BARBARA HARRISON TS REDEFUR AS | DIVERS PRESS a ete eeeIN MANHATTAN DIMINETILE DE NOJEMBRIE sint agitate. Cupriciouse si imprevizibile, diminetile acestei luni donquijotesti par a se tiri incet din frigul intunecab al unei nopti de iarnd, pentru a dezvalui, prudent, o lu- mina nedefinité, Citeva momente cerul ramine cenusiu si neutru pind cind nvicmbrie se hotaraste... facind in sfirsit loc norilor posomorili sau soarclui impulsiv, ploii ini - nice sau unui timp caldut. Dimineata aceasta de simba era foarte insorita gi, teribil de rece, o dimineata care voia pare’ sf amintene oamenilor ci ping la sarbatoarea Recunostinted nu mai era decit o siptamina si jumate ceea co umintea Ja rindul siu_ ea, inevitabil, Craciunul, O diniinonta de simbata, acon zi as? cind Intrey New York ul iese si resefle dupa febria din timypul septaninii, oamenti dedicnict viti(iior yablon de simbita, facind lrernri nomial simbata, Unit dormeau, alfii citeau ziarul in t nucilui dejun prehingit alone, Allii se aventurau la cu paraturi sau se plimbau incet prin Central Park-ul ravad- git de jarna, Liniile telefonice trosneau in timp ce oamenii ley conversatii prietenoase, povestind ce-au facut peste © Kiptimini, evident bucurosi cd sdptamina trecuse. Oragul Iyl incetinise ritmul si la fel si oamenii care folosesc neeasti zi pentru a pune Ja punct unele mici treburi ramase neterminate in timpul saptaminii de munca frene- tic, Simbata este in general o zi tihnita, iar aceasta de act am era ideala, o zi ce nu trebuia irosita. De data asta si vremea favoriza locuitorii New-York-ului, temperind im- pulsivitatea si nerabdarea, transmitind orasului vioiciunea unct_vescle si contagioase anticipari_atit de mult dorité dupa girul mohoritelor zile si nopti bintuite de lapovita si a) 54 picli. Era de neconceput c& In aceasti zi surizdtoare ap putea interveni ceva rau, si totusl o ambulanti a politiei cokhora de-a lungul drumului East River, cu sirena in actiune. In frumusetea atit de strdlucitoare a ucestei_zile, avertismentul imperios al sirenei trecu’neobservat. O ne- pasare de-a dreptul indecenta. .Sosirea acestei ambulante Ja Spitalul Municipal avea sa schimbe insa, peste putina vreme, vietile multora... ~ ° Tessa Cabot nu era o tindrd oarecare. Din frageda copildrie fusese urméritaé, pind la persecutie, de presa gi de publicul curios, fiecare miscare fiindu-i pindita, inre~ gistrata si discutatd cu fascinatie si aviditate. Singurul - copil al legendarei familii Cabot, Tessa era una dintre cele mai bogate tinere din lume, cu o avere personala de multe, multe milioane si care sporeau incd, de vreme ce averea familiei sale era literalmente- incalculabila. .De asemenea Tessa Cabot era incredibil de frumoasa, intr-un gen delicat, copilaros. O cascada de par blond, stralucitor, ise revarsa matdsos pe spate ; luminoase si pure, suvitele, lucioase aveau culoarea verii, a copildriei. Obrazul ef oval, foarte palid si calm, parea de alabastru. Nimeni nu putea tigddui ca trasdturile Tessei erau de o mare distinctie ; pometii fnalti, nasul subtire, delicat, gura blinda, barbia gratioasd si ochii imensi, de un albastru inchis, plini de incredere senind, binevoitoare, alcdtuiau un chip aristocratic. Era inalté de un metru saptezeci, totusi fragila, cintarind, cam patruzeci si sase de kilo- grame. Desi finuta ei dreapta trada o mindrie calma, pur~ tarea ei ayea totusi un anumit aer feciorelnic si o sfiala delicataé. Avea gratie in miscari si’o fluiditate in mers care dadea o impresie de degajare