LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE Conditiile de incercare impun masurarea temperaturilor conform prevederilor din standarde, La motoarele supraalimentate se_mésoara temperatura aerului dupa suflanta si schimbatorul de eilduri, precum gi temperatura gazelor inaintea turbinel Presiunea atmosferied se masoard in incperea in care se inceared motorul, Presiunea gazelor arse se misoara la o distant de maximum 0.15 m in aval de locul de racordare a sistemului de evacuare al motorului la sistemul de evacuare al standului La motoarele supraalimentate se masoara si presiunea aerului in colectorul de admisie la distangd de maximum 0,15 m de flanga suflantei gi presiunea gazelor arse in colectorul de evacuare la 0 distanyi de maximum 0,15 m de flansa de intrare in turbina Indicii functionali ai motoarelor se evalueazd pe calea ridiedrii caracteristicilor funtionale, respectiv a trasarii diagramelor ce reprezinta Vatiajia unor marimi si indici specifici motorului (de exemplu puterea momentul motor, consumul de combustibil ete.) in funefie de un Factor principal (de exemplu turafia, sarcina ete) considerat ca variabila independent, Pentru figcare incer ul de puncte determinate trebuie sé fie suficient de mare (minimum 8) pentru ca prin reprezentarea caracteristicii forma curbei sé fie complet determinata in intregul domeni de regimuri examinate 3.3. incerearea transmisiei incercarile asupra twansmisiei autovehiculelor au ca _ seop. determinarea parametrilor ce caracterizeaza functionarea la diferite regimuri de incdrcare, urmarinduese, pe cat posibil, ca in timpul incercarilor conditiile de lucru s& fie cit mai apropiate de cele din exploatare. Pentru a se putea objine rezultate concludente in legdturd eu comportamentul transmisiei $i a organelor avesteia, este necesar si se execute incercari atat in conditit de laborator, cat si in conditii de pareurs Incerearile de laborator, pe stand, se fac att fieedrui subansamblu al transmisiei in parte (ambreiaj, cutie de viteze. transmisie cardanicd, punte motoare) cat si transmisiei in ansamblul siu Cele din urma mai pot fi executate, dar cu © precizie mai redusa, gi direct pe autovehicul, roile motoare find suspendate iar transmisiaantrenata-de-motorul autovehiculului 18LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE incercarile pe stand se impart, in mod conventional, in inceredri .statice” si .dinamice”. incerearile statice sunt, in general, incluse operatii de control periodic in flusul de fabricatie, urmarind, de exemplu determinarea rezistenjei la rupere, sau a deformatiei la anumite sarcini de Ineareare, avnd un caraeter specific fiecdrui Fabricant incerearile dinamice au ca obiective: determinarea randamentelor si a pierderilor de putere, determinarea durabilitagii [a uzuri si oboseala determinarea fabilitaqii, determinarea nivelului de zgomot si vibratit din timpul funcyionarit Incerearile se fac atat pentru fiecare subansamblu in parte, cat si pentru transmisie in ansamblul siu, standurile de incereare necesare diferind de la caz la eaz, in mod corespunzator. Cele mai precise si mai avantajoase tipuri de standuri sunt cele cu cireuit, sau cu flux inchis de energie. La acesiea, transmisia de incereat, sau unul din ansamblurile sale, formeaza impreund cu mecanismele standului un circuit cinematic inehis, care poate fi incareat cu cuplul de rotajie, prin rasucirea in prealabil @ arborilor sai Actionarea se face cu un motor electric de putere relatiy. mica, consumata doar pentru invingerea rezisten{elor mecanice si hidraulice din instalatie Motorul electric se monteaz4 de obicei oscilant, pentru a permite determinarea mai usoara a puterii dezvoltate la diferite turagit si sarcini din circuitul