BUDA-PESTA Apriln et. de anu 5; pe Ys de anu 2. 70 em. Romant’s 2 galbeni DESPRE FRUMOSU.*) Staani fia permisu a observé, on. publion ascultatoru, cd tem’a despre care imi iéu voi'a a vorbi este on multu mai copidsa, decum sb fiu In stare a o tracté mai tn specialu; idei’a fn sine este cu multu mai sublima, decum ar ajunge o amintire simpla in meritulu ei: prin urmare me aflu in pragulu unei probleme gre- le, de la a carei resolvire depinde reesirea ori nereesirea intreprinderii mele. Idei’a frumosului a fost totu-de-una de o Importantia frte mare, incftu unii nu Incetau de ase mandri, cd acést'a ideia este unu is- yoru nesecabilu alu fericirii omenesci. Si acés- t'a Mntr'adeveru este asid, chei déca ne Imnal- tidmu odata la idei’a frumosului si nisuimn eu zelu si energia a o si realisé in totu decursulu vietii ndstre : nu péte urmé alt’a, dectitu ina- intarea treptata si mai secura catra perfectin- ne, -catra adeveratulu Incéferu conducatoru spre mantuite; de éra ce idei'a frumosului ed atare este 0 forma a perfectiunii, catra care totu omulu trebue sb tintésca amestiratu pute- tilor sale,déca voiesce sé fia demnu de numele yomu, si déea fsi doresce binele si fericirea vietii, *) S’a cetitu in stedinti'a publica literaria a so- efetatii ,Petra Maioru* In 29 aprile n, 1878, a= Dintre téte fiintiele din lume, numai omulu cf perséna este capabilu a se innaltié Ja idei’a frumosului, elu se péte entusiasmé pentru totu ce e frumosu in lumea ideala si materiala, cici numai elu e perfectionabilu In Inticlesulu strinsu Inatu alu cuvéntului, Ani malele nu se potu misc in cerculu ideilor, prin urmare nici cA sfint perfectionabile, de Ore ce obiectulu ideii este Gnsasi_perfectiunea. Nu se potu innaltié In idei’a framosului, chei nu dispunu de acele trei facultiti principale, din cari isvoreseu ideile. Acele trei faculthti necesarie la edstigarea ideilor sQnt concentrate numai tn spiritulu omenescu, care a) In téte cate le cuprinde si petrunde ¢ la sine; b) la tote Incrurile eftte le face e In sine; ¢) in tote sila téte, prin simtieméntulu propriu, prin consciinti'a de sine si voi'a libera, este pen- tru sine. Asi dara spiritulu omenescu este isvo- rulu frumosului, adeverului si alu. bunului. Frumosulu ne place, prin urmare purcede din simtieméntu; adeverulu tu aprobimu cu aju- torulu consciintiei de sine; ér bunulu tlu do- rimu, si dorinti’a este o manifestatiune a vo- intiei libere. Framosulu este obiectul artei; cu adeverulu se ocupa sciintiele; ér bunulu este isvorulu moralei, alu spiritului concretu.198 Premitiendu aceste vréndu-nevréndu ni se pune intrebarea, cd unde dimu de urm'a frumosului? Respunsurile cari se potu audi mai adese ori siint urmatérele : 1) Frumosulu esista numai afara de noi cé realitate. Nici cd s'ar puté nasce frumosulu, déca n’ar esisté unu obiectu, d.e. 0 rosa, la care se aplica idei’a cé atare. Acést'a este pa- rerea obiectivistilor. 2) Frumosulu esista numai in noi, ehei of st credemu unu cutare obiectu de frumosu, se recere cd st ne placa, si placerea se nasce din simtieméntalu nostra; prin urmare frumosulu nu ni-lu di obiectulu, ei noi flu ducemu in obiectu. ,In spiritulu séntitoru vietiuesce fru- mosulu‘, — dice Carriere. Astfelu cugeta sub- iectivistii. 3) Atatu parerea obiectivistilor, efitu sia subiectivistilor este unilaterala, clei nici ob- iectulu singur, nici subiectulu singura nu potu produce cunoscintia, ci ambele imbinate c4 unitate ne dau idei’a frumosului, Si acést'a nici ch péte fi altcum, cAcicé sb afirmu eu, cumea viorie’a e frumésa, nu e destulu cé ea sb esiste numai afara de mine, ci totu odata trebue s’o si cuprindu cu sensurile estetice, si anume, cu vediutulu si audiulu, va sb dica nu- mai prin unitatea obiectului sia subiectului se nasce frumosulu, Acést’a este parerea con- cretistilor, care tntrunesce ambele pareri mai susw atinse. Ceea ce ne atrage mai tare atentiunea este calitatea frumosului, Ce intielegemu sub elu? A dé o definitiune pe citn se péte de clara, nu este asié de usioru, precum ni se pare. Unii espunu definitiunea framosului in modu nedeterminatu, ér altii i dau cu totulu alt’a caracteristica, si astfel devinu unilaterali; pa- na cind idei’a frumosului trebue st fia aplica- bila in totu si peste totu, si are sé placa fia- caruia fara interesu, precum dice Kant. Multi dicu, cA frumosu este aceea, ce ne place. Acést’a definitiune nu se péte primi, chci e nedeterminata, si astfel nu se péte apli- ci In genere. Omului si aceea i péte placé, ee-lu indestulesce din punetu de vedere alu sim tiunei, asid d. e. 0 friptura de iepure, séu vinu de celu rosiu, eu t6te cd nici friptur’a, nici vi mulu rosin nu se tina de cadrulu frumosului. Sant si de accia, cari inschimba conceptulu frumosului cu alu placutului, nesciindu, cd frumosulu cd atare s péte cuprinde numai cu vediutulu si audiulu, pina cfnd plaestulu ¢ ajutorulu mirosului, gustului si alu pipair Asi am gresi, déea amu dice, ed parfumulu e FAMILIA, Anulu XIV, frumosu, de 6re co cuprindindw-lu prin mis rosu, péte fi numai placutu. Framosulu e uni- versalu; ér placutulu depinde de la individu, de aceea se si dice ; De gustibus non est dis. putandum.