C2: 624,019,119 TEPUBIICA SOCIAUSTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OPICIALA STAS 10108/0-78 8 ipso CONSILIUL NATIONAL | — consrRUCTH eWILE, INDUSTRIALE st AGRICOLE — | SPAS 243/018 partt PENTRU STIINTA Stas 720} ‘St TEHNOLOGIE 7 2 mnteeyotoate | GALCULUL ELEMENTELOR DIN OTEL | c..acares aitmnumerics DE ae STANDARDIZARE Non industria, industiad and agrcnture | Consteetions civil, nustrietes et | Grponresierna rpaanots, pow ulldags agreotes “Teme u evatewoxountensenie prstGx oF STEEL wempnns | caLcuL pes #EEMENTS EN acter | PACH CrAsteHUIy OTEMENTOR CUPRINS Pag. 1 Generalitfi ee 3 a Materiale. . . . : re beeen 3 re 2 2.1 Laminate 3 be £ E| 22 Piese turnate sau forjate ‘ E| 28 Materiale pentru sudare . 4 é G| 24 Nituoi gi guruburt« 4 E| 25 Alte materiate 4 8 2.6 Modulul de clasticitate, coeficient de contractie transversalé, de dilatare linear si 4 greutigi tehnice.. . oe. 4 i 3. Rezistene normate 4 3 4. Rezistente de caleul « 6 3 a 5. Prevederi generale pentru proiectare 6 ~é i 5.1 Continutul proieetului . . . 9 4 5.2 Acfiuni : 9 t a 2) 59. Grupiste toxtamentale Is stile Hinit ltine 9 ‘ Grupirile speciale la stivile limit ultime . 6... es 9 f Jeu clementlo slicitate aval. ' Ga Intindere axial u ' 6.2 Compresiune axial cu flambaj prin ineovoiere wl : = 6.3 Compresiune axial eu flambaj prin incovoiere-risucire M i =] ga wangins de temas “4 i 3 6.5 Cooficienti de avelteti limitt 6 2 £ 5 aprobat de: r INSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Flaborat Inia th 1049 Data intrrit in vigoare : ‘ 2] Ste. Roma nr, 32-34 BUCURESTI evieuit 1900, 1971 $1077 1978-01-01 v : ‘Telex 11812 CNST RSTAS 10108/0-78 =2- 7. Caloulul elementelor ineovointe eu secfiune plin’ 7A Caleul de rezisten’ 7.2 Stabilitatea grinzilor incovoiate 8 Elemente supuse la forf axial si incovoiere 8.1 Verificarea de rezistent’ 8.2 Verificarea la stabilitate 8.3 Blemente solidarizate eu z&breluje sau plieute 9 Elemente supuse la risueire 10, Stabilitatea inimilor grinzilor incovoiate care nu sint supuse Ia incAredti mobile . 11, Verificarea inimilor grinzilor ineovoiate supuse gi Ia ine&redri concentrate mobile 12, Suplejea maxim a perefilor elementelor comprimate centric 13, Suplefea maxim% a peretilor elementelor comprimate si incovoiste 14, Rigidizairile inimilor grinzilor 15. Flemente de reazem 16. Calculul imbin‘ritor 16.1 Imbindri sudate cap In cap 16.2 Imbinari sudate de colt 16.3 Imbinasi nitnite 16.4 tmbiniri cu guubui . 16.5 Imbin&ri cu guruburi de inaltX rezistent& pretens 17, Legatura dintre inima gi talp’ 18. Calcutul In oboseatit 19. Indicafit constructive 19.1, Indicatii generale 19.2 Grinzi cu inim’ plinit gi eu zibrele . . 19.3. Stilpi 194 Contravintuiri . . . Geagsueode 19.5 Imbiniri sudate 19.6 Imbindri nitnite si cu guruburi . Prinderi si imbiniiri de montaj Proteciia contra actiunii temperaturii Protectia contra mediuui agresiv ee Aneza A, Coclicenfi de zveltete pentra clemente compuse elidarizate cu plicute sau ealieclnfe saa cae cers ieee ers Anexa B. Determinarea coeficientului de zveltefe 2 pentru barele cu seofitni cu o axis de simetrie, supuse la eompresinne axiald care flambens’ prin ineovotere Pisce eee Stine. — Anexa C. Pierderea stabilitaii barelor supuse la incovoiere Anexa D. Elemente pentru calculul Ia risucire impiedicaté . . . . 32 33 3T 39 7enna 1 GENERALITATI Ll. Prezentul standard stabileste preseripfii de caleul prin metoda stirilor limita gi in ‘afiile constructive pentra proiectarea constructiilor civile, industriale gi agricole, ce se exe- euté din laminate la eald din ofel cu grosime de minimum 4 mm, prevederile acestui stan- dard se aplies gi eonstructiilor din profile cu pereti subtiri formate la rece gi din {evi laminate a cald ; partichlaritafile ce intervin In proiectarea acestora sint previznte in standarde sau roglementari tehnice de specialitate. 12. Prezentul standard se bazeazi pe prevederile STAS 10 103-76 gi se aplic’ condifiile siabilite in eap. 1 al standardului menfionat, precum si pe prevederile STAS 767; 77 pet. 1. 13. Prevederile din acest standard urmirese ea la proiectarea construc{iilor din ofel si fie satisttiente necesitajile de exploatare cu un consum ininim de materiale gi cu pref de cost: redus; I stabilirea gradului de siguranté se are in vedere diferentierea consecinfelor unor eventuale distrageri sau cediri ale diferitelor elemente de constructii. 14. Solieitarile se determind in stadiul elastic, cu exceptia cazurilor previizute in acest standard. 1.5. _ In cazul constructiilor ale ciror elemente se gitsese in exploatare sau in timpul monta- jului gi inceredirilor de probi, In o temperaturé de calcul sub — 40°C, aplicarea prevederilor din aeost standard se face cu respectarea indicafiilor din standardele sau instrucfiunile de specia- litate, ‘Unitatile de misuré folosite in acest standard sint conform sistemului international titi SL; in scopul de a nu se produce complicatii vitatea practic’, se folosese urmi- toarele unitSfi de misuri : N sau kgf — pentru fort gi inedredri ; N/mm? sau kgf/mm? — pentru rezistenfe gi eforturi unitares N/mm? sau kgf/mm? — pentrn modulul de elasticitate; J san kgfm — pentru Incrul mecanie si energie 1 kgt ~10 N gi 1 = 10 kgtm OBSERVATIE: — In tabete gi in relate de cate din prezentu standard vnitaite de migur folosite ant gt kgion. cu exceptia celor de la pet. 21 care sint date in ambele sisteme de mfsirh 2, MATERIALE 2.1, Laminate 2.1.1. Pentru construefiile metalice se folosese produse finite laminate la cald din ofel carbon si slab aliat, care indeplinese conditille previzute in STAS 500/1-78 gi in standardele de pro Guse, dupi” eum urmeaza: — ofel de uz general pentru constructii, mircile OL37, OL44 si 0152, conform STAS 500/2-78 5 — ofel en granuta conform STAS 9021-755 ofel rezistent Ja coroziunea produsti de agen{i atmosferici, mireile RCA 37, RCA 52 si RCB52 conform STAS 500/3-78 ; — ofel carbon pentru fevi, mircile OLT35 gi OLT45 conformSTAS 8183-68 ; — densi din ofel laminate Ix eald, conform STAS 908-69. Profilele cu pereti subjiri formate la rece, se pot obfine din benzi din ofel carbon lami- nate la rece conform STAB 1945-73. ie fink pentru construefii, mireile OCS44, OCS52, OCSS5 si OCSSS, 2.1.2. Alegerea ofelului, a mircii gi a clasei de calitate se face de etre proiectant in funcfie de importanfa constrnetiei sau a elementelor ce 0 compun in condifiile in care construcfia este exploatala, de conceptia constructiva; se recomand& sh se aibii in vedere gi prevederileSTAS 10108/0-78 =4- din STAS R 8542-70 si STAS 7104-65. In condifit speciale, justificato prin protect, proiee Gnfel Ponte, prevodoa si alte condipii de verificare a ealitifit ofelurilor, in. scopul asizurdel contra ruperii fragile, de acord cu uzina furnizoare a Iaminatelon OBSERVATIE : — Ojelurite cu mirc superioare vor f folosit ta construct in punet de vedere tehnie 31 economic © care ulilizarea este justtieatt 2.2, turnate sau forjate BRAS opicagle fumate se executt din ofeluri carbon marca OT40 si OL50, grupele 1, 2 sau 3, STAS 600-74, iar cele forjate din ofel de calitate marca OLC 35, STAS 880-66 2.2.2. Piesele din fonti se executd din Fe 150 si Fe 200 STAS 568-75. 2.3. Materiale pentru sudare 2d. Matorinlele folosite la sudare vor fi ulese astéel inett materintul depus prin sudare, dupa Ticiro, sf aibs cel pufin calitéfile mecanice cerute pentru ofeltl din care sint. lubricate lane telo folosite Ia elementele care so sudeazi. 24, Niturl si guruburi 24-1, | Niturile pentru constructii metalice din OL37 vor fi din ofel marca OL34, iar pentra cele din OLA4 gi OLS2 vor fi din ofeluri care asigurd calititi mecanice apropiate de acclen alo ofelurilor pieselor care se imbing gi care se comport bine la refulare. 242. Suruburile folosite la imbinarea construetiilor metalice sint conform STAS 920-69 {grosolane) si STAS 6220-69 (semiprecise), avind caracteristici mecanice conform SLAs 2700/3-69, recomandabil din grupa 4.6 pentru construc{ii din OLS7, din grupa. 8.0. pentea construefii din OL44 si din grupa 6.6 pentru constructii din OL: Gag ,huruburile de inalts reristenfa, STAS 8790/0 ... 3-77 vor fi din grupele 8.8 si 10.9, dupi importanja elementelor care se imbini. 2.5. Alte materiale 2.5.1, Pentru constructii metalice, proiectantul poate accepta folosirea si a altor materiale care au calitifi superioare san inferioare eelor prevaizute la eapitolele precedente. 2.5.2. Calitipile materialelor menfionate la pet. acord eu furnizorul, vor fi pr punzitoare. 