inchis Aceste standuri au avantajul reducerii considerabile a consumului de energie necesar crediii sarcinii, posibilitatea utilizarii unor motoare electrice si instalatii de frdnare de puter mai mici, o precizie suficienta pentru determinarea randamentului, puterea masurata cu ajutorul motorului electric find egala cu pierderile din intregul sistem cinemati 3.1. incerearea ambreiajului Obiectivele incercdrii ambreiajului sunt urmatoarele = determinarea cuplarii line (fra gocuri); adul de patinare: = momentul maxim transmis pacitaten de absorbtie a oscilatillor de torsiune ale motorului = regimul de temperatura in timpul functionari = siguranta si rezistenta la uzurd a pieselor allate in Irecare: = fiabilitatea in ansambla 19LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE Evaluarea fiabilitati si compararea durabilitaqiidiferitelor ambreiaje sunt mai dificil de realizat in incereéri de parcurs, in conditii reale de exploatare, astiel incit ele se executa pe standuri, incercarea ambreiajului fiind o incereare tipicd de laborator Pentru realizarea obiectivelor, standurile de incereare trebuie sa asigure stabilitatea momentului transmis, s& permita misurarea momentelor si turatiilor, menfinerea numarului de cicluri de cuplare si decuplare in unitatea de timp sia intensitatii cuplarié si decuplarii, controlul temperaturi in diferite puncte Un astfel de stand, care permite determinarea tuturor acestor parametri si simuleaza conditii de lueru apropiate celor din exploatare, este prezentat schematic in figura 3.3.1 ee 14 7 e122 13m 15 Nae {ff 2 Arborele conducitor 4 al standului este antrenat prin intermediul cuplajukti 3, de catre motorul electric 2, echipat cu regulatorul de turatii 1 (care menfine constant turagia partii_ conducttoare a ambreiajului de incereat 6), Motorul electric trebuie sk aiba puterea si turatia corespunziitoare motorului termie al autovehiculului al carui ambreiaj_ se incearca, ceea ce constituie un dezavantaj, necesitind cheltuieli ridicate Simularea oscilatiilor de torsiune ce se produc in timpul functionarii motorului cu ardere interna se realizeaz cu un excitator special 5, montat pe arborele 4, Excitatorul 5 este, de fapl. un dispozitiv cu mase suspendate elastic, care creeaza un moment pulsator, simulénd astfel oscilatiile de torsiune. Pe arborele 21 se momteaza partea condust a ambreiajului, iar la © extremitate sunt fixate si masele volante schimbabile 13, 14 si 15 care simuleazi inerlia_maselor aflate in migcare de rotatie si de translatie ale autovehiculului al carui ambreiaj se ineeared. Frana 11 ereeaza o sarcina 20LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE corespunzatoare rezistentelor la rulare si deplasare in rampa. Masurarea momentului de torsiune absorbit de fina 11 se face cu dispozitivul dinamometrie 7. Modificarea valorii acestui_ moment se realizeaz cu ajutorul roti 8, frdna 11 find actionata prin sistemul de parghii ale dispozitivului dinamometric Frana 12 realizeazi oprirea periodic a intregului sistem Decuplarea periodica a ambreiajului incercat 6 si cuplarea frinei 12 se realizeazi cu motorul electric 20, prin intermediul angrenajelor melcate 18 si 17 si al parghiilorl9 si 16 Valoarea momentului de torsiune ce actioneazi asupra arborelui condus al ambreigjului, cit si caracterul variatiei acestuia la cuplarea gi decuplarea ambreiajului se determina cu ajutorul traductorului 22, care poate fi inductiy sau rezistiv, prin amplificatorul 10 si aparatul inregistrator 9 Turalia partii conduse a standului se masoara cu tahometrul 23 Principiul de functionare al standului este urmatorul: momentul de torsiune constant dezvoltat de motorul electric este transformat de catre excitatorul de oscilajii