ios 9114060 ia SR 1343-1 STANDARD ROMAN Junie 2006 Alimentari cu apa Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane gi rurale Water supplies Calculation of drinking water supply quantities in urban and rural sites Alimentation en eau Determination des quantités d'eau potable pour localités urbaine et rurale. APROBARE ‘Aprobat de Directorul General al ASRO la iunio. 2006 Inlocuieste SR 1343-1:1995 CORESPONDENTA [La data aprobarii prezentului standard nu exist nici_un standard international sau european care sa se refere la acelagi subiect On the date of this standard approval, there is no International or european standard dealing the same subject, A la date d'approbation de la présente narme il n’existe pas de Norme. Intemationale ou europgenne traitant du meme sujet ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO), Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel: 440 21 316 32 98, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standarcizare: Tel +4021 310 17 30, +4021 310 43 08, +4021 312.47 44, Fax: 44021 315 5870 Directia Pubicati- Serv. Vanzéii/Abonamente: Tel-+40 21 316 77 25, Fax +4021 317 25 14:+40 21 312 94 88 Serviciul Redactie-Marketing, Orepturi de Autor + 40 21 316.99.74 GASRO— Reproducerea sau ulilizarea integrala sau partiala a prezentului standard in orice publicati gi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc } este interzis’ dacd nu exist’ acordul scris al ASRO Ref SR 1343-1:2006 Editia 8Preambul Prezentul standard reprezinta revizuirea SR 1343-1:1995 pe care-| inlocuieste, Standardul a fost elaborat intial in anul 1950 gi revizuit in 1991 gi 1955,1958, 1954, 1966, 197, 1991 1995, Revizuirea standardulul a fost necesara Intrucat in Comunitatea European consumurile specitice medii sunt mult mai reduse decat in SR 13431,1995; de asemenea s-a apreciat ca valoarea cantitatilor de ap necesare ulizatorior publici se impune sa fie efectuata independent de consumul gospodéiresc.SR 1343-1:2006 Cuprins 1 Obiect gi domeniu de aplicare. 2 Referinje normative 3. Termeni si defini 4 Necesarul si cerinta de apa 4.1 Elemente componente ale neceserului de apa 42. Dobite caracteristice ale necesarului de apa 43. Elemente pentru caleulul necesarului de apa 43.1 Debit specific de apa pentru nevoi gospadaresti (q,) 432 Debit specific de apa pentru nevoi publice (ap) 433 Necesarul de ap’ pentvu utlizatori care nu solcité apa potabila 4.4. Nevoi propri ale obiectelor sistemului de alimentare cu apa 5 Cosficientiide variajie zlnica gi orard ai necesarului de apa 5.1 Cooficientul de variatie zilnic’ (K,) 5.2. Coeficientul de variatie orara (K,) 6 Calculul necesarului de apa pentru combaterea incendiulul 7 Debite de dimensionare si verficare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa 8 _Asiguarea debitelor in dezvoltarea localtailor Anexa 1 (informativa) Anexa 2 (informativa) Bibliogratie. Pagina BABOCOO@VATARRENNN 178 189SR 1343-1:2008 4 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul standard elaboreaza principille pe baza carore sa se poata determina cantitatile de apa care lrebuie asigurate de sistemul de alimentare cu apa potabilé a unei localitali, precum si debitele de dimensionare a sistemului de alimentare cu apa in regim de functionare continua, In acceptiunea prezentului standard consumatorii de apa care pot inlocui apa potabila cu apa de calitate nepotabila (industriala) penttu satisfacerea unor nevoi pot si este recomandabil sa 0 efectueze in scopul economisirit resurselor 51 reducer solictari sistemului de alimentare cu apa 2 Referinte normative Acest standard contine, prin referinfe datate sau nedatate, prevederi din alte publicatii Aceste referinte normative sunt citate in cuprinsul textului, iar publicalile sunt enumerate mai jos. Pentru referintele datate, modificarile sau revizuinie ulterioare ale oricareia dintre aceste publicalii se aplic& acestui standard numai cand sunt incorporate in acesta prin amendament sau revizuire. Pentru referintele nedatate, se aplicé ulima edilie a publicafiei la care se face referire (inclusiv amendamentelele). STAS 1343/2.89, Alimentani cu apa. Determinarea cantitajilor de apa de alimentare pentru unitat! industiale STAS 1478-90, Instalalii sanitare, Alimentarea cu apa la construct civile si industriale, Prescrpti fundamentale de proiectare ‘SR EN 805.2000, Aliment&ri cu ap’. Condit pentru sistemele gi componentele exterioare cladirilor SR EN 1508:2000, Alimentéri cu apa. Conditii pentru sistemele si componeniele pentru inmagazinarea apei SR 10898:2005, Alimentari cu apa gi canalizar. Terminologie. 