5.1 gi alte condifii acceptate de proiectant, de in proiect;; furnizorul va elibera certificate de calitate cores. 2.6. Modulul de elasticitate, coeticient de contract tapi tehniee. 2.8.2. |, Valorile modulului do elasticitate, coeficientului de contractie transversalé, coeficien- tului de dilatare lineard gi grentafile telmice pentru ofeluri gi fonte sint date in tabelal 1. transversal, de dilatare lineari si greu- Tabelol 1 Modul de elastichate Coatcienth = (greutate| te) w | tetiea) gi Jotel carbon si slab aliat st otet turnat Fonts cenayie Fe 200 JFenta cenugle Fe 150 3. REZISTENTE NORMATE, 3. vo edistenfa normaté a unui ofel este limita de eurgere minima aparenti, sau limita de Gurgere minima tebnied, notate in prezentul standard cu R, gi stabilite po prods in confermy tate cu standardele de produse.~8- STAS 10108/0-78 © In cazul cind lipsese certificate de calitate, limita decurgere minimé gi alte caracte- previizute in proiect, acestea se determing de unitatea care furnizeazé constructia’ metalic’. rist Valorile limitei de curgere minime 2, ale ofelurilor sint conform standardelor do produs in fabelul 2 se dan limita de eurgere minimi, B., previzuta in standarde gi rezisten{a de caleul R=R./7q pentru laminate din ofel ; Yq este un coeficient supraunitar care {ine seama de varia- fille probabile ale reristenfei normate A. a ofelurilor puso in oper’, fat’ de cea stabilité pe epru- vetele de incercare si de abaterile dimensionale ale elementelor construetiei, conform toleran- {elor admise la livrarea produselor. Abateri de la aceste valori pot fi adn ise numai cu acordul proi Tabelat 2 ‘imita de curgere Re sau Rog minim Reristnfa de ealeal R pent tnlindee, Marea (Gator: rofunite) a kemorestne i covtere (aloe stun tut Zi mm | ieee 40 mm se obfin imp&rtind limita de curgere a treptet de grosimt respective prin coeficlentil Yq dio acest tabel. + Lamainatele din marile RCA 97 si RCA. 52 se fabrick cu grosimt (<< 12 mm, iar dinmarea RCB 52, eu acordul beneffelarulul, cut 20 mm, conform STAS 500/3-78, Tn cazul altor ofeluri care ar intra in categoria celor previzute la pet. 2.5, pentru limita de eurgere poate fi acceptat’ a) valoarea minima garantata de furnizorul Iaminatelor, pe bazi de certificate de calitate; b) valoaren determinat® prin prelucrarea statistic’ a rezultatelor obtinute prin ineer- cari (cel putin 12 incereiri de tractiune pe lot). de curgere R, este dati de relatia: BR, = Bn — 28 (31) Valoarea limitei in care: Raq este media aritmetics a valorilor limitel de curgere obfinute din inceredrile efectuat #-” reprezinti abaterea medie pitraties standard. . Rezistenfele normate si rexistonfele do calcul R, pentru piese din ofel carbon gi din ofel de ealitate, turnate sau forjate sint date in tabelul 3. Tal 3 estents deco | | renteata minima do ena de ca eee eee ae es erat we | mea | “tere nomathig® | etnide ] ecataen crt, | ojeluai | tatindere Ry sau Ry fncovolere | Agiimm? | Nimm? | kgt/mm* Nimm™ | “or _— LL torn ae |e (oe 3. | ores hhormalizate 2 280 21 210 [% ‘minim Ja intingere pe epruveteSTAS 10108/0-7 oo E sint date in tabelul 4. 3.5. Rezistenfele normmate pentru piese din fontil, turnate gi valorile rezistenfelor de calcul Nr. | Marea eae ‘uni, K Alles : camo din frail yn me so _|_s | totindere din meovolene 20 ‘ 2 | ream [ae s___}_™ _ - | compresiune din fort axils si din | 3.6. Rezistenfele normate gi rezistenfele de caleul R pentru guruburi sint dat abel 5 ss Limita de eurgere Reristenta de cates! Ne] Suruburi | guinimi Pe a ofelulat ' ® ext, | "grupa Yo kgfimm*|_ Niro? —katin® | Nim 1 46. 2a aieeee |eeeal 20 2 56. 00 115. 260 8 66 36 360 1.20 300 3.7. Caraeteristicile normate ale ofelurilor pentru suruburi de in tabelul 6. rezistent’ sint date Tabelul 6 | Reaistenta de rupere Atwngren Yaoatea sini , tadecurgere —[Tarupere | Duntate | Ye ettentel a xs. | suru i e [pre Donate | ere we, | sara inns | in a | Kati? | Nymmé— | L lkatinjem® | da + | se | 0.10 | 900...100 BB 2 [ios fon 197 [2.309 90-108 am. ca9) 9 ae | 4. REZISYENTE DE CALCUL 4.1. Rezisten{ele de calcul pentru profile gi table laminate sint conform tabelului 7, abel 7 ] ret] _ ante de cateal Rts on pent ofl at aren ; 1 otsa 1 Soicitares Cae Tou | O83 SS lmrr— bard. La determn harea coeficientului de flambaj al ramurii g, se tine seama de forma sectiunt. 6.24.3 Plicutele de solidarizare se verified cu relatiile : a, (13? om Pe Ri Eh 2 3, coeficientul y se admite sa se in din tabelul 22¢.~18— STAS 10108/0-78 - - cot | 9'9 | a0 | core vt ‘ae Be | yeas lealeele ts |e 7 o8'y | 19 | oe ot are |e | ove |ere |e o| ewe wee [exe | eve | re ove [swe | oe | ow one | Foe we are vee | ere sor | 0% | 0% | v0 é ot [or for | oe joe fox | oe} oz | oe | oe | ot | oe | ot | ot of * var oor] os | ae poe |e ler |e] elie A ——— Ha 7 nayuad Tx wz pass, sopodns impedes ef asoqyy emseydap 6 ROE mo rdyNS Ned " fueRTBOD (oSTAS 10108/0-78 —19— ealcal ve i os wer | st | ot eee -|- eve | ov | ot -|- ewe Jove [ere | ot | ov -|- ove | ove | oo | oz | ot -|- wer wt | oe | -|- wet |r fast | ox | 90 aa - ext | eT | y6'T uy zor | ert | sor g wet jet | ove wet | jor [owe | we Toe ee ee Te ee por ee |v Teo 8 T[e [pmwn ms Tir anwad WABI ad uar0D @ opens nagdeo e040 wyserd>p #8 9ye>Ip jor no yin—20— STAS 10108/0-78 or wor t oe | coe, 7 4 we, on (eremin) ze ae soyadass ined of 2ye2qpo}dun psetdap 18 NOE no Ydins nayUod HE FH wyuapycoeaaeee STAS 10108/0-78 WO] ]H0 |a0 | OF] oo'0 | eo'0 | 200 | coo 6a'0 | 290 | z0'0 | evo wo fv | uv fu | eo} y svo | v0 | 0% | 200 | co v0 4 avo | 20 avo | e9'0 | e90 ver |e aT [ae ovz 0 oe ae ore sot wr a sort ot s6't wz 4 wwe we. or owe sodas (o2musn)Spereeeereeneee errr = 22 — Tabelul 22 (armare) ©) Goetitenti uy Ha Pentru stp ew o singurd treaptd, tn cazul end slat Indeplnite condifille [ly < 0.6 yi Py)?4s :h0 Condiite de fixare ale capetetor Coctictentul y pentru: ] [___partea_inferioar_a sti [pertea superioars (a) Capatut Capatel superior I ry Inferior ose The ot o> 7 > 0.05 | | = [et Fol sgdepionii bere 25 30 rotiri Impiedicate si | 20 3.0 a imeastrat | Totin libere 31 7 Impiedicate 16 rotiri si deplastet | | Impiedicate 12 15 2, 64.5 Stilpii cu secfiune constanté gi in trepte la cadrele halelor industriale eu dowd gi mai multe deschideri se considera, pentru modul de calcul prevazut la pet. 64.3 $1 6-44 e& au capitul de la nivelul acoperigului nedeplasabil, atunci cind exist legituri longitudinale dezvoltate Ia nivelul acoperigului (contravintuiri longitudinale, acoperis rigid ete.). 64.6 | Lungimea de flambaj a stilpului in plan transversal cadrului pentru toate cazurile, se ia egali cu distanfa dintre legiturile care impiedicd deplasarea in aceasta directie. 6.5 Cootieienfii de zveltefe limita 6.5.1 Coeficientii de zveltefe 2 ai elementelor comprimate nu vor depiyi valorile din tabe. ul 23, Tabet 23 z & emente de constrelitcomprinate | Vatoare maxi- | {Sot sdaa Tia get ar aie [ = fbi, diagonate de reazem si montan{i de reazem care transmit reactant pe i ate de : : ts = | Sipt principal _———— | Sip secundari (ip Perelilor metalic, al Wninatoarelor we) wabeelele Wupar + | siconteavintuirite intr stil ub grinile ellor de ruler) 150 | Contravintie (exehusiv cole artate la nee 3) — - 250 4 | Bare care sérvese i miejorarea lungini de fiambal a atelorcomprimate alte elemente care nu fae parte din tlementele solicitate direct, “ 250 3 | Talpasiperioard a fermel acoperisulut care elinlae welegGUE tm timpal wontajuiT (Goeticientul de zveltefe limits, dups efectuares montajulal trebuie si Tie eel indleat \ Ivar rt. 4) a 280 Disgonalele conitraiiior spatiale dat-o agi commis = iagonatasolittata sub 90% in capacttaten portant 7 180 iagonslésolictata sub 100% dim capacitatea portant ~ 150 ‘Observatie 7 Totre 508% st 10096 56 interpolean tiniar 2 Cooficienfii de zveltofe % ai elementelor intinse nu vor depiigi valorile din tabelul 24, abel Pa Pas ‘Valoare admit ta construct [palit gece wr 0 Elemente de consteuct ntnse ‘date de podur et | solctate direct | ouctate dei | ulate ogi de J yimetceet | Cordes static [netonare 1¥ 91 ¥, convoate de es | I | rere ete. 1] Tala Hngonalele ae Ferengi cn abree |__20 00 20 Ceicite ciemente ale gray ca bree |r 00 0 ‘S| Talpa inferioaré a grinzllor elllor de rulare | |_| cu tecttne pint sav sfbree 30 . |___ 10 | Hhenentele ontravintrlrverTeaTe Tate | tip sa sub ee de rule 200 m0 200 ‘Alte clemente-de_contravintuir [|7 CALCULUL ELEMENTELOR INOOVOIATE CU SECFIUNE PLINA 7A — Caleulul de rezistongit 