresie de dezams- gire pe chip. lar daca ma criticagi, ma tem ci o s4 ne cer tim. Printre numeroasele mele defecte se numara faptul ci pur si simplu nu sunt capabila si accept ci gresese: Vedeti cat de greu esa taigicu mine? Roberta rise ~Neas putea fi dezamagits, doar daca nu cumva vi me tamorfozati In doamna Grope, care a fost tovariga mea constant in ultimii doi ani. Sincer, Inalyimea Voastra, ‘nu-mi imaginez ci ma puteri dezamagi cu nimic! ~O, o s& gisigi ceva. Dar ar fi mai bine si vorbim la per tu, nu crezi? Numele meu este Jemma, prescurta tea de la numele respectabil de Jemima. Pot sé-ti spun Roberta? ~~ As fi incdntara! Ei bine, Roberta, siti ingir defectele mele, da! Si da-mi voie sa te asigur c&, daca simi ca nu pofi sta cu ine, am cdteva rude care te vor scoate In societa te cu toate ritualurile si ceremoniile care se cuvin. De fapt, este foarte posibil si faci asta. Nu cred ci fetele tinere, nemaritate, ar trebui si traiasca in case in care existd piese de rezistengi precum cele pe care le proiecteaza Caro. =Poate ca nu cele complet dezbricate, recunoscu Roberta. Dar au o anumita valoare educagionala, dup’. cum a observat si fratele dumneavoastra Jemma chicos incintitor. ~Cine ar fi crezut ca e necesara atit de multi vopsea a si vopsestipiepeul cuival ~ Exact! ~Tocmai miam dat seama ct teai descurcat cu Caro fel.de doumas. outa wrivisttsainriulestigrenerenes starnita de poruncile sopului meu. Cred ca esti obisnui- {8 cu oamenii cu temperament artistic, nu? ~ Viaya cu tatal meu este... a fost. Jemma ingerveni cu bunavoing Imi imagines, spuse ea, Pentru ca am trait tn Franga atatia ani, n-am fost la curent cu barfele din glia, dar JJocul dragostet 37 le despre escapadele tatalut tau abetul ei era atit de lipsit de orice un « Roberta se tres zimbind la randul ei. ~Asa, spune-mi, ai simfit c& te ia cu lesin cdnd mii piesa de resistenga? icidecum, o asigura Roberta. Apoi adiuga, ne- rezista: Dar probabil ct o sé simt cdnd o simi neri defectele =Nu stiu de unde si incep, spuse Jemma, bertaridica dinteo sprinc ~Pai, st vedem... In primul rind, sunt 0 ducesa. capitolul 3 | Roberta sar fi asteptat Ia orice cand ve- pre defectele Jemmei, mai putin la asa la asta? Intotdeauna am crezut ci este implinire mult révnita. indnd cont de faptul cd ea isi dorea din tot sufle- devina ducesa de Villiers, indiferent cu ce pret, vorbea serios. Uja se deschise, si majordomul vo chip isi recap inera din argint cu ceai =O, mulfumesc, Fowle, spuse Jemma. Frumos din pa'un moment tn care igi ficu de lucru cu tava, Jemma tua cu grija ceai in cescutele fragile tat dintro poesie mai devreme? jv depnas putea sai spun cine a scriso. versul destul de frecvent si mi-a rimas tn cap. ~Ai intilnie multe ducese? roma nu parea si fi inereb alt. Roberta si cob a ei prost cusuta 2 cu bolul cu privirea spre Nu, ram ineinit, 38 Elsa James Pai, te asigur cA suntem abominable. Titlul ne dé dreptul’sf ne purtam cat de urdt posibil, aga ci facer asta in mod frecvent. ~=Chiar aga? Roberta accept® o ceasct aburinda cu cea “Am elteva ducese printre cunostinge; de fapt, am format un fel de prietenie bazata pe acest ttiu. Vesi tu faptal cd esti ducesd presupune c& toy cei pe care ii ine neti se dau pe Ling tine, daca nu chiar se prosterneazi Mah, fiicu Roberta si se intreba daca acesta nu er cumwa un mod mascat de a evidentia faptul cA ea nu prosternase aja cum se cuvenea thai mult decat obositor. E 0 dovada de prose ‘e Roberta, c& mias pune la bataie pierde igengei. Si sunt foarte sigura, spuse ea si lis {eagca jos, ct 0 mict doz’ de ploconeala ar fi un ancida plicut pentru opiniile doamnei Grope. “0, vai, doamna Grope pare s8 intervind in conves safia noastra destul de des, zse Jemma. Cine e? Roberta ezta si apoi se eschiva. ~Am avue un numar limitat de persoane cunoscus in ultimii ani si miar placea sf mi-o scot din minte. war eu tergiverser discugia despre ducese. lata inal uunul dinere defectele mele: sunt incurabil de superfics fs Iti spun sincer, Roberta, prietenele mele ducese sus Si asta este un Tucru aga ingrozitor Roberta remarci bucuroasi ci Jemma se compors de parca ar fi fost prietene ~ ceea ce presupunes, des ur, ca e2, Roberta, avea stofit de duces * Superficiala. Capricioasi cind vine vorba deses arbayl ~ si trebuie s& ingelegi din asta tot ce poat mai rau, Asta nue 0 gospodirie in care o fata de vies pbine-crescuta, si se simed in largul ei. Suntem inveryus teatunci cand vine vorba despre tubii si chiar mai m Ge atdt in ceea ce priveste dispreful fagt de sotit nos Ma rog, acelea dintre noi cate au sof ~Ce sa intimplat cu ducii? gocul dragostet » chestile obigauite, spuse Jemma 4 ridica din meri. Eu si Beaumont ne-am separat in urma cu mulgi 1pA cum probabil stii. Prietena mea, Harriet, o in visi Ia mine; soul ei a muri in urma cu a ch evaduvd. Am prictend, Poppy, cae este ‘noua in postura de ducesa, incit abia a ingeles ce e vorba; ¢ maritata cu ducele de Fletcher. Din- ce Foppy cate singura sperantA pentru o esnicle sscita, dar face totul gresit. 8 mai cal prietena mea Nu prea poate fi considerats ducesd, pentru cA miritat cu un duce. Sunt logoditi de la nay ir €a traieste cu mama lui, aga ca, daca el o si se reodat din Orient, sau de oriande o fi ea ae asca titlul odata cu barbatul. moment ce eu au sunt duces, interven! est sigra ch doreytcompania mea? Toate cu fc tle par extrem de select a dadu sa rispunda, dar usa se deschise gi aparu “fnalyimea Voasta, zis el, Inalyimea Sa va solicit sa 2 ‘pra cereri curtenitoare a majordomului se ri 2 ducelui, de la mica distanga. Vorbele lui erat. dar furia nu, Jemma last jos ceasea, eu uit cat urase sf locuiese cu un barbat, fi Robertei. Te rog, ramAi aici i savureazii su cu plicerile certur- ni Roberta si sari in picioare. opri o clipa, studind fagis detaliile haine- ci, pe care nu le observase pana atunci. mne-mi ci doamna Grope este croitoreast gi ai smpasiunea mea vesnica. ca simi cl roseste. te imbracim, spuse Jemma cu severitate. Desi re sf sic asta, ag putea crede jumatate dintre vile atribuite tartlui tau doar examinan- 40 Eloisa Ja ‘Ajunse la usd inainte ca Roberta si poatt rispun de. Dar cear fi putut spune? $i ea doamni Parthnell facuse © greseala prin fapcul ca unise un cor saj de culoarea pepenelui cu o rochie din matase de us rosu aprins. ‘O domnigoara binecrescutd ar fi rimas fi ignorat zatva Insi Roberta se duse tute dupa duces Ducele stitea la intrarea din marmura si arita remat cabil de mult can ilust entau discursul lu Inflgcarat in Camera Lorzior. “El at trebui si mearga la yard, tuna ducele, Unde poate fi ucenicit s8 invefe o meserie decent. ~Copilul nu se duce la tara, anunga Jemma, Dos daca nut cumva Damon doreste ast Roberta clipi. Cine putea fi copilul cu pricina? Ti rind cont ch Jemma tocmai ti pomenise despre dator ti de a da nastere unui mostenitor, nu putea fi al lor. Ei bine, el nu vine la mine in casa! se risti ducele TFratele meu vine s8 stea o vreme cu mine, repl c& Jemma. Tar copilul lui, nepotul meu, tl insofe; desigur. “Pentru Dumnercu, trimitel in grija unui fermie zise Beaumont. Nul posi modela dupa purtirile t inepte, Gryffyn Tord Gryfayn se sprijinea de usa salonului cu 0 grat rmusculoasa ce trida o fie vesela, nu o structura sobré Teddy n-o si fie niciodatt fermier, ise el apare nepisitor in faja méniei lui Beaumont. Inca nu Gunoscut ca si{i dai seama ci nul are cum si se fad vvreodata fermier. salon si a Si de ce nu, ma rog? se risti Beaumont. Nu ne sp ne ch o si dezvalui, in sfargit, numele mamei lui? “Ateila Hunul, spuse Gryffyn fara sa clipeasca, TNu e celebru pentru instinctele lui materne, o& ‘menta Beaumont ironic “Oricum, Teddy are singele lui Attila Hunul in ven aise Gryffyn - Nurl pot trimite la fara, pentru cA trebu sh staul cu ochii pe el gocut dragostet a st suger cu respect 8 acu cochii pe el aca Tam spus lui Damon si stea aici, Beaumont, cel pu eme, pentru ci mia fost dor de el cit am fost in interveni Jemma. $i am un nepot pe care nu Lam niciodata trecut prin cap c& prezenfa unui copil ilegitim mea nt prea e de ajuitor pentru cariera mea? 1 il infelegea pe duce. Ziarele din Londra si giseasc& prezenta copilului ilegitim al lui Lord foarte interesanti, mai ales in combinatie cu ezistenta despuiata gi cu Intoarcerea ducese. siera ta, Beaumont, trebuie si supravietuiasct familiei tale. Siti reamintesc faptul c& noi sun- a familie? spuse Jemma cu o indiferenga acid ¢ nepotul tit, nul ei, ntruchiparea bunatati, fu infruntat de oare a lui Beaumont. Ea ficu un gest spre confundat ruda, pe Lady Roberta, cu 0 persoa- = aduna bani pentru acte caritabile, Beaumont. roduc in inalta societate nont se inclind cu raceala in directia Robertel. m anume o si faci tw asta? intreba el. Mie gre. 3 faimoasa mea sotie ist va adapta preocuparile potriveasca posturii de petitoare. ma gindesc la asta daca aga nu te mai aud dute despre catiera ta zise Jemma gi se intoarse presie ati de plina de furie trecu. pe chipul lui incit Roberta clipi. Apoi se inclint spre isi inca o dati spre Roberta gi iesi. Cand ntoarse din nou, avea obrajii ros st respira- adit. em voi putea tri cu el? ziseea spre fratele ei. Inge- ce am vrut i te mui aici, Damon? N-o pot face, i igi indrepta spatele, 2 ‘Eloisa James =O si vin in vizita daca vrei cu adevarat, Jemma, da cred c& ar fi mai usor pentru amandoi dact nas face. ~Altfel n-o si supravietuiesc aici, Damon. Nu po trai cu el, spuse ea si igi Inclesta pumnii, Trebuie stai cu mine, ca sf il cunosc mai bine pe nepotul meu! Si. si am nevoie de tine. Ea zimbi trista spre Roberta {mi pare foarte rau pentru scenele la care team facut iei parte ai. Suntem ca intro farsa. Sau poate mai bine ica spune tragedie. \Vocea ei tremura pusin. Lord Gryffyn igi petrecu bre tul pe dupa sora lui apoi, se apleca spre ea 3 fi murmur ceva. Roberta simfi un junghi in piept. Ea nu avusess niciodari un frate sau 0 sora. De la moartea mama € cea mai apropiat8 persoand fusese ratal ei ~ si fiecars dintre consoartele care se nimeriserd si stea cu & Se intoarse in salon gi se agez’. O clipa mai tarziu, ver siJemma, urmata de Lord Oryffyn *'=Probabil fi se pare ci suntem lipsiti de man Imi cer scuze. Nu manca toate prajiturile, zise ea # ingfica farfuria din fata fratelui ei, Musafira mea in nna gustat nici una. Roberta, trebuie sa gusti. Bes mont are un bueatar excelent, iar dulciurile facute el sunt delicioase. =Nici_nu am cunoscuto bine pe Lady Roberts sublinie Lord Gryffyn. Ele Damon Reeve, conte de Gryfiyn, zise Jemma Cei mai buni prieteni ai lui ti spun Demon, aga ct & poti da seama cit de nedemn este. Beaumont a ava perfecta dreprate in legiturd cu trandaveala lui: nu fae rnimie demn de lauda toata ziua =O prezentare fermecitoare, spuse Lord Gryffim Te rog, spunemi Damon. Doar suntem rude, din cite am ingeles, 2ise el si mai lua o prajirura Ducesa lua farfuria si o puse incet pe jos intre ea Roberta la cite vrei, ti spuse ea Robertei. Tl cunose bine, 5, daca nu actionez repede, n-o si mai riméng nici una. Gryffym ii adres8 un rinje plin de afeciune. gocul dragostet 2° Beaumont a avur dreprate In legitura cu cariera lui, na. Reputartile noastre sub acelasi acoperig sar pu- Gistrugd, ca si nu mai pomenesc despre aspirayi le ale lui Lady Roberta “Mia fost dor de tine in tofi anii asia, zise Jemma. unt la tine atae de usor gi vreau std cunose pe iy aga cum se cuvine, spuse ea si se intoarse spre a. Fiul lui Damon nu are decat cinci ani ~A ficut jase siptimana trecuti, matusa neglijenta = ei, o corecta Gryffyn. $i mie mi-a fost dor de tine, Dar nu vreau si provoc scandal in césnicia ta nma putin far eleganta aumont nu vrea si fie asa nesuferit, adauga ar se poatta asa? replict sora lui. Dar gata cu spa ufelor, murdare sau nu, in fafa Robertei. Trebuie i pe Teddy gi pe dadaca lui chiar in aceasta du- a. in pacate, in clipa asta nu are o dadaca. Teddy are obicet de a disparea, iar ultima dadact a dat bir tii ieri, dupa o criza de nervi ispara? Unde se duce? . unde, numai nu in camera lui. In general, se 2 grajduri tn timpul zilei. $i bantuie prin cast 2 pina cind glseste camera mea, apoi se urca in Soaptea trecuti na gasito, aga ci a