“ Si din cele premise se pste vedé, cd res- punsurile stint forte diferite, nu se concentréza Ja o grupa completa, armonidsa, ca si in sére lumin’a si caldur’a; dar aceste respunsurl fia ori c&tu de varie, se potu privi si desbate din trei puncte de vedere. (Va urmiy Lazar P, Potrinu. Scene comice din Jumea parisiana. Epistola in versuri adressata fratelui men Jon V. Grigori, Paris 1874 main 20 L Iubite frate Tancu! De multu doriam a- Tn versuri o sorisére si nu puteam afd O dt in caro liberu, dispusu epre poee Sé-ti potu fntrég’a vidtin-a Parisului Adi inse fiind liberu si noavé: Privindu ta acestu chaosu, in faloioulu Paris, Am copiatu dintr'éneulu co credu cd-ti Si éta dar tablou-i asié cum ti-am pro: In adeveru adi nu e, ea stinsu, nu mai esista Creionulu lui Gavarni, arcusiulu Iui Musard, Cand reversau duleétia in asta lume trista Si'n césuri dulei, placute, sburd unu traiu amaru! O da! #'a stinsu, siint mérte acele vremi in care ‘Museet cu pip'a ’n gura la Bullier dantii, Pe c&nd Dumas betrinulu acrid cu infocare Romanulu seu ,Fernanda* si Sand caletoria! CAnd Lamartine in fldre, din harp's lui de aura Canta junetiei ,Laculu si ,Armonii* la corus Sia atinsu acele genii, si saoru Jor tesaura Esploatatu e astadi de minti ai mani de feru, Pugin stint ce urmédia eplendérea-acelor nume, Hugo, Arsine Houssaye, Emile de Girardin Din e@nd fn cfind arunea e&te ceva Ia lume, Si-alu criticei vechiu aceptru e totu sub Jules Janit In adeveru esista unu Institutu de Frantt'a In care se aduna totu dmeni de sci Caci lumen astadi ride d’asemenea fiinti! . Fromosulu gustu alu artii s'ar duce la peire De n'ar mai trai inca din vechi celebritati; Caci publicuiu de astadi nu erede 'n nemurire Si nu admira alta decatu frivolitAti Adi numai Dumas fiulu pe teatru si in lume L-apregiatu cu mare entusinsmu, suecesu ; Feuillet in Sphinx* trediesce poetioulu seu nume, Sardou ta ,Sam* . . justity'so ehiama in proceau.. . Si crede ed cu arta ai spiritu elu lucréza, Dar pina adi ou-i alta deeatu imitatorus Chi dramaturgii striga edi tov esploatézn Si pentra mine este efrpaciu, nu autoru! Nu crede fuse déea #au stinsu vremile ‘n care ‘Traitu-au acei dmeni de geniu, de talentu, Ca adi ou mai esista, eh adi na mai apare serie mi, \du ce face,Gu sgomotu, cn msuite cumpurs a cvucra Flaubert! ... unu omu cu-atét'a artistica soiintia, Care-a ereatu ,Salomb6* si ,Démn’a Bovary* Ini acést’a perm: Cai adi de nu se jéca vr'o piesa imorala, In care #8 nu fie unu crimu, unw adultera, ‘Aice pentru asta potu face o rescéla, Se punu in greva, striga, recluma, vocifer re literara creseéndu, aglomeréza, para in numeru maretiy, ingrozitorn . ri, in care se tratéza se de erime, de amora! Politics Cestiuni IL Politic’s adi fierbe in Fiantt’a cu putere, De simttulu resbundrii stint multu predominati, ‘Toti, toti de cind resbelulu, profundu si ou tacere Lao ideia mare Iueréza devotati! ‘Multu comien e scen’a cénd unu froncesu vorbesce De Prussia, de Bismark, cu celu mai tare glasu, Svaprinde, striga, geme, declama'se lovesce Siva ‘ote siint adi! Francesii nu eredu inca ai nici vor sé admita, Cau fost vr'odinidra batuti de prussiani, O lupta efingerdea, grozava si cumplita, O a8 redeie Frantiei prestigiulu din alti ani! ‘Academi istru celebru-odiniéra, Ollivier ce pérta cotlete pe obrazu, Pind neu, 88 "neépa dra... Dar nimeni de cand pozn'a . .. nu-lu vita, nu-lu facu hazu! ‘Adesen ori eu aér'a incetu, eu pip'a ‘a gura Pe malurile Seinei, pe cimpii Elysei, Me ducu e'asculiu Iugubr’a, selbatec'a murmur: Ce ‘naltia tristu Parienln, chiamindu eroii sei 4 De multe-ori cu jale si cu indignatiune Privesou d’aici departe la trista tiér’a mea! . Victim's unor émeni ce fra de ratiune ‘Traieecu si speculéza credulitatea ea! Politic’a e ‘ntinsa, cestiuni stint importante, 199 ‘Ticastu serie, chei fntr'éne'a simtu elementula meus, ‘Ti-asiu da chiar si profilulu figurelor frapante Din corpa ’naltu alu Frantiei si din poporulu seu. Ti-asiu spune chiar cum Pap'a cu Bismark se ma- nfinen, Don Carlo din Bilbao refage bombardatu, ‘Ti-asvu spune ca a lumei politica adfinea Consista in mincinna si’n arta de 'nsielatu, ‘Ti-astu spune téte aste, dar spagiulu nu-mi permite, $i tu cuvosci pré bine a lumei comedti, Deei voiu cercé acuma din aferi mai fericite || A-ti da postade, scene, culori, idei mai | ql. View's parisiana, placuta, egomotésa, “Turbata, infernala, corumpta, vigidsa Si-adesen ori hiddsa, tat’o, inse departe d’a ends In grép'a-i de urgia si mult periculésa, Tn cftte-va cuvinte tabloulu ei ti-oiu di Eaista, tu ecfi bine din lume si cetire, ici fa capital’a intregului paméntu, Petreceri de totu felulu, de baluri, teatra, e@ntu, In