Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • G4 - Pi

    Uploaded by

    roxana stoica
    2 views40 pages

    Original Title

    G4 - PI

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    2 views40 pages

    G4 - Pi

    Uploaded by

    roxana stoica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 40
    Elemente de rationament logic 2 29 de intrebari Tapa pana ie ‘Concurs de admitere la INM junie-octombrie 2013, G4 vel: Este fash ideen ci jocurile au fost ereate de copii pentru copi, Cele logice, precum sahil tablle jocurile cu el, au fost nisocite de adul pent adulf, Ne place sh ne juckm indiferent de ‘rt, iar computer transforma idecn de joc oferindvi din oe In ce mai mult completa, pene ‘soli simukan snpurie gi capacitats de concetrare. Sigel E adevirat cb jocurile video ne-au marcat existenla, fermecindune. Cu toate acestea, jocurile futeatice sunt cele ale copie, inventate de copii pent copi.Jocul dea vai ascunslen sau cel ea rizboiul suntexemple care arth cum compuleral a preluat ieea simpld de joc de la copii st a ‘afin peirs aduli sb forma jocuri logics sau a color computrizate. |. Presupoitin mpi deco dol, deg afl deacon, este red de enuntl potivt crus: (A) jocurile sunt apanajul copies adolescents (2) jocurile sunt iventte de adul pent adul ar jae de cop. (©) jocurile sunt nkscoie de cop penta copi dar jucate si de adul (©) jocurile sunt pretest ast in varanta lor computeizath. (©) jocurile, ndferent de forma gi peactcani fo, in de natura uma, Majoitatee tipurlor de maioneci vinduth in magazine este prepara din oul pasterizate si oet sini, ast inet, combinati cu camea de pasire sau cu fructele de mare, acest maionezt devine foarte periculoash pentru snstateaconsumatoror. 2, Care din wrmtoaele enunur re dasa principal susint nese ema sus? (A) Msioneza floss la minciruri trebuie preparaté tn cast folosind ou proaspte i ofet natural din (8) Maioneza din out pastourizate yi ofet sintic au wrebuie amestecath cu arice fel de came sau legume. (© Maioneza din out pasterizate oft sinttc conferd un gust plicut mined preparate din came de paste sau fucte de mare (©) Maioneza din ont pascurzate soft sitet poste 6 cumparata din magazine numat dupi ce a fost cit euateni etcheta bala (€) Maioneza din oul pastounzate 1 ofet sinteie combinua cu came de pase yi five de mae afecteazA sinatesconsumatoviler. up cum tie orice economist, oamenit sinitog! repreriné o povark economici mai mick pentru tocictate desit oamenii bolnavi. Prin urmare, au este suprinzite cf fieare ban chet de statl favonian peniry ingle prenatale ale imigratslor far forme legal duce la economisiea unei sume ¢e bani de ete focarepatitordetaxe din Ravona. rin 25 ‘Concurs de admitere la INM iunie-octombrie 2013 partea I 3. Care dintre urmitoarele enunpur, daci este adevirat, explich cel mai bine de ce chelille Satululravonian pentru assena prenatals a imigrantelor fra forme legale aduce fect pltitor ‘eta din Ravonia 0 num economic de bani? (A) Problemele de sinitate mai costistoere sunt mai probable Ia gravidele care mu primese ingriiei ‘prenatal deci a celelat fme rave (8) Contibuailravonen pitese penta igre prenatal ale tuturorimigrantlo, (©) Copii imigrantelor firk forme legal, nfscuti pe tertorul Ravonii, au dtepul sh benficieze de ngijr pediatries gratuita din parts statu avonan (©) ings prenatal din pares saul spejngpromovare imiri egal. (©) Copii le chror mame nu av benefciat de ingjire prenatal sunt lk fel de slndtosi ca si cei oop i ‘Un anatist media: Cu excepia evenmentelor la care inraea se face dour pe bazd de invite, collate maniestiri de orice fel au nevoie de promovare, In aceast categorie int foarte multe tpur ela uncle lansii,concerte, pink Is evenimente Ia care ete de dorit sh vind multi cament ca public Daci se leg partneri- media din domenial everimentului si domenii conete cu pobliul fintt al trenimentul, Yor crepe sansele pe deo parte ea potefaliipartenei st fe interes, iar pe de alts pte ca prsonnee care ites/accesez8 ac parenei i partici la eveniment 4, Core dintre urmatoarele enanjri expend prinipiul utlizat de analisal nein in vltime pare sreumenatie sale? (A) Spune-mi cu cine te insofestca Si spun cine ett (B) Cine se seaming se aun! (©) Scop sur milocele! (©) Client nostra span nostra! (6) Spune-mi cine et casi spun ce dort! fn whim veme, posiblitiile de dopa} s-au inmulit tngrrdtor tn sport — arath autoritiile din domeniu. Una dntre ele, supranamiti si opal genetic, presipune Inbundtjirendezvolisit ‘museulae prin tratament genetic si este una imposbil de detect. Intrcit Isbororal care. produs rest eatament, 51 he festat ou sieces pe animale este confactat cu regular de alli dsperat sts ‘imbunstigeascsperformanele sporive, ete de atta. ‘5. Unul inte urmitoarleenunfri eprezits cea mat bund continue a eslr de mai us (0) dopajul in sports se reduc simfitor nvr. (8) invior,trataental genetic sh devin prneipala met de dopa) i spor. (©) tn vitor, dopa He pees in domenis sport {D) invitor, toate metodee de dopa fe imposibi de detect. ©) in vitor, llth disperafi sk nu Si Imbunttjasedperformanfele sportve recurgind la dopaal enti Concurs de admitere la INM “Fea pe Poca ie lunie-octombrie 2013, Page 25 G4 partea I “Kuncl ind ov Te dipoaife mute variant asundntionrs sw cind varintele sit difell de compara Client mu rewese st se hotresch wyor ce anume ef slags si exist o