intraun moment cu variate periodica, care, prin intermediul ambreiajului incercat, actionear’ asupra arborelui condus al standului pana cind acesta capatd turatia arborelui conducdtor. in acest moment, parghia 19 decupleaz ambreiajul iar parghia 16 cupleaza frana 12. care opreste intreaga parte condusd a standului, realizinduese astfel un ciclu functional, ciclu care se va repeta de numarul de ori prevzut in programul de incercati Pentru studierea variafiei temperaturii in diferite puncte ale ambreiajului, sunt montate termocupluri, Daca se urmireste evolutia uzurii dupa un anumit numar de cicluri, piesele aflate in frecare in ambreiaj se demonteaza si se masoara, sau se cantarese, inainte gi dupa incercare, Modul de cuplare a ambreiajului (lin sau cu socuri) este caracterizat prin modul de crestere a_momentului de torsiune transmis. pirtiiconduse, care se inregistreazi cu ajutorul traduetorului de pe arborele condus, prin intermediul aparaturii de amplificare si inregistrare Pentru masurarea. momentului_ maxim transmis de ambreiaj) se miresle continuu sarcina daté de fran pand cénd ambreiajul incepe s& patineze Coeficientul de patinare se determina masurand turatia arborelui conducator si a celui condus 24LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE vele incercarii cutiei de viteze sunt urmatoarele = determinarea randamentului gi a pierderilor de putere la diferite sarcini gi turatii, = marimea, caracterul si amplasamentul petei de contact a dingilor rofilor dingate la functionarea sub sarcina: = regimul temperaturilor de functionare la diferite inearedr = nivelul de zgomot si vibrafii produs in timpul funetionacii = rezistenta la solicitarea statica ~ rigiditatea la torsiune gi ineovoiere a arborilor = rezistenfa la oboseald a rojilor dintate datoritd incovoierii gi presiunii de contact, = functionarea lagirelor si durabilitatea rulmentilor: = rezistenga la wzurd a prineipalelor piese: = calitatea si fabilitatea etansirilor = calitatea $i Habilitatea sineronizatoarelot = fiabilitatea in ansamblu a cutiei de viteze, exprimata prin numarul de ore de functionare pand la prima cadere (defectare) a unei piese sau mecanism: Standurile utilizate la incercarea cutiilor de viteze trebuie s@ asigure posibilitatea reproducerii regimurilor de sarcini si viteze de functionare cat mai apropiate de conditiile de funetionare din exploatare, astfel inci rezultatele obfinute in urma incercdrilor de laborator s4 lie cat mai apropiate de cele ce se obtin in conditii reale de exploatare Standul trebuie sa fie prevazut cu aparatura necesara pentra = mAsurarea momentului de torsiune la arborele de intrare si la arborele de urarea turatied arborelui de intrare, precum si posibilitatea r lor acestuia in intervalele prescrise; tura = reglarea racirii, pentru asigurarea stabilizarii temperaturit uleiului din carter: = masurarea si reglarea momentului de torsiune in Timitele de 11% din momientul maxim de intrare in cutia de viteze: = masurarea duratei de desfaigurare a incercarii wurarea temperaturii uleiului din carter = masurarea presiunii uleiului din carter = determinarea nivelului de zgomot si vibraii 22LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE Existé dout metode de incereare a cutie’ de viteze, si anume, metoda inceredrii in flux de energie deschis, si metoda incercarii in flux de energie inchis 3.3.2.1 incerearea cutie’ de vitez flux de energie desehis La acest tip de incercari se impune necesitatea utilizarii unui motor de antrenare mai costisitor, deoarece acesta va trebui SA indeplineasca urmitoarele condi, puterea sa nominal trebuie sa fie cel putin egal cu puterea pe care o transmite cutia de viteze de incercat in conditii de exploatare pe