4-Grupe sanguine, 4 Diete AIMENATA ADE cud al A cu solutii de mentinere a sinatati, y prelungire a vietii gi obtinere a greutitii ideale Dr. Peter J. D'Adamo cu Catherine Whitneyat Right 4 Your Type, Peter D’Adamo with Catherine Whitney QP98.D33 1996 96-355 10CIP 613 de20 ISBN 0-399-14255-X Library of Congress Cataloging-in-Publication Data G, PB. PUTNAM’S SONS Publishers since 1838 200 Madison Avenuc New York, NY 10016 Fitzgerald, Lance B] Copyright @ 1997 by Hoop-A-loop, LLC Published by the arrangement with [Fitzgerald, Lance PIG.P Putnam's Sons, [Fitzgerald, Lance P.) a division of Penguin. Putnam Inc., New York Toate drepturile sunt rezervate, Reproducerea acestel clirti saua unei pirfi din aceasta nu se poate face sub nici o forma fari permisiune. limentatia adecvata celor 4 grupe sanguine ster D' Adamo cu Catherine Whitney raducere din limba engleza vaducere: Dr. st. med, Brehar-Cioflee Dana onsultant stiintific probleme edicale si de nutriti¢ umané - Dr. st. med. Garban-Daranyi Gabrii consultant stiintific Biochimie - Prof, Univ. Dr, Garban Zeno ‘opyright © Bditia in limba romana, 2001 S.C, California Fitness Romania $.R.L. itura ROATA, Bucuresti, 2004 SBN 973-7807-03-0Jn memorize bumelui meu prieten, JOHN J. MOSKO (1919-1992) q »/east zi este numita ospatul lui Crispian: Cel care supravictuieste acestei zile si ajunge acas’ in siguranta, Va umbla pe varful picioarelor atunei cand aceasté zi este pomenita, Sise-va insufleti ta auzul numelui de Crispian,*4 NOTA IMPORTANTA: Accasta carte nu este gandita ca substitut Pentru recomandarile de specialitate ale medicilor sau ale altor Persoane angajate in domeniul ingrijirii sanatagii, Mai curand, ea are scopul de a oferi informatii care si-1 ajute pe cilitor si coopereze eu tedicii si cu angajatii din domeniul Sanitar, intr-o incercare comund deoptimizare a sanatatii. Wemtitajile persoanelor descrise in prezentarile de caz au fost modi- ficate pentru a proteja confidentialitatea pacientilor, Tutitoru! gi autorul mm sunt Tesponsabili pentru nici un fel de bunuri jisau scrvicii oferite sau citate in acesta carte gi isi exprima in mod expres delimitarea Fara de indeplinirea de cereri de orice astfel de bumuti sisau servicii gi fata de orice daune, pierderi sau cheliuieli fa{i de persoane sau proprictat! decurgand din/sau corelandu-se cu acestea,Cuprins INTRODUCERE, MUNCA A DOUA VIETI xO PaRTEAT © Identitatea grupei sanguine ON, GRUPA SANGUINA: Adevitrata revoliitie a evohitiet 3 BOL: CODUL SANGUIN: Amprenta grupei sanguine 16 TREL: GRUPA SANGUINA: Un ghid 33 "aRTEAAT-A: Planul grupelor sanguine 49 PATRU: PLANUL GRUPEI SANGUINE O st CINC]; PLANUL GRUPEI SANGUINE A 26 SASE: PLANUL GRUPEI SANGUINE B 144 SAPTE: PLANUL GRUPEI SANGUINE AB. 186XI CUPRINS PARTEA Al-A: Sdndtatea grupei sanguine OPT; NOUA; ZECE: EPILOG: POSTFATA: ANEXA Be ANEXAC: ANEXA D: ANEKAB: ANEXA F: ANEXA Gr ANEXA H: INDEX A AY STRATEGH MEDICALE Conexiunea cu grapele sanguine GRUPA SANGUINA: Puterea asupra boli GRUPA SANGUINA SI CANCERUL: Lupta pentrd vindecare 227 229 245 302 OINCRETITURA A SCOARTEI TERESTRE 324 UN PROGRES MEDICAL PENTRU SECOLE DE JOSEPH PIZZORNO, PRESEDINTE, UNIVERSITATEA BASTYR TABELE CU GRUPELE SANGUINE INTREBARI UZUALE GLOSAR NOTE ASUPRA ANTROPOLOGIFT GRUPEI SANGUINE SUBGRUPELE GRUPELOR SANGUINE RESURSE: Cum sé obfineti ajutor BIBLIOGRAFIE CHESTIONAR: Participati fa revolujia grupelor sanguine 328 380 385INTRODUCERE Munca a doua vieti Am considerat c& nu exista pe faja pamiantulul doi oamenj sidenticr, nici doua persoane care sé aibi aceleasi amprente digitale, amprente ale buzeior sau amprente vocale. Nu exista doud fire de iarb3 sau dot fulet de zépada la fel. Deoarece tott vamenti sunt ditertti, m-am gandit cA nu este logic ca ci $4 manance aceleagi felurt de afimen' A devenit clar pentru mine ca, de vreme ce fiecare persoand este & duita intr-in trap aparte, cu diferite parti forte, slibiciimi si nevoi motntionale, singura modalitete de a mentine sanitatea sau dea vindeca boala este ajustarea Ia nevoile Specifice fiecarui pacient in paric. dames D*Adania, tatal meu GRUPA DUMNEAVOASTRA. SANGUINA ESTE CHEIA CARE descuie uga spre misterele sdnatatil, bolii, longevitatii, witalitatii fince si puterii emotionale, Grupa sanguina determina susceptibili- fatea dumneavoastra 1a boala, alimentele pe care trebuie sa le Mincali si modul in care trebuie sa va antrenali. Ea reprezinta un factor in cadrul nivelurilor dumneavoastra cnergetice, al cficientei cu Care ardefi caloriile, in raspunsul dumneavoastra emotional la stres §1 poate in insagi personalitatea dumneayoastra, Legatura intre grupa sanguina si alimenta He poate piirea radicala dar nu este, Suntem eonsticnti de multé vreme de lipsa unei Conexiuni in intelegerea acestui proces, care duce fic spre sturea de bing, fie la imbolnavire. Trebuia sa existe un motiv pentru care apireau atdiea paradoxuri in studiile nutri{ionale gi in supravictuirea in umia: bolilor, Trebuia, de asemenea, sa existe o explicatie a fiptului ca uni oameni erau capabili si piarda in preutate urmand _xIV INTRODUCERE anumite diete, in timp ce alti nu, ca unti oameni igi mentineau vitalitatea la varste inaintate, in timp ce altii se deteriorau. mental sl fizic. Analiza grupelor sanguine ue-a furnizat o modalitate de a explica aceste paradoxuri. $1 cu cAt explorim mai mult conexiunea, cu atat ea devine mai valida. Grupele sanguine sunt fundamentale precum insagi creatia. in logica suprema a naturii, grupele sanguine urmeaza un traseu neintrerupt de la cel mai timpuriu moment al creati¢) umane pana in prezent, Ele sunt scmnatura stramosilor nostri pe indestructibilul drum al istorici, 4 Acum am inceput sa descoperim cum sa folosim grupa sanguina. ca amprenta celulara