mare probabil ca ci sf inst fin magazin fed sd cumpere nimic. La fel, cénd nu au timp suliient penis a acumula informaia feces alegert unui produs, ol au tendnja s4 lase total bald gi ssi amine cumplriturile pent al 2: Agadas,cnd aver prea mule optun,cumprkm mai pin. 6, Enunjrile urmitoere, ack sunt adevirte, sprijnd concuzin argumentai de mai sus, CU [EXCEPTIA uaa, Care est cesta? (A) Cit de vit a superarketsrilordopinde de alegeril cleo eae le ee pagal {B) Cleat se revolts uneor, plrsind magazinele, impotiva axe-numiti trai @ aleger sun sup fda da seam. (©) Consmatorit au tendnja de a merge si de a cumpira cel mai mult din migszinle cu oferta cea mai borat varia, (Dy Abundenta de marfri din magazine contzie slogan .Cu ct ma mul, u att mai bine!" () Liberateaalegericcontaprdictiva chiar gn vinzaea on-line a produelor de lrg consum. up primal model de camerh digital, cu un real succes pe psa de profil lx eoncurené eu primi doi tari prodveitor, Philony inlenfioneazs = lanseze un nou produs care incorporeazi cali evolujionare als de un now design, feat strc. Deocamdatd produslii nu fa fost Inet stribuits risio denumite, iar daiele tehnice oferte de Philouy sunt destul de pujne. Deoarece mile ‘Speializate deje eu publica! fotografi gt nel detali le nouli model, pute rage constuiac, 11 Care intr umitoarelerepreznt, cel mal probabil contnuareatextului de ma sts? (9) nou apart Pilony va f foarte cueind disponiilp ps de profi. (8) primi doi mari producto’ ntenoneazss anseze cela model (©) pou prods Philony nu este afl derevoltionarcaa competitor. (D) camerele digitale sunt invested suces pent toi peoducitori (©) oil amere digitale ale competitorilr Phony mu vor revolution pia Biolgit sunt la cuent cu faptl cd veninul gerpilor care apartinsccliagi speci. poste vari tn fancic de zona geoprafch in cre ovesia sunt localiza. De-a hinge input, ef a obvervat et simplomele pe fare fe marifestay persoaele muyate de ecpi din aceeayi specie crau difrit, inst fir 8 cunoascd ‘aura acestora Oath cu studies a coca’ ce In inceput prea o anomalie, ceretitorit au descoperit Aiferenfele chimice exisente Is nvelul veninulai membrlor acteagi specii de sep. Protcne diferte fu fost ientifcate si inre gerpii now-niscuti i adulji indicdnd faptul eX nevoin de venin necesrt lmobiliartpracit si init digetiei se schimba oda cu vies erilr. Din aceste mative, ‘eccinurle an-venin sunt desta de cositoar, disponibile doar in anumite spite gi ny funcionea2t Iwotdesuna ‘Concurs de admitere la INM funie-octombrie 2013 G4 partea I eee Eee Care dintre umtoareleenunfurl est redat de conluzatextului? (A) Proteinele diferte inch fatal ch nevoia de venin necesard imobilziri pra se shim odth cu viet gerpilor. (©) Vacciurie an-venin au on cost reativ ridiat, lind disponibile doar tm anumite spite si nefindy-i fet notdeouna, (©) Cenetiori au descopert ch exist iferenechimice le nivelol veninlui membrilor sceeiagi speci de geri (D) Biologit de azi sv cB veninal yerpilr care apartin aceeiagi speci poste varia in funete de zona ogra In care aceta sunt localiza (©) Biolog’ nov emoscat_muk timp cauza simptomatlogiei diferite a muyetturilor erpilor din scceagi specie. inert digstiet 9. Care dine wrmitoarcle enunur, dack este adevirat, explich cel mai bine erarea de rafonament intext do ei sus? (A) Concluria se ttemeiacd pe supaclicitires.opiniei unor speciaiti dint-un anumit domeniy, incolo de dome! lor despcialitate. (B) Coneluziaasumi un punct de vedere care este char problema tn disci. (€) Conchizin arts cA oven ce este adevirat despre un Tucru in general, ext adevirat despre esi in anumite cicumstanf acidentale sa speciale (©) Coneluzia nu driv in mod necesar din premise {Concur este presupus de argumenteleinvocate in pile Iv primit ani ups terminazea foul, mul tneri absolve se. simt deplgiti si emotinsti de facile ce le rvin In serviiu, de specifcul poblemelor pe care tebuie le rezolve. Prin urmare, oct ei se bazcaza doar pe preptires din facultate vor fi ncapabll sh fk fh noilor probleme gi chiar ‘vor rede ca oluri in pregtire din acl 10, Care din umatoarele enunar, dack este adevirat, sutne cel mai bine concuzia argumentirit de sai ss? (A) Emon st incapacitatea tite la servciu de mul absolveni tn primi ani upd terminares Scud sin eit (@) Absolventit unei cult tebuie abi sporeased permanent prepirea si si studiene nowsiile din ‘omeni (€) Tine cere an absovit recent 0 faulate lcreazA tntran alt domeniy deekt cet pent care sau preeitit (Dye parcusul faci, tines absolveni a ntnt chestuni de elo celor de tx vitor for Yee de (6) Proemele cv care se confunts tert absolvent la local de munct sunt diferite de cole stuiate In fect ‘Coneurs de admitere la INM Tepe pos Pane 19 mi iunie-octombrie 2013, gin S025 G4 partea I ‘ve ud, Trotuaral este wd, prin urmare, «plowst a ack fn timpal nopfit tecute plows, ates trotuare pe timpul nopi treet, | 12, Care inte urmitorcle argument ed scema grey de raionareprezetat ma us? (A) Duck ve defend main, sinc! mere eu teal tn excurie, Mayna mi st defect deci vot ‘merge ot ten in excursie, (B) Dacd mi doar stomacel, stuns (©) Det tava bine am nse sa (©) Dack voi adorn trai, tune trerit obositdimineat. (©) Deck mi uit prea mult ls televizr, tiem duet och nk odihnes apt. Moines a pat, det mi doar stomac Tote mar fv bin, prin uemare, am ganse saw note mai. vol tre obosit mine diminea. Am adormit tru, dei eam