7.1.1 Barele supuse la incovoiere pe o singurit directie se verified cu relafiile = au ° i 7. weet (a) 2-8 : : (7.2 ‘Te | “aw | “ee0 Ft | "See | Gaim] taza) aren | Sea | Sim | ast0 52] 306] ae| ear] ten) saa | ax | sal asi 36m | San) Stoo) Sdor/ Sar | me | as "009 seo as air % | as | asoe 2 nit on atte wo | dom | ina in isso io iat Ho fine | ie wea i807 | iar that i | irae | ithe! iad He is in 1 | 1338 | 12g inal ir thor ios Ho | iosr | doy a) iiss S08 nt io | “ar | "e9 a ao ait 23n io | sto | soa 3a aor oes 2 i Fon as on aa ww | Gio] ey oto an She i | su | Sas oat 200 SS 4.84 | ao | in 1% 20 | 438 hoe a | ite 306 | 20 | de aa sho bo | ie Say] an about 28 Schema de tcireare | octet ¢ penta iM, T 7 [aan] 100 | oa | oso Taz Tom | aso a |— d coty | uno 0.930| vot] 055! oss | 0.758 Joye - | | | i | |ran| o40 | 0 | 020 | ow | om [ogo seo ereeel EP My, M, lesley | 0.715/ 0.660] 0.026] 0.586 | 0.548 oi a cite | | ce aa || — “rz IMyan)—020 |-090 [040 | 090 [060 i | 1D 1M, | Hale D) eer | 0.2/ 0.485| o1a4] ote | oto sea niet Ett ema cee = i | Jaan/—080 [ooo |soof | — | n= fos (id free | 2495} esa) oatr] | |— 29 — STAS 10206)" Fabelul 28 (urmare) Schema de Ineireare Coeticientit ca, ey penteu MaIMy at ew 10 OBSERVATIE: 1, Momentul maxion My din relaiie (8.8) se tt Ta capete, cin para este nefionsta raimal ee momente apicate Ia eapetele barei pe ittervalil dintre eapete,cind bara este aclionati de for(e transversale 2, La halele cu o singurd deschidere (pet, 6.4.5) elnd eapétel stilpulut de ta nivel seo [eum este deplasabil tm planul cardi, eoeflctental ey se fa: ey = 0,85 10 stilpit ex EXSulume. constants sila stipi et sectivnea In teople pentru portfunea'superoard; la Atitpii ew seeliunen In trepte-pentr portiunes infetioart e, = 0,70 2 In eaznl barelor eu seefiune plind cu 0 axi de simetrie supuse la, compresiune covoiere verificarea se face cu Telafia (8.5) in eae g, se ia din tabelele 43. 64 in fu Me = (3.7) i in eave coeficienta se determing conform ane C2. 8.2.3. in cazul cind N/eA < 0,15 R verificarea se face eu relafia vat, oA” gyWe in care May 9 Gy Ag WV, au semnificatia de la pet. 8.2.1 (93) (9.4) Aceste eforturi unitare se adaugi la eforturile unitare produse de alte actiuni, in seotiu- re se verificd. In relafiile (9.3) si (9.4) o, 8, si L,, sint conform anexet D, iar B, I, gi 4M., se determing in functie de schema static’, schema de inedreare si caracteristicile secfiuinli barei. 10 STABILITATBA INIMILOR GRINZILOR INCOVOIATE, CARE NU SINT SUPUSE LA INCARCARI MOBILE 10.1 Verificaren la stabilitate a inimilor grinzilor incovoiate nu este necesari dred : Me uo Bs (10.1) in care R este rezistenfa de calcul a ofelului in kgf/mm? din care se execut inima grinzii, 10.2 Grinzile tublu ‘T simetrice, care au numai rigidiziri transyersale pe toatd inalfimea inimii se verified en relafia : (10.2) im care: @ efortul unitar de compresiune in inimi, determinat pe linia sudurilor san niturilor de prindere a inimii de talps (fig. 12) ; cind Tungimea panoului ,,a" este mai mare deelt inalyimea ininaii, « se ealeuleaza la valoaren medie a momehtului pe o lungime egala eu inalfimea inimii din zona cea mai solieitata panoult ; + efortul unitar de forfecare dat de relafia : (10.3) hd a Ta Petistenfele critice la. voalare. Valorile rezistenfelor critice de voalare sint : uy cu= 1000( 1)" «102 gf jm? (10.4) we (1 200+) ( “) 108 kgtfimm? (10.5) Coeficientul « este raportul dintre latura mare si latura mick a panoului eare se verifiel, iar d wtf fi Fig. 12— 33 — ee ei 10.4 Grinzile dublu 7 cu talpa comprimata mai dezvoltaté care au rigidiziri transversale ‘pe toaté intilfimea inimii (fig. 14) se verified en aceeasi relafie (10.2) in care : = pentrn oe se ia Ty = 265 — pentrn %,, 8e ia valoarea data de relatia (10.5). 10.5. Lagrinaile dublu 7 care pe ling’ rigidizairi transversale au gio rigidizare longitudinal, Verifiearea se face ca la pet. 11 cu a = 0. 1 VERIFICAREA INIMILOR GRINZILOR INCOVOIATE SUPUSE $I LA INCARCART CONCENTRATE MOBILE 111 Verificarea la stabilitate a inimilor grinzilor nu este necesari duct : dy Bi Jo 1.1) mo sol R (11.1) 11.2 Grinzile dubla T simetrice, care au numai rigidiziri transversale pe toatd indlfimea inimii se verified eu relafia : Vl a (1.2) in care: ogi + se determina conform pet. 10.2; m= 095 kgt/mm* (113) gt/inm? aay Kgl /mm* (11.5) in care a, d, hy gif, au semnificafia data la pot. 10.3 gi fig. 12. Coeticientii ky gi Ke depind de un coeficient y care are expres ile) i Tn cazul grinzilor etilor de rulare ¢ = 2, 0 cind gina nu este sudat& de grinda gi ind gina este sudata ; cind forfa concentraté mobila este aplicata la talpa intinsi ¢ = 0,8 Go (telufia 11.3) se determing eu ky, a cf “ai valoare se ia din tabelul 29 eind 9 sicind «+ 0, iar raportul >< 0,8; hy se ia din acelagi tabel ina > 0,8 dae raportul 2! are valori mai mici de ft cel din tabelul 30. Tabet 29 | ] | + «08 10 wo |» fy | x00 | 6620 7370 | 7400 OBSERVATIE: Pentru grinri nitwite fy = 7000STAS 10108/0-78 =34— Gind raportul © > 0,8 gi mportul ® are valori mai mari deeit cele din tabelul 30, a, se determini cu relafia, kgf/mm? (7) unde ky se ia din tabelal 31 our (Pelagia 11.4) se determing Iuind eoetici entul ky din tabelul 32, dacs“ < 0,8; ind > 0,8 cocficientul fy se ia de asemenea din tabelul 3 isk daed a> 2hy si rapertul “ are valori mai mari decit cele din tabelul 30, in relafia 11.4 se introduce «= 2hy; daek raportul “! are valori mai mici decit cele din tabelul 30, in relafia 11.4 gi in tabelul 82 se folo- sogte a/2 in loo de a. ‘apeta 90 Grins a eine sete | Sato ot ae eaportta ptr op eniait | * ee [aegis 18 =? os _| aso aise [ esa [ara ia —| 1a separ |r| se [Coase — lor Hiss0— [ase Gan —|-oeae—| tae — Bao |— a0 NUUITE | = 012i 0,184 0378 | 0.543, 1st 16it 27 Taal 3 Vatoarea cocicientoni Fy @ T T = ea00 | 70 | sa | aio. Go| a Tabet 32 Vlareacoteentla hy petra grina date pentru ea cu =os] os | os | i [| 12 1m | x6 | 18 [p20 1 200 | 260 | am | ano | eo | som | eso | si] osm Bea0— ("FH —| sano —| eae —|_s3e0—|-w m0 —|—waW-|—9TAO|-TEOo [asm —|-Bao0—|~Ba80—|-asa0— | sano —| eae —| soe | area aaa {2600 [pan [ssa | Foro | erio | wom aon 72 | en 3610 |" 660 [F550 —["tao—| va — [wm FO TO| Tsao | THOT 2620 2870 [3580 | tio —| 6 600-8750 | 11500 [a7 370—| GBSERVATIE: Pent grins ills, hy sola pens y = 10 11.3. In panourile in care forfa concentrati mobili este aplicati la talpa intinsé se fac dout verifictri conform indieafiei din fig. 13.35 — STAS 10 108/0-78 | Ia2e Fig. 11.4 La grinzile nesimetrice en talpa comprimata transversale (fig. 14), intervin urmitoarele modifiedri : a) indlfimea hy din relafiile de caloul (11.3) gi (11 .7) gi in tabelul 31 se ia hy = 265 dezvoltata, care au numai rigidiziri 2) dack © < 0,8, ou $i oie Se determin eu reagite (11.8) st 11-4)5 o) in cazal cind 4 > 0,8 gi # 0 se fae dont verified, in funetie de raportul /¢: — una cu oy determinat cu relatia (11.7) gi eu oj conform relafiei (11.4), in care Gack a> 2 hy se ia a= 2g, Cind ojo are valori mai mari decit in tabelul 30; — adona cu 9, determinat cu relafia (11.3) gi eu a4, conforn relatiei (11.4), in eare se introduce, “in lo de # dae of are valor mai mist dct in tabeal eoefieientul 1k, se ia din tabelul 32, in care a se inlocuiegte cw 4/2, Rezistenfa critica s,, se determing eu relafia (11.5) eu dimensiunile reale ale panoului, 11.5 Verificarea stabilitafii inimii grinzilor dublu 7, care pe ling’ rigidizari transversale au si o rigidizare longitudinalé se face separat pentru cele doud panouri ale inimii, de deasupra gi de sub rigidizarea longitudinala. 11.6 Panoul cuprins intre talpa comprimata gi rigidizarea longitudinala la grinzile eu seetiune simetried se verified cu relatia : 24% +(2V< m (11.8) in care m = 0,9 Cind forfa este aplicatd la talpa intinsd 6; = 0. La grinzile cu secfiune simetricd, fri rigidizdri seurte (fig. 15), rezistenfele eritice se caleuleaza cu relafiile = oe Boke $7 \j ISTAS 10108/0-78 =36— — cind o, = (etme a9) — cindy #0 gig =t 2 in relafiile (11.9), (11.10) gi (11.11) se introduce a = 2h. er 80 determing cu Telafia (11.5) in care se introduc dimensiunile @ yi Jy ale panoului care se verified. 