3 Termeni si definiti Pentru utilizarea prezentului standard roman se aplica termenii si definfile din SR EN 605.2000, SR EN 1508:2000, SR 10898:2006, precum si urmatoarele 3.1. Sistem de alimentare cu apa ‘Ansamblu de constructii specifice, instalatii gi masuri constructive cu ajutorul c&rora se asigura apa polabild la toaia sau la cea mai mare parte din populatia locaitaii In ansamblul sau, sisternul asigura Captarea apei dint-o surs’ natural, tratarea la caltatea ceruta de consumator conform prescriptilor legale in vigoare, transportul, Inmagazinarea si distribuirea la utlizatod in cantitatea, de calitatea gi la presiunea normaia de folosie 3.2. Utilizatori Consumator fizici de apa (locuitor in case, elevi in gcol, paturi de spital, functionan in administrate locuri de hotel, §.2.) sau unitati specifice de productie pentru care se foloseste apa potabild ona pine, hl de suc Imbuteliat,tond produse lactate, etc) ‘Scheme generala a unui sistem de alimentare cu apa centvalizat este prozentata in figura 1SR 1343-1:2006 c SP, A e st ‘Cen ( SP) SP, (oN ‘Sisteme de masura a cantitatilor de apa oO aa) 3 Figura 1 — Schema generala a sistemului de alimentare cu apa a unei localitati Legenda: C- captare; construciile si lucraile prin care se preleveaza controlat apa dintr-o surs& natural SP, = stati de pompare, asigura conaitile hidrodinamice pentru transportul apei Intre obiectele scheme’ in cazurile in care acesta nu se poate asigura gravitational ST - stalie de tratare (uzin8 de apa), asiguré corectarea cali ape’ sursei pand la calitatea ceruté de uilizator, R — constructii de inmagazinare; inmagazineaz apa pentru: asigurarea apei in perioada avarilor sistemului in amonte de R, volumul rezervei intangible de combatere a incendiulut, asigura compensarea cantitabior de apa intre alimentare R i consumul din R. A~ aducliune; asigura transportul apei de la captare la rezervoare, RD — reiea de distributie; transporia apa de la rezeivoate la brangamentul fiecarui consumator in canttatea gi la calitatea cerute de utiizator = sistem de masur& continua a volumelor de apa, astfel incat s8 se posta controla permanent Dalanta cantitiilor de apa in sistem. 4 Necesar si cerinta de apa Necesarul de api reprezinta suma cantitétilor de ap& livrate loco brangament tuturor beneficiarloriutiizatoritor. Cerinta de ap este cantitalea de apa care trebuie prelevata dintr-o sursé pentru satisfacerea necesarului (nevoilor) rationat de apa ale unui beneficiar/utilizator. CHK RL DIN, EN, ENA ANG) a) incre C este cerinja de apa; Ny este necesarul de apa pentru consumul gaspodsirese, N, — este necesarul de apa pentru consumul public, Nioee este necesarul de apa pentru agenti economic Ne este necesarul de apa pentru refacerea rezervel de incendiu 3SR 1343-1:2006 k, este coeficientul care reprezint’ suplimentarea cantitatilor de apa pentru acoperirea pierderior de apa in obiectele sistemului de alimentare cu apa pana la brangamentele vtlizatorlor, Ks _ este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare ‘cu apa :in uzina de apa, spalare rezervoare, spalare relea distribute, ¢.2 4.1 Elemente componente ale necesarului de apa Necesarul de apa potabilé pentru localitéti cuprinde total sau partial urmatoarele categori de apé: a) apa pentru nevoi gospodérresti: baut, preparare hrand, spalatul corpului, spalatul rufelor si vaselor. curdtenia locuinfei, uliizarea WC-ului precum si pentru animale de pe langa gospodérile propni ale locuitoritor, b} apa pentru nevoi publice: unitati de invatémant de toate gradele, crese, spitale, policlinici, bai publice, cantine, cémine, hotelun, restaurante, magazine, cofet&rii, unitati pentru prepararea locala a bauturilor récoritoare, fanténi de baut apa) ©) apa pentru nevot gospodaresti in unitati industriale daca acestea au asiguraa apa potabila din sistemul centralizat de alimentare cu apa, 4) apa potabilé pentru alle folosinte care nu pot fi asigurate de sisteme independente. In aceasté categorie intr siropitul_ strazilor, spalatul pietelor si strBzilor, stropitul spatilor verzi, spalarealdesiundarea relelei de canalizare. Pentru toate aceste folosinte este recomandabil SB nu se utilzeze apa potabilé din sistem gi s& se foloseasca surse alternative de apa netratata (apa decantata din rau, apa din lacuri, apa subterana din stratul freatic): 2) apa pentru nevoile propri sistemului de alimentare cu apa: prepararea solutilor de roactiv spalarea filtrelor, spalarea aductiunilor, spalarea conductelor retelelor de distributie gi spalarea rezervoarelor, ) necesar de apa pentru acoperirea pierderilor inevitabile in sistemul de distributie datorate avarillor si imperfectiunilor de execute: g) necesar de apa pentru combaterea incendiului ia sitvatile in care refeaua de distributia apei potabile asigura gi cantitatile de apa pentru combaterea incendiului 4.2. Debite caracteristice ale necesarului de apa Exist variati orare, zilnice, saptamanale si anuale in utilizarea apei, pentru a fine seama de aceasta se utllizeazd vimatoarele debite caracteristice: debit mediu zilni decursul unui aa, _ Nolan 1 [Exo «0 a notat Q., mes acesta reprezintd media volumelor de apa utilzate zilnic in mri 365 10004 ~ debit zilnic maxim, notat Qy mg: acesta reprezinté volumul de apa utlizat in ziua cu consum maxim in decursul unui an, in mizi oe ENO ati) K.0| (3) ~ debit orar maxim, notat Quur maxi fprezinta valoarea maxim a consumului orar din ziva (zilele) de consum maxi, in m*ZhSR 1343-1:2006 TNO) K OK (4) to One = Topo" 34 in care: Nii] este numarul de utlizator: este debit specific: cantitatea medie ziinic’ de ap& necesara unui consumator, in Vconsumator $i zi Kail) este coeficient de veriafie zilnicd; se exprima sub forma abaterii valorii consumului zilnic fata de medie, adimensional: Ke) Qs raad Qs alld ‘) Kai) este coeficient de variatie orars; se exprima sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fat’ de medie in zilele de consum maxim, adimensional Kodi) = Qari)! Or mes) 6) Qo: mei Qin 24 ” In relatile (2), (3), (4) indict din sume au semnnificatia se referd la categoria de necesar de apa (nevol gospodérest, publice): |. Se refer’ la tipul de consumator gi debitul specific pe tip de consumator. 