dormit in ves- ‘am ajuns acas8, Pe podeaua din marmura 2 avut un cline care ficea aya, zise Roberta, i duse mana la gurd. Nam vrut si va compar fiul cine, milord! ‘og, chiar trebuie si-mi spui Damon, zise el fara atectat de insulta legata de copilul lui. Copiii semmin putin cu cafeii, nu creei? Au nevoie de atit de antrenament gi au obiceiul neplacut de a urina in i publice, suugeres sf incui usa de la camera lui, rise Jemma, sles acum, e& mii reamintt de atitudines copilor Set de igiend 4 Eloisa James =Nu pot face asta, spuse Damon. Daca e un incen: di? $i, apropo, Teddy a trecut de varsta la care face pe el. Se pricepe foarte bine si caute cdte un copac, ca un ctpelus bine dresat ce este ~Poate ar trebui si pui un covoras in vestibul, su geri Roberta, Dact vrei stl lagi sa continue in aceastl maniera ~Ce cruzime din partea voastra, se plinse Damon, apot se uitd de la una la alta. Ce ciudat! Dintrodat observ 0 asemanare intre voi doua. Numi spunet Experienta mea cu copilul din flori este intrecuti de indiscregile catilui nostru! ~De fapt, nu, spuse Roberta, Eu sunt legitim’, da sunt rud indepartata in arborele genealogic al familie ‘Ag vrea eu si semn cu Jemma, ~Aj ochii ef albastri, rise el si rangi spre ea. ~ Roberta o si fie proiectul meu, spuse Jemma, Os arani rate absolut superb, aga cum $i este, si apa oso mirit cu cinesi doreste. O s& fie foarte amuzant. Roberta simi o stringere bizara de inima. ~Esti sigura? intreba ea. O st fie inspaimantStor de costisitor. Nu stiu cu cit il pot convinge pe tata s& com tribuie Soul Jemmei tsi poate permite si imbrace o di na de debutante fara ca macar si bage de seam: Damon. Nici nu stiu de ce se mai oboseste Beaumon cu prelegerile; poate si cumpere pur si simplu vo rile de care are nevoie ca sh treaca un proiect de lege, modul cel mai respectabil. Tata aga a ficut mereu. [4 tem ci al treilea conte... tatal nostru.... a ava © faimi mai rea, spuse Jemma, Dar mai intrer Damon. Incercam 50 avertizez pe Roberta ci sar put s8 nu doreasca sii fiu eu insofitoare si protectoare. Damon se uith atit de fix la ea, incat Roberta si ca rogeste, ~E adevarat ct repuraria ta a fost compromist simplul fapt ci ai intrat in aceasta vagaund de inec te au daca x cra se va inp cu sig 8 dupa ce doamnele de aici se intilnese cu sora n Jocul dragostt 6 E usin probabil ca Jemma si fie o insoyitoare pruden- i din familia Reeve au avur o proasté reputatie fc pe viemea regelui Alfred, si, desi nusmi place so =, am mostenit amandoi acest luc. Jemma a uitat siti spuna ci eu sunt singurul copil xchizului Nebun, ca si folosesc termenul pe carel presay tise Roberta. Asadar, pe lingh reputayia cei din inalta societate vor avea mai multe im- te la care 88 se gindeascd atunci cind vine vor Asitoria mea, El ficu ochii mari i din ce in ce mai fascinants. Reciti-mi ceva. incrunta spre el, dar apoi se domoli oatea tatilui meu pentru tine, Jemma, are nui poem in paisprezece strofe nise gentufa impletita siti dadu scrisoarea, fumes -Episols pen o duce, se Jemma a privi cum zimbetul ei se topi intro expresie da nedumerirea , . d ci sunt suficient de inteligent’ pentru po- ¢ ea intriun final. ci era o dovada de apreciere blanda, nteligenta ta este pusi in discutie, spuse Ma tem cd poezia lui tata este obscura pind on lua poemul hiar aga rau. »Dragi doamna, daca a fost Shiar din vremea lui Adam tact vad nici o dificultate aici, Roberta. ,Acest ‘ontinud el. Ce e tautolo- asta dacam stiut vreodata. , Jemma. pare riu mi 4 isi erimite fata pe cap, spuse Roberta cu itea inc. beste despre 40 mast copioasa de ratiu Scoast in evidengs de un desertcesfitare’ 46 ‘Eloisa James Pe alocuri, poesia lui e chiar bund, zise Roberta cu co scipire de loialitate. De exemplu, serie un poem exce lent despre David si Bathsheba. Chiar se poate ingelege ce descrie. ~Ei bine, poemul acesta se termina cu gal tu su pus", spuse Damon. Cred citi cere sii scoti fata tn lume cu toata pompa si eforturile materiale pe care Beaumont si le poate permite, Roberta. Dupa parerea mea de expert. Jemma lus tnapoi poemul si se uitt mirata Ia el ~Dar cei cu partea despre ,o sarcina grea si ingrats ce poate face pe cineva si-njure dendata* ~Am descoperit Ia poeziile tatilui meu c& este ma bine si nut incerei prea tare s& le phtrunsi ingelesul, zse Rober Damon rise. Mai e un lucru pe care ar trebui s& vil spun, adaugs Roberta Fratele gi sora se intoarserd spre €a. ~Stai, nu ne spune, zise Damon cu ranjetul lui, ire sistibil. Ai mostenie si tu caracterul familie, chiar dace esti ruda indepartatd. Hai si ghicim: ai un copil... aga tnir§ si inocent = Nut exclama Roberta nainte ca ea si continue, el spuse: ~E rindul thu, Jemma, Jemma piru ginditoare, ~La un moment dat anul trecut ai fost la un han Tei uitat pe fereastr si ai fost deodata loviea de o pas une de necontrolat pentra fratcle men, Roberta rimase cu gura deschisa, dar Damon na observa “Foarte bine! Post st introduci si pe Teddy ts Pow'Mai mult ca orice, Roberta isi dorea si fie mami dar, din picate, citcumstante nefericite au decretat ca € Sa nu aiba copii, aga ct Teddy va deveni cel mai de pres lucru al ei gocul dragostet a7 i cu mine cum rimfne? Vreau gi eu st fiu cel mai ep lucru al ei. smima se Intoarse spre Roberta artiene. E un joc vechi pe care noi... Se opri, L-i pe Damon vara trecuta! $i teai indragostit de el? dat, Esti sigur cl vrei ste mArigi cu fratele meu? sigue c& eteribil de enervant. betta chicot ~Nu, nu vreau $8 ma marie cu fratele thu! =Nu’e nevoie si fii asa emfatica, rise Damon. Mie + plicea sa mA insor cu tine, dest observ cA trebuie Si alin inima indurerat’ in alt parte. Dar am vazut ceva pe chipul eiu, spuse Jemma. me sigur’ ca. fost la un bal dat de Lady Cholmondelay, zise srta incercand si treacd repede peste subiectul asta Siam intilnie pe cineva. Miar plicea si ma u el. De fapt, miam pus in minte si fac asta. ai de mare folos, raspunse Jemma, Dragoste sma vedere. Sunt sigura cf trebuie si fie delicos prinde si mie bine. Mam indragostit de multe niciodata fara si desbat acel impuls cu cele cle ei pufi. ‘sa nu mai pomenim despre prietenele mai putin ce si despre cealalta jumatate a paritienilor. Desi im erezut c& a fost dragoste la prima vedere cu roix. Tot Parisul a erezut asta para insuleara un cazl Am vorbit cu fiecare dintre priete- fc intime inainte si-mi permit s& sime chiar gi nve de afectiune pentru barbacul acela, Asa pro- obicei. Un barbat despre care nu se stie nimic ci indoiala, ori plictisitor, ori bolnav at, Lady Roberta, sar putea si vrei sa te mai ia dragostea ta la prima vedere, zise Damon. destul de multe despre el, spuse Roberta cu 8 ‘Eloisa James ~ Daca e ceva pe lumea asta caremi place la nebunie aceea e provocarea, zise Jemma, Cu cit e mai mare pro vocarea, cu atit mai bine! Roberta trase adane aer in piept. $i le spuse Primi, in schimb, tacere. capitolul 4 In acea dupaamiag Harriet, ducest de Berrow, nu mai locuise in Lom. dra de un an si nu mai fusese la resedinga Beaumont de cel pugin opt. Ramasese la fel, desigur: o harabs bura de panouri cu ferestre si turnuri care nu aveaul ce ctuta in Londra. Terase tite pe dou later Ie, ca 0 sfidare ostentativa a atitudinii corecte gi rep hnute a unei case de oras. Arita de parca fusese luata pe sus din Northamptonshire, transportati la Lon dra de mana unui gigant si trantita in plina strada Casele din jurul ei ~ elegant construite din Portland pe care toata lumea o prefera ~ par de faprul ci erau nevoite si stea alituri de o aseme rhea monstruozitate. Ultima oar’ cand fusese acolo, Benjamin era in viats El urease in graba treptele, mere inaintea ei, si batus chiar el cu cioctnelul. Apoi Benjamin to luase inai {in toate privintele, iar acum valeyi erau singurii care ¢ insogeau la petreceri Usa se deschise, iar ea inceret sii revigoreze min tea, Ultimul lucru’pe care] dorea era so indispuna pe Jemma. Benjamin nu mai era, plecase de multe lun! sis dupa ce avea si fact'un {ueru in memoria lui ~ ace lucru -, avea sil dea uitirii. Avea sil punt deoparte tn amincirle ef sau urma sa acd intocmai ce se face cu un oymer, Ii didu seama, nu pentru prima oar’, cd un sof de cedatera un inconvenient. ® Socul dragostet 9 jordomul o conduse intran salon micut, apoi se in Inturi ucesa de. ama stitea pe un scat, cu spatele la ei. Se apucase nonteze un tablou foarte mare de pe perete. Chiat 2 in care ei o urmareau, ea se dezechilibra, cu ul chiar pe marginea scaunului, iar rama imensi alrimea Voastra! strigh majordomul si_prinse sa imensi, aurie, exact cind aceasta se indrepta iet Se grabi si ea intracolo, la timp pentru a se sub Jemma cénd aceasta se prabusi de pe scaun. ua eazurd la pamant cu un vaj! in timp ce cer sic de la crinolina se umflara in jurul lor. In acelagi najordomul seipa in maint tablol i acesta se niu! rise Jemma rézind. Cine e, Harriet? Hacriet se stridui sa se ridice. Majordoraul Jemmei ‘obabil dupa un valet int, spuse ea si zimbi in jos spre Jemma, ; frumusefea ei avusese 0 moderna pe care Harriet so amintea din copila- 3 parul blond si lucios, buzele pline si, mai ales, aminosi si inteligenti erau la fel. Cu o lovitura 8, Jemma isi cobort arcul drept al crinolinei si aceea ca si se ridice, Harriet » intona el, apoi se apleca in faga uitand e rostogoli pe parte: fi vaj! si arcurile Jemmei explo- si gata: araita ca ‘0 franquzoaica 4 si eleganta, aga cum isi imaginase Harriet, iti apoi inteuna dintre imbratisarile fulgeritoa- a prea bine. cordeauna, dar arat de re Harriet gi le amin ti Ta fel de frumoasa cs riet. Si in negre ‘gi amintest. au trecut doi ani de cind a murit Benjamin, Jemma si se dadu inapoi. Ai primit biletul meu nmorméntarea lui? 50 Ploisa James Harriet incuviinga din cap. Mgframm primi gi biletul thu frumos din Florengs cu desenele. ; Ei, 2 recut un an de atunci, spuse Jemma gi ti fie cu och, Cred et Dai are un fs rmos, es os wufin cam... si zicem... subdotat. Paffarriet rise, uyor superficial =Numai eu ai putea observa. “Prostii! E de ajuns s8 se uite careva la barbagi it ceni cu o privire suspicioasi, te asigur de asta. In defi tiv; sar putea si fie o tastrura nafionala, Ficeai cu portretul acela? intreba Harriet. 26 chestie dezgustatoare. Mam tot holbat la el timpul princului, si apoi miam promis st1 dau de pe perete. Fiarriet se uitd tnspre el, dar nu j se paru deosebit deprimant, prezenta un barbat adormit pe un pat timp ce o femeie stitea in picioare Langa el cu 0 sti Jitate cu atentie, spuse Jemma. Veri cusitull ipere pliurile rochiei era ascuns varful ameningi ccurbat, al unui cugit. La o privie mai atenti, chip femei era destul de rulburator. Casa este impansita de versiuni ale lui Judieh si 5 Ioferne. Lag intreba pe Beaumont despre slabiciuag mamei lui pentru acest subiect, dar imi e teama de a punsul pe care las primi. In acesta ea e pe cale ski ti Eapul. Dact te intereseaza continuarea, © poti vedes Salonul mare din aripa de vest. Urmarile - capul luis fezat de corp ~ apar in diverse versiuni prin toatd cas Harriet dip. Cur. curs Apoi inchise gra Br ingcleg cd ro cunost pe vidwva ducest de Ball mont, continu Jemma cu voiosie. $4 mergem sus, Putem sf luam ceaiul in apartamentul meu. Ei, ce rumos ic, puse Harriet o cipd mal Perefii’erau vopsiqi in alb, cu finisaje de un verde TRIS cu Boboet verzui pictti din loc tn loc. Beauril a renovat camera inainte de intoarcerea ta? sjoeuldragostet 31 Sigur c& nu, rspunse Jemma. Am trimis un om aris acum doua luni, imediat ce mam decis sa ma la Londra. Soacra mea ficuse camera aceasta mare, vopsith in auriu gi all. Normal cd a trebuit mobiles totul. Stii ci-mi plac foarte mult crinoline- guzegti. N-ag fi putut s& incap in scaunele acelea Sesiectate in urmé cu treizeci de ani. iet se opri ling’ o mAsupa de sah din marmura. dul in care erau aranjate piesele dadea de inteles c& al se Intrerupsese inainte de final = Nai renunfat la gah, sv amintesti cum se joaca suficient cit sii dai seama au! Eu joc cu albele, iar regina mea este intrun -cuib de pioni. Aproape sigur sunt infrinta. sama se Iasi inten foroliu confortabil lat, iar ar ei se pliard cu usuringa sub rochia din matase. ofta. Intordeauna fusese aga, chiar si cdnd erau