care lumen gusta placere, multiamire Seraculn si bogatulu gasescu dupa vointia, Petreceri dupa classe si dupa pung’a lor ‘Actfel costulu intririi e pusu eu chibzuin La oper'a cea mare franci diece de fiintia Si la ,Ourlan* trei solde de ori-ce muritora La opera, burghezii, si-adesea ori noblett’a, S’aduna si in pace a dilelor tristetin O uita in placerea a unei albe noptis Prostimea ce platesce trei solde la intrare Toi are a sa metoda de dulce desfetare: Din glume, vinu Ia ghionturi si pumni pn’ ce eadu motti... Eu am g ra, clandestina, imtiesen in lovituri, ‘Adesea ori prin fortin armata se termina, Politia p'acolo nu péte 88 parvina Decatu a duce mortii la ,Morga, in trasuri!. Aceste locuri inse stint forte departate De erime ¢i ucideri cu grdza suspectate, Polity'a trimete jandarmi si pompieri Figuri ei tipuri pale de vigiuri si betia Se intalnescu in aste caverne de orgix Si totu ce-i mai sinistru in class's d'uvrieri, Cutitele si pumnii dintr’o nimica shéra, Din glume, trecu Ia ghionturi, se batu si se oméra Considerdindu acésta uou lucru naturaln ; Cici nu gasescu cuvinte #8 potu des Aspectulu celu de gréza ce le-: ‘A te vedé simtfren din omu la animalu . Se scie ch aice-i viéti'a animata Si vecinicu lume multa, straina si bogata Revérsa bani in teatruri, placeri, concerte, balus Mai multu deeitu ori unde e lumea sgomotéaa, De vrei sé simt? o viétia unica si dracésa, Petrece cand se afla Parisu ’n earnevalu. ‘Atunei se vedi splendérea si aurula cum luce, Si cum Arban cu arta orchestrulu isi conduee, Cocotele nebune dantiéza, polei, eancanu 32200 cum anglesi eu chipuri lungi, triste, seriése rosi, aprinsi Ia fagia, in grupe numerdse Stau reci si cu estasiu privesen acestu elanu!... Atunci 88 vedi o lume turbata de placere, Ce pare necreata ed noi pentru durere, Nervésa, doritére de sgomotu si scandalu 3 Pe bulevarde suna tambure si fanfare Si mii de mfi se 'ndésa epre balu ou desfetare, Frascati, Valentino séu Tivoli- Waux-Hall. Obraznice, biznre, eoeote costumate primbla si arunca ochiri lungi, rafinate, Supéza cu betranii In Peter's eéu Helder, Si dupa ce-i imbéta, slabiti in balamale, Betranii cadu, si ele totu spunu la halimale, Se fara juvaeruri, c’sornice, parale Si de rusine singuri ei taeu, padiescu misteru Betréaii pentru mine compuau unu studiu-aparte, Toti mergu la balu, petreceri si cea mai mare parte Sunt gospodari cu casa, fem: desea oti se ntémpla coincident Parintele ‘ntretine 0 concubin: Dulei legaturi forméza cu éosii- Burlacii betréni inse poséza cu juneti'a, Si sub peruci diforme si-ascundu ei betraneti’a, Cocheti, plini de mandria, boiti si elegantis Pe bulevardu se primbla end sér'a ¢ spre népte, Admiru prostitutinnes ce-i pisca prin dulei si6pte, Lasindu-se de lume vediuti ci siint ainanti... ‘Adesea ori aceste cochetarii fortiate Prin suferiati barbare si lungi stint achitate, Prin fuchisori, procese si cheltueli banesei 5 Vediutu-am multe scene de trista comedia, de plausu, cumplita, drolatiea, hazlia, Latunci, cand ei cadu prad’s orgiilor lumesci! De cfite ori aceste caricaturi sbarcite, 1, eu fettele boite, Predominati de triste ei multe passiuni . .. Finesou intr'unu modu tragiou viéti'a pi S'au ruinati s'arunea in Seina, in eanalu Se ’mpu moru bolnayi séu nebuni Cocotele vr'odata ednd prindu, le ende ’n mina La balu, pe bulevarde vr'o victima betrina, Plesiuvu, cu osu, cu ornicu, galantu, celibateru, Tl fura cu finetia, ei-apoi il dau afira, 1 batu, il amenintia cu agomotu, eu ooara Si cu'n procesu in care-i tratatu de adulteru! spitaluri, FAM i'n adeveru se ‘atémpla ci unu Darbatu chiar vine... Betrinulu end il vede de friea si rusine Platesce sume grdse de-a se vedé scapatu ; Si metrezoiulu umfla o particiea buna, Betranulu cade bolnavu macar pentru vr'o luna, Scandalulu sbéra 'n lume, jurnalele resuna, Cai sé ciupésca érasi pe bietu-aventuratu ! Accést'a este sdrt’a betranilor ce cata In sgomotula vietii corumpta si turbata, Placeri la care vrést'a nu péte resist Si-am etudiatu adesea acésta cestiune, m pldnsu pe elegantii betrani eu inimi june, Ce 'n desfrdnari s'arunea si ee vor aruncé! (Va urmé,) Petra V, Grigoriu, a | Doue temer, mume de inearce Cassano, si princces'n de Colonna, eeen impovorata de ani, céstu-ialta in fldrea vietii, in vestmint jele, cu ochi plini de lacremi, regin’a Neapolei si astfel o agrair — Maiestate, care nsi-ve stinteti mama, ve pu- teti imagind mai bine durerile ndstre, eari inca siin- temu mame a doi De patru ani de dile ae usuca fiii nostri in temnitia, Nici nu mai sdotemu sigure, déca astadi in vigtia, Incréga fami- Wa néstea este in dotiu adéncu, parinti, featini, rude diu'a-néptea nu avemu odihna, De la prim's au- dire a acirii infloratére, unu surisu nu e’a vediutu pe buzele néatre. Maiestate! aveti compatimire de noi, redati-ne fiii, si familiclor fanapoiati-ne bucuri'a, Ce- riulu ve va reaplati pentru acést’a, in copii vostri — Inse deca stint vinovati?’ — intreb’ regin'a, Atunci ambe femeile respunsera cu o véce — Eistint nevinovati, acést’a 0 atesta si tucorea inquisitorilor, cum si etatea juvenila a flilor nostri, bun’a lor conduita, temerea de Didiew si ascultarea lor fagia de parinti, Nici o gresidla, nici 0 péta nu se ga- sesce la fiii nostri, chiar nici de cele mai mici, cari usioru se potu ierté tinerilor neeap Assiguririle insogite cu juraminte, aspectulu turburntu si desfiguratu alu femeilor, a caror virtuti mari erau cunoscute reginei, n'au remasu fara_efectu a supra nimei alteum impietrite a princessei. Se dede ordina a se grabj cercetarea sia so pronuncid sen tintr’a, Tudecatorii, dintre eari cei mai multi erau nisce fiéra setése de e@nge, fntrebuintiara torturele cele mai infioratére, pentru a sili pe prisoniri sb faca des~ coperiri a supra conjuratilor. In contra fiilor a déue mame nefericite inse er impossibilu a se radied vr'o acusa, nu eré o dovéda e&tu de mica, prin care sar fi pututu inculpd, in eatu pe langa téta erudimea jude- catorilor lor, au trebuitu ¢8 fia eliberati din prinsdre, in care petrecura patru ani de dile, fara a fi barem ascultat Teres'a Confalonierieré démn’n consérta a con telui Fridericu Confilonieri. En avea spiritula ei Anim’a, ce trebuid sé aiba femei'a primului cetatiénu Gin Italia, spiritula si &nim’a barbatului, eare isi con- sacrase tntréya viéti'a pentru eliberarea si renoirea patriei sale, In an, 1820 peninsula intréga de In nordu spre sudu se prepard in secretu a scuturé jugulu dom-Anulu XIV, nirii_straine si totu odata a pune eapetu fortiei guver- nului indigent, Contele Confalonieri, nascutu lom- bardu, eri in fruntea patriottloru lombardiani, elu ord in corespundintin cu carbonarii din téta Itali’a, cd 88 coopereze Impreuna eu dénsii. Indata dupa crumperea revolutiunii ta Neapo- Jea si Piemontu. aven 2 se radice stindardulu revo- lutiei si in Lombardi’a si Veneti's. Contele Confilo- ri, care plecase la Neapolea, oa s6 véda pregatirile da colo, se rentérse forte ’niristatu, de-dra-ce ae con- vinse ct planulu in care fsi pusese téte speraatiele nu va succede 'n esceutare, Si éta, femei'a credintiésa il conséla oi i insufla curagiu. Activitatea neobosita a Contelui, grigile mari, cari fl apesau, il-puscra Ia patu tocmai ednd erupse revolutia in Piemontu; elu oscilé pe margi méntului, Teres'a nu numai veghid diu'a néptea Ia pax tulu morbosului, ei impartasié si grigele lui pen= tru patria, Ea ecid despre téte, si fiindu ch sogiulu ei nu putea lueré.nemicu, lucré énsasi in loeala lui, Circumspectiunii sienergiei ei aviv d’s multium{ Lom- bardita ed Piemontesii n’au aruncatu in tiéra faeli'a aprinsa. Reseé!'a din Piemontu av unu sférsitu deplo- si prin acést'a stansele d’a te liberd provingiele italiane de sub domniren aceptralui austriacu dispa- rura d'ocamdata. Contele Confalonieri desperase cu totulu de suecesulu nefavoritoriu la suferintiele fisice isse asocii o adénca durere sufletésca si numai iubirea devotata si ingrigiren delicata a sociei sale il renst- netosiara din nou, Dar acum Teres'a tremuré de ee. curitatea lui, pentru ck politi’a austriaes avea in mini téte fibrele conjuratiunei, De ai nici ia Lombardi’a nici in Veneti’a nu erupsese revolutia pe fuga, to- tusi se arestara mai multe perséne si mari pedepse so deeretara agupra celoru suspect Teres'n conjurd pe sogiula ei sd fuga, dar so- giu-i nn se'avol, de si fi consultata din diferite parti Jn acést'a, Téte rugamintile femeii remasera lain patu fura succesa, Cfinda in urma se otari a8 fuga, fa pré tardiu, Dejé asceptau servitorii judecatoriet aé-lu [iceaisé-iu dca 'n tnchisére. ‘Ge momonte pentru Teresa! a vedé cum Iéya pe sogtulu ei in figra si cum ‘lu térescu in temnitia!. .. Daren nici chiar fu aceatu moment infioratoru nu-ei prerdit curagiulu, In ochii eredintiései Teres'a Contele putit ceti: ,Spera, iubite Friderieu, amérea mea te va rapi din minile acestora ne-émeni.* Doi ani tient procesulu. In restimpulu acest’a ‘Teres'a intrebuintia t6te mijiécele sé scape pe priso- nieru, D’odata fla sumai, pesub ascunsn, cd sogiulu ef este condamontu la mérte miou Is Vieu'a, si si acés’a i-se imanud numai atune’y cinda cngetara judecatorii, c& ea nu va puté ajunge in Vieo’a Ia timpu si cd sentinti’a ou subserieren im- peratului deja va fi espedata spre Milanu. In driculu ernei, p'unu frigu inspaiméntatoru pleck Teres'a la Vien'a, insogita de betrdoulu tata alu contelui. Prin mijlocien unei peraéne innalte spedarea sentintiei, subscrise deja, ae’ntedia. cu diece dre si Teres'a capetd o audientis numai decatu. Betrtnuly Conte s'arunc’ Ia picidrele tmperatului conjarindu-lu sbi agragieze fiiulu din respectulu servicielor fidele €¢.a prestatu Gususi easel imperiale, ‘Teresa palida od mirtea ai tremurinda, se rugé de ’ndurare. La'nee- putu imperatulu se aprinse de mania, dup'aceea pr mise ch-lu va agragis, — tmperatulu Francisen fact i