4.3. Elemente pentru calculul necesarului de apa 4.3.1 Debit specific de apa pentru nevoi gospodaresti (4) Valorile debitului specific de apa pentru nevoi gospodaresti (q,) pot fi adoptate dup& datele din tabelul 1, in cazurile c&nd nu pot fijustificate alte valori obtinule prin studii special destinate, Tabolul 1 Nr] Zono sau Tocaliay dierenfiate tn Tunctio de gradu de dotare cu] agi ray zonei_| instalatil de apa rece, calda sl canalizare worn, 21 1” [Zone in care, apa se dtbue pin cgmete aesale pe Sv@2178@ | 5 | + sor 00 Zone in care apa se disiribuie prin cigmele amplasate in curli 8) 50 ey | 4 401 80 canalizare " oe 3} Zone cu gospodiirl avand instalati interioare de apa rece, calda gi canalizare, cu preparare individuala a apei calde 4 | Zone cu apartamente in blocuri cu instalalii de apa canalizare, cu preparare centralizata a apei calde 100.120 | 1.30/1.40 2, cad’ $I! 460.180 | 4.20/1.35 NOTA 1 ~ Velotle orientative pentru qy() pot fi marte functe de: mérimea zonei Sau centrului populat, densitatea populate’ (loc/ha) si tioul de loouint; zona geagratica precizalé prin mite de altudine. clin, valon ale precipitalior anvale; = staturul losaltati: urban, rural, slafiune balneo-climaterica, Breda de cenfort al locuintelor apartamente in biocuni cu central& proprio sau asigurarea calduri $1 apei Calle centralizat, case individuale stanciard in mediul urban gusau rural, vile in cartiere rezidentile! bicelurte ulizatonlor din zona refer toare la uiizarea apei. Mériea se opercaz’ de proiectant $1 aporalor pe baz unos studli special, valocia propuse trebuie aprobate de cconsilile locale NOTA 2 - Pentru Keli) valorle de deasupra liniei sunt incicate pentru loceiitatile avand clima continental temperata, iar valonile de sub linie pentru locaitatile avand cima continental excesiva. Defines cline: se, face pe bbaze numarulu anual de zie de vara (0) ca medie muttianuala, cu temperatura maxima masuralé 'C225 °,astfel Nv Se consider’ sisteme provizotl in masura realizéri unui sistem de canalizare se vor adopta valorile din zona 3SR 1343-1:2006 $80 clima continental temperata n> 80 clima continental excess, NOTA 3 ~ In Anexa 1 la prezertul standard se indica valor orientative din sursele INNA (International Water Associalicn), AGHTM (Asotiatia Genorala 2 Higionistilor de Tehnica Municipala) Franta, 9! alte suse 43.2 Debit specific de apa pentru nevoi publice (4) Necesarul de apa pentru consumatori publici din localititi sau zone ale acestora se calculeaza anaiitic prin insumarea cantitatilor de apa necesare fiecarul utiizator. Valorile orientative ale debitelor medii specifice se adopta conform tabelului 2 Tabelul 2 Debite Nett Categorie de consum Unitate vunitatez Domeniu de variatie 7 | Aeropor Calaior 7.15 Bar Client 5.20 Angajat 40-60 3 | Birour Angajat 30... 60 4 | Cafe-bar Consumator 15... 30 Angajat 30.45 5 | Camping Persoana 10. 190 6 | Casa de odinna Rezident 200 ... 400 7 | Casute (de oaitina) Persoana 80... 110 8 | Centru comercial Angajat 25.60 Loc parcare 5.75 Clubusi Utilizator 250... 300 Angajat 40.60 40 | Complex comercial Toalete 1500... 2000 (mall, depozit) Angajat 30.45 11. | Cladice dormitoare comune Persoand 75... 100 12. | Hotel Client 180... 250 Angejat 28... 60 13 | Hotel (statiune) Persoand 180... 250 14 | Inchisoare Detinut 300... 600 Angajat 20... 40 18 | Magazin (mic) Consumator 5.10 Angajat 30.45 16 | Mote = cu bucdita Loc 300... 600 - fara bucditarie Loe 200... 600 17 | Pensiune Persoana 200... 300 18. | Piscina Consumator 15... 30 Angajat 30.45 19° | Restaurant Masa 7.15 20. | Restaurant cu autoservire ‘Consumator 5.10 ‘Angajat 30.45 21 | Sala de mese Masa servits 20.40 22 | Scoala cu internat si cantina Elev 200. 400 23. | Scoala fara internat cu bufet, sala de sport gi duguri Elev 50... 80 numa cu bufet Elev 40.60 = f4r& bufet gi sald de sport Elev 20.30 24 | Service auto Vehicul 25. 50 Angajat 36.60 28 | Spatatorie (haine) Magina 2000. 2500 26 | Spital Pat 400 .. 600 Angajat 20.40 27 | Tabara de zi fard masa) Persoana 40.60 “eontinua®SR 1343-1:2006 “continuare* 28 | Teatru Scaun 5.10 29. | Teresd Scaun 50.75 30 | Teren de tabara: Persoana 75... 