care dezviluie multe din misterele majore cc marcheazi demersul nostru de stabilire a sanatatii. Aceasta lucrare este o prelungire a recentelor descoperiri fundamentale cu privire la acidul dezoxiribonuclei¢ (ADN) uman, Acceptiunea noastra despre grupele sanguine duce stiinta peneticii cu un pas inainte, prin afir- marca fird echivec a fapwiui ca fiecare fiinta umana este absolut unica. Nu existi stiluri de viaya sau diete corecte si gresite. Optiuni corecte sau gregite se pot face doar in baza codurilor noastre genetice individuale Cum am descoperit veriga absenta MUNCA MEA in domeniul analizei grupelor sanguine este desavar- girea unei cautari de o viali — nu numai a mea, dar gi a tatalui meu. Sunt un medic naturist de a doua generatic, Dr. James D'Adamo, tatal meu, # absolvit un colegiu naturist (un program postuniversitar de 4 ani) in 1957 si apoi a studiat in Europa la cAteva dintre marile statiuni balneare. Ela observat ca desi multi pacienti evoluau favo- rabil sub regimuri strict vegetaricne §! hipolipidice, care sunt emblema ,,bucatariei balneaclimaterice™, o parte dintre ci nu pareau $4 fucd progres, iar unii evoluau chiar nefavorabil. Fiind un om sensibil si cu serioase abilititi de deductie si patrundere, tatal met s-a gandit ci trebuie sa existe um fel de mareaj pe care Lar pute: folosi pentru a stabili diferentele intre necesitatile de alimentatie ab pacientilor sai. El s-a gandit ca, de vreme ce sangele era surs_— ~~ INTRODUCERE xv nutritionalé principala a organismului, poate cA unele earacteristici ale sangelui ar putea ajuta la identificarea acestor diferente. Tatal meu a inceput si-gi testeze teoria prin determinarea grupelor sanguine ale pacicntilor sai gi observand reactiile individuale la diferite diete prescrise De-a lungul anilor si studiind henumarati pacienti, a incepul sa Se conturez¢ un model. El a observat ca pacientii care aveau grupa sanguina A pareau si evolueze nefavorabil la diete hiperproteice, care includeau cantita{i generoase de carne, dar evoluau foarte bine cu proteine vegetale, eum ar fh soia si tofu. Produsele lactate tindeau Si determine producerea unor cantitati apreciabile de secretii Mmucoase {n sinusurile si cdile respiratorii ale celor cu grupa sanguina, A. Atnei cand erau sfituiti s4 creasca nivelul activitatii si cxerciiilor fizice, pacientii cu grupa sanguinil A simteau oboseala si stare de rau, cdnd efectuan forme mai ugoare de exercitii, cum ar fi yoga, ci se simteau vioi si plini de energic. Pe de alti parte, pacientii cu grupa O se simgeau mai bine cu dicte hiperproteice si erau inviorati de activitati fizice intense, cum ar fi jogging si aerobic. Cu edt tatal meu testa diferite gtupe Sanguine, cu atiit mai mare era convingerea sa ca fiecare dintre ei Parcurgea un drum diferit spre insanatogire. Inspirat de zicala ,,.Mancarea unui om este otrava altuia‘, tatal meu si-a structurat observatiile si recomandarile privitoare la dicta int-o carte intitulata Adimentatia Unué Om. La publicarea eartii in 1980, cu cram in al treilea an dé studii naturiste la Colegiul John Bastyr din Seattle, fn aceasta perioada se observau reugite revolu- jionare fn domeniul educatie: naturiste, Telul Colegiului Bastyr era nici mai mult, nici mai putin decdt de a crea medicul alternatiy complet, egal din punct de vedere intelectual $i stiintifie cu un medic: intemist, dar cu pregatire naturista de specialitate, Pentru prima data, tehnicile, procedeete si substantele naturiste puteau fi evaluate stintifie cu ajutorul tehnologiei modeme. Am agleptat 0 ocazie de a Gereela teoria tatalui meu cu privire la grupele sanguine, Doream $8 Ma asigur cd avea validitate sllinjifica. Sansa mea s-a ivit in 1982, anul fn care‘am absolvit, cand, in cadrul stagiului clinic, am ineeput sd sludicz literatura medicalé pentru a vedea daca puteam pasi vreo corelatie inire grupele sanguine ABO gi predilectia pentru anumite boli, si daca una dintre acestea sustinea teoria tatalui meu cu privireOOO XVI INTRODUCERE la alimentatie. Deoarece cartea tatalui meu se baza mai curand pe impresiile sale subicctive asupra grupelor sanguine decit pe 0 metodd obiectiva de evaluare, nu eram sigur ca voi puted $4 gasesc © baza stiintificli pentru teoriile sale. Dar am ramas surprins. de ce aveam sa aflu. Primul meu progres a constat in descoperirea faptului ci doua boli gastrice majore erau asociate cu grupa sanguina. Prima era uleerul peptic, stare adesea corelaté cu niveluri peste medic ale acidita{ii gastrice. Aceasta stare a fost raportat mai freevent la persoanele cu grupa sanguina O decat la cele cu alte grupe sanguine. ‘Am fost imediat intrigat, deoarece tatal meu observase ca pacientii cu prupa sanguina O evoluau favorabil ou diete proteice pe baza de produse de origine animala — alimente care necesita o cantitate mai mare de acid gastric pentru o digestic adecwata. A doua corelatie a fost asocierea intre grupa sanguind A si cancerul gastric. Cancerul gastric a fost frecvent legat de nivelurile scazute ale secretiei acidului gastric, cum ar fi anemia pemicioasa, 0 alta tulburare depistata mai frecvent la indivi i cu grupa sangnina A. Anemia pernicioasa este legata de deficitul de vitamina B-12, care necesiti un anumil nivel al acidului gastric pentru a fi absorbitd. Studiind aceste fapte mi-am dat seama ca, pe de o parte, persoa- nele cu grupa sanguin’ O aveau predispozitie la o boald asociata cu © cantitate prea mare de-acid gastric, In timp ce, pe de alla parte, persoanele cu grupa sanguind A aveau predisporitie la dowd boli asociate cu cantita{i prea reduse de acid gastric. Aceasta era veriga de legatura pe care o cdutasem. Exista in mod sigur o bazé stiinfifica pentru observatile tatalui meu. Si astfel a inceput relatia