117 La gringile ou sectiume simetrica care au rigidizari sou te duse pind la rigidizarea longi: ‘tudfnala, rezistentele critice se calculeaz ea la un panou cu dimensiunile a, gi hy. 11.8 Panoul cuprins intre rigidizarea longitudinal gi talpa intinsé Ia grinzile cu sectinne simetried so verified eu relat (aia) (1.23) se determina cu relafia (11.4) gi tabelul 32, pentru y = 0,8, inlocuindu-se ‘ prin FT7 | eind forja. P este aplicata Ia talpa comprimati se inlocnieste o; cu 0,4 rq 8¢ calculeazi eu relafia (11.5) in care se introduc dimensiunile panoului a gi hy ~ hy 11.9 tn cazul grinzilor cu secfiuno nesimetrici cu talpa comprimatd mai dezvoltata gi c: au rigidiziri longitudinale, verificarea panoului dintre rigidizarea longitudinali gi talpa com primati se face eu relatia (11.8), rezistentele critice ealculindu-se cu relafiile (11.9) §i (11.10); in aceste relafii raportul m te inlocuiegte cu 4 = — yineare J = 91 o” se iau conform fig. 16 cu semnele lor. Late tat? Fig 16—3t — eS et 11.10 Panoul euprins intre rigidizarea longitudinalé gi talpa intinsi la grinzile eu secfiune nesimetricd se verified eu relagia (11.12) in caret se inlocuieste ou y 2 $ im relafia (11.13) h he cemena(8-— 22) emeaine on — 2) tenet yo tas 118 i ¢ 12 SUPLEPEA MAXIMA A PEREJILOR ELEMENTELOR COMPRIMATE CENTRIC Pentru asigurarea stabilitafii locale Ia elementele comprimate, lifimile b’ uate conform 17 (a, b) gi hy conform fig. 17a se determina ou relafiile : ek (12.1) t si hy Moc key (12.2) e beh 34 Marea telus oF Lat O12 OCS 5 ou mai mult de 25%. 12.2 Im camul clementelor comprimate avind seofiunea din fig. 17.b, suplefea g/t @ inimii se determin’ ev relafia un a = 40)/ = 0,4 (12.3) \ att (12.8) 12.3 fn camul clementelor comprimate avind sectiunea tubular (fig. 17.0), suplefen helt 2 inimilor, respectiv b(t a télpilor, trebuie sé fie mai mick sau egal cu : 20/t+30—6) V4 0,22 (12.4) in care: ae mo entra inimasi 8 fp pent talpi. YValoarea 8 se consider’ zero, cind legiturile intre tapi gi inima reprezint& fneastrari, gi unu, cind legaturile intre talpi si inima reprezinta articulatii.STAS 101 38 — 124 Suplefile determinate cu relafiile (12.8) si (12.4) in cazul eind valorile eforturilor unitare o = N/A sint la limita (egale eu ¢i2), nu vor depigi 75. Cind o< ¢f, supletile limita date de relafiile (12.3) gi (12.4) se multiplied cu / #2, tars ca valorile lor si depigeascd, 90. 13 SUPLEEA MAXIMA A PEREYILOR ELEMENTELOR COMPRIMATE §L INCOVOLATE (fig.18) 13.1 Suplefea 6'/t in cazul talpilor se ia conform relafiei (12.1), iar hy se ia din tabelul 34 13.2 In cazul inimilor, daed : in care: «gi o'se iau ou semnele lor, guplefea hy, se ia conform relatiilor fn’ aceste’ relatit NY Mh 3 Reo ee 1a ati 2® a1, 2 oan 13.3 tneanul eind y > 1 suplefen hglt, se determina cu reafia : (13.2) in care: 8 = 0,07 +-ky/e, unde F, coeficient care se ia din tabelul 35 in funetie de In intervalul 0,5 <% <1, raportul Ayjf, se determina prin interpolare linear intre valorile date de J = 0, i fn cazul elementelor eu alte seefiuni decit in dublu 17, raportul g/l determinat cu formula (13.2) gi tabelul 35 se miegoreaz’ cu 25% Tabelul 35 ut ep | ere ea me | 420 | 325 | 6x0 I 13.4. La elementele care au pe ini o rigidizare longitudinal eu Z, > 6 @h, in (13.2), he se ia intre talph si rigidizare, o find in axa rigidiadnil clagin 5 In cazul cind valorile rapoartelor A,/t,, la elementele comprimate axial sau excentric, sint depagite, la calculul elementelor se consider din ini nusnai figii cu Iijimea ¢, aliturate talpilor (fig. 19) e=15]/ 2 13.3) / (13.3) in eare F este rezistenta de calen) a nfalnlni nimi39 — Serena aera 14 RIGIDIZARILE INIMILOR GRINZILOR 14.1 Se previid rigidiziiri transversale pe inimile grinzilor d de > r0// ae (4a) t R cind pe talpa grinzii sint inciresri mobile gi fo 5100 f 21 (4.2) 4 R cind pe talpi nu sint incdreari mobile. 14.2 Distanfa a intre rigidizéti nu va fi mai mare ca 2,5 hy pentru hy< 100 t gi 2,0 hy pentru hy > 100 t,. Distanga intre rigidiziiile transversale poate fi marit& dac& lu talpo eomprimaté sint legituri transversale la distantele previzute In pet. 7.2.1; este necesara gi verificarea sta Dilitapii inimit grinzii 14.3 tn locurile unde actioneazi forfe concentrate fixe mari se vor prevedea rigidiairi trans- versale. 14.4 Lafimea gi grosimea rigidizdrilor transversale simetrice so iau : hes 40mm gi t= 2 pentru OF. 37, OF 44 gi OL 525 ie pentru ofeluri cu R, > 36 kgf/mm? fn care hy gi}, se lau in mm. 14.5 Cind se previa gi rigidizdri longitudinale momentul de inerfie al rigidizarilor transversale trebuie si satisfaed conditia : 1, > 3hgt (14,3) Daci rigidizirile sint agezate numai pe o parte, momentul de inerfie I, se ealeuleazt, in raport cu 0 axa consideraté la fafa inimii dinspre rigidizare. 14.6 Rigidizirile transversale seurte se prevdd numai cind exista gi rigidizare longitudinal’ ; rigidizarile transversale scurte se duc pind la rigidizarea longitudinald gi se sudeazit de aceasta, agazi in zona comprimata a inimii, pistrindu-se neintre- jiatrilor se ia conform tabelului 36. ‘Tabelul 26 14.7 Rigidizirile longitudinale s rupte rigidiaarile transversale. Momentul de inerfie al rigi Vatonle Tp ‘minime | _maximo The 14.8 Rigidizarile transversale de pe reazem se verified ca un montant articulat in jou taipi, inclireat cu reacfiunea reazemului. Sectiunea de calcul se ia egalé cu aria secfiunii rigidi- aiivii la care se adauga 15 t Ve de o parte gi de alta a rigidizArii, 1, find grosimea inimii. In cazul rigidizdrilor de reazem, fig. 20a presiunea admis in eapitul rigidiztii se ia 1 20 b, presiunea admis este 1,5 2. 1,5R, dack a < 1,51 51 R dack a> 1,5 t; in cazul din fig. a ” Fig. 20STAS 10108/0-78 = 40 — 15 ELEMENTE DE REAZEM 15.1 Pentru reazemele constructiilor metalice, coeficientul de frecare la alunecare se ia egul eu 0,3, iar Ja rostogolire se ia egal eu 0,03. 15.2 Verificarea Ia strivire a articulatilor cilindrice cind suprafafa de contact este sub un unghi egal cu 7/2 (fig. 21) se face ew rela on ek (15.1) in care f este Iungimea de contact a bulonului articulafiei cilindrice, P presiunea exercitaté asupra articulafiel si ¢ raza bulonului Mig 21 15.8 In cazul reazemelor cu rulouri, agezate pe ple plane, verife se face cu relafia : (15.2) fn care : — numarul rulourilor ; ‘m coeficient avind valoril P reacfiunea reazemului ; 7 Tungimea de rezemare i ruloului; R, Tezistenf de caleul la presiune local. m =1 pentru n <2 sim = 0,8 pentru n> 25 15.4 Efortul 7’ in buloanele de ancoraj (fig. 22), agezate in zona intinsd, se determina eu rela- fia: y (15.3) A 3 a=15— = 7 V n AR, reristenfa de calcul a betonului de fundatie. fn care:— 41 - STAS 10 108/0-78 a se in din tabelul 37 in funefie de r, a cdirei valoare este dat de relagia: Bib (154) in care: wen(u—t) ee Tabetol 97 15.5 Incamul barelor ou tipi separate (fig. 23) efortul 1’ se obfine eu retafia aa (15.5) 7 5 bt Fig. 25 Presiunea pe betonul de fundafie, admisit uniform distribuit’ sub o talpi este N M ne oe Sm (15.6) R, rezistenfa de caloul a betonului de fundafie, care se ia in funefie de marca beto- mului, astfel = Beton marca 100, [= 0,5 kgf/mm? Beton marca 150, F, = 0,7 kgi/mm* Beton marea 200, Ry = 0,9 kgf/mm* Buloanele de ancoraj se verified cu relatia : . - Satara at aes io said Saco eves! eae no wel ae z r ee > » oy 9 yusbos end ape wu 6 inary,—- 48 — SLAS 10 108/0-78 ~ soqaeusqun, ‘oes so} yo edna, rnanyiaaeSTAS 10108/0-78 —49— ag) 4 op eH 8 Ip a tates | cot | ; mentees |x (orem) 6 PAE—50— STAS 10108/0-78 s z o z + quinn ap sonas wy tinpns m3 Syepns so[HpApEH 1 zo]suBeupep vnokosde Uy REY 9p TACT a 8 rom somes woxexy najued oxBooUW op aso P 8 eq 9p inleiaur wad rom MaDDHA Taxe> Uy > came z rs ogre, we es soft 08 way % a9 wdnap Ceaomn) 9g IgE.STAS 10108/0-7 — hl (oman ge eae, pa nope 9 ss mrzod 8 qo, ewaHDS aNSTAS 10108/0-78 ‘ase pat owen Saye wns 9p munyloos enyzod 1S wagutgtay wutogos (2mm) 68 meqeE,ere erent ante 8 q) ase eg 8 TATEOGE we pen a =p qnoqes 9p mu oom— 54— SEAS 10108/0-78 o oun) 6 ImEqe. oe— 55 — STAS 1010-15 18.8 Pentru v wea I forfecare se foloseyte rekafia : s<7k, Coeticientul ¢ din relafia (18.2) in acest caz se determina ew relay iol Fa 18.9 Pentru verificarea It oboseald a impbinarilor sudate se folosese relafiile (18.4) 41 18 in care R gi R, se iau din tabelul 10 conform tipului de imbinare gi solicitivit Ia care este supus cordonuf de sudura. 