tunel ma vor dues oohi Mam uitat in exces la televizar, deci ca sunt onmeni care cred cu trie In existerya formelor de viagk ic un secret fptul ek astronomil se afl tm cfutares oriciri forme de Tack cle se aft la ste de ani humid de ni. PAnd in prezet, au fost vane ae Pec ale mii de cerectare, ia cele mai pin costar sunt eae care au lee chiar oe se tas De acca, erst) inventte I preant Th crear unos telescape spleens oo Persea acd st We post ofr de pe Tera rispunsri In 0 sre de feb elemenire iene posbltaten vii pe o al planet. | Nu mai este un secret fatal cntrtereste, aga cum mai ‘Vial de pe alte planet, indir 13, Care inte urnitoarele nui ret ideca contaish cat mai puteme io arguments de mai {A Asronomi adit postbiltaea existent frmelr de vai extatereste (@) Fonnele de vii extrateresr sept manifesta ya ste de ai lamin de {Gp Coretarenformelor de vai exateesre este posi chiar de pe Pama (Ghote de ceete desire in spol extrestu Sunt mul pin costar deci ele de pe Pim. & Teleeonple spatiale performance permit ienifieaen vei peo ai planet, ‘Concurs de admitere la INM “Tans poe Fra 19 le iunie-octombrie 2013 G4 partea I Preglintcle wnci corpora alimentare: Mui oameni de pe continent european ese cu Convingerea ch alimencle ce conjin conservanti ar dlundtoare orgaismidsi. Aceasta e mai mult 0 ‘Svcs, dacd nu cumva 0 crash iporizi, dic judecdm dupa faptl ef In SUA, de zeci de ani de end se onsumalimene ea conservng nu @ muritnimeni din accasts cz. 14. Care dings mtoarle enunjuri dac8 este adovirat,slbeste cel mai mult dectoratia preyedintela coxpraii alimentaire? (A) Adescorconvingerile unr oameni nu au gi bunetemeiurrajonale () Opinilecamenilor spi de obesi nu tebue uae in considera. (©) Ipmorica anor cameni din Europa privind alimentaia conduce la apariia unor opnit nefevorabile limentelor ce contin conservang (©) Alimentele ce contin conservani nu provoacS © moarte instantance, di favoricezA serios aperitia ‘nor boi incurabile (© in SUA, alimontle ce comin conserva, dlunitoare orginismului, a au fost depistate in totaltate ‘Un conser tm marketing: In fumes afscerilor de astizi, pnts vinzares intgralt a tutor Dpeduselor uni fie, specalini in marketing so dau peste cap si ginleasct tot flul de mesajc reatve, lateligene, inspite, Sent nevoifi sh fick acest Iucru pentry cS ali concureni le fri” ‘hen’ Mai mul, de flcare dati cind se lanseazd un nou produs pe pial este nevoie ex mesjul de tarketing ie unl ou, proasp inspira. 15, Refionamental de mai sus confine o crore logich pentru ch mu i in considerare wrmatoarea posible: (A) Clint devin idl mai anuitorpredus ale unei compan (8) Specials n marketing pots eonceapa mesaje incligente, dar nearactve pont uni clint (©) Client via pot fie insesibil la mesaele creative dedicate wn anu ros (D)Menscle de marketing bine concepute au influefeazA Tfowesuna chen ( Concurena crazd fica mesaje de markoting, pentru un public fini deft tn fancie de produscle fle in ichidare de sto. atk ai companior ‘Concurs de admitere la INM lunie-octombrie 2013 PGi Am He G4 partea I ia sunt evident ma agree, mal fl2BOMIEE™—Ta— Teloile sociale solate cu anumite conflicts, mai mult sau mai puyin grave, decit barat rvonini Mai mute femei eavoniene decit bltbei igi rerolv8 cooflccle agresiv, prin calomnii, insult sau Volenté fic, tote considerate act ilegale din punct de vedere juridic, si mai multiball revonini ‘doc emel recur negcteri sau soli impcuitoare Un staiv_psbolog 17, Care inte urmitoarele slaest cel ma pteri susinrea studi pstotogi? (4) Uni amen’ sun mai domina’ de fective, (8) Femelle avoniene sunt mai ative socal decd bhai (©) Contec. saistilor Miniteralsi Jus, im ukimii 20 de ani, femsle din Ravonia au fost implicate in ai pune ace vileneilegale det bib. (©) Barbi venient sunt impute bun negocio. () $i camenii de alt cetienie decit cea ravoniank ‘nua su volo zie in locul negociei sa mpc, mnt agresivi si aboinic", prefer calomni, CConsderat a6 pentru organism al doilea fluid dups singe, din punet de vedere al complextait omporiiet sale, vinal confine in medie #5% apf, 12% alcool i, i limite eclor 3 procente rimase, ie 7000 de clement, cum ar fi zahirl reridva, potsiul, calcul, mgneil, sodiul, fru, Fosfor ls polio, sulfa, azotai acid acti, aminoscai (aproapeidentict cu cei din sings) ~ deci cam tot own ce tcbuie corplui uman perry o bund funeonare. De remarcat i ci, in vin, proteinele au un (pad mare de stbiiate. Prin urmare, consumt in cant reznabile, 12 yahare la mesele principale, ‘inl rprezins un aliment complet, deneignora Ia lctuirea unui meni echt i sndtos. ‘Concurs de admitere la INM ims junie-cctombrie 2013 o Ga partea I 18, Cae dive umitoarcle enn explic cel mai bite dee vinul exe ur alimentinpensail fm Satie unui meni cia sno? ()Chir deck exe but fo lez mat mare do 1-2 pabwe Ia o mast principal, vin poate Goreva cen Je grisini din uncle miner, dar spores moral cariovaculare rimine {oust rect proportional cu consunol zine al mincirnlor ase ssi cu ool excesv al tart skotce (©) nfeent de canteen care sunt consumate, doar virile naturale ~ car au fst supuse sor Trunipls’ induc. aesive fee copuht oman tot ceca ox fi webu pentu 0 bunk Tncionae () Ato ind au 0 complexe compostionalt mai mare dec vinue sural, vin fsifieate evn un cooler slimemar inpenabil gun remediu dial ficient in tata unr afeioi precum bole de nid cei, cancer, malas Aline su disfncilesxale (Dydect we umtre folosien vnaui ce supliment aliments sau obinewa unui fect terapete, ross! viwlt retaie amoniat st co consumol de aliens, dt gi cu gus san apetiul fs om. (e) Ato cand vinul este precent tn adage foto cantate rxoabis, el contbuie In linen ‘tpdh a coesterolul si ih derotreselleor levcemize, iar prin cle si anxidant Savantul: Vopsites programatil « oraslr lumii fn culo descise ar fl cca mai bun8 soluic penta Incatniree inet globule, tus, in unm topirit accentuate a calotelor pore, 3-8 redus suprafola lbh a Pindntului care refleta razsie solare gi 2 mart cea inchis, care avage rzele, prin resterea Supmfeei‘Oceanului planetar, Ar fi sufiient doar ca marile oraje si recaps In aceast solic si temperatura planet’ n-4 mai i considera feta 19, Unmitoacle enunfui, daci sunt adevirte, pot slibi ergumentrea savantuli, CU EXCEPTIA unui, Care este acesta? (A) Vopseaua fabricat in cant mari pent oragele lamil ar Insemna 0 sit sursi de poluare care ar contribu ea a incairea planet (@) incteves global. redx auprafata caltelor pole, dar a mirito ta compenssie pe con desert, cate sunt yi ele deschise I cular, (© In orage pot fi vopsite in colori deschse doar elie, mu gi stile sau spatile veri, cae ocup ol mai mul oe. (0) Este foarte probabil pentru cladirle vopsite tn culori deschise si nv reflecte lumina ce si eaotle pole (©) In kimi 20 de ani, noua tending atitctorals @ avut ca reatat vopsiea cldiilor din ore tn erie calor ‘Concurs de admitere la INM fusie- octombrie 2013 G4 partea I Un Joreali To timp © paginile majoraqit cotidianelor 9 siplimdnallor se eisuese nevinde pe tarabe, trite unora dine ele arag ctor Ia 0 simpld sclipre de liter, Inoareti oriind coperta Tacioa a ecestra din unnd i vei inflege de ce: cei mai mulfi bani chet penta cele mal mari lar, pentw cea mai bund hire, pentru cei mat taletfi jumliti gi fotografi, pentru cele mai faxoase tine, peueceri la jubileri 41 pentru cslomai-decele lwrui care pot asigura stecesul unei publcait’ Aga Se taduce sirtepia din spatele marlor publicait de succes, devenite de-a lung anor ‘mblemtice pet industria mondial lx 20, Care dinre umitorele envnturi exprind col mai bine principal de bast al stategiei marilor public de succes, aga cum esto eadesrist de jun (A) Dae vie a viz, trbuie sk invest mul, foarte mul ban {B) Garania vnc uni publica ete datd.de dure aricolelor din itriona (©) Maimea si stiles litereor din till une publica determing succes ela public (©) Populaitatea nei publica exist at imp tt i waduci intuit strategiap cope (@) Soecesul une publica ext asiguat de continu nu de cope Direetoral unei firme: Tot mai multe studi arth cd la Intoarceren din concoiul de odihat, oamenii sunt fk chef de munch, sunt deconectati de la reaiale de la serviiu, find necesae cam dout ‘ptiméni penicy a reveni la normal, Cu alte cwvine, relmarea dia concediu se prelungeste pent 0 seme si la foeul de munch, Barindu-ae pe aceste informal, in schimbul decntirit cheluelilor de once, oi mu am permis angajlor o detagae toalk In aceasth perioad, Kram asigrat 0 vacant iv din punct de vedere intelectual, cu mute atv legate de specifica afaceri nose, de. 21, Care ete cea mai bunt continue logic a celorspse de director? (A) angst imei noasire nu vor avea probleme de reconectare la fnfouerea Ia serviciy din concedi (8) angst frmelnoastre au avut un conoeda toemal peut. (© angst imei nosstre au pevecut un concei obit (©) ne-am bazat pe numeroase sti in organizareavacanei anal nog ©) intoarerea la servicin duph concedia nu va fi un moment incireat de poft de muncd pent tf snazat ack ace cameni cu bani mui pe care fi cunose ardor nt-adevir st lucreze, ei sbar gsi uw siguans ‘an foe de mune nt firma sa ala, dar ei nu saw gist nile’ un loc de muned. Prin urna, nisin ‘om cuban ulin yeas here 22. Care din urmioarele enuf exprio premisl suman argumentul de ma ss? bn mui pe cae cunosepefet t nu manceasd pe bani pia bani mult pe care i cunose sunt ti oameni cu bani mull care nu vor sh lucree. (©) Oameni cu bani mul pe ear it cuore n-au nevoie si caute le de mune ito firma sau alta (©) Oameni cu bani mul pe ere eunose dress eimplice in activi leratve ta f plat (©) Oamenii cu bani mul pe care fi cunose nu gia pus vreodah problema de s fi si angsia a fimo lor ‘Coneurs de admitere la INM lunie-oetombrie 2013 r aaa - Toy sapere mm agin 10028 G4 partea I In menaitaten popular se spune e& dec stlele clipese pure, sunt stabcitoae gi par apopine, © sernn ci a dous 21 cerul va i sonin. Deoarece tn seara accasta api se vid Inseam fine va in depirtare doar clipocind, 25, cwe dire mitoarcle enunjuri edi cel mai bine eroares de rjonare din argumentul de mai (A) Argument na prcize2s clr notunen de ,apropiee” a tlelo, {@) arguments! se dstfesza de-mentaliatea popolaé atnci ind leigh fmnowaree oe tlipcial steer nu de susie lor. (©) Anumentl nu explisk doce stele se vid eliposind la depitare lui de {Dy Arzumental ne fi propane st sustind din punct de vedere meterolgic creda popula despre ele, (@) Argument sstine, fk justifiewre, cd dack out evenimente apar sues ‘nual le sunt si corelate Coneurs de admitere la INM iunie-octombrie 2013 = ij ri 125 G4 partea I eee Un Wadi recent a dononstet Gi Gimpanzell nerd au 0 copaciite extuordiaré de memorare fumerics mei bund chiar decdt cet 4 adulr umaai tstati cu aceleagi ayrate gt upd acleni proceduri Prezentindu--se acelesi secvenfe