mea durabila cu stiinta si antropologia grupelor sanguine. Cu timpul, am descoperit ca cercetarite in iale ale tatalui meu asupra corelafiei intre grupa sanguind, alimentatic gi sanatate: erau cu mult mai semnificative deeat isi imaginase chiar el. Patru solutii simple pentru a dezlega misterele vietii AM CRESCUT intr-o familie in care predomina graupa sanguini A § datorita cercetarilor tatilui meu, consumam, th principal, alimente de_— INTRODUCERE XVIL lip vegetarian constnd din tofu, legume fierte in aburi gi salate, Copil fiind, eram adesca stanjenit si ma simfeam oarecum frustrat, deoarece nici unul dintre prietenii mei nu mancau alimente ciudate precum tofu, Dimpotriva, ci se angajau cu entuaiasm fntr-un alt tip de alimentatie, considerata »revolutionara™ si de mare sueces in anii ’S0; alimenta(ia lor consta din hamburgeri, hot dogs, cartofi prajiti in grasime, acadele, inghetata gio muljime de siropuri. Si astézi mandne la fel ca atunci cand eram copil, si imi place la nebunie. In fiecare zi miindne alimentele dupa care tanjeste grupa sanguina A gi este deosebit de satisficator, | Tn aceasta carte va voi relata despre relajia fundamental dintre prupa sanguina a fieedrui individ in parte gi opfiunile de alimentatie si stil de viata care ar putea sa va asigure 0 traire optima a vietii Esenfa corela{ici cu grupa sanguina rezida in urmitoarcle aspecte: | ¢ Grupa sanguind - O, A, B sau AB — este o puternica amprenti genetica care identifica la fel de igur ca si ADN-ul. * Daca utilizati caracteristicile individuale ale grupei sanguine drept ghid pentru alimentatie si mod de viata, vet fi mai sindtogi, ve(i atinge in mod natural greutatea corporala ideala i veti incetini procesul de imbatranire. * Grupa sanguina reprezinté o masura mai igura a identitatii deedt raga, cultura sau factorul géografic, Ba este un marker genetic al identitatii, un phid care arata cum puteti trai tn cel mai saniitos mod, * Cheia semnificatici grupei sanguine poate fi pasita in povestea evolutiei umane: grupa O este cea mai veche; grupa Aa cvoluat in cursul sovietAtii agrariene; grupa B a aparut pe cind oamenii migrau spre nord, in teritorii mai reci, mai aspre; gupa AB a fost o adaptare minutioasa, modem, un rezultat al amestecurilor combinate: ale grupurilor disparate. Aceasta istorie evolutiva se coreleazA cu necesitatile nutritionale corespunzatoare fiecarei grupe sanguine in prezent, Ceeste acest factor remarcabil, grupa sanguina? Grupa sanguina este una dintre cele cfteva Variafii recunoseute medical, asemiinatoare cu culoarea parului si a ochilor, Multe dintreXVOL INTRODUCERE aceste varia{ii, cum ar fi tiparele amprentelor digitale si mai recenta analiza a ADN, sunt folosite pe scara larga de citre specialistii in medicina legala si criminalisticd, ca gi de catre cei care cerceteaza cauzele gi tratamentele bolilor, Grupa sanguinii este, in toate privinjele, la fel de semnificativa ca alte variatii, Din multe puncte de vedere, constituic un instrament de masura chiar mai util Analiza grupei sanguine este un em logic. Informatia este simplu de insusit si usor de aplicat. Am transmis acest sistem mulior medici care imi spun c& ob{in rezultate bune cu pacientii are le urmeaza recomandirile. Astizi vi-l voi transmite dumneavoastra, Invatind principiile analizei grupelor sanguine, puteti gasi alimentatia optima pentru dumneavoastra si pentru membrii familici. Puteti sa stabiliti cu precizie alimentele care va rau, care contribuie la eregterea greuta{ii corporale si care duc la boli cronice. Mai devreme, mi-am dat scama cf analiza prupelor sanguine oferea un mijloc puternic de a interpreta variafiile individuale in caz de boald si in starea de sfndtate. Data flind cantitatea de date sliin{ifice disponibile, este surprinzator ca efectele grupelor sanguine asupra sAnatatii noastre nu au primit aten{ia cuvenita. Dar acum sunt pregatit sd fac disponibila ace: nformatic — nu doar pentru colegii mei cercetitori gi pentru membrii comunitifii medicale, ci gi pentru dumneavoasira. La prima vedere, stiin{a grupelor sanguine poate fi descurajanta, dar va asigur ca este la fel de simpla si fundamental ca viata insasi, Va voi povesti despre vechiul drum al evolufiei grupelor sanguine (la fel de consolidat ca povestea istoriei umane) si voi demitiza stiinta grupelor sanguine, pentru a furniza un plan clar gi simplu pe care sa-] putcti urma. imi dau seama ¢é aceasta este, poate, o idee complet noua pentru dumneavoastra. Putini oameni se gandese la implicatiile grupei lor sanguine, desi aceasta reprezinti o forti genetic’ puternied. S-ar putea sa fifi sovaitori in a va avanta intr-un astfel de teritoriu nefamiliar, chiar daca argumentele stiingifice par convingatoare, Va rog sa faceti doar trei lncruri: discutaji cu medicul inainte de a incepe, aflati-va grupa sanguina daca nu o cunoasteti deja $i incercati dieia grupei sanguine timp de cel putin doud saptamani. Cei mai multi dintre pacientii mei sesizeaza unele rezultate in decursulINTRODUCERE XIX i perioade de timp - energie creseutd, sedidere in greulate, 0 ; ea ucuzelor digestive si o umeliorare a problemelor eronice cumar fi astmul, cefaleea gi pirozisul. __ Oferiti dietei grupei sanguine sansa de a va aduce beneficiile pe le-am constatat la mai mult de patra mii de oameni care au © asemenea dicta. Convingeti-va singuri ca sangele nu numai ‘iguri organismulul dumneavoastra elementele nutritive cele ‘importante, dar se dovedeste acum a fi si un mijloc de pastrare a (ii dummeavoastra In yiitor. §PARTEA I IDENTITATEA | GRUPEI SANGUINEUNU Grupa sanguini: Adevirata revolutie a evolutiel SANGELE ESTE INSASI VIATA. ESTE FORTA PRIMORDIALA tare’ alimenteazd puterea gi misterul nagterii, ororile boli, ale razboiului