19 INDICAPIE CONSTRUCTIVE 19.1 Indicagii generale a) Indicafiile din acest capitol nu sint limitative 5 6) Proiectarea va fine scama, la aleituirea elementelor constructiei gi la detalierea lor de deformafiile pe care le di sudarea, urmirind reducerea deformatiilor gi a eforturilor remanente ; 0) in proieectele constructiilor metalice sudate se vor indica: — sudurile la care trebuie si so aplice un control riguros al calitafii, eu mijloace perfectionate ; — sudurile la care se aplicd prelueriri mecanice 5 — tolerantele admise la forma. si dimensinnile elementelor uzinate si la construefiile din ojel dup’ executarea Iucririlor de montaj, cind sint necesare preciziri suplimentare fay de SPAS 767/0-77 5 incercdrile necesare a se face dup’ montajul constructiilor sau unor pirfi din cons: tructie, cu indicarea condifiilor in care acestea se vor efcetta 5 @) Elementele construetillor metalice si imbinarile Tor, supuse direct actiunii ined rilor variabile, vibratorii, care pot duce la ruperea prin oboseald, vor fi aleatuite si detaliate astfel incit sa'se reduci concentriirile de efortur, 19.2 Grinzi eu inima plind gi cu zibrele a) Blementele intinse se recomand’ #8 fie aledtuite din Jaminate sau piese rezultate din taierea cu flacira la instalatii automate sau semiautomate, asigurindu-se margini laterale fiirk neregularitafi ‘Aceastis misuxi este obligatorie in cazul grinzilor edilor de rulare penta poduri inea- drate la grupele de funcfionare LIT... V si al altor clemente supuse la oboseall ; ) Grinzile edilor podurilor rilante si ale platformelor de hicrt 1a construcfii eu podurt rulante din grupele de functionare TIT ...V se recomandi si se proiecteze cu inima ph 6) Grinaile de frinare ale grinzilor cdilor de rulare cu inima plin sudate, pentru podw rile rulante din grupele de functionare TV si V se recomanda sk se faci tot et inimd plind ; se vor evita goluri in inima acestora in apropierea prindetii de talya; gohurile, care ar exista in inima grinzii de frinare, se recomands sk aibfi marginile rotunjite si 4d) Niturile de sudura si sudurile pentru completarea giurilor sint interzise Ia constauetii cu inciresti_ repetate ; @) Bfectul de rasucire a tilpii superioare la grinzile eailor de rwlare, provenit din apli- carea excentried a inciresrilor date de podul rulant, trebuie limitat prin masuri constructiv {f) Zibrelele grinzilor se recomandii sk se sudeze de gusce cu dou cordoane laterale si unul frontal sau cu dou’ cordoane laterale, care se intore dincolo de eapitul elementului Gu cel pufin 20 mm, in scopul de a se evita concentriile de eforturi. Distanta intre capetele zabrelelor si marginea tilpii Ja nodurile grinzilor cu zibrele prinse eu gusee, se va lua de 40... 50. mm; @) Nu este recomandaté prinderea guseelor cu suduri intreruptat de talpile grinzilor cu nibrele ; ) Intxe capetele clementelor talpilor intinse ale grinzilor cu zibrele, care se inmidese cu cclise, se recomandi si se lase un spafiu de aproximativ 50 mm (fig.’27) A A-A tna 50mm LA a esine Fig. 27 19.3 Stilpi 4) Stilpii cu sectiune mare se vor intiri cu diafragme care si Iege amurile verticale ale stilpului ; diafragmele se vor ageza Ta distanja de cirea 4 m intre ele, pe o porfiune de cu indlfimea secfiunii uniforma, previizindu-se eel puin douk diafragme intermediare ;SEAS 10108/0-78, — 56 - b) La stilpii eu sectiuni variabile in trepte, la schimbarea de sectiune, se-vor adopta solufii constructive care si permit executarea si controlul sudnrilor 194 Comtravintuirt a) Cont elementelor consiructiei, (stilpi, yarpanta acoperigului, pere{i, Iuminatoare ansamblului_halei, Daca aceste contnivintuiri nu asigura stabilitatea elementelor constructiei gi in timp montajului, se vor prevedea legituri suplimentare provizorii ; 5) Se recomanda ca tilpile inferioare ale grinzilor edilor de rulare, ew desehideri de 12m. si mai mari, In hale incadrate la grupele de funcfionare II... V sii fie legate in plan otizont al eu contravintuiri sau alte legituri; ¢) Contravintuirile verticale (portale) care se asazii sub nivelul grinzilor citilor de ralare, ind stilpii sint aleituifi din doud ramuri legate eu zibrele sau cu o inim’, vor fi previzute in planul fiecivei ramuri si se vor solidariza intre © 4) Contravintuirile longitudinale ale halelor, cind se ia in considerare si conhucrarea Spatiali, vor fi dimensionate, innidite si prinse, finind seama si de efeetul adus de conli- crare, vintuirile construcfiilor metalice ale halelor trebuie si asigure stabilitates te.) si rigiditaten 4 Imbinari sudate a) La alcituirea elementelor de constrnctii sudate se recomanda ca grosimea si ase: zarea cordoanelor de suduri si fie astfel, incit. in. elementele de constructie eforturile remanente i deformatiile si fie cit mai mici. Se va evita intilnirea a douk sau mai multe cordoane de sudurit in acelagi loc ; d) In proiecte se va indica : tipul sudurii (in adineime, in relief, in KY), prelucrarea dupa sudare, ‘ricordarea cordoanelor de sudurit si alte elemente in legitura eu calitagile certite imbinirii (clasa de execute a sudurii, eontrolul defectoscopie ete.) ; ¢) Dimensiunile si forma cordoanclor de suduii in 1elief, vor condi atisface mmitoarele ~ dimensiumea a" @ cordonului de suduri nu va fi mai mick de 3mm gi nici mai mare decit 0,7t (¢fiind grosimea elementulni cel mai subtire eare se sudeard) : Fac exceptie sudurile de la muchia cornierelor, x profilelor U ete., a edror dimensiune a poate fi pind la 0,85 t (fig. 28) ; Fg. 28 — in functie de grosimes elementelor sudeazi, dimensiunen 2 cordoanelor executate intr-o singuri trecere mu va avea valorile mai mici decit cele date in tabelil 40. Tabetut «0 [Dimensionea minim Grosimea cetol mat gros Jeement care se sidensa |___dee mn ‘lel lab aliat Pind la 10 3 4 11.2.0 | 4 6 a1. 30 6 7 31. 80 7 8 — lungimea cordonului de suduri este egal cu Iungimea de calcul la care se adaugi cite o lunge egal eu @ la fiecare capat al cordonului; — lungimea de caleul a cordonului de suduré de colf,-va fi cel pufin 6 a, dar nu mai pufin de 40 mm. La prinderea cu suduri laterale a profilelor de gusee (profile U si corniere) lungimea de caleul a cordonului de sudurii nu se va Tua mai mick decit 15 a (fig. 29); eind se fudeazé si partea frontald @ profilelor, Iungimea cordoanelor laterale de suduri se poate reduce la 10a:‘AS 10 108/0-78 Big. 29 = lungimea maxima de culeul a cordoanelor de sudursi mt va fi:mai mare decit 60. ay cu exceptia. imbinirilor la care cordonul primeste solicit’ pe toath Tungimea, in care cat Tungimea cordomului mi se limiteaza ; — la sudurile intrerupte, intervalul in marginile sudurilor va fi de maximum 415 ¢ Ja elementele comprimate si de maximum 30 1a clementele intinse, (fiind grosimea elementu. Tni celti mai subline care se sudeazdi, Distan(a in sens transversal inte doul cordoane de sudurs de prindere saw solidarizare In elemente aledtuite din table suprapuse mi va ti mai mare ea 25 5 Raportul catetelor cordoanelor de suduri de colt se recomanda a se — la constructii supuse [a inekredri statice, 1/1 pentru cordoane laterale si trontale Ia constructii supuse la incdresri dinamice si vibratorii 1/1 pentra cordoane kite rule gi 1/1,5 pentru cordoane frontale, eateta ec nal tung find in senna efort lu, La ee mentele de consteucfii supuse I inedredri dinamice si ki efecte de oboseala, se va urn xeadopte forme de cordodne de sidurh care si asigure o seurgere elt mnt favorabilt a linior de Torti. Acolo unde este necesar se vor adopt suduri cw xectitine coneava, se va folost poli ara ete d) Lat innddirile plathandelor si tabelelor groase eu grosimi diferite, executate en sudur in adineime, se va prevedea meordares piesci celei mai grouse eu o inclinare mai miied deeit 1:5, exeettatd pe o parte sat pe ambele parti, Racordarea se poate face direct prin cordonul de stduri, daci diferenta intre grosimi nn depiseste 4mm gi pragul eae se formeazi me depa geste L/8 din grosimea clementului celui mai subtite. 