mor- 201 asta promissiune numai, fiindu e& seid, cucum e pré | tardiu. Pe citu erd de desperata Teres'a totusi nu pierdit puterea d’a cugetd si luerd. Ea fece o ultima incer- care, fn sperantia, co Anima femeiésca se pote mai Sér'a inca tardia alerga Ia imperatés'a 8d 0 rége de intrepunere, ca agragiar timpu fo Milanu. Imperatés'a erg ma void 88 ae culee, inse prin mijlociren persdnei, amin- tite mai euau, primi pe Terea’a si nu remase nesimt tére la rugamintile misicatére si la lactimele fierbinti ale nenorocitei, care se rugé pentru viéti’a sociului ei. Imperstés's se duse numai decittu in camer'a im- peratului si se rentérse cu agragiarea, Ca paserea prin aeru sburk Teres's spre Ttalifa, in butulu tempestatii infioratére, ia mini'a troenelora de zapada, a viforului puternicu sia gerului ghi giosu, in ctu preven} pe curiru, care se opa caus'a vremei celei rele; si astfeliu ajunse In timpu cu agragiarer in Milanu. In locu de siafotu, Confalo- nieri fi condusu la renumitulu Spielberg liaga Bruna pentru fnchisére pe viétia. Teres' ‘fl-scapase de morte, acum se silié in totu modulu, alu scaps i de ‘nehisére. Inse chiar si numai a petrunde in fortarétra {fnoa se pare impossibilu pentra unulu, care au are pu- tere supra-naturala. Dar sogi'a-i delicata si iubitére nu se sparid de nimicu, Doi ani intregi petrece contele intr’o ‘nchi- sére miserabila de pe Spielberg. Odata sosi tn Brana unu strainu, care se dedea de mare comerciante si di- cea car fi venitu Ia Brunn pentru diverse afacer Cate-va dile dup'aceste, prisoaierula aude prin mic’a feréstra a carcerului 0 véce blanda, emotionata. In Brunn téte sdnt gata pentru fuga... m@ne te poti eliberd, mine revinu, cd sd-ti audu deci- siunea,* ‘Totn odata i s'aruned ‘a inchisére unu revastelu de urmatorulu cuprinsu: Am ingrigitu de téte, Am pasu pentru mine si pentru tine, La fin-care statin no ascépta cai bunt Vom scapd de siguru, Decide-te! Poiemine © pré tardiu 1 Contele Confalonieri se decise numai dec&tu, Indata-ce intielese, ch nu se vor eliberd si ceilalti prisonieri, nu vol sé scfa nimicu de fuga. Elu socotia dreptu lusitate a-si deepartt edrtea deai sei. Vediendu ‘Teres'a, ed tte speranticle-i stint zadarnice, daici in colo duse o viétia eu totulu amarita, Mai trai patra ani cufundata cu totulu fn durere, asceptiindu mértea cd pe uniculu méntuitora alu suferintielor ei, Ea muri in a, 1830, consumata de superare, in etatea nai fruméea. Contele Confalonieri dino familia de cele mai vechi si mai vediute din Lombardia, unulu din triotii cei mai nobili, pentra a carui sérte jelira li- beru-cugetatorii din téte tlerile, se affd pe Spielbers nr. 14. Tntr'un'a de dile directorulu de *nchisére or- don 68 vina contele la elu: — Nr. 14! Majestaten Sa mi-a comandatu s&-ti anungiu mértea sogiei de (Vs urmé) N. Petra-Petvescu. oH202 SREON UW Conversare cu cetitérele. Déue joi trecura, de cand n'am avutu ondrea a ve intreting in loculu acest’a. Imi pare forte reu, cdci astfelu am fost lipsitu de o nalta placere pentru mine. Nu seiu déca m/ati asteptatu. Recunoscu inse, cd am comieu o mare gresiéla de eticheta, prin absen= tarea mea. In asd serbatori mari cum sint Pascile, de siguru toti amicii si stimatorii dvéetre v'au facut visita, chiar si cei mai indepartati au vinitu a casa a ve vedé, numai eu am fost ingalantulu, carele — celu puginu in acestu locu — nu v'am poftitu : ,Serbatori fericite !* Dieu mare gresiéla, si in adeveru astu f despe- ratu, de cumva — dreptu scusa — nasa avé upu motivu de justificare. Si éta ce : féi'a acést'a n'a apa- rutu in cele déue joi din urma, si astfel mi-a lipsitu cu totulu prilegiulu d'a-mi face complimentele mele. E bine, 86 dicu, cd de si lipsitu de placere: cést'a, spiritulu meu ve felicité in efntele serbatori? Ba, Nu voiu dice. Fras'a acést’a e pré tocita, Bta cum ve voin intimpind dara: Sé ve fia de bine petre- cerile! Dorindu-ve acést'a, presupunu, ch ati petre- cutu bine. Cine nu s'ar petrece la Paeci? Pascile sitnt cele mai frumése serbatori. Prin ele serbhmu destep- tarea, intinerirea, faviaren. Ce este mai frumosu de- efttu conceptulu acest'a?! In aceste dile in totu loculu ne intimpina vese- Kia si bucuria Téte fegiele suridu. Fericirea resiede pe téte fruntile. Cici este o serbatére dupla : interna si esterna, Interiorulu nostra simte impr: face a supra néstra divinulu himau Christos a in- viatul* — ér ochii nostri se ’nefinta Ja vederea lumei esterne, a naturei care asemene atunee ii serbéza des- teptarea, tnviarea, Omulu si natur’a serbéza dara de odata! Intocmai cd intre serbatori Pascile, astd si intre anutimpuri primavér’a ¢ mai frumésa. Ori cata de multe farmeci s8 aiba vér'a, ori cdtu e6 ne suprinda fructele témnei, totusi primavér'a este aceea, care face a supra néstra impressiuvea cen mai plicuta. Pascile aint, serbatérea primaverii, éta pentru ce ne ine@nta si ele atatu de dragalasiu! Frumése sunt aceste eerbatori, inse