100 31_| Zond de interes turistic Vizitator 1530 NOTA 1 — Valorie orentatve din tabelul 2 teouie adoptateiudnd in considerate zona de ampiasare a categorie! de consum Slatutu zone urban, rural, stabune, zane orale sau montane: Categoria de servciasiquate cin pune: de vedere calta ‘ob caiun utizator de apd in zona de amolasare 4.3.2.4 Centitdtle de apa se determina conform relate: a) Debit mediu zilnic Volan ig Qa wut = DNa ay) 8) 1000 4 incare Qunes este debitul mediu zilnic, in mi; Ny este numa ce unitafi de o anumits categorie public’: Gp este debitul specie, n dm“iunitate 2 ) Coeficienti de variate zihica se determina pentru fiecare utlizator in functie de abaterile de desfagurare a aclvitali fala de medie, acestia pot fi adoptat ca avand valor similare zonelor de locuit unde se afl amplasat utiizatorul public (a se vedea tabelul 1). Debitul maxim zilnic pentru utiizatori public: se calculeaza similar relatel (3). ©) Coaticienti de variatie orara se determina pentru fiecare utilizator de apa pe baza programelor de functionare in zilele in care se realizeaza consumul zilnic maxim. Pentru ansamblul zonei sau localititii se stabilegte pentru necesarul de apa public un coeficient de variatie oraré ca medie ponderata a coeficientului de variate orard al fiecérei categorl de utlizat (9) in care Koy, este coeficientul de variatie orara pentru 0 categorie de consum: T,, este timpul zilnic de functionare a fiecarei categoni de consum, in h. Debitul maxim orar se calculeaza similar cu relatia (4). 4) In analiza dezvoltarit in perspectv’ a sistemlui de alimentare cu ap se va lua in consideratie Teducerea consumunilor specifice publice (= 10% in 20 ani) odata cu cresterea gradului de dotare $i fiabsitati instalatilor. 4.3.3 Necesar de apa pentru utilizatori care nu solicité apa potabila Asigurarea necesarului de apa prin inlocuirea (substituirea) apei potabile trebuie sa se realizeze independent de necesarul de apa destinat consumului uman, prin utiizarea ~apel decantate din statia de tratare; apa din lacuri de acumulare in apropierea focaliti 7SR 1343-1:2006 apa din surse subterane nepotabile din intravilan. Asigurarea acestui necesar de apa trebuie sa se realizeze prin retele independente. in situatii speciale (stabilite de proiectant si de operatorul de ap cul aprobarea Consilului Local) se poate utiliza apa din reteaua de distributie @ apei destinat& consumului uman, 4.3.3.4 Necesarul de apa pentiu stiopit spatii verzi (q,) se calculeezé analitic considerénd 0 norma specific q:\= 1.5 ~2.5 lin’, zi, diferentierea se realizeaza in functie de: ~clima localitii (zone); altitudine, zona geogratica, grad de dotare, destinatie spatii verzi 4.3.3.2 Necesarul de apa pentru stropit strdzi, splat piofe, intretinere a zonelor urbane de interes general se calculeaza analitic pe baza unei norme specitice de (1.5. 5) om, zi se la in consideratie la adoptarea valorii normei specifice gradul de ocupare si utiizare al suprafejelor intretinute, ca si densitatea populatie’ gi parametrii ecologici si demografici ai zonet, pentru centre comerciale, piete se poate aclopta o norma de necesar specific de (1 ..1.5) bin’, zi 4.3.3.3 Necesarul de apa pentru intetinerea refelei de canalizare (q,) se calculeaza analtc functie de ~ schema si sistemul refelei de canalizare: — numBrul de cémine de spalare gi lungimea tronsoanelor pe care nu sunt asigurate vitezele de autocurdtare: - _ starea refelei de canalizare. Stabilirea necesarului de apa se efectuazd de catre proiectant impreund cu operatorul retelei ecesarul de apa trebvie asigurat din surse independent de sistemul de alimentare cu apa destinet consumulyi uman, 4.3.3.4 Necesarul de apa tehnologicé pentru industrie (q) se calculeaz8 analitc in conformitate cu norma tehnologicé si capacitatea de lucru a fiecaei unital. Necesarul de apa asigurat din refeaua de 298 potabilé pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului se calculeaza similar necesarului de apa poiabilé pentru nevoi publice. Acesta se calculeazd conform tabolelor 1 gi2 din STAS 1478-90, 4.4 Nevoi proprii ale obiectelor sistemului de alimentare cu apa Se calculeaza analilic pe baza urmatoareior elemente: a) tehnologie si componentele stafiel de tratare, pierderile telinologice admisibile in stata de tratare nu trebuie s8 depageasca 6% din cantitatea de apa produsa. In situatille in care se asigura recircularea supernatantului din apele de la curdtarea decantoarelor gi spalarea filtrelor, pierderile tehnologice pot fi reduse pana la 3%, pentru spa sublerana sporul trebuie prevazut de la caz la caz’ b) necesarul de apa pentru curatirea periodic’ a retelei de distributie se stabileste pe baze unui plan operativ de curalire @ tronsoanelor relelel, aceasta depinde de materialul conductelor, calitalea apei gi afinitatea materialelor de a forma biofilm; cantitatile de apa utlizate nu depagesc 1...2 %o din volumul de apa distribu ) nacesar de apa pentru spalarea gi curatirea rezervoarelor sistemului, odata, de doua ori pe an. fiecare cuva din rezervoarele sistemulut va fi golits. splata gi dezinfectala; cantitatile de apa necesare pentru spalarea rezervoarelor nu depagesc 0.4...0,5% din volumele de apa consumate anval.SR 1343-1:2006 4.4.1 Pierderile de apa tehnic admisibile in reteaua de distributie trebuie tratate ca un necesar de apa. La relelele de distrioutie noi (sub 5 ani) se apreciaza c& pierderile nu vor fi mai mari de 15% din volumul de apa distributs (K, = 1,15); acestea pot apare din execute necorespunzatoare, varia zilnice de presiune, materiale Gu defectiuni La retelele de distrbutie existente, la care se efectueaza retehnologizér si/sau extinderi, pierderile pot fi pana la 35% (K, = 1,95). Procente mai mari de 36% ale pierderilor de apa sunt considerate normale giimpun adoptarea unor mésuri corespunzatoaro. 