autovehicul: turafia sa trebuie si fie cel putin egala cu turatia nominala a motorului autovehiculului a citi cutie de viteze se inceared. De asemienea, trebuie s4 existe posibilitatea reglarit continue a turatiei, sau mdicar posibilitatea schimbarii in treptea turatiei motorului Elementul de frénare al standului de incercare trebuie si fie astfel dimensional in ceea ce priveste momentul si turatia rezultate la arborele secundar al cutiei de viteze, ineat s4 poatd absorbi puterea transmis de cutia de viteze in toate treptele acesteia In figura 3.32. este prezentat schemati viteze in Hux de energie deschis, 42 8 4 PS sae un stand de incercare a cutiei de 4p 2.3.3 2+Schem Ca principiu, standul este compus din motorul eleetrie de antrenare 1, al carui stator este oscilant, se poate roti liber in lagare (avand posibilitatea de a oscila cu unghiuri mici in jurul pozitiei de echilibru), ambreiajul 2, avand rol si de cuplaj de siguranta (in cazul aparitiei in lantul cinematic al standului a unor suprasarcini), cutia de viteze care se inceared 3. cuplajul 4 cit si elementul de fidnare 5, care poate fi un generator electric cu stator oscilant sau o fran hidraulica, avand rolul de a absorbi puterea dezvoltata 2BLIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE de motor si de a incdrea cutia de viteze de incercat la sarcina dorita. in fiunctie de caracteristicile de functionare ale motorului si ale franei, in unele scheme cuplajul de siguranta 2 (ambreiajul} poate sa lipsease: Masurarea momentelor My transmis de motorul de antrenare gi M primit de catre frand se face prin echilibrarea statoarelor cu fortele Gy si care actioneaza la brajele de pirghie ry si ( 3.2) Pentru determinarea puterilor se masoara turatia ma motorului de antienare, In regim de functionare normal, ambreiajul 2 nu trebuie si patineze. astlel ineat turatia n; la arborele frinei va fi ny — my / i. unde iy este raportul de transmitere al cutiei de viteze, pentru treapta la care se face incercarea Pierderea de putere in cutia de viteze, AP. va fi egalf cu diferenta dintre puterea dezvoltata de motor, Py, § puterea transmisé franei, Py AP=P, =P. G31) Cu notaiile de mai sus, se pot serie relayile M,=Gy+1 [daN m 32) M.=G.- [daN m] 633) Gren 3 oe [RW] G34) RG [kW] G35) 3000-i, Expresiile pentru determinareapierderilor de putere AP sia randamentului y al cutiei de viteze vor fi wn, ( G 5000" P, G. =4 Raportul de transmitere al cutie! de viteze find supraunitar (cu exceptia prize’ directe), momentul Mz primit de eatre find va fi mai mare decal momentul My transmis de catre motorul de antrenare, asttel neat tran 5 va trebui sé aibé dimensiuni mari, pentru a putea dezvolta momentul de franare necesar Acest Iueru reprezinté un dezavantaj important al acestet scheme de incercare in flux de energie deschis Solutia pentru inlaturarea acestui dezavantaj este montarea pe stand utii de viteze auxiliare.notate cu 6 (Hig.3.33) AP=P,-P, [kW] n Gor aunei 24LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE Catia de viteze 6 nu trebuie sa fie identic® cu cea de incercat, find utilizata numai pentru multiplicarea turatiei la iesirea din cutia de viteze care vederea micsorarii momentului la intrarea in frand. Carterul cutie’ de viteze auxiliare 6 se fixeaza pe statorul oscilant al franei, arborele siu de iesgire se cupleazd la arborele de iegire al cutiei de viteze de ineercat iar arborele de intrare la arborele fidnei realizdndusse astfel multiplicarea turatiei. Pierderile proprii din cutia de viteze auxiliara se vor cumula cu momentul de reactiune asupra statorului oscilant al franei La cele doud scheme de incercare a cutiei de viteze prezentate anterior, precizia determinarii pierderilor de putere este