ere gi crescusera pe mosii vecine. Ea si Jemma se au la picnicuri, iar ea se intorcea acasd cu mUgCe farnici intepatoare gi cu. pirul despletit pe spate. se ducea inapoi acasi agale, cu un buchet de ete gi cu fiecare fir de par Ia locul lui. Aga, cum steptat, cind se lasa cu grijt tn fotoliul de vizavi sma, arcul ei drept sari in aer ca 0 basicd mens, a's se plieze la loc. 2 fost dor de tine, spuse Jemma gi Ig Intinse pi Tubese Parisul, dupa cum stil. Dar mia fost dor sc afigd un zimbettrist. In ultimil ani, ea dusese soricel de fara. fost Ia Paris, zise ea. Vorbaria asta goal’ nu si are locul. Apropo, aceia sunt cei mai frumosi ul e plin de franguzoaice. Sunt frumosi papu “i aga? Imi place broderia. fi am in tei nuan- =a e nimic surprinzator in faptul cA in Parise plin ‘Elsa James asta e Harriet a mea! Mia fost dor de comente rille tale uor muscatoare. Intotdeauna mi-ai mai dome lit absurditagile, spuse ea gi se apleca in faga. Esti bine Pati obosita ~Ar fi trebuitsi tree peste moartea lui Benjamin, Harriet. Sau scurs douazeci si doua de luni. $i totus cind ma gindesc la el, simt c& obosesc, si nul ma pa impiedica s ma gindese, oricat de mult tneere. ~Si eu obosese cind ma gindesc la Beaumont, si € nici macar nu e mort. Oricum, frantuzoaicele ii fac gres prieteni, Au tendinga si creada ci englezoaicele sunt prin natura lor, lipsite de eleganga si destul de proa Dar, chiar daca ideile preconcepute despre national tea cuiva pot fi depasite, nu mam simfit niciodata at de relaxaci in prezenfa unei frantuzoiace, cum se inti pla cind sunt cu tine, Harriet $i, parcd pentru vi demonstra punctul de vedere cease ridicd, igi strecura mainile sub rochie si igi desfical arcurile. Acestea cizura cu un zinginit slab, iar Jem se ghemui cu lejeritate Inapoi in foro, Haide, zise ea, f& situ la fel! Stai toata ziua cu n nu? Trebuie si fio prezint pe Roberta; eo ruda tin: care a venit si locuiasc& aici cu mine, ca s& o intro in inalta societate. Harriet esita. Maine e balul pe cared organizeri. Sigur ai =Delocl Am o secretari minunati care se ocupll de toate detaliile enervante pentru organizarea eveniment. Dar ea e incantata. Rolul meu este rimin apartamentul meu gi si nu fi sau in cae. Harriet se ridica gi renun gi ea la arcuri = Cit urase chestile asta. ~Eu le ador, rise Jemma. Nimic nu e mai bun de: aranjarea figiilor imense de matase aga; iti port face intrare grandioasa daca ai cercurile indeajuns de mes Sezonul acesta in Paris sunt la moda arcurile mai mis jar asta in sine reprezinta unul dintre motivele b pentru a pleca de acolo. oculdragoste 5 entru ci pe Harriet no incinta idea unei intrati joase, in nici o circumstanga, cu acit mai pu un cos imens de sirme atasat la golduri, schim- biectul ~Si cine Roberta si care e numele ei de familie? Lady Roberta St. Giles. E tare amuzanti; sunt con- eat ci voi dous o si va ingelegeti de minune. Singura Seblem’ ¢ cf este indrigostita nebuneste de un barbat Je nepotrivit, spuse ea si intinse mana spre cor al cu sonerie, © chem si ni se alature, da? A fost la < pentru rochia de bal, dar probabil a terminat. Harriet ridicd repede mana. aul mai inti si te intreb ceva, na dadu drumul cordonului corba despre Benjamin, e cite ori aducea vorba despre soful ei decedat, urile oamenilor aparea una din dous expres iau doar ci era viduva, expresia afigata era siune, de multe oi sincera. Ii ofereau povesti si care fusesera vaduve si isi gisiseri adevarara a doar citeva siptimaini dupa aceea, casi ind ar fi tinjit sf se matite imediat cesi bagase m groapa, char fi gtiut ca Benjamin se sinucisese, expre- st cu toful diferita: mai precauta, mai plind de ne, usor oripilata, ca gi cum sinuciderea era mitagioasa. Nimeni nu avea de spus povesti care se omorisera. Compasiunea Jemmei ic. morit, zse Harriet direct. Sa impuscat in cap Pienlut un joc la care a paiat © sumé mate pi si se uitd la ea. Apoi sari din fotoliu si se Harriet. Fira arcurile rochiilor, fotoliul era cit de ajuns pentru amindoua. solut Ingroaitor, spuse ea si hi petrecu dupa ea. Imi pare riu, Harriet. Nu mia Bt Eloisa James Lacrimile fi infepau ochii Mam obignuit. “Se poate aga ceva? Cred c&, daca soul meu ar face asa ceva, eu mis reveni doar pentru ci nu sunters prea apropiagi. Dar tu si Benjamin... Cum a putut face agaceval Xu stiu. Impotriva voingei ei, vocea fi ced pusin iar stransoarea Jemmei se inteti. Era aga nefericit. Nu se pricepea deloc s& isi duca nefericirea “Nu, eu mid amintesc mereu rizind. TNu' se pricepea nici s& fie formal, nici trist, Nis si fie rusine de propria persoan, Ii era rusine, deasts aficuto. “Pentru un joc de earti! Side ce se arunca la aseme nea mize? fost la cart, spuse Harriet. A fost sah. “sah! Fara sf vrea, o lacrima i se scurse pe obraz. Jemma scoase o batista cine stie de unde si fi sterse obra: Harriet aproape zimbi. Era cea mai moale si mai ele ganti bucatS de fesitura pe care o vazuse in ultimii ppoate chiar in toatt viafa ei. Este ingrozitor ca pling dupa el, spuse ea si suse na putin. "De cet Cred cat crebui si port durereg a ‘0 medalie de onoare. Doar iti pas’ in de mut Inete st sufer, Niel ausmi pot imagina “Este Ingrozitor pentru cé él... el a fost aga dornic mf pindsensca incit ska lua vag Rostise acele cuvinte cu suparare. -E o prostie, draga mea, gi o stii si tu. Sorul tau o rut sf te pariseased aga cum nici nu sa gindit pre mult la faptul ci-gi lua viata. Lam cunoscut pe Benj min, ifi amintegti doar. Am fost acolo cand wati indi gostie nul de all Sand m-am indragostit eu de el, zise Harriet, si ms multe lacrimi de suparare i se adunara in ochi. Dact§ fost indragostit de mine, a avut un mod foarte ciudat & aomi arita asta jeajuns gocul dragostet % iar sa indrigostit de tine. Dar Benjamin a fost cersoant incredibil de impetuoas8. Sunt sigur c& a at faptul ch sa impuscat in clipa in care a facut, a prea tarziu, Pur gi simplu nu a gindit limpe nainte. ~Ar fi trebuit sa se gandeasca! ~Jocul de gah a fost in public? “Sigur, Sahul e ultimul ricnet acum. Toatt lumea il cs, in cafenele, in case particulare. La White. Uneori = icnpresia cd numai despre asta se vorbeste. Surprinzator. Nu stiam. Am crezut c& era aga numat fa. Benjamin a avut o pasiuine imens penn sah. citea doar 88 joace, sti? Trebuia sa se numere prin mai buni. Dar mu era, zie Jemma cu tristeye. ‘aduci amninte! Sigur, ai jucat si tu cu el uneori, ed A cistigat vreodata? emama clatina din cap. Ditea pe aproape toi spuse Harriet. Pe bune. s suporta faptul cA niki putea invinge pe cei mai ‘ucatori, Obsesia lui de a invinge pe Villiers era seroape ca 0 boal. SCu Villiers a jucat ultima oar’? intrebs Jemma. lliers? Harrier ig sterse alte lacrimi. a surprinsa? Villiers este cel mai bun = din Anglia. Sau cel putin aga se zice. “Mi se pare cludat, spuse incet Jemma, Am vorbit + dimineaya despre Villiers. fei Si apoi... apoi Benjamin a pierdut, evident, dar reficut si ba lasat pe Benjamin si creada tiga i nu terminase. un om ingroriter. Un seducttor. A avut relay ate dintre femeile din inalta societate, daca es re povestilor, ise poarti foarte urat cu amante- spune ca are cel pugin patru copii ilegitimi tun 2gomot Ja usa, iar Jemma se fntoarse cu ceai. Harriet bau jumttate din ceaiul ei dinero realu si-mi faci o favoate, Jemma. na Intinse mana spre bolul cu zahar. Orice, draga mea. eau stl faci de rusine pe Villiers. sl indrepta spatele. fim? Stl fac de rusine.. cum? Numi pasa! spuse Harriet cu asprime. Posi sil iet bit $i apoi st dai cu piciorul, Sau sil tei drept sii bafi joc de el ~ sau ceva de genul asta. $eiu i face 58 Eloisa James Jemnma chicotea {mi place ca ai incredere in abilitaile mele, zise e= Dar. ~ Ai putea juca sah cu el Urma un moment de ticere =Despre asta vorba, nuri aga? Ai venic de la gard m ca si'ma vezi, ci ca sami ceri s8 joc gah cu Villiers? ile li'se inedlnira ~ Am venit st ce vad pe tine, Jemma. Nu mai suntes aga apropiate cum eram in copilarie. Teai schimbat, devenit sofisticata si chiar si mai frumoass, iar eu sum doar un soarece de tara. vJemma se uitd la buclele ei satene gi la arcurile lasaz cu stingicie; probabil stia ca asta era adevarul. =Nam locuit cu Benjamin la oras, zise Harrie, is stu fi era atdt de uscat, incit abia putea vorbi. Purs Simplu nu mam putut obnui cu viaga asta, semi prin prul, std pudre: gi semi petrec vreo citeva ore num Imbricindu-ma. Ideea de a avea menajera, garderobie sale astfel de lucruri ma plictiseste. Pur si simplu nas Suportat plictiseal: ““Tnyeleg asta, desigur, zise Jemma. Poate fi destul ‘monoton, adauga ea si 2Ambi, dar devenise mai rec ‘mai distants Aga ci Lam lasat pe Benjamin aici si mam dus & tar, continua Harriet Incurcata eek Anime na ‘legtipasiunea pentru sab, 2 Harriet simgi un val de disperare. =Nu ingelegi! exclama ea aproape tipind. =Cet [Naam putut sta ling’ el peneru ca... pentru ca. ~ Muli parteneri traiesc separati, spuse Jemma, Fas nul cd teai retras Ia fard nu a avut drept urmare sinu derea lui Benjamin. Nu Lai fi putut impiedica sa piara in faga lui Villiers =Nu ingelegi, zise Harriet gi ti ridica barbia. Am ave o aventurd cu Villiers. ‘Jemma sari ca ars goeuldragostes 9 =Tu ai avut 0 aventura? Se simfea atic de usurata st se poatt destainui cuiva, t cuvintele se revarsard fara oprelisti: Sa intimplat cu doi ani in urma, la un bal dat de esa de Claverstll, cam cu o luna inainte ca Benjamin noars. Benjamin juca sah toats noaptea. Fiecare sala fare gcum o incapere in care se joaca sah. E rare In unele nopti nu gaseai nici un partener cu ‘Oricum, Villiers a iesit din camera de ~ Cum e elf Nu gtiu mare lucru despre el, nimic altee ject c& a fost prieten in copilirie cu Beaumont gi c& 2 Indepartat unul de altul = Il urtsc,zise Harvie, iar vocea ti remura tra ca fi-ai petrecut noaptea cu el? Spre usuratea lui Harriet, Jemma renungase la atitudi- distant. Mai rurna pujin ceai pentra amandous. “Pentru cd... el nu... ah, a fost intocmai ca jocul eu Putea foarte bine s4 spuna totul ~Adevirul e ci noi nam avut, de fapt, o aventura aga furioasa pe Benjamin, incat.. ei bine, miam cdut capul. Villiers ma conducea acast gi... dar el. “Trebuie sa fii putin, mai coerent’, zise Jemma. ce cite gtiut eu despre barbati, ag zice cf fia facut ava n trisurd? “Nu, spuse Harriet i mai lua o gura de ceai. Eu am =O decisie excelent’, raspuns soaicele cred ci e mai bine ca o femeie s& ale fre admiratori decdts8 lase acest lucru Ia latitudi barbatilor. fentru mine nu exist nici un barbat, sise Harriet Benjamin a fost singurul sa intimplat cu Villiers? “Ma sarutat putin, dar apoi... ma rog.. este foarte A fcut hs hii Jemmei licdreau de curiozitate ‘Eloisa James Ze lucru? =Cu... cu mainile. $i asta este tot ce mai spun de spre asta =Chiar daca mai torn putin ceai? ~Chiar daci-mi torni. Aga ci eu... eu. ~Ceai facut? $4 ingeleg ca nu teai entu simplu gi fai zis: wAtingema din nou". jasmat pur § Pai, am zis, de fapt am fipat: Ce facil“ Dat el ¢ facuto din nou! ~Si na fost mai bine a doua oart? =Tu ceai fi ficut? intrebs Harriet disperata, Pai, conteaza ce e lucrul ala despre care vorbim. Im: barbarii le fac cu mainile. Esti mule mai sofisticata decat mine, Eu nui sun aya. Lam palmuit. Ceea ce mama mea - nu ck mama ar fi facut seodata asta ~, ei bine, ea ar fi fo sunt sigurd. ~Sunt convinsd de ast facut el? Harriet trase adane aer in piept. si redau exact ce mi-a zs. ith cotdeauna la compatimit pe Benjamin pentru felul jalnic in care joac’ sah, dar ea din acel mo ‘ment are si incerce si fie mai dragug cu el meschin! zise Jemma, care parea impresfonats =Siapoi a tis ca nimic nu e mai dezagre doamna care se prostitueazt. Si ci am incercat si fa stl ingele pe unul dintre cei mai buni prieteni si ci er probabil beat de uitase cat de plictisitoare sunt femeile cca mine. $i in final a zis cf, dact| am de gind si spun lui Benjamin, are si ma omoare. Zamberul pieri de pe faa Jemmei. Nenorocitul! . rma lisat pe strada. In mijloc de Whitefriar un ban la mine. A trebuit st merg pe jos plac muilte lucruri pe ca de acord, puse Jemma razind. Ce ~Si ape Lane, fara ni pana acasa, djocul dragostet mai nenorocit! Nu tam is lui Benjamin niciodata. Am pl doua zi, pentru ci am fost atat