5 Coeficienti de variatie zilnica si orara ai necesarului de apa 5.1 Coefici int de variatie zilnica (Kx) Coeficientul de variaie zinic’ (Ky) se stabileste pentru flecare tip de consum. in tebelul 1 sunt prezentate valonie orentative ale coeficientului de variatie zilnicd pe zone sau localitati, functio de gradul de dotare cu instalafitehnico-sanitare. in general coeficientul de variate zilnica scade cu marimea localitati (zonei) si cu cresterea gradului de dotare 5.2 Coeficient de variatie orara (K3) Coeficientul de variatie orard (K,) se stabileste pentru fiecare tip de nacesar de ap8. Cénd nu sunt stabilte alte valor justificate prin studi, pot fiadoptate valorite din tabelul 3 Tabelul 3 Numar total de Tocuitor al localtajizonel ca de presiune considerate e 10.000 75.000 40. 130 4,25 NOTA 1 — In cazul in care distibuirea apei nu se face continuy (situate anoimala) ci cupa un program de {urnizare propriv, cosficientul Ky poate fi marit pe baza do caleule justifative. Alimentarea discontinua cu apa trebure Insa considerala ca provizorie. NOTA 2 ~ Peniry vatori intermediare ale numarului de locuitori costicientul Ko se calculeaza prin interpolare data cu reducerea numarului de locuitor cregte valoarea coeficientului de variatie orara (valoare maxims 5.0) NOTA 3 ~ Gosfictentul se determina {unctie de numarul de locuitor (N) din fiecare zona de presiure a refelel debitole maxime rezultate find insumale corespunzaitor. NOTA 4~ Pentru retelele mari de distributie, care deservese peste 100,000 de locuitori este recomandabil sa se foloseasca un coeficient de variaie orara proportional cu aumarul de utiizaton prevazut in aval de sectiunea caleulata NOTA 5 — in anexa 2 Ia prezentul standard sunt prexentate pe bazé de masura dupa [1] vatalite consumulul orar Intr-o 21 de lucru [t> 18°C) pentru sate, orage mici, medi gi man, Se observa variatia coaficientului de variate orara de fa 2,88 pentru sate pana la 1/368 peniru orage man, In aceeagi anexa se indeca o relatie empirica elaboraté pe baze stalistice pentru stabliea debitului maxim zinic (implicit a coeficientulul global de variate zinic3) in functie de numacul de focuitort 6 Calculul necesarului de apa pentru combaterea incendiului ‘Atunci cand se realizeazd un sistem de alimentare cu apa trebuie prevazute constructii gi instalatil care sd asigure cantitatite de apa pentru stingerea incendiuiui. 9SR 1343-1:2008 Stingerea incendillor se poate face cu ajutorul apei prin hidrantiinteriori montati in cl&i gi hidranti exteriori montati pe reteaua de distrbutie; pentru clade: speciale (teatra, biblicteci) sau industri sunt prevazute sisteme speciale de stingere (sprinciere, drencere) conform reglementainlor tehnice in vigoare. ‘Apa penteu hidrantii interion trebuie 38 iba aceeagi calitate cu cea distribuits. Pentru hidranti exterior, do regula se foloseste apa din roleaua de distribute a apei potabile. In cazuri speciale pentru combaterea incendiului din exterior se poate fotos! si até caltate de apa prin mijcace independente (masinifcisterne propri, rezerve de apa, retele separate); aceasta situatie comporta existenta unei retele de apa special destinaté acestui scop. Numérul de incendii teoretic simultane se adopt functie de marimea Jocalitéfi dupa valorile gin tabotul 4 Debitul pentru combaterea incendiuki cu ajutorul hidrantilor interior Q, (numraljeturtor si tiputile de construct care sunt echipate cu hidranti terion) precum si debitu! pentru instalatile speciale (Q..) se adopt conform STAS 1478-90, ( Tabelul 4 WumarTooullenior din | Numar de Tacondi GeWsT localitate N=EN) | Simultane*"n" | "Gigdirieu(..aynivelu | Cladiri cu poste 4 niveluri 5000 i 7 5 : 10 5001... 10000 1 10 4s —| 10001...25000 2 10 15 25004...50000 Pete 7 20 26 50001... 100000 2 4 25 a 35 400007..200000 2 30 [40 | = 300000 3 eee SECC: '300001...400000 3 - 7 | -400001...500000 73 a a 80 : 104.6000 3 a 85 ey 600004". 7000 3 eee | "700001...800000_ st Hs 95 '80000%...1000000 3 = 100 NOTA 1 — Vaionle prezentate in tabelul 4 se aplica gi in cazul cartiorelar izolate, separate ée centrul populat printr-o zona nacensieuita, in acast caz IN() reprezintd numnarul de locuitor pentru hecare carter, NOTA 2 ~ Debitul pentru incendiu exterior, Qe i numarul de incendi simultane, a, pentru centvele populate cu peste un milion de locuitori so determing pe baza de studi speciale NOTA 3 - Locatzarea incendilar simultane, in perimetrul luat in calcul la dimensionarea retelelor de distribute se face astfel incat un incendiu ~ teoretic ~ $8 revind unoi suprafete locuite de cei mull 10000 locuiton. NOTA 4 ~ In cazul refelelor cu zone de presiune, se analzeaza varianta in care fiecare zona functioneaz® independent in caz de incendiv, se vor adoata debitele cele mai mari rezultate din analiza variantelor, Numarui de incendie calcules2a insa pentu toata localtatea. Se va tine seama de NOTA 1 gi NOTA 3. NOTA 5 - Pent locallatj sub 5000 locuitori se va respecta $i Reglamentarea GP 106-04, Anexa IV-2, aprobat cde MTCT 15/02/2008 si publcaté in Monitorul Oficial Partea I nr 338bis din 21/04!2005 In cazul in care nu se dispune de studi speciale, debitul hidrantilor exteriori (Q,) se poate adopta dupa valovile prezentate in tabelul 4. Timpul teoretic de functionare al hidrantilor interiori se determina conform 3.2.3.4 din STAS 1478-90. Durata teoretica de functionare a hidrantilor exteriori este T, = 3h. In cazul c€nd in/sau langa localitate exista societati comerciale gi acestea se alimenteaza din aceeasi relea publica, aumarul de incendil teoretic simultane se poate adopta dupa valoriie prezentate in Se imalage: care necesita combaterea de la exterior. 