19.6 Imbiniri nituite a) Lungimea de sizins 2 niturilor en cap semirotund kt construeti nituite nu trobuie si fie mai mare de reguli, decit de einci ori diametrul vitului. Cind se folosese ‘nituri cu fi tronconied gi eap supraindl{at Iungimea de strins poal ajunge Ia gapte diametre; in_acest cuz baterca niturilor se face dup o tehnologie special b) Niturile si surwhurile se-vor la distantele date in tabelul 41. Niturile si gwu suru buvile de solidarizare Se vor ageza In distinje maxime, iar niturile si guruburile de prindere la distante eit mai apropiate de cele minime ; Vabelul 4 Nr. | Distania inte nile 1 puruburi sh tntre aeestea istama ot fh imarines pieselor stan | Distanja tise ceutrete nituritor sau surubueilor pe o direetic oarecare 2) mina se |B) manta, pe grurite marginale, end marines mi este EMAILS ot corlere de margine, Ia tntindere st compresitne Naswny ‘auxin, pe siturite interieate st pe cele marginale clnd exist earners pe mar | a Satindere 16 a sau 24 1 - 1 compresivwe te sa ts 2 | Bistanta de ta central wit sau SorubuTU pad ta maraivea clement) (a) annlina, in Tung efortulus 2a 5) minima, Uansversal efortulut ‘lad marge sint {alae Lod Ia. profit laminate | 1a ) maxime Sa'sou Te carer d diameteul gion pentru miter g parahuri 'ycasianea colnk maa suite clement exterior iu pachet 6) Prinderea elementelor Ia nodunile grincilor gia lomentelor care se prind peo singnrs parte, cind aceste clemente. sint solieitite, se fice eu ec pujin dod nituri sia surnbur Pabrelutele de solidarizare ale harelor aleituite din elemente depirtate se pot prinde ew un singer nit sa ev un ingame 42) In eal eforturilor variable, ammndiul nituritor pe wn sir in diveetiaefortueilor mu vi fi mai mare decit suseSTAS 10108/0-78 — 58 ¢) La imbinirile executate eu guruburi de inalt revistenta se iaw accleagi distanje ca Ia imbinarile cu suruburi obignuite ; J) La imbinarile cu suruburi de inalta rezisten{2. pretensionate prin prelucrarea cores. Punziitoare (pet. 16.5) w suprafetelor pieselor, se infelege indepirtarea de pe suprafetele ce vin in contact a funderului, ruginii, grisimii etc, folosind mijloace adecvate. 19.7 Prinderi si imbiniiri de montaj 4) Suruburi grosolane se admit Ja prinderea ‘panclor, elementelor luminatorului, contravintuitilor sarpante’ acoper sului si la prinderea elementelor structurii peretilor ; — prinderea de stilpi a fermelor acoperigului si a grinzilor longitudinale, eind se asigurd transmiterea reactiunii verticale printr-un sean; — prinderea de stilpi a tilpii inferioare a grinzilor edilor de rnlare gi la imbinarea intre ele a grinzilor cAilor de rulare simplu rezemate ; la prinderea de stilpii alatura{i_ portalelor de frinare, se vor Iua miisuri pentru transmiterea forfelor orizontale ; ~ prinderea grinzilor platformelor de lueru, eare nu sint sapuse dinamice, cind reaetiunea verticald se transite direct printr-un seaun ; — prinderea elementelor seeundare ; ‘edilor ‘yiunii ine 5) Folosirea surulmurilor grosolane la prinderea contravintuirilor orizontale ale garpan- tei la halele previzute eu inijloace de ridieare gi transport incadzate la grupele de_ function: TT si V se admite numai in'cazul cind invelitoarea acoperisului poate forma o saiba rigida ¢) La halele cu mijloace de ridicare si transport ineadrate la grupele de functionare IIT... V in cazurile cind se folosese suruburi grosoline, trebuie Iuate masuri pentru impic- dicarea desurubiri piulifelor ; 4) Imbinivite de montaj snate se recomanda si fie astfel proicetate, init si se evite sudarea ‘cordoauelor de suduta peste cap Ln cazul cind nm se pot evita suduri peste cap, se Vor Ita meisuzi pentru asigurarea calititit sudurii ; 6) Prinderea tablelor orizontale ale grinzilor de frinare en inima plini de talpa supe rioard a grinaii edii de rulare se va executa eu suduri continue. La grinzile cu podwwi ineadrate la grupele de functionare Isi 11 se potadmite suduri discontinue, eweXceptia zonelor do reazem ; f) La prinderile si imbinirile de montaj ale elementelor structurii si ale_grinzilor edilor de rulare (cu poduri incadrate la grupele de functionare TV gi'V) se recomanda si se foloseased suruburi de inalté rezisten{a, 19.8 Proteefia contra acfiunii temperaturii 4) Blementele de constructii din ofel supuse acfinnii temperaturilor ridicate (150°C gi mai mult), sau supuse stropirii eu metal topit, vor fi protejate impotriva acestor actin. Hlementele supuse actiunii radiante sau de conveetie a cildurii, cum si stropilor de metal topit, vor fi protejate cu ecrane, astfel ca temperatura elementelor structurii s& nn depageasea pe cit posibil + 150°C, 4) Im eamul unui pericol de avarie din eauza stropirit san virsirit de metal topit, pro- teofia se face ew eAptusell din cisimida san din beton netmetan, 19.9 Prove a) La proiectarea elementelor constructiilor_metalice supuse actiunii unui medi agresiv, se recomanda si se foloscasci forme de sectiuni eare impiedied stagnarea pel $i 4 prafului gi care sk aibii un raport cit mai mic intze perimetrul si aria’ sectiunii; elementele construefiei vor fi usor aceesibile pentru euritire si vopsire ; ia contra mediului agresiv 4) Hlementele de constructie eu sectiune inchist gi interior inaccesibil, se vor inchide etans. Pentru elementele de constructie la care existd pericol mare de eorozitne se recomands la secfiunile compuse inchiderea interspatiulni dintre profile, dack distan(a ¢ intre fetele ace tora este — Ia elfdini gi instalatit industriale ¢ <4 sau e <10 mm} 10 | h = Penta clemente de coustructit din industria chimiek ¢ <5 (h find infin profilulni) ¢) Pentru constructii metalice din medi foarte teofic in functie de actiunea agresivia mediului, indicate gtesive se vor adopta misuri de pro- in standarde sau instruetinni speciale.—59 — STAS 10108/0-78 ‘Tabetul 42 Ne Tndicatorul tabelelor cu et feoticteni tmtunctie de | a, Tuburt laminate fa eald, fied sudurd 1 |B. Profile dubl 7 laminate sau sudate din abit oxieupati, care flambeazi In plan paralel eu ina. | [ax Chesoane sudate, profile solidaizate Profile dublu laminate sau sudate din tablt oxteupati, care flambeazi In plan pparalel eu tatpie 3 | Profle desehise cu o axi de simetrie ‘a, Flambe} In plan paralelev axa de simetrie yoy. , Flambaj tn plan perpendievlar pe axa de ‘metric ‘OBSERVATIT « "Plambajel ve produce prin ineovolere ~ risucire dack @ pentru 2 in raport eu axa de simetric este mai Tue desit g pentru A in. raport eu axa perpendiculara pe axa de simetrie; tn acest caz verificarea preederit stEbiltat se face et Dye — Yhys determinat conform anexel B daed coefilentul @ Mat din tabe- Rie Bon, este mal tie dectt @ deterafirat cu dy Tuat din tabelele C—R,. In acelay mod se face yi veri- ficarca bafelor dinte 0 singurd corniera (nr. ert. 3 a) OTELURI cu R= 25 kefimm® cour 39 aaa = (oss 282) | (ese + SEF Coa as Taal ano lat tats | s+ 1s 1 oo 17 1 sl 1000 | 1,000 _|_1,000_|_ 1.000 997 0,a06— | 096 |""0.005 0;988 [0.987 | 0.986 | 0.865, ya | 078 | 0.970 | 0.068 [ceasa-| age | asi | ott ‘Og2t_| 0.918 [0.914 | 0.910 [oasi | ~o.876[ 0.871 | 0.866 ‘O29 | 0.823 | 0.817 | -oatt_| 08 0,766 | 0.760) ss_| 0.746 0,696 | 0,589 | 0,082 | 0,675 06047 | 0,617 | 0,610 | 0.603 10 (cosss_| 048 | “0,542 | 0.595 120, O01 | 0.485 "| —0,479_| 0.478 130, [0.435 | 0,430 | — 0,495 [0.420 140 | 0.386. | 150 ‘O44 |[—0,0__| 0,396 | 0,532 _| 60. 0307 | ~0,804 | 0,301 [0.287 | 70 | 03276 | 0273 7/0367 | 380 oai0_|“omte_| oat |aaer 190} 0.228 0295 I~ o.a05 | oza1_| 0.210STAS 10108/0-78 = 60 — OPELURY cu Re = 28 kgfmmt (our a pa 6195.) _WJopsoo p BRE) HO = (ors + 9°) Y/[onios ¢ SE) # = (or + 20 + Sep Be ‘abet 44 Coetceal de amibay @ ate Ta tats t«tlstoelrl 7 | sco | soto | 000 | 1000 | oate | 09% | oom | o9ee | o9e7 | one 10 0,996 0,995, 0,994 | 0,002 | 0.901 0,989, 0,988 |~0,987 | 0,985 30 |~ne5_| oa “oa Og7s_| 097k |~ ar |~U,p60— | “O07 | 067 30—| “sea |~ns0— | tase Gas0—|~.9n7|~asir—| apn |osas| oot 40 | 0.990 | 0.997 |~0,823|~o,919_|~ 0,015 |~o.011 | 0.907 | “a.s02— | 0.808 | “0-803 30 | 0,660_|~o8t_|“oT0_|o.sr4_| “tae —| ogo | -oats—| oss | “ot | ones 60 | 0886_|~o.0_|“on1_|~osie—| ast | “0806 | os [ oat] -O.787-| on 70 |“ 0,774 | 0,768 | 0,761 | ~0,754_|_ 0,747 | 0,741 | 0,754 |—o.727 | 0.720.713 300.706 |“ 0,699 | “0.502—| 0685 ~| 0.073 _| “0.870 0.605 | oas0—| 0.670 —|~o.ne 90 —|0,695_|— 0.25 | ~.eni—|“o.sre| 0.7 | .800~| ~0.503—|~ase7 | “0.500 |e 100 | 0.06 | “0560 | ~0.555~|~ase7_|osi0~| “0391 usar | ~ossar—|—uats—| ‘0.403 | 0486 |~0.451_| (0.409 | 0,405 | —0.400—| (0,564 | ~0,800—|—0.356 (Soaar [oa | “oar | [wan | “0287 | “ost ‘0261 | 0.268 | 0.356 10 |~0.503|~0.497_| 0.401 | 0.485 | —0.470| 0.173 | 200.445 | 0.440 |— 0,435 |~0,400 | 0,424 | 0,419 [0.390 —|—o 0,381 | —O,a77_|— 0.970 340 —/—0.551_|~0.347~|~0,343 | 0,340 | 0.308 —| 0.98 360 |0.314| 0.310 | 0,307~|~0;303 | —0,300~|— 0.297 60 |“ 0.281 |~0,278~| 0.275 _|—a.272 | 0269 ~|— 0.266 170 |~0.255-|~0.250 | 0.248 ~| 0298 “a2 |~ oo |0.286|~ 0.385 | “azar 180 8 | 0,226 | 0,228 [7 0.222 |0,220 0,217 0,213 | 0,211 _|~0,200 . Tabelul 45, a too Ti: fa [Ts |s i]s le 7 is To 0.983 0,978 | 0,976 | —0.973 | | 981 0 |0.902—|~0,991~ | ~0,980—|~o,987—|~o.985 20 | “0.970 | 0.967 _|— 0.964 |~0,960_| 0.057 |“, 953 | “oas0—|~ ote —|—o.91a | 0.958 30 |“ o.0s4 | 0,920 | “0,925 |~o,s20~|~o,016—|—o.n1i | 0,906 | ~o.s01—| 0.806 —| oat 40 | 0,885 | 0,880 __|~0,874 | 0.869 _|~-0.805~ | ~o,a57—| 0861 | 0-346 | 0-610 | “OR 30 |“ 0.827 |" o.sa1 | 015 _|~0,800— | ~0.802 | 0,706 |~o,r69—| 