si dezinvolturé spontand, neafectaté. Toti erau de acord ca infatisarea ei era aceea a unei fetite plapinde; ardtind mai curind a saptesprezece ani decit a douazeci si gapte, cit avea in realitate. Bogatia- gi frumusetea fn sine nu erau singurele pricini ale no= torietatii ei atit de raspindite. Parintii ei fusesera pere~: chea de aur a anilor patruzeci. ha vremea si in situatia in’* care nafiunea avea nevoie de diversiuni pentru a uita’ ororile celui de-al doilea razboi mondial, Jason si Amanda’ Cabot intruchipasera idealul de sot si sotie, doi oamenf :frumosi provenind din vechi familii americane, cu rada- cini ancestrale in nobilimea engleza. Erau plini de farmec,. bogati, veseli si fericiti, ducind o viata stralucitoare, lipsita de griji... adicd tot ceea ce lipsea unei tari prinsa in rdzboi. Wiarele si revistele abundau in relataéri despre vesela si tindra familie Cabot, iar publicul urmarea fiecare. cuvint, ardtind un interes care, in mod ciudat, se trezea din nou, in societatea ce somnolase indelung. Curind insA lumea incepu sa-] urascé pe tindrul Jason Cabot. Era distant, rece si oamenii intuiseraé monstruosul siu egocentrism, observasera vaditul sdu dispret fafA de cei afla{i- intr-o situatie mai putin privilegiaté. Se intrebau cu amaraciune de ce nu era si el pe front impreund cu ceilalti americani de virsta lui. Amanda ins& ii nedumerea. O figura lipsita de ostentatie, retinuta si retrasd, parea sa se simta la indemind numai ca anexa& a sofului ei ; gratia-i naturala era binecunoscuta, farmecul in intimitate adesea relatat, . dar in public didea dovada de foarte putind personalitate. In ciuda sentimentelor amestecate, America obositd si demoralizata incerca s& uite stirile de rdzboi si-si intor- cca privirea spre istoriile si fotografiile acestei perechi. Dar indiferent cum eraw de fapt, a-i privi insemna o des- fatare. Parul negru $1 ondulat al lui Jason gi profilul sdu fin sculptat, aldturl de blondul luminos si carnatia de por- {clan a Amandel, taéiau respiratia. Tessa s-a ndscut in 1945 si porecla care i se diduse avea 8-0 urmireased pas cu pas ; porecla de, nici mai mult nicl mai putin, ,Copilul de un bilion de dolari* {i fusese uni Intimplitor de reporterul unui ziar care izbutise sa-] Incol{easet pe evazivul Jason Cabot 1a spital, la citeva ollpe dup nagterca Tessci. Reporterul i] urmarise cu in- daratnicle pe Jason ca si afle averea noului mostenitor al famille! Cabot, Jason, care nu dadea niciodata declaratii preset, fyl plerduse fn ccle din urma rabdarea si, privin- dt} pe reporter cu rdceala, spuse raspicat, ,Stii sa numeri pint la un bition 24, Jason se indepadrtase apoi furios spre aparkunentul sofici sale, iar titlul pus de reporter nu Cie i. Publicul care nu-i indragise. pe Jason si pe Amanda a iubit totusi copilul. O generatie intreaga a rene cu linayinea ei, Cind Tessa era micd, mamele isi 7dojeneau copiii aducindu-l¢ aspru aminte ca ,,Tessa Cabot n-ar plinge atita“, Cind Tessa ajunse Ja virsta gorfuletu- iui, mamele isi mustrau fiicele spunindu-le: ,Tessa Cabot nu s-ar murdari in asemenea hal“, Cind Tessa de- yvenise o domnisoard care isi putea da intilniri, mamele ‘supdrate isi avertizau fiicele cdi ,,Tessa Cabot’ nu s-at intilni cu unul de teapa dstuia‘. La un moment dat, ins cepuse sd circule o anecdota despre o fetita care, in timpul unui dineu oferit de mama ei, a uluit musafirii cu in. trebarca: ,Mama, Tessa Cabot ar-face pipi in pat? ‘# Inca din primii ani ai copilariei, Tessa a fost constientd 'de faima