10SR 1343-1:2006 tabelul 5, daca nu se justifica alte valori, Debitul de incendiu pentru societal} (intreprinderi) trebuie adoptat functie de pericolul pe care ll reprezintd industria, conform STAS 1343/2-88 31 STAS 1476-60 sau precizaiilor specialistului procesului tehnologic. Tabelul § Numar do Suprafaja” | Numarde incandil simultane | Mod de considorare a _incendillor locuitori din | teritoriuly simultane localitate | introprinderilor, $ () wy ha} Ta localitate sau zona industialé, wand <10000 <150 1 in considerare debitul de incendiu cel mai mare Unul in ccalitate gi unul in zona 40001...2500 SiBbI 7 industialé sau ambele in localitate 0 luand in considerara suma_valorior /iaaaes je eet maxime Unul in tocalitate si unul in zona | industriala, ambele in localitate sau <25000 2180 é ambele in zona industriala, luand in considerare suma valorilor maxime | | ec aas $i oo zona | industial, ambele in localitate sau eeu a te0, 7 ambele In zona industriala, luand in a SEeEEE considerare suma valorior maxime Se determina conform [in localtate gi zona industriala, in tabelului 4 pentru localitate | numarut care rezulta pentru fiecare >25000 2150 | siconform STAS 1478-80 | pentru zona industriata, insumandu-se NOTA. Daca intre societatea comercialé gi localtate este intetdeaune un spatiu gol (verde) de minim 300 m cele dou unital (localtatea s\ industria) se anaiizeaza separat Asigurerea debitelor hidrantilor interior gi exteriori se realizeazd printr-un volum de apa inmagazinat special in rezervoarele sistemului de alimentare cu apa stl: a) necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiulut (10) unde \V, este volumul de apa inmagazinat, in m°; 1 este numarul de incendii simultane care se combat de la exterior cu ap din hidranti exterior 1, este numérul de jetur simultane impus pentru cladirea respectiva Q, este debitul asigurat de un jet la hidranti interior, in Us Teste timput teoretic de functionare al hidrantilor interiori, in min; Q,. este debitul asigurat de hidrantii exteriori, in l/s, Te este timpul teoretic de functionare a hidrantilor exterior, in ore, ©, este debitul pentru stingerea incendiului cu ajutorul instaatilor speciale, a caror durala de funcfionare este T, fore] se stabileste conform STAS 1470-90, in Us "1SR 1343-1:2006 bb) necesarul de apa pentru consumul la utitizator pe durata stinger incendiuki Veons = 8 Gara To [0] ty unde’ Veows €5t8 volumnul consumat la utilzator, in m*; coeficientul "a" are valoarea 0.7 pentru rotelole de joasa presiune (p27 m col. apa, stingerea se face cu ajutorul motopompelor formatilor de pompieri) gi valoarea a=1 pentru relelele de inalta presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul exterior). Quem = debitul maxim orar al zonei sau localitati unde se combate incendiul in total se va acumula in rezervor, ca rezerva intangibila, protejatd, volumul de apa: Vou = Vit Veons (2) unde: Vai este volumul rezervei intangibile, in m* Dup& consumarea apei in urma combaterii incendillor normate, refacerea rezervei de apa trebule s@ se realizeze cu debitul Qa in timpul Ty, y, Qu x24, nove (13) Marimea timpului de refacere a rezervei (T,) se adopt conform datelor din tabelul 6, Tabelul 6 oo ‘gizone industvile aforente localitatiior Ty aoe i . "i ea ; = a Agi F a Zone inutile cu comin an [OMOME ——_OESTE 4 detpontsdopereoldeicend Leg Gea 8 | : 7 ie Scare & NOTA 1 ~ In cazul in care Q.<10 Wis, jar debitele do apa sunt insuficiente la surs8, durata pentru refacerea Fezervel intangible de incendiu T, se poate mari pana [a cal mult 72h, NOTA 2 ~ In cazurile in care debitele surselor de apa nu pot asquia refacerea rezervei de incendia in durate maxime T, prevazute Ia tabelul 6 se admite prelungirea acestor curate, cu condita mari rezervet intangible Va. ‘cu volumul de apa care nu poate f asigurat in timpul nownat NOTA 3 ~ Pastrarca rezervel intangible se face in una sau mai multe cuve de cezervor astfal incat volumul Integral pentru combaterea incendiulul s@ fe permanent la dispozite 12SR 1343-1:2006 7 _Debite de dimensionare si verificare pentru o alimentare cu apa c 7 oN SP, 1 OO E Oo : SP, NNN Q Qh Q Ea Ic a Ic a lc > Qi Figura 2 ~ Debite de dimensionare si verificare pentru obiectele sistemului de alimentare cu apa 7.4 Toate obiectele gi elementele schemel sistemului de alimentare cu apa de la captare la statia de tratare se dimensioneazé la Qe = Re R Qa an # Ry Ky Qe: (14) unde: K, este