de laga, incat n-< a ochii cu el. Mam simtit atit de vinovat it de murdara! Dar apoi mia scris cineva gi mia cA se anungase la Parsloe. jubul Londonez de Sah se reuneste la Parsloe. uti de membri se ingrozitor de exchusi- vreo sapeamina sau dou’ dupa ac angat c& Villiers urmeazi s& joace cu Benjamin, in siccu mizt, Ia White's Club. Aga ci am stiut c& rsa ficuto intenfionat. Din cauza mea Numi dau seama de ce am flirtat cu el, spuse Secrict. Ar fi trebuit si fiu satula de barbagi care pre- si mingtie o bucati de fildes decit pe mine. sa de meschin din partea mea. Si cit de... cit de i a ies totul. mpla uneori, zie Jemma Incet. ‘um, spuse Harriet, care percepu nota de dispe- n propria voce, nu vreau decit ca Villiers s fie un fel sau altul. Numai la asta ma gindese. ie so fac pentru Benjamin. Trebuie si-mi sterg tre- ssl cu buretele. Trebuie, Jemma! na se intinse gio Iu de mand. rnjamin nu mai este, Harriet. Nu mai ai de ce si ‘pimase ticutt o vreme. Apoi spuse: faceo din cauza jocului de sah. Ingel jamin sa simyit umilit fiindes 2 pierdue partida. nig Iua niciodata viaya, dar ingeleg oroarea de a Reactia lui Benjamin nu este vina lui Villiers une, Harriet. Sahul a fost de vina. =Urase sahul, spuse ea pe un ton pl =O fac pentru cf a fost un nenorocit ci tea lasat jlocul drumului si c& fia spus lucrurile acelea, , dar cu mult a Eloisa James Harriet. Nimeni nu are dreptul st spuna aga ceva unei prietene dea mea si st scape basma curata. Singura pro blema e c& va trebui si fiu foarte subtila. De ce? As prefera si fie facut de ris in faga tuturor londoneailor. “Pentru cd, zise Jemma, tam spus ci Roberta este indragostits nebuneste de Villiers. Este hotarita s& se iarite cu el, iar eu cam promis co $2 ajut. Cum naiba o sil umilest, dar totodata st imping spre cisitorie? intreba Harriet gi Incepu sii framante mainil. Dar Jemma ranjea din nou. =Cele dou chestiuni nu se exclud neaparat, sti asta. $i eu adot o provocare. Primul lucru pe care o sil fac ste sid invit la balul meu. El si Beaumont nu vorbesc. N-o st vina. ~© 8 vind, spuse Jemma, Lasi asta in seama mea. ‘Acum... tu vil? Harriet inghiti in sec. ~Teai supara dact nag veni, Jemma? Nugi pot spune cat de ingrozitor a fost de cand a murit Benjamin. Toatt Tumea se uitt la mine cu compasiune, cu exceptia celor care cred ci eu Lam impins la un asemenea gest. Lady Lacock imi tot repeta ca Benjamin a fost un copil vesel de imi vine si urlu = Trebuie s& rezolvam gi asta, zise Jemma, -Viata mea? In alti seara, murmur’ Harriet. Sigur. Dar trebuie sa vii si facem planul de bataie ‘mainedimineata ~=Te rog, Jemma... Pot refuza? Am promis si ma in tore la sara cit de curand posibil. ™ Cui ‘ai promis? Ar trebui si stai aici in timpul sezo- nul, Harriet Sa gine te recite. Nu pot Harriet. Apoi adaugi, disperata si schim: sctul: Eu tot nu cred cB 0 sh poti sil faci pe Villiers s8 intre in easa asta Jemma zimbi gocul dragons capitolul 5 berta era prima care ar fi recunoscut cf viaga cu si ei nu fusese tuna menitt si transforme o tanara in exemplui tn materie de moda, Nu c& tat8l ei = fi avut bani; ea banuia ci avea destul de mu rioritagile lui erau directionate spre lucruri total © celor la care visa Roberta: Londra, baluri, dra- asatorie. ata, sar certa ea cu el la cing, nu vrei ca eu sa cu tine toata viaga, nui aga! ‘var plicea la nebunie asta! ar spune el razand. alteineva miar cataloga poeziile daca nu tu, dra- 2'Si critica ta, desi uneori ptea aspr’, a imbu- st arta mea. Cu mule! Cu mult! Ai un loc cald wvat in viitor drept muza Marchizului de Wharton Imesbury. Tati, ar rispunde ea (pentru cA variatiuni pe ace- tema se repetaserd ani In sir), nu vreau s& apar in de itre Gree maa 9 nue place si cata ‘neori ar adauga c& nu plicea nici s& crtice poezia, depindea de cat de recent Intorsese pe dos unul nile lui poeme. La aceasta, pe chipul marchizu- zr aparea lini de tristeye, iar el ar incepe sa bombine de dur era cu el singurul lui copil. lar rerea implorind o nous rochie, el niciodara nu dar nu o platea decit pe doamna Parthnell sat. ~Dact noi n-0 angajim, copila, cineo so faca? Una dintre ciudateniile doamnei Parthnell era cd re- si foloseasca aleceva pentru a innddi tivul unei ma jecit panza de bumbac gi, din catza problemelor Te avea de obicei la cusut, partea alba se vedea pe tot timpul. Te servitoareior franceze ale Jemmei erat aproape mice in exprimarea dispretului lor cind se ocupara de Serta. Rochia ei fusese cAndva croita a la frangaise, dar cana Parthnell taiase pliurile care atarau In spate Eloisa James ile ca si tragi in sus lateralele iners croiala polonera stingace. Cand Roberta se plinse se de faptul cf talia se aduna inerun manunchi in zona cu adaugiri, doamna Parthnell taiase corsaju sil tnlocuise cu una dintre fesiturile de bumbac de culoarea pepenelui, Se parea ci impresia Robertei ci bumbacul de culo: rea pepenelui nu se potrivea perfect cu matasea ro era corecti, drept dovada stind tipetele de indign: ale eroitoreselor franceze. Dou secunde mai tirziu, misese in cimasi, iar rochia doamnei Parthnell fusese aruncat’ intra colt. Pentru cersetori, explicase Brigitte, camerista Jem mei. Nici una dintre noi nar purta vreodati aga ceva, ‘Urma un cor vesel de aprobari in francezt din partes celorlalte dou servitoare ale Jemmei. Rochie de g dupa rochie de gald erau aduse, se discuta despre fi in parte si era apoi dusd in mod ceremonios inapoi in garderoba Jemmei, pe care Roberta si imagina plint de satinuri $i mitisuri. Brigitte avea ordine clare dia partea ducesei insesi = Trebuie arate ca o tana inocenta, dictase ea Dupa vreo jumatate de ora in care rochii dupt ro chii fusesera aduse din garderoba Jemmei in camer Robertei, devenise destul de clar c& foarte putine din tre obiectele de vestimentatie ale Jemmei erau menit si Ind ady de cea mai deplint lineasc& sarcina de a crea purtatoarei un aet Cateva dintre cele pe care le probase Rober’ tsi pierdusert rapid orice pretengie la inocenti, d Robertei ise pareau destul de frumoase, Cand se vazus cu coada ochiului imbricata iner-una dincre uluitoare le rochii franquzesti, inima incepuse sii cAnte. Nu ma arita ca un soarece sleampat de la tara; parea froma Prin mince { se invirtie® ameyitoare imagini cu duc de Villiers in genunchi ~Sunteyi prea generoast In f visul acela se risipi lecreta Briggite, Jgocul dragostet 6 berta se uit tn jos la propriul piept. Nu avea ni ic in comparatie cu piesa de rezistenta despuiati Este excelent! exclama Brigitte. Barbagi sunt foarte s=asi de sini. Cat mai multi sini! Sin moment ce probabil ca Brigitte nu dorise s8 spu- as ci barbatit preferau femeile cu mai mult de doi sini, oberta primi acest lucru ca pe un compliment. Din e, din cauza sinilor ei ,multi*, majoritatea rochi- « Jemmei deveneau inacceptabile. Umplea corsajele tun mod pe care Brigitte il declara mai degraba sen decitinnocente. ntrodata, Brigite bau din palme. =Mitasea alba moiré! anu ea Urma un moment de discutit aprinse. Una dintre svitoare se aventurl si spuna ci Jemma etichetase cochie drept plictisitoare “Plictisitoare, repeta Brigitte. Exact de asta avem ~O, dar... interveni Roberta nefericita. plica ei fu ignorats, la fel ca restul comentaritlor re indriznea si le facd. Era, cu siguranta, o rochie ‘oust, brodata cu flori micute care arataul de parc i fost imprigtiate de vant. Lasa sa se vada mai pusin piept decit celelalte, pentru ca linia gatului era in si avea ca tiv o Increjitur’ mica din dantela albs. se. Era deosebita, dar Roberta si zise ci Jemma avea ate. Era plictisitoare. «a avea nici un cuvant de spus in aceast’ privints celelalte rochii, fascinante, de un stacojiu aprins ei de un verde cu dungi, fura indepartate, iar Brigitte ppuci de sarcina dificila de a modifica rochia alba ca se potriveasci. ~Aratati ca o pringest din povesti la bal, spuse Brigit: 4 mare satisfactie. Toate printesele se vor inclina la oarele dumneavoastr ‘herta era de parere ca Villiers nu era genul care si cline la picioarele nei printese inocente, dar cum ser fi putut plinge? El nu sar fi plecat nici la picioarele « ‘Flosa James unui crocodil cArnos infrumuseyat cu vopsea aurie; = Shura de asta. Trebuia sid studieze mai bine pentru fa hotari cum si abordeze curtarea. ny Roberta iesi din dormitor, era deja dup arsiu,, Casa tatalui eta mare, insi reyedim Beaamont o intrecea cu mult. Dupa numai o cotitus pe coridor, se ritici. © parte a problemel era ci nu Pe contra sisi giseasca drumul. Poate cé Jemma a Greptate. © rochie inocentd era ca o armurty Gur siguranta cA nimeni nu avea siqi aducd am Marchiaul Nebun erdia alaturi de cur ce insemna ci ea, Roberta, traise aproape de access neie, Una peste alta, Roberta credea c& prietenis = Insotitoarea tatalui ei fusese interesant’. Dar, ev ‘Je cunostinte nu erau motiv de lauda intro de bal. Mai urcd un etaj, gi tocmai inainta pe un, com luminat de razele soarelui, cu usi Inchise deo p te si de alta, gindinduse 8 era posibil ca acest ues inapoi in zona centrala a casei, cand aust de pasi El est de dupa un colf cum numai un copil mic tea 90 faca. Roberta ghici imediat c8 era fiul Lut D gi isi apuse ch nu era cazul st opreasch, Aga cl st dk Fito parte ca el si poata folosi restul coridorulu we de pisth de curse, dack dorea acest Iucru. Da Féana brusc langa ea. [si bags degetul mare in urd Roberta tremura fri si vrea. Avusese putin dea cu copii la viaga ei, dar mai vazuse astfel de gestus fiserea. Faptul c& cineva voia s& suga degetul plis saliva era dezgustator. El se uiea in sus la ea, aga ca ea zimbi, Nu ara doar 4 era ciufulit. Se parea c& nu av ne. Desigur, ci doar nu avea dadaca ~Alearg’ mai depart, il sfacui ea H continua si o fixere cu privirea. Si st his degetul. tAga cl ea metse mai departe. El pigi Langa e2. gocul dragostei a am te cheama? intreba ea, Incercdnd sa fie prie- enoass. “Teddy, spuse el. Da sii poatd rispunde, el isi scoase degetul din gura a ee oe carremuras Conversa polt- Tuase sfiryit. Dar, un moment mai tarziu, el igi Ses in jos degecul din proprieinigiativa i zse imb, raspunse ea. dar, dupa viaga trait tal ei, avea prea putin’ ingiduint’ pentru versa, fie cA era vorba despre poezie, fie c& nu. xse el. au incepuse sii sug’ din nou degetul x stralucea la elocventi. ~Nam dadaca. ream dadacd, repetd ea. ia. Dadaca, Peg era numele éi... mele dadacei era Peg. ‘numele ei era Peg, iar fratele ei a fost trimis la rea Bridewell pentru cé a furat 0 scroafa cu pur oot a furat un putinel si a pus purceii fn el ¢ opti, dar Roberta nu avea comentarii de ficut putinei sau despre purcelusi, iar fraza lui era des- recta gramatical. ei continuara 1 pe hol si dadura colful, care Roberta strecuri din cind in cand cite un iu gramatical, iar Teddy ti povesti despre diver- iminale, Unele dintre povestile lui erau destul i, daca Roberta nar fi avut destul de mules 4 in decodarea literaturii criptice, ar fi putut fi sei neeleg, din ce spuiy zse ea puyin mai tr ‘cu barba, al cfirei nume e Carper, € maritari artafoi irlande:, orice-ar insemna asta, dar are cu cApitanul Longshanks? sch 8 ‘Eloisa James “Teddy o corecta, Se parea ci acea Carper avea si mus tata, iat elementuicheie al povestit lui era ca ea ave ai mult pir pe faya dectt cipitanul, Pentru Robert Gel mai interesant lucru era marfafoiul irlandes, Teddy ecunoscu faptul ci nul putea descrie pe sopul Iu Carper, dar ce lansi intro poveste despre sora sa, care cumpfase un unguent numit Mormantul lui Venus, ce fi provocase acesteia o umflatura teribila Un nume nefericit. Ar fi trebuit s8 aleaga ceva ma adecvat. Dupa ce ti explick inpelesul cuvintelor ,neferici yadeevat® gi, in final, ymormant*, Teddy zise ci umfl ura era in partea din farf, iar Carper spuse cA era o doc: torie prost preparati si c& praful de rime al doctorula Jackson at fi fost mai bun. nerun final, ea observa scara spiralati ce ducea tn jos, spre miezul casei, asa cl i spuse lui Teddy sit des fuga in camera lui, El clipi In sus spre ea, apot isi bagt din nou degetul in gu ~ Esti prea mate pentru asta, Ti zise ea. Cred ai ce pusin zece ani * ase, rosti el pe lings deger. TEste un obicei urit, continua ea. Sunt unii care ia praf de rime gil pun pe