de umere, cimpanzll tneri i le-au potut aminti cu ‘ul preczie, deplyinds-i pe camer Putem, desigur, spne ~ fn aplraren nousré - cf avem ercire apabile si so descurce co" procese sult mai mumeroase si mai diflele decit trebuie st getioneze iercle primatelor Totus, cimpanzet sunt mai buni decit oi la memorares mecanici, 0° wisi inlets una zit, 26, Care dinreuritoarole ennai poate finferat dn eae susinte mai sus? (a) Exists cel pusin 0 dieefie «intelectual tn care cimpaazeil se dovedese mai isusti desit came + memoria numerics (B) Omal poate rezolva, prin intligenta ou care esto Inzzstat, probleme mai difile decit eele ou car econfrutprimatee, (©) Stadilor recente despre raportal nie ltligega. umand si cen animals tebuie sf i se acorde 0 mai mare credible deci elor clase. (©) Papal ch cimpanzelt tineri au o capactte extacedinard de memorare mumerich © © dovadi ch primatcle sum inttigente det oamen (©) Trishul iteletuale su cele ice fe diferenga dine cament animale. Desi majritates celor msi elute Jocuri de munes in economia actusld presupune existe unei flplome Je facutat, multe dine locurile de munek nou create, de la agent de vinzii de produse si chic pein tclefon pint ln editor de clipuri publiciare, presypun i alte cunortinge decit cele cumulate tn timpul studilor pent diplom&. Pent cei ce ocupl asemenes oi Iocuri de_muncd, ‘bile deosebie de cite, comunicare si de calcul josci un rol deosebit ts obinrea unui loc de tuned gi dezvoltarea carer. 27, Care dint umtoareleenunfri ed cel mai bine idea principal suit intext de ma sus? (A) Asc, penta selefia si decvolares profesionalé in aoile caries, abiitiie de calcul, comunicare ‘ee sunt considerate complementrecunogtinfelor de specialtate dont infact (B) Us servsin prov cel de agent de vénziri de produse gi serviil prin telefon se bazeard mal mult pe abil de comuniaredect pe cee de ite sau matematics (©) Abin de ealel, comuntare 9 tee joaca un rol important muna te deevotiaren carirei Je tito deciparipubictare. (©) Dacd un loc de muned este unul dine cele mai eduate, acesta presupune existen wei diplome de ice (€) Locuri de moned precum esle de editor de ef servi prin telefon nu sunt pine cele mal uta uri publicare i agent de vinziri de produse si Ideiteavanste dea lungul vii de Socrate au fost promovate de el mumai ora, tm dzbatrile publice Ia care a paricipat. Prin elle ui filosofico-morle, Socrate a influenat profund serierile osofice din omen fs i apecial pe ale Tui Platon, care a tit cam tn aceeapiperoadl si a manifestat 0 prof smite as idee soca. Ga partea I 28. Care din uml nani ecurg loi in cle relate mu sus? (A) Plan a profsat in Ata in peroads in care stenieitpartipa le detaerile publice pe temele ‘lwo sera (2) Dalogurde paoniciene care dezb Wei floofiee a prinue personjclo derbatrilor: morale rena pe Sorte. (6) Paton aoa, in i (©) Asti, nisin 8 so inten de cet (©) Mute din safer aneroae i Socrte au fost cuoscue uleor ex sutra dslopior floss dato Piston. ule dinte eile losofie gi morale ale Ii Socrate. in antichitaten grecemcX contemporani ci Soerfe mu ar fi fost Barbu cftre Polfia Rotieri:Injleg 8, datorit depart limite legale de vitezk ta deplasares tm tara ‘veting, Iai Marian, prietenal meu, i s-2 suspendat caret de conducere. Consier inst cB este 0 misurh Drpitt deoarece. Marian esto um gofer care respec repulile de cirulaje: i» tose week-ondurile in fare mergeam It pescut spre licul din apropiree oraului nosru, Marian coxluees exemplar, fb si ‘depen neregulamentar. 29, Argument fi Barbu este ceiicabil ma ales ent (A) mu ia in considerate fapul c& in fara vec resriile legale de vitezt pot fi altel decdt cele ‘anoscute de Maran (@) face o sesiare de pe postin de pricten a ui Marin nu pe bazauneiengumentai {© nuinin considera nantarea in virst a ui Marian, perecut din perioada pscstluimprena (D) tage 0 conclurie fEeénd 0 generlizare pipth pivind comporamentl la volan al ui Marin, pe ‘zs unica singuae. (€) mu in in considerare posites ca motivl suspendrii cametlui sf mu fie TneR stabilit ou centnine Tapalnaipoa ne me ‘Coneurs de admitere la INM Junie-octombrle 2013 G4 partea I Elemente de rationament logic 1 29 de intrebari agin 12s ‘Concurs de admitere la INM iunie-octombrie 2013 ae yee Ae G4 partea I Pentru tveliea mansideor, scare materi are evantaele gi dezavantjele Ii. De exemplo, fille de ceramich sunt prinre cle mai rezistnte, ins sunt rela gree; cele metalice sant woare st rezstente, (hr culoaea lor se degradeszA repede: tnvelitoile din bri de sie imitt foarte bine imagines ptorescd a sind, sunt cconomice si foarte ujor de montat, dar au o garanie de numa 20 de ani Conde climaterce sunt foarte importante in folosires unei anumite nvelitri,jindnd cont c8 ele se Cexprimi prin oslajile de temperaturl, cntatea precipita, repimul ¢ intensittes vinuui Tmiditates sau salinitatea seul. Condiile tehnice, la fel de importante, reza din raporal dite structura cli, cena acoperigull gi greutatea specific a nvelitoi ales, 30, Care este eon prncipal din argumentarea de mai sus? (A) Conti tice gi climaterie sunt esnle pentru consrusi i designer. (@) Alegerea une invelitorioptime pentu mansardadepinde de mai mull factor. () Groutateajglelor de ceramict ere un dezavantj fj de cen igllor metalice. () Sindla din Fibre de sil petreazd imagines une nveitor ideale pentru mans () Door structure si greviatea acoperigusi suport de o liire