coeficient de majorare a necesarului de apa penttu a tine seama de pierderle tehnic obiectele sistemului de alimentare cu apa K, _ este coeticient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprit ale sistemului de alimentare cu apa: in uzina de apa, spdlare rezervoare, spalare retea distributie etc; Quins este Suma cantitiilar de apa maxim zilnice, in mV, pentru acoperrea integralé a necesarul a apa zs ~ debitul de refacere a rezervel intangibile de incendiu 7.2 Obiectele statie’ de tratare se dimensioneaza la debitul Qic age cum a fost definit mai sus. 7.3 Toate obiectele scheme’ sistemului de alimentare cu apa intre stafia de tratare gi rezervoarele de Inmagazinare (sistemul de aductiuni) se dimensioneazé la debitul Qe = Qe K (45) Pentru localitati cu debit de incendiu peste 20 ls se va analiza siguranta legaturi dintre rezervoare $i relea, aceasta trebuie s8 asigure alimentarea refelei in once situalie 7.4 Rezervoarele de inmagazinare trebuie 88 asigure: ~ _rezervl protejata — volumul rezervei intangibile de incendius 13SR 1343-1:2006 = yolumul de compensare orara si in masura posibilului, compensare zilnic& pe perioada saptémanii — rezerva protejat — volumul de avarii pentru situatile de intrerupere a alimentari rezervoarelor Volumul minim al rezervoarelor trebule s& reprezinte §0% din consumul medi, care trebuie asigurat de catre operatoril care exploateaza sisteme centralizate de alimentare cu apa, conform legisiatiei in vigoare In situatite in care configuratia terenului permite, rezervoarele trebuie sa asigure $i presiunea in reteaua de distributie. 7.8 Toate elementele componente ale schemei sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare se dimensioneazé la debitul: Qe =Ry Qe Ky HQ (16) unde: Que este debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare, 1Q, este numarul de jeturi gi debitele hidrantilor interior! (Q;) pentru incendille simultane care se combat din exterior (n), Ky este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantitatile de apa suplimentare exprimate prin acest coeficient includ si necesarul de apa pentru curdtarea periodica a retelei de distributie (1.2%) $i pentru spalarea gi curatirea rezervoarelor (0,4%...0,5%) conform 4.4, b, ¢. Pentru aceasta valoare a debitului tot utiizatorii luati in caloul (inclusiv hidrantii interior) pot folosi apa in canlitatea nommata si dupa schema stabil (direct la presiunea din relea sau cu. miloace intermediare), In cazul retelei cu mai multe zone de presiune debitul nQ se calculeaz pentiu fiecare zona cu coefcienti' de variaie oraré (K,) adecvali si debitul n, functe de dotarea cladirior cu hidranti interior 7.6 Verificarea reelel de distiibutie se face pentru doud situatiidistincte: = functionarea in caz de utlizare @ apei pentru stingorea incendiviui folosind atat hidranti interior pentru un mcendiu $i hidranti exteriori peniru celelalte (n-1) incendi — functionarea retelei in cazul combaterii incendiului de la exterior utiizand numai hidrantii exterior! pentru toate cele n incendi simultane. 7.6.4 Verificarea retelei la functionarea hidrantilor exteriori se face astfel ca in orice pozitie normata (a se vedea tabelul 4, nota 3) apar cele n incendii teoretic simultane, este necesar sa se asigure in relea (la hidrantii tn functiune) — minimum 7 m col, H,0 pentru retele (zone de retea) de joasa presiune (a se vedea 6) la debitul hey) = BK, Qoynon + 3.6.0 Kp Qe, in mh (1?) in care Quy, este debitu! de verificare ~ _presiunee de folosire libera a hidrantilor a retelele de inalta presiune pentru debitul Qu avy = Kp Qo mae + 3.6 9 Kp Qua, in mth (18) 14SR 1343-1:2006 in care: Qj; ~ debitul de verificare Pentru asigurarea functionarii corecte a hidrantilor interiori trebuie facut si veriicarea daca pentru orice incendiu interior (ia cldirile dotate cu hidranfi) presiunea de functionare este asigurata in orice situatie, inclusiv cand celelaite incendii teoretic simultane sunt stinse din exterior. inh (19) Qj Qu) = Ky ones * 3.6 Ky (NQVyoe # 3.6 (n-1) Ky Q, (Pinas este cel mai mare incendlu interior care poate apare pe zona sau teritoriul localitati 7.6.2 La relelele importante (relele inelare pentru localitati ctu peste 50000 lecuitori) trebuie analizata si siguranta in functionare a retelei in cazul unor avarii pe arterele importante. Pe dlurata existentei averie’ trebuie sa se verifice: ~ parametri functionaritretelei in caz de incendiu, in sensul verificani capacitatii de a transport Q, si asigura presiunea in zonele considerate, —asigurarea presiunil normale de functionare a retelei in lipsa tronsonului (barei) avariat si blocat pentru ceilalti utiizator = evaluarea riscului de @ rémane fard apa la consumatori vital 7.6.3 In functie de situatia local, proiectantu! impreuna cu operatorul poate justifica si alte verificri necesare (verificarea umplerii contrarezervorulu gi alimentarea retelei numai din contrarezervor. alimentarea contiolata intre rejelele a doua zone de presiune vecine in retea, functionarea cu 0 singura sursa de alimentare) 7.6.4 La fetelele foarte dezvoltate (localitati cu peste 300000 [ecuitori) releaua se recomanda sa fie