si ale mori violente. Civilizatii intregi au fost construite pe baza legaturilor de singe. Triburi, clanuri si monarhii depind de tle. Nu putem exista fara sage —la propriu sau la figurat. Siingele este magic. Sangele este mistic. Sdingele este alchimic. Apare de-a lungul istoriei umane drept un simbol profund religios si cultural. Popoarele antice i] amestecau gi il beau ca simbol al unitittii §iloialititii, Din cele mai vechi timpuri, vAniitorii efectuau ritualur ig pentru a linisti spiritele animalelor ucise, adiugand ca ofranda san- gele animal gi manjindu-gi fejele gi trupurile cu acesta. Sfingele imielului era plasat ca semn pe colibele robilor evrei in Egipt astfel {ncit ingerul Mortii sii treaca peste ele, Se spune c& Moise ar fi tran- sformai apele Egiptului in sfnge tm Jupta sa pentru a-si elibera paporul, Sangele simbolic al lui Isus Cristos a fost, timp de aproape doua mii de ani, un punct central in majoritatea riturilor sacre ale Greglindtigii, Singele cvoca o imagistica atat de bogata gi sacra deoarece este ‘in ealitate atat de extraordinar, Nu numai ea el sigura sistemele somplexe de cliberare gi apdrare ce sunt necesare pentru insasi4 ALIMENTATIA ADECVATA LOR 4 GRUPE. SANGUINE existenta noastra, dar este si o piatra de temelie pentru umanitate - © oglindé in care putem recunoaste slabele urme ale calatoriei noastre fn ultimii patrazeci de ani am putut utiliza markeri biologici, cum ar fi grupele sanguine, pentru a intocmi o harta cu migcarile gi gruparile strimogilor nostri. Aflind modul cum acesti oameni din vechime s-au adaptat la provocarile ridicate de clima, germeni si hrana, aflate in continua schimbare, invafam despre noi ingine. Modificarile climaterice si hrana disponibilé au produs noi grupe sanguine, Grupa sanguina este cordonul neintrerupt care ne leaga unii de alt in ultima instanga, diferentele intre grupele sanguine reflecta capacitatea de adaptare a omului la diferite solicitiri din partea mediului extern, In cea mai mare parte, aceste solicitari au avut impact asupra sistemului digestiv gi a celui imunitar: de exemplu, 0 singura bucata de carne stricaté ar putea sa vi fic fatal, o titetura sau o zparictura ar putea cvolua spre o infectic letala. Totugi, rasa umana a suprayietuit. lar poyestea acestei supravieuiri este indisolubil legata de sistemul nostru digestiy, precum si de cel imunitar. In aceste doud zone se regaseso majoritatea diferen{elor dintre grupele sanguine, Istoria umanitatii ISTORIA umanitatii este istoria supravictuirii, Mai exact, este povestea locurilor in care tralau came! si a ceea ce puleau manca acolo, Este povestea hranei —a gisirii si a deplasarii necesare pentru descoperirea im cu siguranta cind a inceput evolutia umana. Neanderthalicnii, primii humanoizi pe care fi cunoastem, poate sa se fi dezvoltat eu 500.000 de ani in urma. Ceea ce stim este cA preistoria umandi a inceput in Africa, unde am evoluat de la fiintele humanoide. Viata in timpurile strivechi era scurta, grea si brutala, Qamenii mureau into mie de feluri — de infectii, paraziti, atacuri ale animalelor, fracturi osoase, nagtere — gi mureau tineri. Primii cameni trebuie si fi petrecut momente ingrozitoate asigurindu-gi existenta In acest mediu salbatic. Dintii lor erau scur(i— q GRUPA SANGUINA 3 $i Neasculi{i — nepotriviti pentru a ataca, Spre deosebire de majoritatea concurenfilor lor in lantul trofic, ei nu posedau abilitati Speciale in ceea ce priveste viteva, puterea sau agilttatea. Initial, calitatea principal a oamenilor a fost o viclenie innascuta, care mai irziu s-a dezvoltat spre gandirea rationala, Neanderthalienii probabil aveau o alimentatic constand din hrana cruda, respectiv din plante salbatice, larve $i resturi descompuse ale victimelor animalelor de prada. Ei erau mai mult prada decat pridator, mai ales in privinta infectiilor gia calamitatii teprezcntate de paraziti. (Multi dintre parazifii, viermii, capusele gi microorganismele infectioase gasite in Africa nu stimuleaza sistemul imunitar pentru a produce anticorpi specifici, deoarece probabil Primi oameni, avand gropa sanguind O, beneficiau deja de protectie prin anticorpii dobanditi Ja nastere,) Pe masurd ce rasa umana a migrat gi a fost fortata sa-si adapteze alimentajia la condijiile in schimbare, noua alimentatie a provocat adaptari la nivelul tractului digestiv yal sistenmului imunitar, initial hecesare pentru supravietuire, iar apoi pentru fortificare, in fiecare } nou habitat. Aceste modificari sunt reflectate in dezvoltarea grupelor ‘Sanguine, cate par sé fi survenit in momente critice ale dezvoltarii umane; L Ascensiunea oamenilor in yarful lanjului trofic (evolutia gmupei O spre expresia sa deplini). 2. Schimbarea stilului de viata de la cel de vanator-culegiitor launul agrarian, mai domestic (aparitia grupei A). 3. Fuziunea si migrarea raselor din Africa de bastind spre Europa, Asia si cele dou Americi (dezyoltarea grupei B). 4. Procesul contemporan de amestee al grupurilor disparate (aparijia grupei AB) Ficeare grupa-sanguina confine mesajul genetic al alimentatici gi comportamentelor sttamogilor nostri si, desi ne gasim la o mare Gstant8 de istoria timpurie, multe dintre caracteristicile lor inea ne Afeeteaza. Cunoagterea acestor predispozijii ne ajuté s4 injelegem logica alimentajiei corespunzatoare grupelor sanguine.6 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE evalua Gy sanasind olive emu 7: an. Him apacitic agricole ames soc de eons apse MME setae Sirarosi Craagoan purdsouebint "a ygupoe EMOTE Cs pup bara tise cnguiie Al sano A ‘euro mniggibie pe ‘consonant um mate ‘stroelicere 1B: spariiia ‘mut de sonktegtaye: Sthebal)Theds.gupcaingie” iwpah Nand alssi hoops great Win Eaepeatgelne AB i Grupa singuing O Grupa saniguina A) Grupa sanguina B Gripa'senguind AB T T T T T T toaoo ic sncboxe — ocodie — anata 10.000- 3500 WC- SOD IC. logonie =D NOC BH AC Cooronata temporala a corela(je? grupa sanguin’-antropologie, Ineepand din ¢ maf vechi timpuri, diagrama pune in juming diferite aspecte ale dezvoltarit wm: In corelajie cu aparitia grupelor sanguine, Este interesant cd schimbarile reve fionare ale grupelor sanguine prezinia o incadrare cronofogica aproape biblica. timpurife cand toji camenii aveau grupa sanguina O.