inflenfeaa hotirtor alegeres net Snvelto mansarde Cciea economich mondial a erscut vulnerabilities Tn fja stresuul. De regu, ctiza esonomic8 ne va face mai stesaj, mai nervog, mai anxigi sl me provoacd insomni. Teama de eventuale demiter si resigurania financiars sead' moral angaalor — averzeazd pstologi, Exist inst zone in wnele te are’ nu sunt dependente de economia global, unde oamenii tiie: in cadral unei_ orgaizii ‘conomice de subzistent, epring in anjul mondial, Prin wemare 531. Care inte urmatonele reprint cea mai bund concluzie pentru argumentarea demai sus? (A) cxien cconomies nu afectenz toate ele. (8) steal este consecin exize economice mondiale {©) exist cameni cena vor fi vulaerabili lates char conde erizei mondiale () exist zone din unele ri care provosccizaeconomiei mondiale (€) organizaree economic de subzisens ve provocs demir gi nesiguran anc. CCercetftoral X: Coie imi ri ultims Ieraregregese mult susinird ch ex nv prezints Semonsrail suiiente. Lucrares mea despre Axia molecular este una de refrinft in domenit, char ‘Gecko ote Intinde decdt pe pag Si nse ute c& si Albert Elostein gx prezentat pent prima at teria lai nt ates pain 532, Care inte umitorele red eoare de ajionare a eerettorlui? (Us) Nu expliet de ce apelat I auortte ui Alber Biase nu a alti cercettor din domeni, (©) Explic insufcent de eg srs lcrrea in doar 14 pain. (©)Se_ bazeazh pe 0 anslogie grey care la In consderawe © similaritte ‘ntémpitoare pentru ‘comprare celor dou ler (©) Na ara ed este wn bun conosdtor al wove eaivi alli ATbert Einstein, (&) Nuaathimportana iii molecule fn context Intestin a fz ‘Concurs de admitere la INM funie-octombrie 2013 ign 5028 G4 partea I Se spune e& tn lames sportului nu exist deoit un singur ievingtor, un singur om sau o sigur echipt are i ponte cisign dreptul de a purta laut vitried gi dea ft atenia Tntett lumi. Invinit sunt repede ini si tot efortul lor ete consierat zadamic. Existh tnsi qi reverul medalie spontvi ‘bint care au deveitcelebri nu ait prin performanfee lor atltce, elt ~ mai ales ~ prin dirurea gi pterea de a continua lupa in ciuda ejecrlor umiltosre, De aceea, chiar daci pare paradoxal, uni tine au oui jung att de cunoscui Inc au clips otal chiar pe adeviraicanpion. 33, Care dinre urmitouele enunjr, dack este adevirat, auth cel mai malt ta solufionares apereatulu paradox do mai sus? (A) Notoitatee dobtaditd de invingtort din lames sportului este de ald faci dec coes co pot Cigiaa in vied prin propre efortct sau chiar prin ale mijloace care hi pot aduce celebriatea peste noape (®) No numai Jocutile Olimpice sunt astzi ntecri sportive cu requme, eis. Jocurile Paralimpce le sporivlor eu handicap, sporti care lott allie cu viaga si care, ct toate acestea, obin cordate plaonz in tet um ine. (©) Lames in care trim igi selctezh cgtgtort ou numai dntre tnvingiorii din compeitile sportive, ii dine oamen care nau practica coda sport de prformangs (D) Gorin sporivi tu se. cisigh nfodesuna prin performanile atinse sau prin tnvingerea| ‘adveraruu ci si_prin peseverenja, entrinamol i fora de autodepgire sau de ai inant versal ca att ma mul ult prformangs era grou deans, ar aversarul emai celeb (Pentru # accede la glorie, ete csenfal ca in Vath si fuctifick toate gansele care fi se ofrd pent ‘seis int-o sur et ma mare chiar pe adeviraicampion: Conform unui studiv de ultimd ork ce sustine Ween c& zbuitoarele pot Tavita reznanfele triurior for spect de. plsii, plstile cinttoae ar putea — ca si camenit ~ ,bilngve", ,rilngve” sau “plurilingye™. Descopeien evidenjiazd tit faptl c& psirile clnttoare asul ctea c& ,spun” suatele ine cit 5) posbiltatee acesiora de a distinge si invija chem staine",neconfundind suctle plat ea cele ale propriei spec. Conform stodiuhi, ele descfreaza larma dati d alte plsiri mai ales ltunei ednd un pridator se aprope. Prin urmare, dict cameni inva o limbl stra din plicere sav prin ute profes, penew poe coast optitadine pote fase diferng nr vias i masta 34, Presupoziia pe care se bazetzi susinerle de mai sus este redati de anol dintre enunuile ‘umaoare, Care este acest? (A) Aptitudnea dea inva limb sine” ete comun psrilr 5 oamenilor, dar din motive diferite (@) Capacities de a desea tiie pasrilr din propria specie sav wire ator specit de pisiri ‘confers plstrilreinttoarecalitates deaf ,bilingv",trlingve" sau plurilingve" (© Pasteile cémitoare ies de) a inva limbi seine” doar in preenja prttorir. (©) Orice pasire poste desiia sit tnilurile propriet speci, cit gi rezonanele uiurilor alte spect de pls. (©) Invitara nei limb strine” eto problems de suprvicure numa per pir cintatoare, ‘Coneurs de admitere la INM Iuie-octombrie 2013 “Tap dct pe eee partea I ‘Romagascar gran ficutbloguri ca sf fuck yi el ceva Neinfelesi dar mai alee usta, au lint dayi de mods, de tendinge, ca siste mici servitot ai ‘loalizici, uni i gata a8 sard de itl primulul concept care sii scoat din anonimat, au poze care or sh inigeze fie sexi, fc intelectual Bloggeril nu au cova de spus, sunt gua si inunde spaul cu anali ioviginaiay tite pi vehiculate de toat umes, 35, Care dintre urmitoasle enunjuri, dash esto adevirt, ar spin cel_mai_ mult spussle editorials? (A) Sti sttstice ast bloggerit sunt cel mai feevent persoane necunoscute opine publie si bogurle aestra au selevIurur deosbite. (B) Mares majorite a bloggeror din Romgascar se dovedeseadepi i globalzii (©) Ceretirisociledemonstoaz cl descr blogger sunt lipid dept lor lepme. (D) Citeva poze ale unor blogger’ da Romagascar se regssepepagin ale unor revs de mods, (€) Toate nowt, dar multe clemente de mods vech, Se alt pe blogur dn Romagssar. 