nesatisf&catoare, din cauza luptului cd valoarea AP este foarte micd in raport cu puterile Py si Ps in scopul imbuniitatirii preciziei se utilizeazé standuri la care frina este obisnuita, cu stator fix, iar cutia de viteze care se incearca se fixeazi pe un eadru oscilant 7 (lig.3.3.4), care poate fi echilibrat cu ajutorul greutatii i agezate la un brat de parghie dat (r2).LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE weerearii_ sub in momentul in care cutia de viteze este supust sarcind, carterul situ impreund cu cadrul oscilant au tendinga si se roteasca fata de pozitia de echilibru. Echilibrarea cadrului se realizeazi_ prin modificarea greutagii sau a bralului de parghie Deoarece gi in acest caz apare necesitatea utilizirii unui element de frinare de dimensiuni mari, pe cadrul oscilant se fixeaza dou’ cutii de viteze identice. in vederea micsorarii momentului la intrarea in frand La oricare dintre metodele de incercare a cutiei de viteze in flux de energie deschis prezentate, sunt necesare atat motoare cat si elemente de frdnare costisitoare, intrucit puterea lor trebuie si fie egali cu puterea maxima pe care o transmite cutia de viteze de incercat. De asemenea, intreaga energie dezvoltaté de motorul electric se pierde. Din punct de vedere al economicitaqii, metoda de ineereare in flux de energie inel prezinta avantaje importante fata de metoda in flux deschis, find utilizatd in ‘mod special pentru incercarile de lunga durata. Incercarile in flux deschis se folosesc, agadar. numai pentru determinarea randamentului si pierderilor de putere, deci la incercatile de scurtd durata 3.3.2.2. incerearea cutis ‘inchis de viteze in Muy de energi Ca_prineipiu, incerearea in ux de energie inchis se face la dowd ansambluri identice ale transmisiei in cazul de fala. incercarea se face la oud cutit de viteze identice, care se cupleaza cinematic intre ele prin organe de legatura, formand impreuna cu acestea un circuit inchis, Inedrcarea se realizeaza prin erearea unor momente interioare in circuit, Consumul de energie al standului va fi foarte redus, in comparafie cu consumul energetic al standurilor de incercare in Mux de energie deschis, deoarece motorul electric de antrenare va debita numai energia necesaré pentru acoperirea pierderilor din circuitul inchis. Astfel, puterea nominal a motorului de antrenare va trebui si fie de 15-25% din puterea la care se consider’ cd se face incercarea cutiei de viteze Standurile pentru incercarea cutiilor de viteze in ux de energie inchis_ mai trebuie s& indeplineasck urmatoarele condi, solicitarile mecanismelor si elementelor de inchidere ale citcuitului sa fie minime, dispozitivul (mecanismul) de ineareare trebuie 84 permita realizarea sarcinii cerute intro gami larga, si si asigure posibilitatea modificarit gi masuracii sarcinii in mers, De asemenea, trebuie sd fie posibilé automatizarea si comanda programata a sarcinilor si turatilor de lucru 26LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE Dupi modul de realizare « Musului inchis de energie, standurile de incereare pot fi standuri mecanice, sau electromecanice Cele mai utilizate sunt cele mecanice, fiind mai facil de realizat, si, ca atare, mai simple, Prin perfectionarea lor continu, se cautd realizarea unor condifii de ineercare cat mai apropiate de cele din exploatare, cat si posibilitatea incercarii cat mai multor organe diferite ale transmisiei, inelusiv a transmisiilor in ansamblu prin modificarea numai @ unor elemente din circuit Pe standul de incercare in Mux. de energie inchis, cutile de viteze pot fi montate fic in paralel, fie in serie, in figura 3.3.5 este prezentatd schema standului de incercare, cu cutiilede viteze montate in paralel Motorul electric