(perioada cea ms) indelangs ocupau un spati resirins i consumau acefagi tip de brand, au era necesard ik schimbare ulterioara. Totusi, 0 data cu cresterea populagici gi cu migrafiile conse tive, variafia 5-a accelerat Vrmatoarele grupe sanguine, A 3i B, nu diteazé de muit de 15.000 pang In 23.000 de ani, iar grupa AB este cu molt mai recent. »O“ semnifica vechimea APARITLA stramosilor nostri de Cré-Magnon in jurul anului 40.0 inainte de Cristos, a propulsat specia umané in varful lanqului tro! facdndu-i pe acestia cei mai periculogi pradatori de pe pamant. Ei fnceput sA vaneze in haite organizate. fn scurt timp, ei au fi capabili sa faureasca arme gi sa foloseaseé unelte. Aceste avans majore le-au conterit putere si superioritate dincolo de capacitijile fizice naturale, Vanatori iscusiti si de temut, in curind, oamenii de Cré-Magn nu au mai avut multe motive sa se teama de nici unul dintre rivi lor naturali. In lipsa altor pradatori naturali in afar de ci ingigi, aa) loc o explozie a populatici, Proteinele mea — reprezentau su lor de energie gi acesta a fost momentul in care atributele digest ale grupei sanguine O au atins expresia cea mai deplina Oamenii se simfeau mai bine consumand carne gi le-a f necesata o perioada remarcabil de scurta ca si extermine vana mare din zona lor de yanatoare. Numarul de eameni care trebu hraniti era din ce in ce mai mare, astfel inedt competitia pentru calGRUPA SANGUINA 7 ‘De Ta baza Jor din patria ancestral’ din Alfica, primif vintori-culegstori cu grapa sanguin O ritdceau pe tot intinsal Africit si pitrundeau ia Buropa si in Asia in huare de noi surse de vinat. Canc au intélaie conditit de mediu in schimbare, ei au Jaceput si dervaite caractoristici rasiale moderne, adevenit acerbi. Vanatorii au inceput s-se lupte gi sa-i ucida pe cei care incalcau ceca ce ei sustineau ca erau in exclusivitate teritoriile lor de vandtoare. Ca intotdeauna, fiinfele umane gi-au gasit cel mai mare dusman in ci ingigi. Zonele bune de vandtware au devenit rare. Ainceput migratia rasei umane. in jurul anului 30.000 inainte de Cristos, bande de yanatori talatoreau din ee in ce mai departe in cdutarea cammii. Atunci cand o Schimbare a vanturilor a secat ceca ce fusese un teren fertil de vana- toare in Sahara gi cand zonele nordice anterior inghefate au inceput Sdseincilzeasca, ci au inceput sa pardseasea Africa, indreptiindu-se spre Europa si Asia, Ageasta migcare a insiniantat planeta cu populatia sa de baza, Catt avea grupa sanguina O, grupa sanguind predominanta chiar si in aiua de astitzi. Injured anului 20.000 inainte de Cristos, oamenii de Cré-Magnon ‘$e Mutasera in totalitate in Europa si Asia, deeiménd turmele iume- Tous dé vanat in asemenea masui 1 cra necesara gasirea allor alimente. Cereetiind fiecare noua zond in ciutarea oficdrui fuera Comestibil, este probabil ca oamenii carnivori au devenit rapid omniveri, cu'o alimentatie mixta de boabe, viermi, nuci, radacini si animale mici. Populatiile au inflorit de-a lungul coastelor lacurilor si8 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE raurilor planetei, unde pegtii si alte surse de hrana se gaseau din abundenta. In jurul anului 10.000 inainte de Cristos, oamenii ocupan in intregime principalele zone de uscat ale planetei, cu exceptia Antarcticii. Miscarea primilor oameni spre climate mai aspre a creat pielea de culoare mai deschisa, structuri osoase mai putin masive $i pir mai drept, Natura, de-a lungul timpului, i-a reaclimatizat la regiunile terestre unde locuiau, O data cu deplasarea oamenilor spre nord s-a dezvoltat piclea de culoare deschisi, mai rezistenta impotriva degeraturilor decat piclea de culoare inchisa. Pielea de culoare mai deschisa era, de asemenea, mai apta de a metaboliza vitamina D, intr-un {inut cu zile mai scurte si nopti mai lungi. Uneori, oamenii de Cré-Magnon se epuizau total; succesul le devenea un blestem. Suprapopularea a dus curand la epuizarea teri- toriilor de vanatoare. Ceea ce pairuse odati un depozit fra sfargit de vinat s-a redus drastic. Aceasta a dus la o concurenta crescuta pentru cammea rimasa. Concurenta a dus la razboi, iar razboiul a dus la migrafii ulterioare. »A“ semnificd agrarian GRUPA SANGUINA A a aparut undeva in Asia sau in Orientul Mijlociu intre 25.000 gi 15.000 fnainte de Cristos, ca rispuns la neile condiii de mediu. A aparut la apogceul perioadei Neoliticului, sau a Noii Epoci de Piatra, care a urmat dupa Vechea Epoca de Piatra, sau perioada Paleoliticului, a vanatorilor Cré-Magnon. Agricultura si domesticirea animalelor erau caracteristicile culturii acestei perioade. Cultivarca cerealelor si cresterea vitelor a schimbat totul, Capabili pentru intaia-oara sa-si anticipeze existenta imediata si sa se intrelina pe sine, oamenii au intemeiat comunitati stabile gi structuri de viata permanente. Acest stil de viata radical diferit, o modificare majora a hranei si a mediului inconjurator, a determinat o mutatic cu totul noua la nivelul tubului digestiv gi al sistemului imvunitar ale oamenilor neolitici — o mutatic care le-a permis s4 tolereze gi asimileze mai bine cerealele cultivate si alte produse agricole, A apdrut grupa sanguina A, Stabilirea in comunitati permanente de fermieri