degetele mari ale copiilor, apo Beegtia nu le mai baga niciodata in gurs. El se incrunta ge rue ‘Alefél ti spun eatalui ctu despre praful El fui. capitolul 6 ~O mast intima tn familie, spuse Jemma cu evidentt satisfacfie. Cat de mult mia lipsit asta la Paris! ‘Seatea in capul mesei si arita Ia fel de apetisant ca ¢ versiune franquzeasct a pasirii paradisului, nicidecum ca sofie buns. Damon rnji spre ea. 2 Viaga domestica e un lucru nou pentru tine. gocul dragostet rimbt din nas spre el aumont, fi se pate ci virsta te face sa devil mai at de viata domestica? Obignuiai foarte rar st iei a mnt juca in seara aceea rotul ducelutm rvoare deosebits; Damon nu Invinovi Jin acea dupaamiaz. ai face, desigur, toate eforturile ca sa ma domes: acum, cf teai intors de la Paris, tise ducele si § cu 2gomot dinero bucata de potitniche. ‘on nu petrecuse mult timp in preajma cuplue are la curite 1/mai bun Tucra | Jemma io sel putea face era si schin un plan Sugerez si facem un efort si si incr ei protejate. mon nu intelegea rostul unui plan, Lady Roberta tina dintre cele mai pusin incitante rochii pe care use in viata lui, dar ea era deosebit de delicioas. asi, chiar In ciuda acelei rochit. Ceea ce 0 facea atoF nu era insi aspectul ei, ci amestecul ‘de agerime cei se citea in privire. na la rma, spuse Jemma cu ceea ce 0 preocupa, oferit o provocare. Beaumont ? yocea lui o intrerupse, iar Damon observit ci nont lasase jos furculita si luase o bucasi de hartie nmanata de un valet ~Scuzele mele cele mai profunde, nd imediat acestei misive. Te rog si ma ierti, Ina mea Ta, imi permit so citesc acum, pentru ch este © Srmala in familie, adaugi el, cu doar o vag “O provocare nuvi suficientd, spuse Damon rupind rea care domina masa tn jurul scaunului Jemmei. “Sunt chiar de aja neinteresanta? intrebi Roberta, {Pe tine te rezolvim, spuse el si ranji spre ea. Proble e Villiers 7 ‘Eloisa James ‘Sunteti siguri ci ducele de Villiers nu sa insurat din ianuarie si pana acum? an Gapunse Jemma si renungl fa expresia i cruntati de sotie tipict, probabil pentru ci soyul et nt era deloc atent. Villiers nu e insurat. -Siatunei? intreba Roberta. Erde neinsurat, raspunse Damon. Era o neghioaba finde’ se indragostise de barbatul nepotrivit Pe acu tmpielgat cu femeile - se cules cu ele ste pariseste Dar sigur Padblena nue are cava copit pe ici, pe col spuse Jemma. Ceea ce ¢ adevirat. Problema ¢ cl micit spit dintre acel copii este al unei femei de vita nobill si tot nu sa Insurat cu ¢a. Ingelegi ce vreau sa spun? Putin probabil sa fie atras de o tanara domnisoar& ingerveni Damon Desi trebuia s& recunoascd faptul ca Roberta ne semana cu domnisoarele insipide pe care el le incadre tn acea categorie. -Nu wane ‘o simpla domnigoara! spuse Roberta, viz bil revoltata. Cred cf, din fericire, Incepem si realizam gi nol asa, tse Jemma. sange de Reeve, spuse Damon. Am o idee. De nnute deci fa un han, 84 agtepti pand cind un ale indivig trece pe-acolo gi si te indragostesti de el? As putea ver cu caii mei suri. Multa lume s-a Indragostit de ei. Dar ea clatina din cap. -N-osa iul pe nimeni altcineva in afara de ducell de Villiers. ‘Nu incapea indoial ca Roberta era’ indragostita pan peste cap; din tonul ei reiesea emofia numai la poment rea numelui lui Villiers. Damon lua o gura din potarns the, Sigur cA nu se simfea ofensat ci ea tespingea oferta fui de al inlocui pe Villiers. Nu c& ar fi apucat macars Tifaca o ofera goculdragostei n =Singurul lucru la care ma pot gindi este siretl de moda veche de ai iesi in cale lui Villiers cit sai des posibil, incepind cu balul, zise Jemma gindi- re. Intr-un fel, este provocarea suprema: si te marifi x Villiers. Daca ar fi sa ma iau dupa codul de onoare al barba- probabil c& ar trebui sil avertizez, spuse Damon. lui tate in pace sunt numarace. liens este tor ce-mi pot dori de la un soy. Roberta isi tinea mainile strinse in poala $i avea 0 srivire revoltitoare de adoratie = Nu fiai propus o sarcina usoard, nu? zise Damon cu engia de a o necaji. Nu numai cd e putred de bogat, a titlu si unul dintre cei mai buni sahisti din Anglia, Z5c4 nu chiar din lume. ingurul Iucru mai rau deatit ar fi si te indrigos- si de Damon, il intrerupse Jerama. Si mie imi vine si cred, dar fratele meu este unul dintre cei mai agi burlaci din Londra. Jamon nu era afectat de privirea plina de neincrede- surorii lui, Era mai enervant sa vada aceeasi expre- in ochii Robertei. - Am fost invitat la balul de la Cholmondelay, si, daca ssfi participat, mas fi lepdat de toate admiratoarele ca impresione, ii spuse el = Vanitatea este unul dintre cele sapte plcate morta- replica Roberta si ridica dintro spranceana, —Pofta trupeasca este altul, rispunse el. Dacivl am pe oul, fl pot avea foarte bine si pe celalale. ‘acest punct de vedere, sar putea crede ca te i si lNcomiei, spuse ea, si ochii fi coborara inspre ul n eme ce prsite sur us Indeepen ea Nu trebuie sismi fac deocamdata griji din pricina Ti spuse el. Nu ca Villiers, care trebuie s8 fi trecut ‘eva vreme pragul a treizeci de ani. Posibil s8 fi deve am moale pe [a talie.. Vitagiva la parul lui Pacatul geloziei! gipa Jemma si batu din palme. n ‘Eloisa James mi aleg pacatele asa cum imi aleg iubitele, se rast Damon, Lenes da, lacom nu. Cel mai important lucrs este ctu fi spuse el Robertei ce alaturi unei hoarde d femei care tinjesc dupa Villiers si pe care va trebui st le indepartezi din cale intr-un fel sau altal Nu mai fi aga pesimist, spuse Jemma. Nu cred c este chiar atit de cautat. Eu'nu Lam vizut pe Villiers d ani buni, dar e ceva aproape feminin la el, ntei aga? ~Nu, aici gresesti, ise Damon. In acelagi timp, Roberta protest Deloe! Jemma ridiea din umeri ~ Esti tu obignuitt cu genurile comune, spuse Damo si tf arunea o privire lui Bea adancit in epistola lui. Genul care se imbraca in negra cate practic boxul ca sport care ie st se descurce I grajduri sia imblanzit unul sau doi cai... Sau cel putin se lauda cu asta , Degi de obicei numi apar sopul,sise Jemma, dace Beaumont a sustinut vreodata ci a imblanzit un cal, stil cl este adevarat ~ Apreciez asta, spuse Beaumont dintrodata Gravitatea vocti lui interveni in conversatia lor c motul ciocdnelului izbit de masa unui judecitor El dad pagina fara sii ridice privrea ~Vi rog si nu mi luagi in seama, Nam facut decit prind cuvintele alea cruciale: ,sogul meu Zimbetul Jemmei deveni mai rigid. Ea se intoarse spre Roberta ~A fost un moment jenant la inceputul casnicie noastre cid lam intrebat pe sotul meu daca fyi iubeste amanta si mia spus adevarul Damon deschise gura, dar Roberta se grabi si sari in ajutor =Miam petrecut cea mai mare parte din viata ascu tind declarafiile solemne ale tatalui' meu cu. privire I dragoste,zise ea. Sunt extrem de satula de barbayi indri gostiti. Iubirea fi transforma in nigte prosti ont, dar ducele pare gocul dragostet 2 14 f:am spus vreodata cil am fost indrigostit de ‘mea, zise Beaumont tot fir sisi ridice privirea foile din faga lui, inseamna ci mam ingelat mama il ignora, ~ Ingeleg ce spui, Roberta. E ceva scandalos la un bar indragosti. Tatil tau e poet, spuse Damon, si te rog s8 ma ierti sispun, dar Villiers este o faptura mult mai comple. = Este preocupat de imbraciminte ii place s& poarte pentru c& se asorteazt splendid cu parul lui, ncepe si albeasca. Ai observat asta, nu? arul ii e presirat cu argintiu, zise Roberta cu o pri- din nou visttoare. mont igi mazgili semnatura cu o infloritura iar un valet fi lua hartiile. = Vi tog si-mi scuzayi nepoliteyea intolerabila, zise el wi furculifa. Sa infeleg c4, printre aluziile la intimi- sic de la inceputul cAsniciei mele, discutim despre «ctu! la fel de incintator ced are ca personaj central = ducele de Villiers? Exact, spuse Damon. lar tu, Jemma, nu prea ai ate. Nu so lauda Villiers cu ssi lui, ca s8 sic aa, cu atat mai evident ca sta bine adapostta ei s4 spui ci Villiers sa indragostt! intreba Beau ont sincer surprins. Niciodata, rispunse Damon. Lui putin fi pasa de nei, de bunacuviings, de politesurile din viaya lone sau de orice alte aiureli de genul asta. Se poarta maniera impertinent, si, cu toate astea, e invita 9%. Este unul dintre misterele vieit. Un ale mister eficum de tu, draga mea Lady Roberta, ai sil posi face H pese de tine, jemma Ti arunca o privire incruntata, iar Beaumont spunse cu o ridicare din sprincene. De ce dracului sulta pe Lady Roberta? Damon nui putea explica, Sx ideea ci acea fata delicioast era topita dupa Villiers cea singele s& clocoteasc. =O si tin cont de uririle tale, comenta Roberta fart se arate afectata. Ag zice cA eu si ducele ne potrivim. ™ Eloisa James = Ce mai potriveala! exclama Damon. Doar dact ns cumva te transformi intro piest de gah din doua i dous duminici Ea nu statu deloc pe ginduri. Pot sa lucrea la capitolul acesta. “Ost fie educativ si te avem printre noi,_ zie Jemma. Creativitatea trebuie si fie o trasacurd de fam Iie, Poate c& tatil tu va vrea s8 scrie un poem pentrs nunta lui Damon, e nunta? intreba el. 7 Gea pe care o £0 aranjez pentru tine. Trebuia si = fi cisitorie pina acum. Ar fi impiedicat dezastrul prove cat de declaratia Florei. “Nam intalnit nici o tindra cu. care sA tmi trea prin cap si ma insor. Majoritatea celor care sunt act pe plafi au creiere care functioneazi precum mor lui Dumneze El oft cind vizu cele doua chipuri feminine lip de expresie. “Morile lui Dumnezeu macina foarte incet, interven Beaumont. Si injeleg ci Lord Gryffyn invoc’ o insulll obscura la adresa inteligentei tinerelor “Acesta e tocmai motivul pentru care ai_atins vis sta coapta, dack nu cumva prea coaptd, de douazeci = noua de ani fara s& te Insori, fi spuse Jemma frat fi, Glumele tale sunt obscure, iar increderea in prop inteligenga este mult prea mare “Neare nici o legitura cu inteligenqa mea, pr testi el SAtunei cu ceare legatura? Intrebs Roberta cu o dost de curiozitate. Te pastrezi pentru o intelectuala? Jemma sari in ajutorul Iu Problema lui Damon este ci e cel mai eligibil burl de pe piata de, ob, cel putin cinci ani. Ha 'mai fost ducele de Fletcher, interveni Damon e tristefe, dar el sa insurat cu Perdita Selby gi ma lise prada lupilor. “ Lupii fiind petitoarele, traduse Jemma. seul dragostet 7% fetele lor. Nu doamna Hickman a fost cea care a srur ideea s& mA incuie intro camera privata cu fata et ajungeam la un compromis. Poate a fost domnul Hickman, zise Jemma. clatina din cap. ~A fost Elinor. Mia spus chiar ea. Pana la urma, petreci mai multe ore in citcumstange extrem s intime - i mirositoare -, ies la iveala tot felul de eeela = Nui pot spune cat de multe tinere sau indragostit, = de fratele meu in timpul primului an in Lon- Roberta se uita la Damon ¥ clipi. Sci, rise Jemma, ¢ greu de crezut, nu? ~Oarecum, spuse Roberta gi nj ~Nu ezita si ma insulti, replica Damon. = Noam wrut sh sugeres esti altel deci chipes, spu erta repede. “Nui nimic daca esti imuna la farmecele lui. Ar fi prea ciudat daca teai fi numérat printre hoardele ave si Fai fi fugtrit pe Damon in jurul casei cu un in mana si cu un inel in cealalta. -Un cutie? “A fost 0 tinira lady cu un obiect ascur Demon, un fel de dalea pentru sculptat in piatra. Duleit sington. In primele ei luni la Londra, a fost cuprins afectiune virulent’ fata de mine, si se hotirdse sculpteze capul in gresi. ‘ta igi reprima cuvaantul pe care voia stl spun, int care era acesta, Probabil ci ,ciudat*, banuia ~Ce intreprinzatoare! exclama ea. ident c& nu era interesati de el. Ceea ce era, proba mai bine, dupa cum subliniase Jemma. leit e o fata foarte draguya, zise Jemma. Nu cd vizuto de cand eram mici, dar sunt sigura c& ai ut peste povestea cu dalta, Damon. 