de aotionare | este de tipul cu stator oscilant. antrenind prin intermediul ambreiajului 2 (cu rol de cuplaj de siguranta) circuitul inchis al standului, format din cutia de viteze de incercat 6, cutia de viteze de serviciu 8 si reductoarele 5 si 7 (cu raport de transmitere unitar) Arborii primari ai celor doua cutii sunt cuplati cu arborii reductorului 5, iar arborii secundari sunt cuplati cu arborii reductorului 7, Astfel, cutia de viteze de serviciu 8 se va roti in sens invers fad de cutia de incereat 6 acesta find un dezavantaj al standului, inetrearea circuitului inchis cu momentul de torsiune corespunzator momentului de intrare in cutia de viteze de incercat se realizeazi cu ajutorul flangei 3. Aceasta este solidard eu arborele de intrare 4. Arborele de iesire 9 este prevazut la capat cu o Nang fata de care se torsioneazd Manga 3, cele doud flange lixindusse apoi cu buloane. La torsionarea cireuitului, se are in vedere faptul ef sensul torsionarit influenteaz’ sensul fluxului de energie (in figura 3.3.5, sigetile cu linie continua indied sensul de torsionare direct) Valoarea momentului de torsionare M, care provoaca incarcarea, poate fi modificata si controlatd prin montarea, intre flanga 3 siarborele de iesire 9, a unui dinamometru de torsiune 7LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE 8 Murs 4 f k= < ll kg, HW OE \ i a 4 5 6 0 7 k cereare in lide energie inchisa dle tec, ca momtarea in paral a acest Determinarea randamentului sia pierderilor de putere pentru cutia de viteze de incercat 6 se face prin montarea acesteia pe un cadru oseilant 10. ca la ingerearea in flux de energie deschis (prezentata anterior). Momentul de intrare in cutia de viteze va fi dat de relatia M=G)-1) 1M, G38) Randamentul cutiei de viteze se calculeaza cu relatia MiM, _( fis. | Moi Gl Pierderile de putere din cutia de viteze incercati se determina pe cale analitied, in funejie de randamentul determinat anterior Mn, _ 7-(1 . 33 AP=(I=n)-P, == ED EG + +M)en, G3.10) Schema standului de incercare in flux de energie inehis, cu montarea cutiilor de viteze in serie, este prezentata in figura 3.3.6 Cireuitul inchis este compus din cutie de viteze de ineereat 2, dou reduetoare 3 si 7, i arborele cardanie 5. Antrenatea se face prin intermediul motorukii electric cu stator oscilant | Inedrearea circuitului inchis. se realizear’ cu cilindrul hidraulic 4, metoda ce prezinta avantajul posibiliti de automatizare a standulu 28LIDIA GAIGINSCHI INCERCAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE Momentul de torsiume M> se masoard cu un dispozitiv 6, iar momentul My necesar antrendrii, prin echilibrarea statorului_ motorului electric | Pentru determinarea randamentului cutiei de viteze este necesar SB se {ind seanta de pierderile prin fiecare din cele doud redyctoare. in acest scop. se monteazi in locul cutiilor de viteze un arbore cardanic si se determina momentul Mz necesar antrendrii conturului inchis format din cele dows reductoare si cei doi arbori cardanici 4 5 8 7 Pres !pundnd 4 pierderile din cele doud cutii de viteze sunt identice. in final se determina randamentul unei cutii, cu relatia | M -(M,-M)] | MEM ¥ M M incercarile de rezistenja la oboseala la solicitari de incovoiere si presiune de contact ale angrenajelor se fac, de regula, pe standuri cu flux de energie inchis, la un regim de sareini cuprins intre (0,7 * 1,0)Mbus si la turalii corespunzitoare motorului cu care se echipeazd autovehiculul a e&rui cutie de viteze se incearca incercarile de etansare a planelor de separatie ale carcasei se fae prin introducerea de aer comprimat lao presiune de 0.3 daN/ent, dupa ce toate oriticiile au fost astupate. Incercarea se face la ueapla cea mai mare, la GB ne Ww 29