prezenta noi provocari de dezvoltare, Aptitudinile necesare pentru a vdna fn comun au facut acum loc unui nou tip de societate cooperatista, Bane ane eae ee ee = 5 nme— 7 GRUPA SANGUINA 9 Pentru prima data, indemanarea specifica a unui individ de a face un anumit Iucru depindea de indemanarea altor indivizi peniru a infaptui un alt. lucru, diferit, De exemplu, morarul depindea de fermier, care il aducea recolta sa, fermierul depindea de morar ca s& fimacine granele. Hrana nu mai era perceputa doar ca sursa imediata de alimentafie sau uneori ca obiect. Campurile trebuiau drenate gi cultivate anticipandu-se @ recompensa ulterioara, Planificarea gi munca in colaborare cu alfii au devenit lege. Din punet de vedere psihologic, aeestea sunt caracteristici la care cei cu grupa sanguina A exceleaza — probabil o alta adaptare la mediu Gena pentra grupa sanguind A a ‘inceput societilile agrariene timpur Mutatia genetica ce a produs grupa sanguind A din grupa sanguina O s-a produs rapid — att de rapid incit rata mutatiei era comparabila (chiar de patru ori mai mare) cu ¢ea-a Drosophilei, musculifa de ofet, detinatoarea recordului in domeniul rated mutatiilor, Care ar fi putut fi motivul pentru aceasti extraordinard rata a mutajiilor umane de la grupa sanguina O la grupa A? Motivul era Supravieluirea. Supravieluirea celui mai puternic intr-o societate aglomerati: Deoarece grupa sanguina A a dovedit o rezistenta mai mare la infectiile obignuite in zonele cu densitate mare a populatici, Societitile urbane, indu: izate au devenit rapid de grupa sanguin A. Chiar astazi, supravictuitorii ciumei, holerei si variolei prezintd o predominanta a grupei sanguine A fata de grupa O. n final, gena pentru grupa sanguina A s-a raspandit dincolo de Asia $i Orientul Mijlociu, pani in Europa de Vest, dusi de indo- curpent, care au palruns adane in teritoriile populatiilor pre- teolitice. Hoardele de indo-curopeni au aparut initial in sudul Rusici centrale, intre 3.500 si 2.000 inainte de Cristos, si au inaintat spre sud pina in viirful Asiei de sud-vest, dand nagtere populatiilor si popowrelor din Iran si Afganistan, Dezvoltandu-se eontinuu, ej au inaintat maj departe spre vest, in Europa. Inyazia indo-europenilor a eonstiuit in fapt originara revolutionare a alimentatici, Invazia a inhtodus noi obiceiuri alimentare cu repercusiuni asupra sistemului imunitar si tractului digestiy mai putin complex al vanatorilor- wlegitori timpurii, iar aceste modificari au fost atét de profunde ineatau provocat stresul necesar raspandirii genci grupei sanguine A, Cu timpul, sistenmul digestiv al vandtorilor-culegatori gi-a pierdut tipacitatea de a prelucra hrana carnivora pre-apricola. h se dezvolte in10 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Astizi, sinpele grupei A este ined intélnit cu frecventa cea mai mare la vest-europeni, Freeventa prupei sanguine A scade pe masura ce ne deplasam dinspre Europa vestica spre est, cillednd pe urmele stravechilor tipare de migrare. Persoanele cu grupa sanguina A se gasese in grupuri mari de-a lungul Mediteranei, Adriat a Marii Egee, mai ales in Corsica, Sardinia, Spania, Turcia si in Balcani. Japonezii, de asemenea, prezinta unele dintre cele mai mari concentriri de indivizi cu grupa sanguina A din Asia de est, alaturi de un numér mai mie de indivizi cu grupa sanguina B. Grupa sanguina Aa aparut in urma mutatici grupei O, ca raspuns la numarul mare de inféclii provocate de extinderea numerica a populatici gi la modificarile majore ale alimentaliei. Profilarea grupei sanguine B a cunoscut o altd evolutie. »B“ semnificd echilibrul GRUPA SANGUINA B s-a dezvoltat intre 10.000 si 15.000 inainte de Cristos, in zona podigului Himalaya — actualmente parte a Pakistanului gi Indiei. Prin dislocarea din savanele fierbinti, luxuriante ale Africii de Est in podigurile reci, aspre ale Himalaiei, grupa sanguina B se poate sa fi apdrut inifial ca raspuns la modificdrile de clima. A aparut mai inti in India sau fn regiunea Ural din Asia, in cadrul unui amestec de triburi caucaziene si mongole. Aceasta noua grupa sanguina a devenit in curand caracteristicd marilor triburi de locuitori ai stepelor, care pana in momentul respectiv dominau eimpiile curo- asiatice. O data cu deplasarea mongolilor de-a lungul Asiei, gena grupel sanguine B se instapiinea tot mai ferm. Mongolii s-au raspandit spre nord, consiraind o cultura dependenta de pastorit si domesticirea animalelor — dupa cum reflecta alimentatia lor compusa din carne gi produse lactate preparate. Doua tipuri distinete de indivizi cu grupa sanguind B au aparu in timp ce nomazii pastori pitrundeau in Asia; un grup agrar, relatiy sedentar, in sud si sud-est si 0 sovietate nomada, razboinica, ce cucerea nordul si vestul. Nomazii crau calareti des siti care al patruns addue in Europa de Est, iar yena pentru grupa sanguind BGRUPA SANGUINA iL Originile ¢f deplasarite grupelor sanguine A 31 B, De a aparitia sa in Asia $i Orientul Mifociy, gen pentru grup sunguind A a fost trensportatt de eitre popaarete indo» suropéne in Europa de Nord gi de Vest, Alte migratii au transportat grapa sanguin Ain Aftica de Nord, unde aceasta s-a xispéindit ta afticanii saharieni. De la originile ‘ile In Vestul muntilor Himalaya, grupa Bo fost ttansportati de eatire popomtele fiongole fn Asia de Sud-Bst gi in cémpiite asintice sau stepe. O migrajie separa a Pepoaelorcu grope sanguind B a penetrat Europa de Est. in acel moment, nivelurile Getiiului planeiar crescusera, indeparuind puntea de uscat dintre Amevica de Nord SiAsia. Actst Lapt 4 fimpiedicat orice migcare a grupei sanguine B in America de ‘Nocd, unde popetapiife Uimpurii ov continuat sé rimana in exctusivitate eu grupe sangunad O. Constituie si astizi o