76 Eloisa James Nag zice, replict el. Cel pugin dows saptamani n putut iest din casi fara cao sculptorita nebun’ s8 Gin spatele unui cus, cu dalea in mana Tgnord, spuse Jemma spre Roberta. Cand un bi bat devine ropria frumusete, nu m “Nu sunt convins de frumusejea mea, protes= Damon wie iti trebuie o femeie care nici micar sH nu stie dies e sora Iui, O 38 dansee un dans marina mare oo inner : 2Un elogiu potrivit pentru fericirea marital, Beaumon si list jos cuyitul sifurculifa. A dansa p musica imposibil de tnfeles sau de admirat, cu un par net care crede cf esti un cadavru. Prin comparatie cu restul glumelor, aceasta 1 era rea, inst loialitatea fayt de familie presupunea ce Damon st nu rida, Jemma se uita din nou Ia el incrun tati. Damon isi indrepra privirea spre Roberta si obse Wi un zimber de rispuns ascuns in privitea ei. Se par Gh el putea implirtsi un ras secret eu noua membré g familie, cea ce era un fapelinigttor avind in vedere ¢ turma s& asiste Ia multe astel de cine ‘De fapt, era aproape ispititor. capitolul 7 De la ducesa de Beaumont pentru ducele de Villiers Desi nu ne-am intdlnit de ani beni, as dori sd vt ine all men de dine. Vand gepta rs De la ducele de Villiers pentru ducesa de Beaumont ‘Ax trebui sf vorbigi mai des cu sopul dumneavoas tnd. Noi doi nu suentem prieteni. Nu, mudumesc. De la ducesa de Beaumont pentru ducele de Villien Jocul dragostet pturarea pionului, asemenea pacatulul, e 0 fap- pardonabild, nu sunteti de acord? Pencru ducesa de Beaumont: rai pionul? Sunt foarte imedntar. ‘8 ma fac vinovatd de o deschidere nepotrivi- sa unui pion en passant este, desigur, 0 vd ademenitaare, dar prefer sd creez un con- posibiliai de a face sah-mat. Pentru ducesa de Beaumont: O deschidere de joc ages. Regele durneavoastrit despre aceasta invitatie? Pentru ducele de Villers: fo as stl bat pe Philidor cu o deschi cgresivd si de aceea tmi place. Poate una dintre ciunile mele este cd minimalizez rele ciun salut i la Frangois Philidor? un salut. un salut. Lea infiine pe Frangois Philidor la sak? 7B ‘Eloisa James De multe on Nici un salut. Voi fi acolo. capitolul 8 Ultima persoan’ pe care Jemma se astepta 0 pri measca in dormitorul ei in acea noapte era soful. ei Desi, desigur, trebuia stl invite odata stodatt acolo daca aveau si'se inhame la cele necesare pentru produ: cerea unui mostenitor. ~Pot si intru? intreba Beaumont, aritind la fel de furios ca intotdeauna, Jemma deschise usa fara st spunti nimic. Cel pusia el nu parea imbricat pentru treburi de dormitor. Ea nu era pregatita pentru astfel de intimititi cu el. Nu inca, El pisi spre mijlocul incaperii si rimase acolo tn cioare ca gi cum sar fi pregitit st find un discurs in arlament. PaiEvident, avem nite lucruri de discutat =De fapr, eu voiam si te intreb de sinatate, spus Jemma destul de surprins® si se auda rostind acele cuvinte Beaumont ridica din umeri. =Doctorul meu crede ci am lesinat ca urmare a ex tenuirii si a prostiei generale, nu din cauza unei pro bbleme la inima. Dar sar putea si am mai putin timp nas decat as vrea, tinand cont de decesul prematus ralui meu ‘Acea declaratie spust pe un ton relaxat ti provoc Jemmei o ugoara senzarie de riu; chiar daca traisera se parati erau, pana la urma, sot si sotie. Ea incuviings dis cap gi se dise spre foroliul de langa foc. ~Acesta este unul dintre motivele pentru care t= buie sii cer s& inceteri orice fel de activititi nechié ruite, spuse el, alegindusi cu grija cuvintele. Suntes sjoeul dragostsi ~ ceputul unei revolutii in Camera Lorsilor, care va fi de tinarul Pie, si ragvrea ca viaga mea privat evina elementul de interes al tuturor. | prea 8 agtepte un raspuns, aga c& ea tise ~Experiena ma invagat cd visiunea ta asupra discu- este unilateral, afa ch poti continua dupa cum ti, Beaumont. El se incrunts, dar incepu sf vorbeasca despre bu- uviingd, parlament si alte subiecte_plictsitoare sama se gindea tn tot acest timp la jocul de sah pe =! Incepuse Pionul ede la regi era Incueat ig ridica prvirea a, Elijah? mi un frison ciudat la simpla mentionare a nu- Selui mic, stiind cd el nu suporta acest Iueru. De fapt, etext dest de chipey. Plcat cera impostil de 5 ridica din nou. smi voie si enumér cerinfele tale. Vrei si ma port mai desaviritt bundcuviings tn orice situate 8 ca fratele meu si nu locuiascd fn aceasta cast din nfel copilului stu nelegitim. De fapt, aproa- ai ordonat sid trimit de aici, desi inc sper st. nu ies eu bine, De asemenea, trebuie si-mi concediez Vrei s& nut ma vad cu nici un iubit, si nu pri nici un frate si si nu vorbesc cu nici o prietens. ineles bine? i =O versiune din toate acestea at fi de mare ajutor Seru mine. Esti de acord? Sub nici o forma, irepta spre tabla de sah gi se uit la joc ca i cum dit la o mutare, desi inima fi batea repede din furiei. El ficu 0 migcare brusca in spatele ei, dar se nimic. Ea se intoarse si se sprint de mas tele meu a venit in visit la mine intro cas care Sea mea, cit sia ta. Evident, ai devenit foarte plin 80 Eloisa James Gout dragoste at de tine tn timpul perioadei tn care am stat la Paris |) SE !se prea atat de fascinanta, incat te vizita la birow ‘Nu erai atat de unilateral si nici ate de plictisitor. Se discutagi despre asta. Iricer, se rist el, un lucru minor, pe care orice bi si trecu mana prin par. that fer cere de la sora sa, Nu vreau decft of nu spa neru Dumnezeu, Jemma, nu vrei si uiti de asta? pare rau ci ai deschis usa. Inca nu-mi vine s& cred au lisat si intri in biroul meu firs povestea asta in Londra? SS enune, =Credeai cA n- 88 au =Nu subestima niciodas farmecul unet tinere mine- =Nam ficuco, si, Scare vrea sisi surprindsa soful =Din pacate, adevarul conteazi prea purin din m Am mai discutat despre asta, zise el printre dint ment ce povestea a ajuns aici cu numele @u atayat la eal mestati. Una dintre pusinele placer ale cisniciel noas- sicu tot felul de alte detalii legate de marimea platou S's ani trecugi a fost cd rareori ne certam in timpul 51 numarul de valeyi de cate a fost nevoie ca site ridice | ===eor mele la Pais. Privirea lui o masura din cap pana in picioare. Ay @g§ _ —In timpal acelor visite nu miai pus niciodata la in 8 patra valet arf putut face fa, dat amv alse Mel decal init nu teal arattrupinat de distr i in Paris. Acum esti aici, in casa mea, casa mea, Sunt acas, iar tu va trebui sa te obig. =Sanii si soldurile mele sunt mai mari decat in 8 nereyile noastre, cind noi doi imparyeam acelasi pe cu acest lucru, Sunt acas’, cu prietenii mei rat Ca si fiu sigur’, ag fi comandat opt. Dar, in real cu nepotul meu ilegitim gi cu distractiile mele te, Catherine Worléea fostceaadusi peo tava din argin sunt o sorie de politician buna si no s8 fiu vreodati. sirnici macar nu sa tntimplat la o petrecere d © si fac tot posibilul si impac ideile mele erasnite int sigur a tiar fi placut compania ei: a fost un fel & iunile tale incapatanare. Din fericite pentru tine, topics prckalontstl penta birbafl de teapa ta ‘hu am nici un iubit si nici nu intengiones sa imi =Ce picat c& nam intdinito niciodata. Desi cred evident, un m ar fi fost destul de preu s& o deosebesc pe sofia mea de problema v curtezana precum domnigoara Worlée Simtea un im Ni cred cl ar fi fost aya greu, ive ex. Di face si regrete faptul c8 o descrisese in termeni nuit si platesti femeile pentru privilegiul de a imp! Tusinogi, ci insinuase ci era incapabila si inge- patul cuttine, nu? In schimb eu. Inima i batea ath politica. Urma un moment de taeere. Jemma se m incit abia auzea, Eu fac asta de placere. la masa de sah si refs spi mat vice prviea ment propice pentru a discuta jor maritale, dar era prea Supt Is nebunesc, irezistibil, o doringa Iintoarse cu spatele. ~Cearta asta nui duce nictieri. Tor cei cer, Jemma =1se apropie ise uita la tabla de sah. ce si nu scandalizesi intreaga Londra. Am treaba ig ~Joci, vad. parlament. Sriu c& nu fi se pare interesant, dar eo ~Mai trebiuie si gisesc un partener in fara asta. Doar tune importanta. Si nu cumwva te gindesti sa faci o mutare pe tabla =A fost o vreme in care mi se parea interesanta, jocurile mele de strategie se desfisoara la scara mai asta $a intimplat inainte si-mi dau seama cA aman . 82 Eloisa James Ea igi siles capul sii intalni privirea. Ochii lui ex negri, mirginiti de sprincene cu colturile ridi ‘Ava nasuldrep i butba puterict specific sta = Cred c& asta ar trebui si ma fact si ma sime china. [ji aduc aminte cf femeile nu joacd nici un = in acele jocuri mari de strategie. Poate mam orie citre gah pentru c& nu imi este permis si joc la scan ~Cat de plictisitoare trebuie st fie viaga ta, s8 te ¢ destio zi intreag’ la o mutare, spuse el incet cu ochii bla de sah. Foarte drigus. O posifie pasnica, inglato Negrul are ceva resurse, dar albul e bine pozitionat, el si ridica din spranceana, Talentul rau sa tmbunsi intradevar, Jemma, Iau ticerea ta ca pe o contirmare Nai fost niciodatt interesat de talentul me Danse ea fir pere de ru Nu vid de ce ar tebuig ma laud in fata ta... Imi pistrez pentru mine pornirs de autofelicitar. * * ~Cu cine joci? Ai vreo camerista care ste jocul? In Paris am avut parteneri de joc. ~ Am auzit cu totii despre parteneri aceia, spuse el voce foarte calma. Obiceiul ca un gentleman si o la sf joace gah in intimitatea unui dormitor a ajuns 93 tirmurile noastre abia anul trecut. ~Ce pacat, rise ea, Speram si.am plicerea de a pors chiar eu aceasti mods aici si de a le enerva pe vid vele mostenitoare. Din moment ce nu am partene! Anglia, joc singura. =Deci faci doua mutiti pe 2i? ‘nd joc in partea cealalts nu sunt eu insmi, a ingeleg cf joci cu albele si ameningi nebunal ~ Din pacate, rispunse ea, eu joc cu negrel El rise = Tw esti cu albele, adauga ea Rasul pieri =Nu stiam ca joc, replics el. $i cu att mai pusin sunt pe cale si castig. Socul dragostet 3 =Viaga e plina de surprize placute. ~Am atacat al doilea nebun cu turnul? =De ce ma lagi st =Nu te las. Caseig 4 dreptate. A fost un joc Senos din partea ta: numai cine! muri “Trebuie si fi foarte corece 5 joc a0 artea grea nt € si fiu corecta, ci s& joc ca gi a5 fi ~Esti un jucator de sah excelent. Egti mai bun cind Tocul tu Tindnd cont de acest lucru, rareori cAstig impo- =O, am jucat des? incuviingt din cap. fe cite ori nu am alt partener, ma transform in tne. lua turnul. eamni c& sunt o stafie intermediara intre par Se pare cd faci confusie intre partenerii de pat gi cei sch, zise ea. Birbayi care stu s8 joace sah sunt foarte uni la pat. E nevoie de un alt gen de imaginati. Descrie jocul meu... la sa. Esti precaut, atent la detalii si curajos. Greselile tale niu esti Indeajuns de indraznet, dar excelezi la rea, incoltirea si distrugerea adversarului. rimase o vreme tcut, insi ea observa amuzamen- =a din privirea bu =Cred c@ adversarii mei din Camera Lorzilor a fi de xu tine. $i jocul tau? Eu sunt mai desteaptt gi mai surprinzitoare. fn ul- cle noastre patru jocuri, jucate de mine, desigur, ai trei. Imi place prea mule sa rise f interesant cf, atunci cand te dai drept mine, i evi impetuozitatea. ‘nu ma consider impetuoass, zise Jemma. Te asi 3, atunci cind clgtig, mutirile mele sunt frumoase. a Esa James Castig des, cu exceptia datilor in care joc cu tne. Dom a oc a owe stngura person care ta BEGUE cor stant, dar kam batut si eu de multe ori. Ea simti privirea lui afintita asupra ¢l, dar refuza s se uite la el. Cand el vorbi din nou, voces fi era mal degraba retinut’: ee Fehr seam c& nu te agteptai ste Intorc la Low dra gi cf ai lasat multe in urma, Jemma. “Adevirat ror, zise el cu o oarecare retinere. =Nu imi fac decat datotia. Marturisese ci am o retinere cand ma gindesc @ avernt se ge la nepotul meu ore a fel de naiv cum a fost intotdeauna? ~Poarti o cantitate mare de pit fals, spuse Elijah. Ding ie Cte ana spuse, pune pernure in corp casi aiba picioare adecvate. Dect are si picioare false. stabs pis prez patrand tn intimiti care vor duce la nasterea unui mostenitor, spuse Jemm See esate In el Sunt obignua cu plicerea & dragul ei. $i nici nu sunt bucuroasa la gindul neplace ilor inevitabile pe care le implica purtarea in pat ‘unui copil. Poate dupa sezonul ‘monden. Am putea © ne vetagem [afar ‘eran asta roa fe ei. Else inclina. -Sunt la dispozitia ta. a placut", igi sise ea in sine capitolul 9 I aprilie Ora noua Regedinga Beaumont Nu mai fusese 0 asemenea atmosfera la un bal cand pringesa Charlotte participase la prima ei si foure In public Ia castelul Windsor. Desi multi er fur cd ducesa de Beaumont avea sii piarda repurs gocul dragostet 6 oat cfteva stptimini de oat lumea auzise povestle despre numirul mare bf pe cate i plrsise in Paris =, Inct nu fusese 4 din inalta societate, aga c& toat = invitagie putea participa lini ‘ebuie si profitim, ti spuse domnigoara Charlotte suorti ef, May. Numai Dumnezeu stie ci du- event perona nen grata pana stpeimana ajungerea la Londra ~ mea care pri- A, prefera sf nu mai vorbesti cain ghicitori, rispun- sy, cate se uitaafara pe fereastr tasuiigiincerca ale eu erau trisurlle din spate. ne gic En vad nici o diferenga Si, in plus, stu de ce ret st Ia bal, Charlotte. aes pliers? ru ¢8 speri ci unchiul ei va vent in orag a sgh invitaie! tak ci surprinsd? Este o insulta remarcabila! spuse el ~ Pai sigur cf spun adevarul, rise ea gi indriizni s& Prefacu ofensat Gea ica suo cite anal aga cum fir indoil 0 ‘Era ceva diferit in privirea lui, ceva indraznet, de Be Lat Pidaleton — un bisbat mans gf muscles, pear: = ae 2 de amuzament in privire. si in urmd. Ea tremura de emofie, i totusi nu avea ni eg emer Be pele aoe inal mich pomnite de a esi din incapere. Ceea ce MN Sun lucruri pe care trebule si le fi . ee _Suntlucrur pe care rebut Te ne rpede dct “Daca tot vorbim despre sinceritate, spuse el si ee tntinse din nou picioarele, mie scena mi sa parut d de excitantt. Tie nu? ‘Nu gtia ce sh zich, Probabil c& excitareajustifica sens ee ai end cia use ex peun wn fe sii precum caldura bizarA pe care o simfea in picioare iipacslesd teatia tiea anuse Dataon. Pla te itl, spuse el lasind s8 se Infeleagi cl pacalegl pent! ate, epee Dama ch glsea acea’ conversatie cu. nimic mai, impor: tA deeat o simpla palavrageals. Lady Piddleton mis erta se uit la el uimita. ra sigura cf Villiers nar fi ezitat s& ti prezinte gi ei indise si ea la acelasi lucru. i frumoasi gi esti pe cale si devil cea mai ravnits rupt corapii domnisoara de pe piatt anul acesta. Dar Villiers ua ‘Eloisa James nue pe piagi, Nu d& nici un semn ci tsi doreste 0 mi Be gPabitrebuies gi cont gt de cori cop cea ail Roberta incuviinga din cap. =Patru? e “Cred c& sunt numai doi, raspunse Damon. D unl dintre ei este al une fete nemaritate, fica lui Le Killigrew. Deci nu poti convinge sti facd un copil speri ca agate va conduce la altar. Ea Incuviinga din nou. “Deci seducfia iese din calcul, spuse Damon si se toarse spre ea. Dar nu stii nimic despre lucrurile ast nu? Nai sirutat niciodaca pe cineva, nu! ‘ Ba da, rise ea gi se bucura cind viru privirea luis prinsa, Poate ed naam mai vizut pind acum 0 tivaless Gar sigur cd am fost strutati, Shai sarutat si tu la rindul tau? 4 ~Bineingeles, rispunse ea, desi nu prea stia care = diferenta El puse pabarul cu coniac os sirutat 8 2nd eral cbui si ma sirugi, spuse Roberta 0 a canapea. Tnima ti batea cu putere din cauza situ toal nections Esti vergorul meu lu chiar, o intrerupse e M ce vreau s& spun, continua ea. Sunt ay ‘sunt indrigostiti, Damon. Trebu ingelegi asta. Femeile nu se apuca si sirute alti 02 cand sunt indragostite! nigh ficu el ginditor. Am Incilnit foarte pu meni indrigostiti si de aceea nam invayat inc sia asta. =Pai, € adeva regret starmit di saruta. Ar crebui si =Sa oferit! Roberta clipi cand el o fix cu ochii lui verzi, “fed nu, Abia neam cunoscut si am dansat dos dota, spuse ea. Nu igi putu refine un 2imbet. Vin t, replica Roberta, care simi un ‘eptul c& el parea dezolat. Nu te rut pe Vi Jocul dragostet ns = si joace gah cu Jemma si mia zis c& 0 si m& vada si ~Ha, ficu Damon. Cred ci ai aflat despre cele doua tide de sah Roberta incuviinga din cap. ~Cred ci sora mea o si adauge inci o poveste de rai eaem de pros I recutul bog pita a Roberta considera cA era frumos din partea Jemmet 1 ademeneasca pe Villiers in casi, dar igi tinu gura. ~Eu team sirutat, spuse Damon, aga ci cear fisi ma i si tu pe mine! Pentru ca trebuie si infelegi cum treaba cu sirurul daca vrei si pui mana pe Villiers, Senul sa culcat cu majoritatea femeilor din Londra. Viei si spui ca am nevoie de antrenament? intreba, spicioas. ~Ceva de genul acesta. Si cine e mai potrivit pentru daca nu un membru al familiei? rirea din privirea lui ti didu de inteles ca ex: atia aceea neconvingatoare era doar atat si nimic Seva. Dar, pana la urma, nu era nimic neplicut la non, iar antrenamencul putea fi binevenit. Aga ci C4 In fat si isi lipi Buzele de ale lui, aga cum siel mai devreme. Asa cum facuse Angus Pilfer nan in urma, pe drumeagul ce venea de la pa- siaga cum fiul de mosier facuse la intrarea in sat an mai fnainte. 4 tot ce pot intreba el si se retrase. se uiti Ia el. Era ceva periculos la ceea ce ficea, S= amuzant - si nu la fel de tulburator ca vorbitul cl nam ficut bine? intreba ea. Atunci, domnu- Ta abilitagile dumneavoastra de profesor. hii lui licarira Strucurile sunt preludii. Fara indoials, cuplul pe am vizut in salon a inceput de la un strut. Sragina apiru din nou in mintea Robertei, si simti "7 16 Elisa James goculdragostet ~Amandoi sau bucurat de strut, continu el, sas lera parte din ea, era in ea, o gusta... i cat de diferit lucrurile au avansat. cul “Pai, zise Roberta, care nu voia si stea ticutt ca rebuia st se opreasci. Era indragostita de altcineva fetigi, am observat clar c& se bucurau de avansul facut si insd pe spatarul canapelei iar el se apleca deasu El rise i sio saruta in continuare. Gura lui era o nebunie, =Cinear fi crezut ct Lord Gordon ¢ capabil? uum lichiorul de cirese in toiul verii: dulce, imbata- Gine e el? metitor. ~GiNimnpitimic de cai, un englezvoinic. Aivizut cuss) El nu'se opri. Ea deveni nelinigtit, listitea peruca, intro parte? are i dansau sednte, iar valul Ea incuviinga din cap n stomac cand iesise din salon devenise mai stinje- Un gentleman inteligent igi scoate intotdeauna p + si, chiar mai mult de atit, mai periculos. ruca pentru un sirut ca lumea. fn minte fi persista nelimurirea legati de natura Ea gtia ci nu avea experienga necesara; o stia. El rurilor. Apoi, ca si cum sat fi ridicat 0 cortina, igi aruncd peruca si dintrodata parul lui cia ama c& s¢ Ilsa sirutati desi crezuse ca ii pliicea in fagi, gaten- lu SA sirute. Asa ci isi infipse de in buclele lui — Aga cA, saruti-mé, fi ceru el. soase gi il trase pugin mai aproape, ca si-l sfrute. Ease aplect din nou spre el, Avea un parfum pros) Total se schimba din nou. Corpul lui era acum pat si curat, nu ca unii dintre barbatii cu care dan = sproape de al ei, mai fierbinte, incarcat cu 0 greu- Pa seara accea sicare miroseau a pudri de iliac penta are care o ficea sf simt8 o senzatie de doringa in locul par sau, mai rau, a transpiragie. [si lipi buzele de. Scare percepuse valul de caldurs, Tui gi le ginu acolo un moment, Trebuia si procedes parcii ar fi a1 indul necuviincios ce trecuse altfel? Dar apoi, cumva, gura lui o captura pe a ei, de mintea ei, el se retrase. Roberta nu deschise ochii gise trase inapoi —Ce parere ai? intreba el, ca gi cand ei nar fi Dar nile se involburau in mintea Robertei. u, =Deci asta ai vr spui prin preludiu, zise ea © it si aflu prinsa si auda cat de stapana pe ea suna. 5 era doar curios. Ea ‘spunse, cu intengia de al goca ea pe el. Sunt se simte un sirut, .cean. Parea incintat, ca si cum ea era o elev bun’, E> zimbi, constientA de fapeul ca era un simber ade- jolvase o problema dificil de matematica. [si GSRIMes=or, smecheres palma mare la ceafa ei i invaat ceva. = Hai so facem din nou, spuse el: nu de la tine, din salon, replica ea. Jgi lasa capul spre ea. Da data asta Inst, ea inch ntinse, constienta de faptul cA sani plini lipigi cochii, inspird aerul lui masculin si, in acelagi ti rialul feapan al corsajului erau chinuitor de fgustt. O pintuia in loc, ir ea isi dau seama dintros se de degetul lui, Pentru ca era Damon, el facu 1 nu ea.era cea care saruta, ci el, si totul era difes surprinzator. [si trecu un deget peste contu Nu mai era un preludiu, constati ea confuzi, pes a 18 Eloisa James —Foarte frumos, rise, iar ea percepu vaga aprobsrs din vocea lui Degetul [as8 tn urma lui o dara fierbinte si plac Dar ea o indeparts din minte, =O lectie salueara pentru care isi mulmums gi se ridica. Elo urma, lar ea qu se putu impiedica st arunce privire spre pantalonii lui. Dar, din pacate, margin frainei se lish in jos. EL ti urmari privirea gi rise “Haine bine facute, nui aga? Nici o femete care ts angie picioarele pe sub mast. nu poate ti daca re fionez sau nu, Nu trebuie si su teimnit de Lady Piddleton, dar, dact mai mangaia tu ge sub masa, ar fi o cu totul alta poveste. Roberta se indrepta spre o oglinda de pe perete ticla era indeajun rochia de matase fuses jezase pe ea. Nu avea ce face ndrepte o bud loc sa raspundi la aberagile lui inalta cét si poata observa ci adrobita cfind el se as ‘aceasti privinga, aga c¥ se mulqumi sii in rebels, Damon aparu in oglinds in spatele ei, din nos atita caldura, incit Roberta tl sim cu peruct. Emana apropiinduse. A fost un joc periculos cel pe care kam jucat & lexia ei, Eu nu sunt Villies Roberta, Dac sfarsim prin a avea un copil, va trebui noaptea asa, zise el spre ref te marigi cu mine, "Am fost departe de aga ceva! exclama ea. “Nu atit de departe. Credema. Ea se concentra sisi aranjeze un cis de mar care atdena haotic peste ured pantece li spunea cf el avea dreptate. El se apleca aproape de urechea ei. tii cum neam uitat la cuplul acela o intreba Ea incuviinga din cap gi ig resinu un fior. da in timp ce faci drag ~E posibil site uiti in oglin« te, tise el. Obrajii ei se imbujorara jorchine de flee he. Freamatul & gocul dragostet 19 -Obsery ci fia facut plicere si ma gochezi in seara sca! raspunse ea incercand si adopte un ton cit mai fisticat posibil i intdlni privirea, iar urmatoarea propozie ti pieri 1 buze. Cu ochii inca la ea, ig plecd ugor capul gi o ruta pe git. Ea se cutremura in mainile lui, ca un pui eniscut ce cade din cuib. Apoi el ii oferi brayul, si ieyira din incapere. capitolul 12 Abia spre dimineaya Roberta reusi so tragi pe Jemma, s camera de relaxare destinati doamnelor. Daca joc rolul unei prostufe, no s& am sanse std sc pe Villiers, fi spuse ea “Stim asta. Dat ai facut © treaba excelenta, zi cama. Toatd lumea mia spus cd esti o scumpa. lar Ssjoritatea au finut s8 ma roage cu piosenie s& nu Roberta zimbi ~Din moment ce seducyia nu va fieficienta, va trebui paicdlesc pentru a face st se casatoreasc lemma parea ginditoare ~Absolut. El este... Ce varstd are? ~Nue prea batran, raspunse Jemma. El si Beaumont Sst prietent in copilarie, din cate am inteles. um nugi mai vorbesc? oar rar. Au schimbat cAteva cuvinte asear’. Cred varte puyine fn comun acum, agi ani are sopul tau? sama se bloct. si tei, rispunse ea intrun final. Probabil ris in linile cdsatoriei. Neam logodit cand eu a doar doi ani, iar el avea sapte. Deci Villiers e posibil si aiba gi el tot treizeci gi trei ‘Se tine foarte bine®, Is ise Roberta in sinea ei 120 Eloisa James nbold de doringa. Trebuie si partcip la toa are ar putea fi prevent. mituim pe unul dintre v Simi un boalurile la =Putem oricind si sii hui = Lin gind plicue, dar sar putea st se termine cu u copil sift spuse ea sceptict PAY crezut ca stigeram si mituim un valet pentru a introduce in dormitorul lui? Cand Roberta incuvi din cap, Jemma adaugi rizind: Este posibil ca tu s ma corupi pe mine. Nu esti aga inocenta precum p “Nu prea, spuse Roberta si ridict din umeri =O miei un valet case aninge enw accept, explict Jemma. Intrebarea cea mai important Ste cum fl pacalim. Nu posi pur gi simplu fu, o intrerupse Roberta. El ia dat papuci unet fe i purta copiul in pintece, deci nar fi ficient = Degi Damon Far provoca ca site cagtige, zise Jem sma, Probabil nu e nevoie siti spun asta, Roberta, dar “observat cum se uit la tine fratele meu, nul =A fost foar = Sunt sigura, spus Se opti “De fapt, am discutat despre V Ina impartageyt opina Vili femeia care ti purta copilul lliers, ise Robert trebuie pacilit. Sig al [ui Villiers de a jest Gp cazulacesta.. inseamna ch mi ingel eu, SPU Jems, Nur cunese pe Damon la fel de bine ca inainte Hn Uiitat de mulee ori la Paris, de mult mai multe decit soul meu, dar totusi um frate se poate schimbs cind creste, nu crezi? Pentru ci Roberta nu avea frati, “Dupa cum am spus, tntrebarea esentiala este ct sel atragem pe Villiers intro asemenea manier fr nui poati da inapoi, Nuvi past de scandal. De fapt, cred Ca singurul mod in care sar insura ar fi sf te marigi cu € pur si simplu, dac& infelegi