36, Care dntre unmbtoarle enunjuri prezini® ool mal exact concluzia pin citi? (A) Des frustra g ird cupate blogger din Romagascr au poze sex (@) Blogurile din Romagascardscrivunele intimpleicunoseute de membri acestra (© in pascu mos, bloggerit reuse sas in snonimat. (D) Bloguilecelor din Romagascr nu ilusreazas nu comunia ceva deosbit. (6) Blopgeri din Romapascar se aigenzA cu poze de intelectual HK celor susinte de Di. X; Studi ale unor biologi si medici au dovedit ch unele predispritii le imbolnivire se pot idenffien genetic, din timp, asl ch putem $8 ne schimbém dupa aceasta dita pentru a evita bolle la sae avem predispzii. DL. Ye Schimbares dete nu pout evita tn multe cazuriajungere Ia bolle Ia sare avem preispozitie genetic, mai les ch deseorilntervin ati fctri de mediv puter care in ueneu2S sinsaes, cum ar Fisesul sam poluare, 37. Cae dite umttoarcle reprezinspunctl de vedere cu care coi di nu sunt de acord? (A) ldenticare predispozitilorgenetce Ia anumite bol () Schimbarea dict’ ca fictr de evitare unor bol la care avem prdispzitie genetic (©) Mdentiscare factorilor de mediu care ne influeneazh sina. (©) Raporal dint factor genetic i cei de median inflvefaren sini. () Calitateastudilor ce wv doveditexstnf prodisporitilor genetic la anumite boli In Ravoni, -4u tnfinat tn whimis ani un numér foarte mare de sili de jocuri de nore, sjungind din scest punet do vedere o fark Hider al estuleicontinenuli, degi este cen msi strict economic din zon [Numa captala numirk 700 de slide jocur electronice de noroc, dine care 1 eazinoui, tn ‘condi n caren toate file veine exist doa rei cazinour Concurs de admitere la INM sunie-octambrle 2013 “Tepe po ace Oe G4 partea I 38. Umitarle una potexplin sain supine de mai sus, CU EXCEPTTA unui, Care seca? (ay Tote ctgoril de popula intr in le de ocr, prind cir sme mi () kee de nro repens prnipala moda de dsr aloctoror Rar. {€) Login in avon est rte ers in prvi jocurior de ore. {D) Peer ant mei ecesibie ole de fcr in Raonia dct nie ein. (©) Tome ie din el content srt srce da punt de vedere econo. aint de plecres la mare, mama mia spus: Daca vei sa ct © ziva de mare in bia soarli,stunct smurf vl fae isola Eu nu am fea insole, deci mu am tat oat iva in bai soareli 439,. Care inte urmtonrele raionamente are aelai model de ratonare pres cl de ma sus? {&) Deck voi merge mine la munte atc voi inl pantoil sport. Nu mere mine In munt, deci ma ‘vo Tata panto sport. (& Duct vo! tea muntele asa nepregitt cum sunt, tune sigur voi face felt muscular. Nu am Alt ‘bed muscular prin umar, nam ucatmunteleneprezait fic. (©) Duck voi merge ln jeoeld cu lea nenviath, stun voi lua 0 noth prot. Nu am mers ta yoalt ct lexia aint, deci nu am Lut not roast (D) buch merg tn viteed fore mare ou maging, stncl fac accident, Nu am mers tn vitezh forte mare ca masina, desi nam fut accident. (©) Deck mining mute gyi, atuci mA voi Hngria, No am aniacatmube grsimi, prin wrmare, sam ingrat, Potivit unui studi, femelle sunt mai preocupate de siniate deeét bisa, reugnd si 1h convings pe sta din ur st meargi la medi, In relate, biraft se print int-un mumir mult mai are desit Tee in tenele. pont depistaren sforitulsimplomatic. Dintre aceyia, staal a artat cil se revit x 40% mal mult bia csttorf decktcelbatar, vor vida, iar 8596 dine ext care rn prezanat a medic au recunoret cau fost convingi de soi 8 fac acest cr ‘Concurs de admitere la INM Pi in 25 fumie-octombrie 2013, G4 partea I Ge PEE 41, Care dnt umioareleenunfuri este consecinga logic a extuli de mai sus? (A) Campanile de stabil a stati popula trebuieadresaterturor barb. (8) 40% dire barb! sut cso {©) Femelle conving cu upurins sis se prints I contol mesial periodic. {(D) 85% dint bby mer la medic {E) In cece ce le priveye, femeile nv sunt interesae Ia fel de mult ex birbai de tstle pentru epintara stort simptomatic. a Rochefoucauld (eeist france): Mila ete 0 Indemfnatic prevedere a nenerocirilor ce ne pind, licurcee I ajtim po alti doer pentru c gi ei s8 ne jute In imprejuriri aseménstoare, Solidariatc din ‘nile o pur atudine epost. Cia 9 clemenp,ovaretat a mile, practickm dear in vanitate 42, Cae dint vrmitoursle crunturi, dich este adevirat,Intresie cel mai mult argumentarea de mai (A) Orie sentiment uman, chiar si iubitea, are © naturd egoist, Indreptat lire proprul bine si confor. (@) Afectivtatca uman ou ete dominat in manifesto de sentiment mile, {© Sofiertatea dnt propre de oamesi, dinte popoare, nu este Intl sear planets, (D) Clemenja, ca specie a mle, ese Tntlnits mai ales ts acolo categrii de onmes ior deczia de a peeps sa fers (© Inajtorarea dive cameni apare doer tn cazuri de mari dezaste sociale, cum ar fi rizboivl sau pide de bal. Dee lung istorii, marie evceriti since au fost apangjul indivizitr si nu al insilr. Dar in Ulimcle aeci-de- ani tendinfa e fost de a infina insti masive care s8 cutive colsborarea dint Gustto si care sf concentreze mari fonduri ia cert. Problema de astizi a intel este areca cl, Gh inroinattuie Inereach uli ceoeitor individual, aceasta va avea multe dei, dar fondurt urine, Pe de att pre, deck un insti de cerccare sar bucra de un sprijn mare, ar aven mai pine Fis