nu Ia orasie mati, Aice farmeculu cultului religiosu si-a pré per- dutt emaltiulu, Séntienéatulu de pictate a disparutu eu totulu. Téte se fac numsi din moda, care si-a dusu etepinirea pina si in biserica, Publicula — spre a nu dice ,damele* — se duce la biseriea nu pentru eh e serbatore, ci pentru cd si-si arete toale- tele néue, Ma mod’a a facutu asti mare progressu, ineatu in’ septem@nile trecute vediui in eapositiunen unui negutiatoru_véntrare (Fiicher) a nume pentra usulu in biserica. Pe acele véntrare adeca erau zugra- vite niste iene efinte. Si se pare ca fabricantulu n'a caleulatu reu, edci dupa déue-trei dile nu le mai vee dui, Téte trecura, Frumése stint Pa numai se vede fn adoveru, che serbatére mare. Schim- barea cea mare, ce aceste dile produeu acolo, in FAMILIA. Anulu XIV, portu, in curatfa, in traiu, in dispositianes eufietulu fucu impressiunen cea mai mare a supra ori si cui. A. vedé totu satulu curatitn, mnturatu, varuity, — pe toti imbracati in haine de serbatére, — eum s'aduna din tote partile la sunetulu clopotelor, — si cu ce evlavia asista la Tituraia : este o nalta desfetare sufle- tésca, este un'a din placerile mele. Déea vreu e8 am si eu serbatori, nici nu remaau in Budapesta, ci me ducu jos Ia tiéra, departe d'aic: Durere! fn anulu acest’ nu mi-am_pututu reali scésta dorintia, Pedece neatérnatére de vointy'a_mea me tinura lantiuitu de chaosulu acestui orasiu, Va s8 diea in anulu acest’a eu nici mn avui Pasci. Drdstre inse wati petrecuta bine, Primiti felici- tarile mele! ‘Nu sefu inse déea in petrecerile dvdstre vati a- dusu aminte si de literatur'a nationala? Damele ro- mane n'aru trebui 68 uite nici odata, ed ele au sé spri gindsea acésta fiiea orfann a natiunii, Si deosebi in serbatori mari ar fi ocasiunea cea mai po acestu scopu. Cfnd veseli's e generala, dm mai darnici, ehei 6i bueuri'a néatra e¢ mai mare déoa putemn produce si altora asemene bucuria. Atunci star puté introduce in fin-care familia c&te 0 fdia shu carte romana, La alte natiuni in serbatorile mari se dau eé presenturi si opere literare, La noi datin'a acést’a nu 'a fntrodusu inca. Faceti dvdstre, onorabile cetitére, ineeputulu, ef veti da unu mare spriginu literaturei nationale! Sosibd “Vutearu! eke Bonbéne. Rentérsa de In bai, nevést's fac mputari bar- batului ei, ch dénsulu si-a scrisu epistolele cu litere atatu de mici. Barbat amabilu respunse apoi astfelu: — Scii bine, ch am invetiatu forte pugina carte, si din caus'a acést’a scriu cu multe gresieli. E bine, cugetim, va fi mai bine déca voiu serie litere c@tu de mici, 4 astfelu cela puginu ei grestelile 2 fia mai miei. — Cate decagrame stint tntr’unu chilo? — in- treb& unu sateanu de altulu, care cunoseea mai bine sistemulu metrieu. — Nu sein tocmai esactu, — reapunse acel'a, dar am anditu, cd ast’a mai alesu atérna de In — ne- gutiatorulu, Scen’a se petrece la Paris, intr’unu concertu ta ‘din ’Acclimatation. Persénele cari converséza sit niste fete tinere. Un'a de 16 ani: Mi-ar plaeé sé fin prineipessa, De 15 ani: Asta dori 68 am unu barbatu blon- dim. De 14 ani: Masiu bucuré forte de cumya bar~ batulu meu ar avé unu castelu. De i2ani: Asiu vré ed dénsula 8 scia calari pe velogiped. De 11 ani: Bu, damele mele, doreseu s8 am de barbatu unu milionaru, De 17 ani : Bu ast preferi —— sb fiu vedava. naeAnulu XIV. L Literatura si arti aIndustri’a si resbelul,* studiu socialu si po- liticu, de Stef, C. Michailesou profesoru in Buguresei, ge afla eub pressa si va aparé in cfite-va dile, Bta cu- prinderea: O introducere sociologica. Resbelulu. Ra- portulu sciintificu dintre reabelu si industria. Politic'a reebelul Partea lui estetica. Guvernele in resbdie. O nota a dlui de Bismark. Proorocii sociologice. Industria nalta a resbelului. Generali si cultur’a mi. a, Unu cuventa despre Plevna. Conelusiune, :drumurile de feru in reabdie, Industri’a chimica: Unu xéa care ‘a produsu multu bine, Schitie istorice asupra prafului de pusea ei perfectionirii armelor. Artileri’a In Ro- mani. — Linii mari istorice. Cum a schimbatu praful de pusca starea eociala si polities a Europei. Rapor- turile politice si sociale dintre reabelu si industria. Viitorulu. — Pretiulu 2 lei; Adres'a autorului Calea Vacaresci 24, Bucuresci, s¢u la Redact. ,,Romania bere. Carlotta Leria. Cetimu in ,Press'a* di: resci: Nu spunemu ceva nuou pentru lectorii nostrii, vestinducle, ch Mari'a Sa Démn’ Romanilor a mai ajutat peo juna rom@na sd fan studii In Paris. D-r’a Carlotta Leria, protegin’a Mariei Sale Démn'a Bli- sabeta, a'a pregatitu, in timpu de aprdpe patru ai cu celebr’a artista démn'a Paulina Viardot, peatra earier’a lyrica, Toti cei cari au ascultatu Ia Paris pe jun'a néstra compatriota, au recunoscutu mijlécele neinduoidse si de viitoru a d-sidrei C. Leria, Intérsa in Romfnf’a pentru pré posing timpu, d-r'a C, Leria ‘se va face cunoscuta publiculni rom&nn prim unu con= ‘certu, ce nu va intardié a