dovada pulernicd a acestui fapt la multe dintre Pepulatiile Europei de Est, intre limp, 6 cultura in intregime bazata Peagricultura se raspandise in China si Asia de Sud-Est. Tipul de pamint existent i-a determinat il cultive, iar acesti cameni au creat timate unice in zona, utilizind tehnici sofisticate de irigare si cultivare, care dovedeau o combinatic impresionanta de creativitate, Inteligenta 1 spirit tehni _ Schisma intre triburile razboinice din nord si fermierii pasnici ‘din sud era adanea, si reminiscentele ei exista si astizi in domeniul Uiucitariei sud-asiatice, care foloseste foarte putin sau de loc alimente ‘lactate. [n conceptia asiatica, produsele lactate sunt hrana barbarilor, non eare este regretabil, deoarece hrana pe care au adoptat-o ei nu “sepotriveste la fel de bine grupei sanguine B.12 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4GRUPE SANGUINE Dintre toate grupele sanguine ale sistemului ABO, grupa B prezinté cea mai clara distributie geografica_ Intinzandu-se ca o mare centura de-a lungul cdmpiilor euro-asiatice si coborand in peninsula Indiana, grupa sanguina B se gaseste in proportii crescute in Japonia, Mongolia, China si India, pana la Muntii Ural, De acolo spre vest, procentele scad pnd la valori minime la nivelul extremité{ii vestice a Europei. Numarul mic de indivizi cu grupa sanguin B in rindul yechilor yest-europeni ilustreaza migralia spre vest a popoarelor nomade asiatice. Acest lucru se observa cel mai bine la europenii de la limita estica a Europei de Vest, germanii $i austriccii, care prezinta o inciden{aé neasteptat de mare a prupei sanguine B in comparatic cu vecinii lor de la vest. Cea mai mare incidenta a grupei sanguine B la germani s¢ piisegte in zona de sus gi mijloe a raului Elba, carea fost desemnata drept linia de demarcatie intre civilizatie si barbarism in vechime. Indienii subcontinentali contemporani, un popor de rasa alba, prezinté una dintre freeventele cele mai ridicate ale grupei sanguine B din lume. Chinezii si coreenti de nord prezinta rate foarte ridicate ale grupei sanguine B gi foarte scazute pentru grupa sanguina A. teristicile de grupa sanguind la diferitele populatii de evrei au constituit de mult timp un punct de interes pentru antropologi. Ca regula generala, indiferent de nationalitate sau ras, exist o tendin{i. spre rate peste medie ale grupei sanguine B. Askenazii 51 sefarzii au in comun o mare frecven{a a grupei sanguine B si par sa prezinte foarte pujine diferente. Evreii, inainte de diaspora babiloniana, difereau considerabil fata de populatia araba, preponderent de grup sanguina O din Irak (localizarea Babilonului biblic), prin aceea ca la ei este dominanta grupa sanguina B gi o carecare freeventa a grupei A. AB“ semnificd epoca modem GRUPA SANGUINA AB este rari. Provenind din amestecul populatiilor de rasa alba cu grupa sanguina A, cu mongolii cu grup sanguina B, ea este intalnita la mai putin de 5% din populafie gi este cca mai noud dintre grupele sanguine,r e a o u a ul ict te GRUPA SANGUINA 13 Pini acum zece sau douasprezece secole, nu exista sange cu grupa sanguina AB. Apoi hoardele barbare au strapuns punctele sensibile ale multor civilizatii aflate in declin, invadand in lung $i in Jat Imperiul Roman: Ca rezultat al amestecului acestor invadatori estici cu ultimele gi slabele vestigii ale civilizatici europene, a aparut singele de grupa AB, Nu exista dovezi privitoare la existen{a acestei gmupe sanguine, pana acum nova sute pana la o mie de ani, cand a avut loc 0 mare migralie spre vest a popoarelor estice. Grupa Sanguing AB este rar intalnita in mormintele europene inainte de 900 4.C, Studii asupra exhumarilor mortnintelor preistorice din Ungaria arta o absenjé distincta‘a acestei grupe sanguine in epoca Longobarda (din secolul al [V-lea pana in secolul al Vil-lea dc). Acest fapt pare a ardta ca, pana in acel moment, populatiile europene cu grupa sanguina A si B nu venisera in contact sau, daca acest lucru s-aintamplat, nu au avut loc amestecuri sau mariaje mixte, Deoarece indivizii cu grupa sanguina AB mogtenesc atat ‘oleranfa grupei A, cit gi pe cea a grupei B, sistemul lor imunitar prezintd 0 capacitate crescuta de a produce anticorpi cu specificitate pentru infectiile microbiene. Accasta calitate unicd de a nu poseda nici anticorpi anti-A, nici anti-B le reduce probabilitatea de a fi predispusi la alergii si alte boli autoimune cum ar fi artrita, inflamatia si Jupusul eritematos diseminat, Ex’ ti, tolugi, o mai mare predispozitie la anumite forme de cancer, deoare: grupa AB Tispunde la orice structuri ,A-like* sau wB-like“, ca si cum ar fi sthicturi proprii (self), astfel ineat anticorpii protectori nu sunt produsi, Grupa sanguina AB prezinta o identitate multilaterala si uneori Surptinzatoare. Este prima grupa sanguina care preia un amalgam de Caractere imunitare, dintre care uncle se potenteaza, iar altele sunt in conflict, Poate cd grupa AB reprezinti metafora perfecta a vietii modeme: complexa si nesigura. Originile amalgamate GRUPA SANGUINA, factorul peografic si rasa se pentu a forma id Intre noi pot exista diferente sulturale, dar ¢xamindnd grupa sanguin se poate observa cat de antitatea umani14 ALIMENTATIA ADECVATA OR 4GRUPE SANGUINE superficiale sunt acestea, Grupa sanguina este mai veche decat rasa gi mai fundamentala decat etnia. Grupele sanguine nu au fost rezul- tatul intimplitor al unei activitati genetice haotice. Fiecare grupa sanguina a constituit un raspuns evolutionist la o serie de react clismice in lan|, extins si asupra conilor prefacerilor gi schimbarilor mediulut exter. Desi primele modificari rasiale par sa se fi produs intr-o lume compusa aproape in exclusivitate din indivizi cu grupa sanguind