ce vreau si spun. nu indrizni = Jocul dragostet m1 ~Cum aga? intreba Roberta ~ Pai, stim c& nu se va insura din proprie vointa. Este s pentru faptul c& incalea toate regulile decentei si = moralitatii pentru agi atin spuis Damon ce a zis Lady Caroline dup& ce a iesit Ta iveala in legatura cu copilul? Roberta clatina din cap. ~A sustinut cd Villiers se tnsurase cu ea fh secret; un Hide cAsitorie pe Fleet Street. Dar se pare c& certficatul sitorie era fals, pentru c, daca ar fi fost torul real, al ei Lar fi forfat sf recunoasca mariajul Comportamentul list de etc a itor es ni Daci certificatul de cist lei s8 faca ceva in pri Ce pute face In afr dea proves pe Villers ra si asta 0 varianta! Tata ar fi berta se bloca in clipa in care se gindi la cear fi cut taal ei. Ar fi fost ceva violent si sgomotos. femelle sunt mult mai hotirate decit barbatii, Jemma cascind. Cred ci ar trebui si ne ducem la 1e sisi ne gndim la posibilitag ru pot ingelege curn dea scipat din treaba asta, = Roberta Putin fi past Adica? supun ci a scipat pentru ci putin fi pasi de + ce cred cei din societate. Singurul Iucru de care ssh este gah - gi, Roberta, trebuie s4 te gindest se es la asta. Eu nu sunt la fel de obsedata ca Villiers, si si, cind mam miritat cu Beaumont, ma scotea din inti fapeul cA ma sah mai mult decat ma deam Ia el. Sau deca il bagam in seams, Villers va Sha fl. ~Daca a5 fi fost in Locul tatstui at Lady Caroline. ~Ce putea face? Villiers este un spadasin excelent. Aproape totijucitorii de gah sunt aga, Daca e un lucru c scopurile cu o femeie. rie era fals, nar fi trebuit nga astal 1m Ehisa James pe care un jucator de sah fl face cu brio acesta este s stipfneasc& jocul de strategie. * Atunci tw esti arma mea secret, spuse Roberta. Jemma clipi uimits. ~Cred ci ejti o jucatoare de gah mai buna deci Villiers. =Nai auzit cA femeile nu pot juca sah? intre Jemma, care ficuse ochii mari. ~Fratele tu mica spus ¢8 esti maestra. Cu o strates {n coasta, Villiers nu are cum s8 cigtige Jemma parea mult mai treazi ~Este un joc pe cate noi tl numim ,pionul otravit ‘Am putea stl facem pe Villiers s8 te momeascd spre = nnunti falsa, moment in care fu s8 apari cu un certifice real, si aja s8 fie prins. ~Dar cum putem s& ne asiguram c& el va consime eAsttoria cu mine pe baza unui certficat fals? ~Sigur ca nu putem... Dar barbafii sunt repetiti Dac propune o cisitorie in secret, vom sti ce pune la cale. A functionat cu o tantra domnigoara, asa a de ce nvar merge si cu alta? Nu vreau si fiu pesimis Roberta, dar esti sigur’ ci vrei si te marigi cu un as de barbat? Soful meu mi se pare plictisitor, dar mice nu lipsit de onoare. Roberta incuviing’ din cap. ~E doringa inimii mele. ~Atunci hai si plinuim un schimb de certificate & easitorie. Trebuie si asteptim mutarea lui. Inteun de strategie, e mai bine ca la inceput si lagi jocul sie Tueze de la sine decét st recurgi la o tacticd riscantl capitolul 13 ntrun final, balul tsi pierdu din intensitate in ‘menea masurd incit Jemma decise c& puteau merge 5 culcare si sii lase pe cei cativa cheflii ramagi s& int pine singuri venirea zorilor. Roberta se indreptt s camera ei visind cum avea si fie ducesa, Ducesa le sjocul dragostet res) Villers. Comportamentul lui n-o deranja prea tare. im ar fi putut, din moment ce crescuse intro gos- odarie dominata de tatal ei, 2 cArui nebunie, dupa stia prea bine, nu fusese deloc exagerata? Prin comparatie, tertipurile folosite de Villiers pareau un Ti lus o vreme si se pregiteasca de culeare intructt ca- soetsta ei nu ingelese imedat ci nu se putea urca in pat = pudra in par, Poae ar fi fost mai bine s& poarte peru- aga cum facuse Damon. Agadar, dupa ce ficu baie, ari noapte buna menajerei gi trase draperiile grele gi r Zin jurul parului ~ gi avu parte de un goc. Nu era singura In patul et se afla o siluert masculin. Foarte mics asudatd. Statea ghemuit’ ca un piianjen, genul pe el gisegti cind sapi primavara. Parul baiarului avea act aceeasi culoare ca al ratilui stu, ca un coniae mai roniu, dar tot numai bucle. $i sfortia Roberta se ages pe marginea patului si se uitt o me la Teddy. Nu avea vreo atractie spre copii si se ise de mai multe ofi cf instinctele ei materne erat dar de eicute. Niciodata nu simfise nevoia sa faca mult decat si le vorbeasca dragnstos copiilor de pe sie cand acestia erau adusi si fie strutayi. Acum nu ti ea nici macar sti vorbeasca dragistos, Era foarte obosit iar in pacul ei se afla un barbae transpirae si care sforaia. Of, Intinse maia gi ta cordonul cloporelului. Camerista aparu imediat. Il cauta pe copilul asta prin toath casa, zis ea, Ina ea Sa e foarte ingrijorat! ~Pai, spunei si vind sil ia, zise Roberta, care nu sisi se arate mai encuziasmatd Un minut mai téreiu, Damon aparu, Chipul lui ist cluse farmecul relaxat de mai devreme; abia se uit sea, iar Roberta observa acest lucru cu o usoard iritare. spate, dar apoi sari gi injura. La dracu’, unde ne pornira in acea directie. Roberta isi facu de lucru as is, Roberta? zind cosul de picnic sub un copac in timp ce domnul § _ ~Intrun cémp de flori de piciorul-cocopului, Scaune a en —Am fost pe multe cimpii, spuse Damon, dar aceasta sjutt pe Roberta si se scoale. Apo‘ rdiea micuyal wy dada eu piciorul in ceva de dedesubt. raspunse el, Ai pus covorasul p use Damon gi se uit Pana cand o: Roberta descoperise ef un covoras Intins pe un teren denivelac nu era delo confortabil. Se agezar’ cu tofii, cu exceptia lui Tedd care dansi in jurul lor cao libelula neastimparat Damon goli paharul cu vin cu un aer usor disperat ~A fi pirinte e obositor, spuse el. 9 minunach balegi. De fay 1 cimpul e plin de ele. Asta pentru ci nu ai destule ajutoare. Nu vrei s© W§)Cresi cd o si ne tresim cu un taur aici? cautio dadaca? TPeste o fund sau dowd, cind iarba va creste destul ~Biroul de registraturd trimite maine una noua, ri mult. © simi sacrific manusile, ceea ce 0 sii dea punse el. Nu trebuie decit sa supravietuiesc asta agit [ui Martins, dar ce pot face? Date mai in spa Roberta se uit Is el i nu igi putu revine un zimbex = Roberta Parul lui era chufulit, 4 avea maneca uda pana la «sh minute mai tarziu, balegile incepura st zboare Gupa ce scosese mana lul Teddy din eau, El il turn - Inet un pahar ct vin, de parca acesta era un elixir “Vet daca pot arunca una gi in ru, sugert Robert. siti, Domaul Cunningham iy passe local incom clipocea in lumina soarelu, metri fortabil si il rotea pe Teddy intrun cere pint cing | Sent’. Damon igi duse mana spre spate si arunch cena ip ; : Aceasta ateriza pe mal, Roberta pistrd o ticere Crea cotemningham nar wea st cesci PAMMMMMETor arunca mal bine deatst, bomblat Damon Se re na ea oa so pao vi ajuta sisi scoati haina frumoasi. Era grifa- ce stacojie care marginea manecile nyete mari, bufante. Pantalonii era st el staco- are strami, Urma vest, iar el rimase doar in oni si 0 camaga de panzi atic de subyire, tnett atu observa muschii in timp ce ef arunca ined 0 Siescs de balega ~ care cizu inst la o jumarare de metru | ~Gentlemenii obisnuiesc si invite femeile in dormi- ru a ajuta si se imbrace, aga cum fac doamne bi ea curioast ring si si coboare in noroiul de pe mal? intre Roberta. Il poate invaga pe Teddy sa inoate, iar noi tem si rimiinem in acest loc extrem de inconfortabi Six asteptim si se intoarea, si astfel voi fi scurta de s vedea un cocose. Damon se uit8 uimie la ea, apoi siti in picioare. Ransom! sigh el ° , Roberta tocmai ii golea paharul cand Cunninghase si Teddy plecara spre crang. =Noo st'se inece, nul rise Damon, dar nu pairea fos te ingrijorat. © putin probabil. De unde a tavaat dom ‘unningham si se poarte cu copii? 2 Eloisa James El clatina din cap. ~Tintesc spre raja aceea, Roberta bucuros: Am nimerito! ate daca nu sar fi scufundat inainte. Apoi adaugi drept rispuns la gestul luis Nu, no sit daw o balegs, = Nag cere asa ceva de Ia o lady cuviincioast, dar ce minunat la tine, Roberta, ci nu esti o lady tipi. ~Nu cred ci ¢ un compliment. =Doar pentru ci habar nai cat de plictisitoare po fidoamnele. In primul rand, ele nu au nici un strop 4 competitivitate. $i fi dai seama cat de plictisitor mi s pirut acest Iueru din moment ce am crescut ca al Jemme. jemma nu e competitiva? El rive ~Jemma este cea mai bund sahista din Anglia si dis Franga si foarte probabil mai buna decat togi barbat La batut pe Philidor, iar ele cel mai bun din Franga, ~Cine e cel mai bun din Anglia? Elo privi uimit. =Nu sti? Ea clatina din cap. fubitul tau, n ‘ui sid spun ri barul de care am legat barca =Nu. =Nu esti foarte incurajatoare, se plinse el, apoi lasa pe spate cét putu si azvarli cu puter. Balega ateriza la distanra de sinta = Incere gi eu, spuse ea. El rimase cu gura ciscata Era clar c& avea nevoie de o balegs cu o forma core 18, Trebuia si fie ca un disc, nu rotunda, precum aruncate de Damon; bulgarii igi pierdeau forma in si se fiiceau praf. Intrun final, ea gisi bucata potriviti rosti in gind o scuzi pentru manusile lila, frumoase ale Jemmei, isi ridici mana la piept si aruncd di Si apoi s el cu savoare. Villiers. Cred cd n- fel inca. Acum, crezi ca putea nime JJocul dragostet 13 w efect, ct de tare puru. Acesta nu lov garusul, dar 2 mai departe dect proiecilele lui Damon im dracu’ ai siues8 fac asta? intreba el cu nedu- rite, fapt ceo lncinta pe Roberta ~O fisora ta cea mal buna sahistd din doua gai, spu- $i tsi dadu jos manusile murdare, dar eu pretind de cea mai bund aruncatoare de bale al thu. Deci unde teai antrenat, Lady Roberta? =Nu mam antrenat, spuse ca i ranji spre el Este abilitatea dea lava din greelilecelor de dina -Nired ata, ela Damon gl glo baled tn Desigur, cind incerea metoda aruncarii cu efect, ea tecu de sllpul de sustiner ~Torusi, tu al reusit prima, spuse el E corectitudine, Cred cd sa ragul, Ce ie? __~AG sie of mergem in padure s& vedem cum tnoata dand dovada iberat locul ca sa punem Na vrei sa te colanesti cu mine la umbra gi si exer sruturile? Tias putea recita versuri gi teas ademe ~Am auzit destule versuri la viaga mea, spuse ea ~A, dar ast e.. un alt gen .. cur scuzele de rigoare fata de tatal i cu mine gi cars. .Vei fi 8 flu... pas -Nu vreau si fiu dragostea ta, spuse Roberta Sicotind. =Ai putea incerca, o euprine det ntitoae, dar." Incerci si ma seduci? igur ca da, raspunse el si se apleca so ating’ cu lie si, pant si se dermeticeasca ea, de ‘un mar bitrin. Gura lui era us Eloisa James Jocul dragostet 5 = Mirosi pusin a balega, zise ea. rei si ma seduci?intreba el, Pentru cd, la naib, Pot spune acelag lucru despre tine . esti mai aproape de reusité dectt a ajuns vreo =No face. Prefer 83 ma imagine: parfumats. Sie numai bunt de maritat. ~Eu prefer si mi te imagine: goala, spuse el, cu vooss WJ =Nu, spuse ea fi didu mainile lao parte. El nu avea dogr un murmur pe fundalul ciripitului pasarilor. motiv sf para aga gocat de gindul cf ea putea fi il Issa so sirute. De ce nu? Era o haimana, dar © 4) escitoare, Sti ci nu. companie tare placuta. Se relaxa linga el si tl lass 3 indrepta de spate ise strecoare in gura, 84 Inceapa un joc cei ftcu inim ru ch esti indragostitd de Villiers, nu? s tresalte. El avea ptrul legat Ia spate, aga cea tase alte motive, tispunse ea sly netesirochia, funda pana cind matasea cazu tn palmele ei, asa ea in continuare pugin uimit. fleuse eu o seara tnainte Daca nai fi fost indragostita, ai fi vrut sa_ma El siruta cu intensitate, pe nerisuflate, si cu g lipitt-de a ei, o invada si apoi se retrayea, Buzele rau fierbingi si minunat de pline. Ea o linse pe cea jos, iar el scoase un sunet slab, ea un geamat estomp. Tse piru atit de ciudat, incit se retrase gi se uit Dar fu.o deen proasa cei obser et Damon sigi fi lepidat purtarea prietenoasa. Se aplecd spre gh epoca Tacit ea Tine fark suflare lo druid oblema ¢ ci... ma rog, o s8 te indragostesti gi tu buna si, Damon, si atunei os8 ingelegi ce vreau s8 de aptsat, incit genunchii ei se inmuiard. O lipise de : i Se a eee ei ee nar care forred tae abe, Esti foarte chipes i foarte dragur, amuzant si aga a erupulu! ut. departe. Doar ci nu pentru mine. i wa; Copacnl tata aré pl ragut si amuzant? intreba el sisi trecu mana prin SNaimt tapings so

You might also like