ain parce fecral individ, Din acest moti, deyi cameni extrem de inteigentt se nase in flocare ifovenate ete posible az seliprea lor fesse ma manifest les mu if att de viii, 43. Ce rol joash in argumentja de mai sus enunqul ,Dea lung istorii, male eucerir ines au fost pangjlindivzlr gin al instiiloe”? (A) Este concuzia final, emunat ned def nceptcuseopul de af ma bine scons in evident. (B) Ewe 0 expicaje. pentru mumirul mare de descopeii simifice realiza ashi in intuile co fond mci i ceretitor pj, dar talent (tae 0 peveralizare cre introduce © inineie folositi tn argent pentry deivaren conclzie. (b) baw o ipotech de a care se pleack tu explicaren rollui important jueat de fonduri in cercetarca sick setwal (&) Exc un fap store uiliaat petra sustine cercetarea simi inst loa pose Tin ‘Concurs de admitere la INM iunie-octombrie 2013, G4 partea I GAC Theimfaice qi respec recproo W aj pe soi sf ramdnd de-a lung! ite for vei lagi unl de lilt Se consatl inl el in majeritaea cazailor, pe masua teceril timpuli atagamentl inte sot finde st nv ma fe evident, jung in ele din rma si part eneglifeazA recipe. 44 Unmitoncle situlii pot explica schimbaren paradoxala descrish mai sux CU EXCEPTIA wneia, (Care ext aceasta? (A) Unul dite si este obost i stresat dn cauza servic soictant (8) Pemsur rece inp cei doi sot merg anal tot impreun in vacans {C) Pemisura rece tmp unl sau ambi soi au crscut fn greta, (©) De mule or soli sta pee pee pata tmp Impreand. (©) Bais pre putin activi filial elaxanterealizate de soi mpreund. Domaul A, manager general al anci compaall producitoare de perle de culturt: Umare 2 imelor tchnologizr! ji eforurilr tutor angaaior, producia compasisi nonstre acoperd. spre S594 din productia mondiala de perle de culud, ceca ce ne claseazt inte primi cinci prducttor ‘mondial. Domnal B, manageral economic al companies fntuclt Comitetul de sojonari dorete maximizarea venir, eu cred ch rebuie sh erestem vinzaile Domacl A Chisr aja? Cresterea produtie! noasre nu va face decit si scadi petal mondial al perlelor si dex, veniturile de apt, vor sede, ‘Concurs de admitere la INM gis 204025 iunie-octombrie 2013 G4 partea I “46, Doni AB sutin dracon cu prvi la wl dng urnBtource apt. Care st acest? (A) mii reer produ (@) cau creer vine. {© consecinn ukinlor thao {D fee cls tte primi cin podutir mon (€) couse sede venta. 47. Care dintre umitarcle enunpurireprezint ces mai bunk crted @ ulimei intervenit a domnatai ” ‘ay Prespune, fir st argumenteze, cA obectvele microssonomice si cele de produc sunt entice (8) Face involuntarolegitur inte pelle de cuturd gi cele maura (Ci Prospne, in mod eonat, ed ofera pe termen lung i oe8 pe fermen scurt sunt direct proportional. (oyPecopmnes tm mod ncjsifest, eX oferta unck singure compan! poste modifica semniiiv oferty lobal pice de prof (face o lesitarknepermish inte cere pe trmen seurt cea pe teen Tung. pee Exist) multe motive peri care oamenii trebule st apeleze la tesele seeing. Cu ajutoral lor se fone sail alvehl lucozei din organism, se ponte calcula indicle masct corporate, poate stbith Potengi pot fi efectune conteicle somatologice si chiar testele Papenicolau. Desi, pe fondul ul esim aimentar echilibrat ial vei sportive, testelesereening ne prtsjenrsinatatea, “posi poar ara 1 G4 parteaT 49. Care dint umntoree ennui red ot mal bine coneluzia text de mai us? (A) Peroance interests ina proteja saline rebuie sf consult periodic meal de faite. (@) Peroancle interesate in ei proeja slnitaten tebuie sf ia periodic medicamente de inteiner fortes (©) Penoanelo ineresate tn asi prota siniiatca trebuie si apcleze din tinp tm timp In analize medial de inborto. (0) Peroanele imeresete in esi praia efnitaton webuie si respecte srct tote indicafite si recomandiile mediculu. (©) Permancle intresle in a-gproteja sntitea tebuie si recurgh In sjutord testelor screening din ind inci. Pint ou de mult, anaconda era consdert cel mai lung supe din lume. De ctrnd, iss, 0 echipd de erpetologi care au invetigat cei mat lung gerpi din lume a descoperit chin wvele jungle taiese pitoni Fetculaj mai lungi deeit orice anaconda, Dar momentl scurt de supeioritate al pitonlui reticulat se foprege sii. Un sape anaconda de acccagi lungime cu un piton este de ti ori mai grew, are 0 Cheumfviags a coma aproape dubl, iar for st. Jo constricjic este incompaabil mai mare decst a Crctat sare din lime. Agadar i lunes gerpior, 41 cel mai lung nu Tnseamnd tnotdesuna a ft cel mai 50, Unul dintre urmitoarle enunfuri exrimd cel mai bine princiiul ulizat tn argumenttis de mai sus, Care ete aesta? (A) Nalntotdenuna descoper cee ce cau (@B) Marines gi puter sutchestini elative (© Aficel mai mare fnseamnt a fi cel ma tre (D) Soprivtates ma deriv tn veun fl din inferior (&) Timpal gi pune amprenta pe toate crs Ia ukima vreme, dieite aticole din ziare dedicate alimenaii sublinack ch prin consumul de soin sau Al alimentlor cae confin sceasth legumé se peru serios echilibrul hormonsl si sunt provocate alte mecca neplute Sidi. Prin rmare, consumal de sia sal alimentelor eu soi vebue evita. Si. Cae din enunturile de mai jos, dack ete adeviat, sabes eel mai tre conluzia avticoleor din (A) Mute gtr din zire despre sola gi alimentele eu soia doar sugeeszi ch ele au efete benefice prin timinaes obseli (@) Cowearen meticala «demonstrat e& soia gi allmentele cu soia nu afectearh sintaten

    You might also like