O, diversificarile rasiale — combinate cu adaptarile la alimentatie, la mediu si la factorul peografic — faccau parte din motorul evolu- tionist, care, in final, a produs celelalte grupe sanguine. Unii antropologi considera ca a clasifica oamenii in rase inyita la suprasimplificare. Grupa sanguina este un determinant cu mult mai important al individualita{ii si similaritajii decat rasa. De exemplu, un african si unalb cu grupa sanguina O pot face schimb de sange si organe gi au multe aptitudini, functii digestive gistructuri imunologice similare - caracteristici pe care nu le-ar avea in comun cu un membru al rasei proprii care ar avea grupa sanguina B. Deosebirile rasiale bazate pe culoarea piclii, pe practicile etnice, criginile geografice sau pe radacinile culturale nu constituic o modalitate valida de diferentiere a oamenilor, Membrii rasei umane au cu mult mai multe in comun decat putem noi banui, Suntem cu totii potentiali frati gi surori. Intru sdnge. in prezent, privind in urma spre aceasta remarcabild revolutie a evolutiei, este clar ci stramogsii nostri prezeniau amprente biologice unice, complementare mediului lor inconjurator. Aceasta este lectia pe Care © purtam cu noi in inteleserea actuala a grupelor sanguine, deoarece caracterele genetice ale stramosilor nostri traiesc astazi in siingele nostra © Grupa sanguin O; Grupa sanguina cca mai veche ¢i cea mai de baz, supraviequitorul din varful lanjului trofic, cu un sistem inwunitar puternic si bine inzestrat, dornic si capabil sa distruga pe oricine, prieten sau dusman, = Grupa sanguina A; Primii imigranti, forfati de necesitatea a sc adapteze la moduri mai agrare de viata si alimentatie, cu o. personalitate mai coaperanta, care sa-i ajute la integrarea in comunitaji aglomerate,GRUPA SANGUINA 15 Tupa sanguina B: Asimilatorul, adaptiindu-se la noi conditii rice si la amestecul populatiilor, Teprezentind lupta pentru un echilibra de forte mai bun intre tensiunile $i solicitarile sistemului imaunitar, -¢ Grupa AB: Urmagii delicati ai unei fuziuni deosebite intre eranta grupa A gi grupa B, initial barbara, dar mai chilibrati, iramosii ne-au Lisat fiecaruia dintre noi o mogtenire speciala, ali in yrupele sanguine, Aceasta mogtenire exista permanent I ficcérei celule. Aici este locul in care antropologia si logia se intélnese.Codul sanguin: Amprenta grupei sanguine SANGELE ESTE O FORTA A NATURII, ELANUL VITAL CARE nié-a sustinut din timpuri imemoriale. O singura picaturé de sange, prea mica pentru a fi vizibila cu ochiul liber, contine intregul cod genetic al unci fiinte umane. Amprenta ADN este intacta si replicata in noi la nesfargit — prin sange Sangele confine si conii memoriei genetice — fardme 51 bucati de programare specifica, transmise de la stramogii nostri sub forma de coduri, pe care inci incercam sd Je desciftim. Un astfel de cod determina $i grupa noastra sanguind. Probabil este cel mai important cod pe care i] putem descifra in incercarca noastra de a dezvilui misterele legate de singe si de rolul sau vital in existenta noastr. Pentru ochiul liber, sangele este un lichid rogu omogen. La microscop insa el se dovedeste a fi compus din multe elemente diferite. Numeroasele celule rogii contin un tip special de fier pe care organismele noastre il folosesc pentru a transparta oxigenul si care dau culoarea ruginie, caracteristica sAngelui. Celulele sanguine albc. cu mult mai putin numerouse deeat cele rosii, patruleaza in fluxul nostmu sanguin asemenea unor trupe vesnic vigilente, protcjandu-ne de infeetii. CODUL SANGUIN 17 Acest complex fluid viu contine gi proteine - care duc substantele nutritive la nivelul fesuturiler, plachete — care ajuta la coagularea singelui si plasma — care contine gardienii sistemului nostru imunitar. Importanta grupei sanguine S-AR PUTEA SA NU VA CUNOASTETI grupa sanguina decat daca ati donal sdnye sau ati avut nevoié de o transfuzie. Majoritatea oamenilor considera grupa sanguina drept un factor inert, ceva care dobandesie importanta doar in cazul unei urgente medicale. Daca afi citit dramatica poveste a evolutiei grupelor sanguine, veti incepe sa intelegeti cA grupa sanguina a fost intotdeauna forta motrice ce a stat la baza supraviequirii umane, schimbandu-se si adaptindu-se la noi conditii, medii inconjuratoare gi rezerve de hrana, De ce este grupa sanguina atat de puternica? Care este rolul esential pe care fl joaca in supravietuirea omului — mu doar cu mii de ani in urmi, ci gi in prezent? Grupa sanguind este cheia intreyului sistem imunitar al organismului, Ea controleaza influenta virusurilor, bacteriilor, a altor infectii, a substantelor chimice, a stresului si a intregii game de factori si conditii externe ce ar putea compromite sistemul immunitar. Cuvantol imun provine din latinescul immunis, care desemma un org in Imperiul Roman care nu era obligat s4 plateascé taxe. (Ce bine ar fi daci grupa sanguind ne-ar putea da o asifel de imunitat Sistemul imunitar actioneaza pentru a defini structurile proprii — »Self* si a le distruge pe ecle straine — ,.non-self. Aceasta reprezinta © funolie esentiala, deoarece, fara ca, sistemul imunitar ar putea ataca din greseala propriile dumncavoastra [esuturi sau ar putea permite wor organisme primejdioase s& patrunda in zone vitale ale Organismului. In ciuda complexitatii sale, sistemul imunitar se Téduce, in ultima instant, la dowa funetii de baz: a ne recunoaste pe soi si a-i ueide pe ,,ci*, In aceasta privinta organismul nostru este “4.0 petrecere cu accesul doar pe baza de invitafic. Daca potentialul ‘Musafir prezinta invitatia corectd, garzi je responsabile cu securitatea A ermit Sd intre gi sa se simta bine. Daca invitatia lipseste sau este alsificata, oaspetele este inlaturat cu forla. _