dé, ai care dio va deter- mind unu afisiu specialu. Resultatulu materialu alu concertului are sd falesnéaca mergeren d-siérei C. Le- ria in Italia, pentru a debutulu seu in tiéra, unde se consacra talentele si apritudinile artistice, rosiura politica. La Bucuresci a aparutu sub Marche progressive de ln Russie sur le Da- nube* (Inaintare progressiva a Russiei epre Dunare) ‘© brostura, alu earei autoru se dice a fi principele Tonu Ghic'a, Ea consta afara de introducere din 8 charte, cari aréta cum de Ia anulu 1812 inedce au fost apropriate sistematicu fruntariele imperatiei russesci epre gurile Dunarei, Dupa aceea discuta resultatele navigatvunii in gur’ i relatiunile poporatiu- nei in Besarabi'a x cari aréts, c& intre 1,076,000 locuit ‘abiei russesci $0,000 sitnt_romfni si ed omanésca traiescu 78.850 romani Bu rele piese pentru piano: ,Dati ajutdre pentru raniti*, poesin de Pantazi Ghien, arangiata dupa o aria francesa de Ioanu Vasilescu; ,Rominii au trium- futu*, marsiu dedicatu vitézului regimentu alu XTIT de Dorobanti compusu pentra piano de Toanu Vasi- Jesu; _,Stéu'a Romaniei*, poesia de Sion dedicata M. S. Donnitoriului Romfnilor, pentru voce si p compusu de Tulius Wiest; ,Asaitulu Plevnei*, m compusu, de Louis Wiest; »Triumfulu Rom@niei*, anarsiu dedicatu M. 8, Domnitoriului Carol I, com- pusu de Emil Lehr; ,Luarea Plevnei*, marsiu triume falu dedieatu I. $. Domnitoriului Rom@nilor Carol I compusu pentra piano de A, Kratochwil; ,Calea Romane plinu de m&ndria*, marsia cu cuvinte, co pusu de Teodora Georgescu; ,Treceren Dunarii*, FAMILIA. marsiu militara pentru piano de Tnlovitzki. Musica- Kile stint forte bine adjustate si pretturile (de la 50 cr. 1 f) forte modeste. (,Tel. Rom.) X Romanutu ta Grivitia. Sculptorulu statuei lui I. Eliade Radulescu, dlu E. Ferra a facutu acum de curéndu o frumésa statueta ce’ represinta punu dorobantiu la asaltu. Statu'a pérta numele ,Romi- nalu la Grivitia.* Ba are fanaltime de o jumstate de metru si se pdte comanda Ia Roma, cu pretlula de 100 franci, in terra-cotta, si cu 60 fr, tn gipsu. Ta acestu pretiu e cuprinsu si imbalagiulu; transportulu inse priveece pe cumperatoru. (,Rom.") ¥ Coneursulu, publicatu de ministerulu culteloru si instructiunii publiee din Romani’a, pentru unu Ma- nualu de istoria a Rom@niloru, nedindu nici unu re- sultatu, ministerolu a luatu otarirea d'a publied unw nou concursu, alu caruia termenu se va anuncid tn curéndu. Biserica st scdla, Sinddele gr. or. romane se adunara téte ia duminee'a Tomei, sia nume la Sibfiu, Caransebesiu si Arad, Vom impartest si noi lucrarile de frunte ale lor. f Alegeri supletorie de deputati congresuali, In eparchi'a Aradului, cercula electoralu Vinga, re- nuneidoda Ia mandatulu seu dla Vincentiu Babesta, cf aleau in d in loculu lui e’a aleau dlu Dr Atana jude Js tribunalula din misi6ras iar in eparchf'a Caransebestului, ceroula electoralu Verstetiu, tn loculu repausatului Gruia M. Liuba o's alesu dlu Tulianu Tanculescu cetatianu din Lugosiu. — Contracandidati au fost la Vinga dd. Victor Babestu, George Sierbanu, Stefan Adamu si Ignattu Pap, iar Ia Verstetiu, numai Petra Petroviciu, actuariulu metropolitan. (,Tel. Rom.*) Universitatea din Siberia, Ca locu de univer- sitate pentru Siberia, s'a desemnatu, precum anungia »Golos,* in modu defini asiulu Tomsk. Pentru cladirea edificiului universitatii aunt de lipsa 250.000 ruble, pentru Antiile asiedieminte 100.000 ruble. Unie versitatea are necesitate de unu bugetu anualu de 807.000 ruble. In imprejurarile de fagia, dice men- tionat'a fia, cu greu e posibila realisarea atftoru sume, la ministerulu de financie etint depuse tase fon- duri private de 250.000 ruble, asid in efttu se péte procede, deocamdata celu puginu Ia cladirea edificiu- lui. (,Romania Lib.*) . Societati si institute. Ateneulu Romanu din Buouresei in érn’a tre~ outa a atrasu atentianea publiculai mai multu de- citu fo alti ani. Caus's este, c& conferentiarit au ni- suitu sé fia eftu se péte de interessenti. Sujevele trac tate bine n’au remasu fara efectu, Aflainu cu placere, chde asta-data si diuaristic'a de colo s'a ocupatu conferintie decatu in alti ani, u In 8,20 aprile, »Corespondinti'a provineiala® ‘émnele din acelu orasiu au decisu a coustituf una clubu, care va purté numirea de: ,Clubuludamelor Pietrene pentru desvoltarea educatiunii, instructlunii si economiei easnice sia bie nefaceriloru.* Acésta asociatiune va ting conferentie,va, da concerte si serate musicale, e& modu de distrac- tiune in scopulu binefacerilorn, mai_mulm de aceste Conferinticle sau tnchi / Clubu de dame, dfn Piatra anuneia, chCe e nou? Domnitorulu Romanilor a primitu dilele tre- cute o deputatiune a consiliului municipalu din Tér- goviste, care i-n presiniatu o adressa. Domaitorulu a respunsu_la cuvintele delegatiunii in niste termini forte caldurosi \du de cris'a ia care se afla acuma Romfni'a — a incheiatu astfel : ,Intémple-se i sice! Eu nu voin ealed juraméntulu ce am de- irii mele, In mfnile mele in- tregitatea Romfniei va remfoé intacta, precam au fost libertatile si drepturile néstre internationale de 12 ani, de efind domnescu eu peste voi, si de cdind ar moni’a dintre mine si voi, fara a se tulburd, cistiga pp fin-core di noi fortie.