0.785 |— ovr | aa 0 | 0.765 | 0,787 | “0,760 | 0745 |~0.757—|0.730—| “0723 | “rit |~ 0-710 -| 008 oI = Cc 0,607__|~0.600_|0,683—|0,670_| ~0.070|— 0,863 | 0.656 | 0-680 | ~0-gta | 08s ~| 0.030 |“o.6at—|~ 0.617 | o.sit | 0.608 | “098 |—o,s92~| 0.565 | osre— | 07a C [2.861 _| ~0.585— | ~0.50—|~o.s43|—0,037_|~osa7 | ~oa5— | ~osto | Tost] 0,503 | 0.497 ~ 052 | “0.486 | ~o.48i_| “ore | —0.470~|~ tes ~|— 000 0,450_| “0.445 —| 0440 | 0.435 | ~0.450—| 0.426 | ~ oat | one | oat |__ 0.403, 0,399 0,394 0,590_|—0,386_|~ 0,382 0,77_|~0.373_|—0 | G36 |~0,358 | 0,354 | 0.3507 0.346 0,583, 0,339 | 0,335 _| 0,325, 0,822 One 0515, 0,512 |~0,309|~0,905_ | “0,302 0,299 | 0,205 0,290_|~0.287_|_0,284 | _0.281_| 0,279 1276 0,273 _|~ 0,270 0,265 |" 0,262 |" 0,260__|~0,257 | 0,255 0,252 | 0,250 0.248 |" 0,245 0.238" |~o.296_|~o.a3t~| 0392 |~u.aa0~| p97 | “ome | “Ua 0,217 |" 0.215 | 0,213 0,211 0,209 | 0,207 | 0,205 | 0,204 0.196 | 0.105 |" 0.193 |~o.a01_| “0.190 0.188 | 0.186 ~|raf 2) Yo OTELURI eu R= 24 gtfmm* (Lat; REA 27) “Tabetal 46 Gosticieniy de Hambal 2 a | 4 s_| Ta 5 2 1,000 | 1,000, 0.999) ge | 0.908 | 0.998 0,996 | 0.995, (oa 0,992 | 0,901 | 0.000 0.987 | 0.985 0.982 0979 | 0978/0970 0,970 | 0.968 ~ 0364 0,980 | 0,957” | 0.955) O47 |_0.944 0.938 ‘0.082 | 0.928 | 0.925 | git | 0.010 0,902) ‘o,g00 | 0.889 | 0.880 0884 0708) 0,726 0.655 ‘843 | 0.888" [0.852 0,783 |—0,775_| 0,768 O712_|~0.70¢_| 0.697, 0,938 | 0,681 | 0.925) 0.580_| 0.73 _| 0,506 | 0.559 _| ~o.s6s Os3[—0.507 | —0,500_| 0.494 | 0.488 O83 | 0.817 | 04a | 0.490 |“ 0ASt 0,400 | 0.306 | “0.91 | —0.986_| “0.30 0.365 Oa61_|—0g47_| 0.849] 0.590 O16 |_0.813 | 0,900 0.08, ‘ass | ~0.280_| “0.307 Son 0.255 | 052 | 0.240 | 0.907 |_—O02a1 G00 | 0228 | 0.225 | 0.983 |o.2at | [oars ‘0208 | 0207 | 0.205 | ~a03 | o0201 | Baa ot 5m bast) J (ome : 9 = [0.75064 = OTFLURE ou Re = 24 efit (OL, 37; RCA 37) in70r Fs ‘Tabelut 47 “Contcienfide Gamba) @ Tone | 080 | [rors a “9.586 0.590 os} Tear | s7| “0.159 | oa | oan om id ~550- 0.287 ons 0.306 ont 026 za oes ToeS tS ~ 6 — OTELURL ew Re 24 kgtimmt (o1.a7; nea 37) Tabetat 48 aio Tai | 6 iz ] oj 400 | 000 | 1,000 | 0.909 | ose | 0908 | 007 | oo | oous | anos io | “0.982 | 0.990_|~0,080 | 0.087 | “0.985 | 0.088 | “v.90 | “wiser | igs | “nee 20_| 0.960} 0.5 | “ose | “0.959 OT 30_— | “oat |~o926-|~o.922-] “ont ‘9 | W597 |~ os | os 40 | “0,881 | 0.8 360 |~, oon | 70.8527 |~o.840—| ~“o.si0 | a 30 |o.sar Ta 795— MarR 0 28a | “ores 0 | 0.85 Ic Ort |—0;707_| 7 | “0.085 0.675 | |~o 0,082 |~ ga on 0.505 | “0.500 | a avi 90 | “0.888 ~| ~0.519~|—o,598| — osu 05 [0.885 | 9, (0.458 |—o.135~ (Tore | Tuas) = |0.8i7 |osae- [osteo “0.t6r— | o.a—| | ~oan | ~oar0n |e oxt_| Honea 2 | 025 251 0886/02 aa oa 03s 0337-0231) 039 0ai8 | ~o21 ~~ 0.207 a0 [ame | Bao ~o.305 | To.108~ [ora ota | aaa | ows | oatwe |ae OTELURE cu R= 26 kytjmm (our 45) a= (om 22) Yj — St ye Tabet 49 1.000 a 0,081 | ne vase )~a 867 | 0.86 | " ~ asi | a.802-| 0.705) o.789 | ora Tone Tosi | “6a | 0709 | “0: “0,036 | O.e78 | “0.670 [oss |e og] - j__0.600~ | 0.62 | oo Tosit|~o5a7—| ‘Oat |0530— | Oni =e a m8 159 08 | 0.183 [css (| Se 3100” | “394 | “03a s_| “a | ~o.ses|— dase —| “o's67 Tose |Tasas— [Toa] ‘5 |~oaat~ | o.20| “ote [Tesia|~o.s09 @.298 | “0286 | “0.201 | —ozR8— —0.285-|~oaR r ons oz” | .265—| T0355 | “o3se o2i7| Toi | | ~o59 | ~o357—|~os0 | “oT [288 | oa0 > ic “want | “om | “0307 | “O05 ha v.07 |p “| e105 oa | 0100} oa oteSeer OTELURI cu Ry = 26 kafin = (ome 21). ffs SE ron t 12 7 os “Tom | om | eam | nsw [_eoe 03968 | 0.96 o962 | “one | 0 | 0.937 |~0.885_| 0.920 _ ~osni_|“oaTe| Oat ‘D.R26 | o.820 O77 0:769_| 07 O15 ce Oss, ouD Sos10~| “a0 S88 | ~O.5Rt “I [Tasa9 | oss Tosi —|—o.sr [oan | atoe_| | 0.86 | o.t50 | Toare| “oat | S30 | Teaor— | a ~| ase | Toa [osm5 os “oats cx 2) Yom ToRIg_|~oatt oa [~O.as8 (Tans | 0.7 OFELURE CU Re = 20 Kym our wae 4) ‘Fabetut st 950 |_ oa 0,395 i200 0368 199 “aaI6_| 0.75 [o200—| | ostaa— 05 0.381 206 0.286 | 0217 0497 0180 oar | | “0.988 | 0. [-oais-| ~ 0.083 0.952 0505 ‘xa ~a508 | 003 |- “O38 ‘om 287 058 0233 i | “oso | + | shst_| oso | oust O82 vias | O68 pot Woe] eas. | “vars | oats 0235] 0258 ois “2st ome |_oazt oa? | o.tss | eam | “o.r69 “iss ‘ais | 0.61 oss | oat oa {0.t07 | o.to1 |e. Taare} 0.18 oe |r ier p Daa | oes | as oan | o307 | 0.205" 9.305 | 0718 “anv ‘608 509 a7 0.338 oan om 0245 0222 out ‘ose ouSaree ETE ee OTELURI ow Re “ a0 29 ketfmumt (OL 44; 9€8 44) Tabet 52 0.506 0.958 “0975 0,964 | 0.990 0.854 “oot | ass 0.802] ~0.888 | 0.882 o72 | 0.866 “0.820” | 0.824 | - 0,760 | 0.752 737 O73 07 | 0,689 |~o,681 | 0.672| 0,064 —| 0.686 | 0648 05817 | 0877 | 0,560 ec) 9.360" | 0.06 | oti] oaar | oss o.a15_| 008 208) ane 890 0.510 | 0.303 | 0.486 ‘t5 | 0.90 | 0.488 ieiealieta oat |Tosra 529 0.277 | 0.374 ~ 0,261 ¢ | 0.24] O28 283 | 0,831 | 02 0.21 0,208 | 0,207 0,201 0,197 | 0,195 | o1gT 0,189 | “0,187 0181 0.180 | 0.178 | 0,176 0,173 0170 bom oso, $B2) frie «BBP a 1 2 Tos Tia s_tos ° ‘ooo |i |_omn case |_ e007 case 10 992 | 0,991 | 0,990 0,987 | 0,985 0,987 0 0.972, | 0,969 0,904 0,961 0,955 30 0.944) 0,98 | 0,987 0,029 | 0,925, 0.976 40 0,903 | 0,806 | 0,801_|~ 0,886 | 0881) 0,875 0,863 30 | 0.845 | 0,819 | 0,852 0,826, 0819 | 0,812 0,708, saan 0.777 _|—0.769_| 0.707 v2 | 0.799 | ~ozaa ‘7 mo waar [er a 80 | 0613 _| 0,590 | 0,582 O574 | 0.567_| | 90 0,545 | 0.537 | 0 O56 0,509, 0,502 "| 0,496 iio" 6 0,589 |~0,380_| 0.379 1 — st |— was | 0a 130 0,520, {6,301 0,293 | 140" 0,285_| ¢ 0,266 | 0,263 | “0,260 ‘160 Ont |" 0.223 | 0 0,312 | 0,210 0,208 1 a |e} Laat 180" 0,183” | O18) 0,180_ | O17 0,172 O17 0.160, 190, 0,164 | 0,163 | 0158 |0,157_| 0,105" 0,154— 6 — ene OPELURL cu Re = 29 gti? (OL 44; 08 44) i e087 ‘Tabetot 54 — Cocicenft de Hamibal @ a o | 4 2 tsa Tai s | 6 17 8 9 © |_ 1.000 | 1000 | 1,000 | 0.000 | _os9s osm _| 0.995 10 | “0.00 |~v.oss| “0.986 | “v.00 O76" | 09 30 | ~oa62—|—o.n58 |—0.855_|—o.950 0.957 30_| ~oai7_| —e.m12_|~o.906~|~o.s0r oss | ~os7_|— 40—|~ 058 | —o.sst_| “0885 —|—o.ase ‘osi7_|“o.st0 30 |o780— | ~ arat_|~a767_|~o.780_| 0.152] _ o757_| w__| “arid |~0,707- |~o.609—| yn | ~o.68t_ |“ ocr 0.082 7a | “9699 | ~0.552~ | “9.925 |— oF | ~o.810~-|—o.603 | 0.589 | ‘061 |~o,s84_|—o547_| “0.941 _|—os3t_|—0.528— | oat 00 | “o.ta| ‘ora | 0400 | ~ 0.460 jaa | 0a | oar | 0.412 |~oao7 0.578 eS | o.838 —|~o.sa2 a7 fonts | To 298 | 0.06 o288—|~ 0.266 | 0.268 ~oas7_ | "055, ‘O20 | ose | ‘oasi | ~oaa0 o215~| 0.219 | e-305~| “0.206 O08 | ‘os |o.187 O76 | ori |~0.770 161 — 0.r56—|o.tes 0 OTELURE en yo 84 atfmmn® “Taber 55 jaf de flamba @ — eee ta a ts eo | 7] s | sel ese eos 1,000 | _1.000 i o.994 af oaaas | oar [Te360~ | o.589~| “osu | “oiser~| ~ossa0 | [= 90 | o.506~ ~0,109—) ~ | ostee|~ 077 | oT | ~ v.40 | “i090 | “0.427 |" 0.43 ots | 02 |“ o 406. io Toss 0357” 382 |“ostr | Wo.at aa [oan |~0.207— | osni-~| a.ai0- | “oau5 pan [ear |~ v.28 | 0.5 - | “orn | “56 | 0800 —|~“ 0.57 |~ oan” ~ oan | ~g30— nae gaia | “ain | aa 200 | omen ‘on190 | 0,188 | “0.186 | outst | ~octe | ea [Tesi |onrra | ort _| “oaee | “afer (oes |e | 180 — 0 [ease | oat | ones asso ora | user [oe] 90 | Tosa oti _| 0,160} 0.439 | “oss7 | “086” | 095 | ~~ ant OTELURL CU tig = at katinun? APOE +e Fo abet 87 ee TS vee ‘eee | on | ene | 0907 |_oawe | ose a ase dist" | “oor Choe |Tou 7 | “ao ‘0709 “O78 | 50 0.750 0,708 al 60 CE Si | oar | “08 | 0.390” see as67— | ~ose0—| “oss 30, 2] ~os17 | oto. 0 0.452! ~0.4i6 [0 f 10 “hs 190 | 6ast_|—0.me | 0.92 20 | “0.s00 | 0305 ~| ~ 0.507 oasr =| 0380 | $30 | 0.73] 0.270] — 0.286 ‘oas7 |_ 054 |~oasi | 048 | 04s 340/032 |—0,240_|~ 0357 o.g39_ | 0228 | “0221 | oat) _03t0 0,202 |~0.200~ | ona | 0.106 | Tease” Tota —|~oaza| oe 5 | “o.i6e | “o.toa | ore ~~ o.t69 350_~|~o3ie_| oid | oir ‘.97_| 0.192 | ~o.t90 ‘o74_|—o,t73 [oir [0.109 | 0.167] 0.65~| 0.196 | 0.155 | oat 0.183 0149 |~o,a7_| oe | 0006] O42 Torah | 0139/9 as [Tos _|as_| oan 0.r98 | ona Oras 7)ete OTELURE ex Re-= 30 ket? © (OL, 8; ROA 52; ROR 52; OOS 52) A 36 a [osteo 1 P) - / (oss + 5 ‘Taberul 58 cane |_aomn_|_ oven |_oms ‘07 | 0.989 0.988 | | “o0%s 097 0,001_| Dati | Oest | O. [0,761 | 0,756 oe er 0.578 | 6.497 _| (Tose | 07) 208 | 0.297 | 0261 | 0.388 | 0.54 | ‘230/02 ‘Gan | oma | 0225 | oar |“ 0.2007 | 207 0204 _| 0,202) 0,180 | —0.186_| (| onrsz| 0.80 | 0. 0409_\~ 0.107 | O61 | 0.162 Osa | —o.1st_| “|e | ont O39 o.t38_! 