verificala, in ipotezele de dimensionaré lvate in calcul si pentru determinarea timpului real de curgere (varsta apel) a apelin retea corelat cu calitatea apei 7.6.6 Se recomandé montarea hidrantiior exteriori pe conductele principale (artere) ale rejelei de distributie pe baza unui acord intre proiectant, operator cu avizul organelor de specialtate $i comandamentele regionale pentru siuall, cu aprobarea autoritatilor publice locale: aceasta pemite asigurarea in bune condifii a debitelor si presiuniior la hidranti exteriori si garanteaza cantitatile de ‘apa necesare pentru combaterea incendiului, Se va asigura si posibiltatea aliment&rii motopompelor formalilor de pompier, direct din rezervoarele sistemului de alimentare cu apa 8 Asigurarea debitelor in dezvoltarea localitatilor Conceptia obiectelor scheme’ trebule 8 ind seama din punct de vedere tehnologic si constructiv de posibilitatea dezvoltari sistemului pe aceeasi configuratie (extindere captare. retehinologizare stalia de lratare, dublare aductiune sau introducerea unor statii de pompare intermediare) Sistemele de alimentare cu apa trebule sa se adapteze la toate transformaie 51 dezvoltarile care pot interveni in zona sau localitatea alimentata cu apa luand in considerate: = previziunile pentru dezvoltarea sociala gi urbanisticé pentru o perioada de 25 de ani = cresterea confortului Ih loctinte $! la utlizatori publici (dotarea cu instalatti de apa calda gi caldura centtalizate) dotéri pentru prepararea hranei si asigurarea curéteniei, sali de sport dotate cu dugui, bazine de inot etc); dezvoltarea localitatii prin cresterea numérului de utilizatori (locuitori sau utiizatori public): = reducerea pierderilor in retelele de distributie supuse reabiltari la valori de maximum 20...22%: 15SR 1343-1:2006 — necesarul mediv specific de apa are tendinja s& scada (sau sa ramana constant) pe plan mondial codata cu introducerea progresului tehnologic si a cresteri nivelului de trai; mediul social a inceput 88 aprecieze importanta apei potabile gi economisiree acesteia, Anexa 1 (informativa) Variatia consumuiilor specifice conform datelor |WA (International Water Association) centralizate la congresele IWA, Paris 2000, Berlin 2001, Melbourne 2003. Tara] Austia | Boigia Germania | Franja | Luxemburg | Oland | Spania | Sueda ‘consuiir Siecec ce spec | 131.271 | 108.166 | 192.267 | 146..106 | 150” | 174..259 | 150.1 | 180.200 | 175.50 [jun ron, i ss | "| NOTA - in aceste valor sunt cuprinse: consumutie gospodarase, public gi agentii economic asigurati cu apa potas 2.-In standardul SR EN 805/2000 Anexa A, se procizoazé: "Atunci cand nv exista informatii mai bune, necesarul global de apa poate fi cuprins intre (180,.250) tom, zi 3 - In Romania, conform raportului A.R.A. (Asociatia Romana a Apel) - 2000 pagina 44 se precizeaz’, “pentru mediul urban consumul casnic (gospodaresc) este 256, 1 Vom, zi. consumul public 75 Vom, zi". in ani 2004, 2005 se raporteazé de catve uncle centre urbene importante (Timigoara, To, Mures) consumuri medi specifee gospodarest de 176..120 Vom, 21 "Conform AGHTM (Asociaja Genoraia & Higienstor de Tehnicé Muniipala) 1999 16SR 1843-1:2006 Anexa 2 {informativa) 41. Consum orar de apa intr-o zi lucratoare, (temperatura exterioard 18 °C) Ora Sat ‘Oragmie | Orapmedia | Oras mare ts % i [20 |_ 26, 2 15 24 3 10 22 4 05 24 5 Os, 22 6 18 42 7 25 z 30 | 3 35 | 40 40 7 | 5.0 L 12, 70 5 13 95 44 10.0, 15 Bs | 16_| 50 C 7 7 18 3.0 oo 19 5.0) ff 20 30 a Fal 6.0 22 40 a 22.23 30, 23.24 25 2.0 27 Total 00% 100% 100% 2 Dupa [1], relava cu care se calculeaza cantitatile maxim zilnice consumato (Q,)msx) este 37986 °°" 2 (2.1) Quine @8te debitul zilnic maxim, in m'Vzi; E este numarul de locuitori, 7SR 1343-4:2008 Bibliografie [1] J. Mutschmann, F, Stimmelmayr - *Taschonbuch der Wasserversorguig’, Friedr, Vieweg & Sohn Varlagsgeselischaft GmbH, Braunschweig, 1999 18SR 1343-1:2006 {pagina alba) 19Membrii comitetului CT 186 “Alimentari cu apa si canalizdri’ care au participat la elaborarea prezentului standard: Pregedinte dl, Moraru Gheorghe - Secretar: dna. Alpopii Aura PROED SA Reprezentant ASRO dna. Udran Minaeta ASRO Membr all. Chiru Epsica SC APA NOVA SA dl, Ghiocel Gheorghe SC Inginerie Urbana di, Mainescu Alexandru ARA dna. Ou lleana ICECON dl, Simionescu Leonte PROED S.A dna, Vasilache Georgeta MTCT ... DRC dl Rojanski Vladimir UE Bucuresti Invitati dr. ec, Ciomog Vasile ARA prof. dr. ing. Marin Sandu UTCB - Facultatea de Hidrotehnica Anteproiectul prezentului standard a fost elaborat de catre: Colectiv prof. dr ing. Marin Sandu de la U.T.CB. ~ Facultatea de Hidrotehnica si dr. ec. Vasile Ciomos pregedinte ARA - Asocialia Romana a Apei Presedinte CT 186 Secretar CT 186 Elaborator Dring: Moraru Gheorghe Ing. Alpopii Aaura Prof.dr.ing. Marin Sandu Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utlizatori standardului sunt réspunzatori de aplicarea corect’ a acestuia Este important ca utilizatoril standardelor romane SA se asigure ca sunt in posesia ultimei edit si a tuturor modificailor Informatie referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane gi in Buletioul Standardiesrii