* ‘f _ Téte trofeele romine luate Ia Plevna, Vidin siurea, — precum ni spune ,Romani’a Libera — deja in Rom&ni’a In Turnu-Magurele si Co- ‘Punurile stint in numera de cinei-dieci, Din caus'a lipsei -aijlécelor sde comunieatiune, numai 0 parte d'--a sete trofee a fost pornita spre Slatina. Diet’a continua desbaiérile asupra bugetului pentru anulu curentu, La bugetulu ministeriului de culty Jud cuvéntulu si deputatulu Polit, eritieanda politic’a de instructiune public: a guvernului, ed spri- ginesce numai scopurile culturale unguresci si tinde a inmpedeed ori ce desvoltare a invetiaméntului nema- ginru ; apoi combati: cuzentulu chauvinisticu, si dise, ch deputatiinationali — nefiindu aseultati — vor fi siliti a se retrage. Precum affamu, Polit nu mai voiesce sé-si puna candidatur’a Ia viitdrele alegeri, Dintre ofieierii romani la tnainti ‘ vii: Alesandru Guran maresialu campestru locotenentu, Josif Velicanu colonel, Al- bert Dragan, capitanu I, George Avram capitann II, Simeon Dragan si George Gavrilutiu locotenenti, Ja- cob Pop locotenentu in reserva. Situatiunea politica nu s’a schimbatu fntru nimica, Engleaii tinu mortietu In pretensiunile lor, si rusii par ch devinu mai -noderati. Tntr'aceste turcii se pregateseu érasi, ei au deja 80,000 de dmeni eub co- mand’a lui Osman; Stumla, Varna si Batum nu s’au evacuatu Inea, in vanu pretindu muscalii. Imperatulu Vilelmu a tramisu tarului o decoratiune ,pentra merite,* Unu sergentu din Romani’a, de la regimen- tulu alu doile de dorobanti din subprefectur’a Caneni, rineu dinedce de granitia, fu adusu la Sibfiu si in- chisu in temnity'a tribunalului, Investigatiunen curge. Domnitorulu Rominilor va tramite unu tra- misu specialu Ia Atena, care va duce marele cordonu din ,Stéu'a Romfniei,« pentru regele Greciei si pentru primulu ef ministru. in acelasi timpu, George I, va tramite unu tratnisu specialu la Bucuresct, care va aduce marele cordon din ordinul ,Salvator* pentru Domnitorulu si pentru dlu presiedinte alu consiliului. Aceste sunt semne vedite de amicitia cordiala, ce sista intre aceste déue popdre, facia cu scopurile co- mune ce urmareseu. co mu s'a mai intémplatu. Precum se scie, déca eine-va din gresiéla platesce mai multa con- tributiune, decitu ce datoréza, statulu nu-i rentéree nici unu eruceru, ci numai computa sum'a platita peste indatorire anului viitoru. Bta e din main FAMILIA. Anulu XIV. unu casa, in care statula a fnse, ch sa intémplatu rentorsu acela plas. Anume inainte de mérten sa trei dile, Franciseu Dedk a tramisa de si-a platicu da rea pe anuln 1876 in suma de 93 ft. 52 er. De dra fnse dénsulu muri fnea in 29 jan. alu acelui anu, o! cinlu de dare raporth mayistratului, ek Desk nu se mai putea inserie intre contribnenti pe anula acel’ si in urmaren acesteia sum’s de 93 f, 52 cr» platita ‘inainte, se retramise esecutorului testamentului. # ‘Translocare, Dlu Alesandru Petroviciu (Pe- feiny) controloru de eoutributtune Is Ajuda fu trans locatu la propri’a aa cerere, in aceeasi calita Vorstetin, 3f. Patra invetiatori romani au fost theulprti ty tribunalulu din Arad, pentru ck — de si lstori'a Rominilor* de Tuduceseu este oprita — totusi aru fi propus’o in sedla, Inse neputéndu-se proba acést'a, tribunalulu i-a achitatu, Flamur'a lui Hymen. Din dr. Toanu Mihali, fiscu alu comitatului ‘Maramuresit la 4 maiu si-a serbatu eunnni’a eu dom- nisiér’a Paulina Dunea, fiic'a dlai consiliariu guber- nialu m pensiane Paulu de Dunea in Sibiu. ~ Ghicitura numerica de Tutiana Atbiciu, 1.8.2,1.3.2. 6 Eunu loou unde vién's ‘A perdutu t6ta duleéti’as 2.8.4.6. Cine acolo merge 'n sboru, ‘Nu mai are nici un dore; 3.5.6, Este o parte de timpu, ‘Mai lungs p'alu vietit cimpus 4.5.6, Planta ou fori vénetiele; 3.2.4.6. Eretion batutu de stele; 5.8.4.3, Ea pe mare locuesce; 6.5.6. Nu ‘nmaltiesce, nu ‘npartiesce; 1—6. Unu erou vestitu in lume, Faoutu-a Romei renume. IMG Nr. 6 alu ,,Siediet6rei* contine urma- térele mater Cateva inviari de ale rominului, de Tonu Croitoru Sabo, —Atunci, mei romine! — poe sia de Ionu Tripa, — Regule de aura in viétia, de Elia Popu, — Numele straine a vitelor, de Elia Popu, — Doine ei hore din Ardélu, culese de Maria Pre- cupu, — Pace eéu resboiu? — Cimilituri, de F. A. Ciumpescu, — Hodoroseu si Troscu, — invitari de prenumeratiun ~Sledietdrea* ese in trei septemani odata, Pre- tiulu pe anulu intregu e 1 fl, 50 er. Abonaméntulu se latesce fnainte pe anulu intregu. Carturarii popora- lui sint rugati a respfnd{ féi' acésta in poporulu nostra. WOE WS La nrolu presinte alaturmusu- plementu de jumetate de ols, c4 despagubire pentru nrulu ce 1