0.137 OTELURT ca Re = 36. gtimn® (OL. 52; ROA 52; RGB 52; OCS 52) Ly y ie Tabelul 59) si “ostt_ [Tour as [0.879 ‘oou_| 0.501 | {Hi0.540 [as sale ‘7s | “040s. - ois | 0. O01 0360_| ~0asi~| 0.346 | G00 | 0905 | 0,800 |~o — 0,266 | 0,263 _| Toast | oxi ~ | ‘oaia_| 0.200 | 0207 [008 95) "090 ‘O88 [0380 | ~o.ie4 | 0 oan | oa 7168 | 0.167 | 0.05 ~ aise | Ta88 [ost | ~0t80_| ore “nat |~0390 soo [Toast 0,3 | 0.194 “aaa toa 2g 04287———_ — 68 — OPELURL cu Ke = 6 ketinn® (01,52; RCA 82; ROB 52; 0C 52) ° ‘Tabetat 60 ate as es Det pt ser _| 09% | ose | 0992 | os 0.0%3_| “070 | ~o.865— |~aae—| aaa “0928 | “ost7_| “oni |. a O887_|— 08607 | “ost | oss _08t9 | 0771 0,763 | 0.755 \- 5 | . 0.67 0.622 0.508 "| ~c.a90 0.705 ~| “aa06 | ~ ovens (a Ott a0 | 0.623 | “ost 091 Tear |~oaer-| @rt36| ~ 0,480 [Tosa 0,380} ~ 0,375, 368 6.382 | “0.238 i 0,209 | 0.08 om 058 | “0.250 | “0200 | O29 “0316 | oats om | oi = 0.189 | ~0.i83 | “oo oo y_| ean | “oaa7 0,182 0,136 OTELURI cu (2 uti (OCS 55) ts Tabelut 61 7 0.998 | 0.907} o,996_| “0.986 | —o.98r 0,983 |~0.959~) | One| 73_| 0,805 0.858 0787 | 778 eo |oran | oR | oss C a0 —|~o.e6 To. | Tea "0. 00 |~a.toe i 110 | “ote [0.16 | “oan |~os06~} “0 apa 130 | “0.207 6_| ora | “08 | “ones |~ oat 180 | 0357 [Ta2sr~|~oasi—|~oaar—| oe Ta | "0 310 | 0305 |~ 0.208 | “0302 |— pao 180 |To.i97 [0.160088 “ore | ora [Postar 100 | “o.i76 0.165 | 0te3_|~oaet—|~oni60~ | “aa 170 | a 9.182 | “0t61_| “049-0 |—03 0.143 | “tat 180 |“ 0100 | “096 |~oas7—| eras | ose | oxra8|“o.aar eas Toes oa oi oat oo ane oie )—ea |e— 69 — nnn OTELURI cu Ke = 48 kgt}mnt (o«s #9) Baus 3.266 [,- 3 266 = (orn + 8°) -] (omen 228 # F Tabet 62 Cocina Tantei @ oe [erm [ae woo | ato | gem [one | om | oar | cam | oom oa 0,905, 0962, 0,958 0.954 | 0,950, | 0,946 | 0,041 | 0,937 0,932 ‘ogni _|~o1e|~0.910—| 904 | ~0.998 | ~0.802 | ~o.s86_|_ 0.870 | 0.872 0.858 | ~o.gbT | 0,843 | 0.855 | 0.827 | —o.810~|~o.8ti 0.802 | 0.704 @,716_|~767|~o.re 0.748 | _0,759_| 0.790 | o.rB0 | ~O.711_| 0,701 0,682 | 0,672 | 03662 _|- ‘o.cis|—o.633|0 O01 | 0.605 ‘os77 {0.868 —|~0,559 | ~0,550 523_|~ 0.90 ‘a7 sad_| 0498 aaa | “oats 000 [~oa0e 0:389_| oar |—os7t_| 0.380 | ost | 0.048 | 0.515 Oa ‘os |~oai7 ‘308 | 0.903_|~o.3a8 | O04 | ‘O26 [cozrr | 0,365 | “0.261 | 0.288” | “0351 | ~0280__|—ot7 0300 ‘0230_|~oga7 | 02a |—o.2a1 [oats | oats (To2i0 7] 203 | 0,109 | “0.197 | ~0,ioa | ~o,ta2| 0.169 0.185 |oare|~ore—| “ori |—0.172_| “070 | 0.168 ‘o.158 36 | ~oxs4 [0.155 | 081 | 0,149 | 0,146 | “0.14 | [roars | O41 | 0.140] _ 0.138 | 0.196 0.105 | ~oast_| “Usa | ost 0.180 Oxz7_| us| "tak | 0.138 | 0329 | ~o.ia0_| ote | ote | ~0a7 oat} oars (aia [ot |-o10 | 0.100108 oor | 0,106 OTELURL GU Ry = 47 ketimmt (oes 58) ana «fom + 222) fous = (sos 22°) — [facts Goof abelul 63 i de flambal_@ neta tats fs ts totla «| a | sa ‘mo | onm | oom | ass | oom 10 0,995 |~0.904 | 0,992 |_0.091_| 0,980 | 0,088 | 0,986 | 0.084 van_[~oae|on| “ono ‘30 0,047_| 0.043 0,930_|— 0,925 | 0,920 ~o.s7a_|~0,865_|~ 0.858 0,701 | 0,782 | 0.778 ‘O93 |—o.083 | 0.672 (0,590 | 0.581 | 0.571 0,497_|~ 0.48 | 0,480 (Toa | 0.885 _| Osie | 0.800 O74 | 0.713 Oea1_|~Osit os24 | 0514 200.078 O97 | 0,440 0.482 04s 0,ant 0,408 ‘O37 | _0306 a7 | Oa |-oais—|~o310 6 | 038 \oa70~ | 0.266 0,255, 0251 | 0,248 | 0.234 0,231 0,221 0218 | 0.215 0,204 | 0,201 0,191 0,189 [cosra—|~as7 a0 | ~05067-| 0,159_|_ 0,187 ‘Ee 0,151 0,150 0148 ox oxat_| 0.32 eas on @0~ | 0x10 190, 0.115 oie ‘0.110 0,109 | 0,108BLAS 10 108/0-78 — 0 OTELURI CU = 47 Kahin (oes 3) nen 2 , aa ie + Se") =| (ne + ‘Tabet 61 ae Hamal_@ _ ate tal ‘ 3 ‘ 2 cea 1,000 | 1,000 0.990 | oes 0.006 |_0905 |_o.093 7 200 | “oa8e_| 9983 |~eaat “| “oars “0975 |—ae 30 0.982 "| o,958 0.954 |~ 0.950" | “ast | oa |—o930~) nese | See 30 f 9H_|—oane ont | “o._| “ean | uaF | “oo a0 0,844 | 0.896 | —0.897_| 0,819 |~0,810 | 0.801 —|~ [oias~| ori 30 | Torea~ ~o.758 ae ur36_| “0228 5| | a.885— | “0.75 | | “0.865 | 05805 ~| "0.645 | ~osnas | 0-03 |0505~| are 70 | 066 | “806 | “oer |e o.987 osm | a0 | a a 7 | asso O08 0 | “oor | “0,395 —| ~088 0357 |oasr_| 0315 | =i | as | “ose | asa oa0t | “a0 | aa ino 0an—| ans | oa 5 {mas iad | “aa | oan} Gas ~oa19 130 )— ane | ~Uans oat |—oa07 TI a0 | “Ose | ose |—oast|—aisr | oa [Fas] 150 | “o.ie6 "| 0164 —|— ‘Ox00—| 0.58 usr Tio |Tonar| “oes | eae |e | 399 | O47 ora aa | at |“aaso| eae | oe |~osae oat na |asat — Taos | ‘0486 |~“0.n15 | ~oata~| “0.113 | “oats | ~oa10 | ~ostoa | nage 190 |“ 0.t06_| 0.408 —| “0.108 o.108 | “atoa| “oor “100 -aon oa“AS 10108/0-05 ety w bow es " 99 wmaes, 1wTOwd— 172 — SPAS 10 108/0-78 a oo 1 i ¢ | | | | | | | | | | | ws zat | | | ' | | | | [evo hate oy cee | | | | | ‘Tamu0Ma (orm) 99 toe,” —B- STAS 10108/0-75 ANEXA A Coeficien de aveltefe pentru elemente compuse solidarizate eu plicuge sau zibrelute Al. — Bare din dow elemente (fig 3a) solidarizate eu zibrelute a) Sistemul de 2itbrele conform fig. 3, cind A= Ag cose ( i sing cost "sing r in care A aria secfiunii barei intregi; Ag aria seciunii normale a diagonalelor din panou ; Aq aria secjiunii montantului b) Bare solidarizate eu 2ibrelue (conform fig. 3e, d si e) Me =|e + Az Relafiile de mai sus se pot serie gi sub forma : a de = aren / ea in care A covlicientul de zvelteta al barei compuse in raport ew axa perpendicular’ pe planul zibrelufelor penta unghiuré 2 euprinse intre 30° gi 60°, are valorile : sunghiol 7 nig. 3b) \ n (Oi. 3 ete) A2, Bare din patru elemente (fig. 31) solidarizate cu 2abrelute in ear 2 valoarea cea mai mare %y sau 2y gi my My corespunziitor planurilor 1 1,2-2.in cazul barelor solidarizate eu plicuje a) Bare din dou elemente (fig 3a) ind : Ip 2°. 55 se poate Ina : Tecan a in care: 4 be 4 ) Bare din patrn elemente (fig. 3 f) FEE FE fn care: } cea mai mare din Ay, %yy iar y=STAS 10108/0-78 ANEXA B Determinarea coeticientului de zveltefi %, pentru barele eu seefiuni eu o axi de supuse Ia compresiune axial care flambeazi prin incovoiere-risu: trie Coeficientul de zveltefii transformat este dat de relatia : BA Ne de =e a) in care A aria sectiunii brute a barei; LV, forfa critic’ de flambaj prin incovoiere-risucire calculati pentru o bard ides domeninl elas wy, — Pot me (1 8 yx] @ Ve forfa critic de flambaj prin incovoiere in raport ew axa y — y, care se enleuleazd vela fia EL, Ny (ale N, forta erilicd de flambnj prin misucire, care se caleuleazi 2 2B. 1 [sede on] ®L (ay He Misti u dintre centrul de greutate gi central de rasucire al sectinnii, (em) Se ponte obfine o expresie directa pentim 2, , eu relafia : Mw = fs — om (3) (e+ ay Tas (ul)?f{gla)® + 0,089(0)* I, I, ~ . In relatiile (2) gi (@) Aiferitele notagii sint : 1 Tungimea.barei (em iy distanja intre punctele in care este impiedieati constmuetiv risueirea. baret in jurul axei longitudinale, (em); 8 Coeficient care multiplicd lungimea barei in funetie de gradul de incastrare la. cape- tele barei : Ho covticient care fine seam de gradul de impiedicare a deplastivii bari; 4,=VELR em; B+e (em) (ul de inerfie al sectiunii in raport eu axa y Z, momentul de inerfie la rasucire liber al barei, em: Valorile y, $i, pentru diferite secfiunii uzuale sint date in tabelul 65, Valorile coeficientilor a gi jy se ia 1,00, in cazul legiiturilor articulate la capete, risturnarea barei fiind impiedicata, deplanarea sectiunii fiind liber’ ; 0,50, cind bara este incastrat% la ambele eapete pentru incovoiere gi deplanarea risucire este impiedicata ; 0,7, cind bara este incastratd la un capt si articulatd Ia altul pentru ineo respectiv deplanarea este impiedicatd Ia un capiit gi liberd la altul. Peniru legituri intermediare se pot Ina valori pentru y gi vo intre 0,5 g11,0. Tn camrile eurente, in practich 1 = ug w (em); iere,BTAS 10108/0-78 — 6 — ANEXA € Pier ea stabilititit harelor supuse la ineovoiere 1, Bare cu secfiune dublu 1 eu dou axe de simetrie Coeficientul y din formula (7 — 10) are valoaren dati de rélatia - a = 0,33 _ aaa = 2 ie TVET, 6 & \/ (0500 * at) £0.25 (ul)*/(ugl + 0,089 p* (5 = 0,506 2 ye Py z ; Ly L imeatnes cae se poate Ina din taetul 26 in netic de (-E)" - 7, dea gi de postin ines pe bars in tabelul 26 s-a admis x = py gil = ly . {In relafia care di valoarea coeficientului 7: 1 hungimea barei intre reazeme ; 1, Iungimen harei intre punctele de ta capetele hare asigurate comtra riisturniri By tan Trndy 8 it or distant de In ea inediredrii pinit la axa bare’ €2, Bare et o ax de simetrie Coeficientul y, din formulele 7.11 gi 8.7 are valoarea dati de relagia Wty in care: Celelaite notafii sint ea in anexa B. Valorile elementelor y,;7,51 Ty se iau din tabelul 65. ftELEMENTE PENTRU CALCULU Di. Profile ,,U” tm care 3 oe in, ue h n= ty 2, Profile I" LA RASUOIRE IMPIEDICATA