creaté, dar pe masurd.ce, an-de an, devenea tot jmai dornicd sd aiba o viata a ei, personala, accepta publi- jcitatea cu seninatate, devenind o tindra cu adevarat re- jmarcabili. Personalitatea fi era dominata de firea blinda gi de echilibrul sufletesc; digi modesta, dorind mai mult ca orice o viati normald. In pofida a tot ce avea, era lipsita de vanitate si total: dezinteresata in .c¢ priveste banii, fie cd erau ai ei sau ai altcuiva. Devenind oO domnisoara tindraé si plina de demnitate, Tessa se impacase cu mediul sdu si cu imprejurarile, socotindu-le fun fapt de viata, apoi incercase sd le uite. Era greu de ispus ce se petrecea cu adevarat in mintea ei, cdci gindurile {si sentimentele ei constituiau un tarim izolat $i bine apa- ‘rat. Se lupta sa- $i apere intimitatea, nedezvdluind aproape Inimic despre ea insdsi, ingiduind presuptnerile, dar fara sd le confirme sau si le nege vreodata. Niclodata nu fusese ‘auzita ridicind vocea, de obicei goptité, oarecum sfioasd imodul ei de exprimare, cu un accent usor britanic, era imasurat si lent. Adesea lisa propozitiunile pe jumatate ” Ineterminate. Niciodati nu fusese vazuta iesindu-si din fire fn vreo situatie oarecare ; calma si cu prudenta deliberata, ‘domina faptele care constituiau propria ei viata. Intocmak, ca si parintii sai, hotdrise s& nu vorbeascd presei,’ dar in ‘timpul unei discutii iscate de refuzul de a-si_face, in mod oficial, debutul in socictate, raspunsese reporteruluiy cu m calm : pit ceea ce ma priveste, societatea mondend nu exista, Tar daca exista asa ceva, e regretabil“. Si cu asta Jucrurile au, luat sfirsit. Inchisesé¢ usa unei:societati pe care o considera depasitd si superflud, iar ceremonia de” 8{a-si face 0 intrare oficiald, conventionald, 1 se parea idicola, Tessa Cabot avea o fire ing&duitoare ; isi pierdea ribdarea numai dupa o lunga provocare si arata acest jucru: doar printr-o remarca taioasa rostita incetisor, sau wrintr-o privire glaciala, pitrunzdtoare, aruncatd de sus. tAfectivitatea era la Tessa un lucru cu atit. mai desdvirsit, icu cit nu renunta‘la convingerile ei, in ciuda lui Jason ‘Cabot care aratase cu fiecare prilej cit de fnfama era iirea lui autoritara. La cincizeci si-doi de ani era la fel de frumos si de elegant, iar puterea si influenta sa erau ‘acum atit de mari, incit se intindeaw pind la Casa Alba si ‘de Ja un capat la altul al lumii. Spre deosebire de Tessa, ‘Jason isi minuia puterea si banii in mod brutal ; izolat in (propria sa lume, era necrutdtor in dispretul pe care il manifesta aproape fata de intreaga lume. In cadrul Clubu- Yui Harvard circula gluma cd daca. Isus ar cobori pe pa- mint, Jason i-ar respinge compania din doua motive : pri- mul cf avusese un taté dulgher si al doilea cd era evreu. ‘Existau glume despre toti membrii Clubului Harvard, glume acceptate deschis, pur si simplu ca 0 alté forma de ‘sport agreabil. Dar glumele despre Jason Cabot erau in- iflorite cu o premeditare voit malitioasa, cdci foarte putina fume il agrea. Batadiosului Jason ii cra ins indiferent si, prin urmare, foarte pufind Jume avea vreun temei sa-b [placa pe acest birbat nesociabil si distant. In toate pri- ivinfele era un snob tiranic, Insuyire prea bine cunoscutad lin cadrul inehis al Clubului Harvard, unde franchetea lui ibrutala era socotita insuportab 4. Si alti membri isi cul- jtivau propriile tiranii si puterea, dar o faceau cu prudenta 's cit mai discret. Jason Cabot respingea ipocrizia ca pe un act de prostie si arta in mod deschis ceea ce era ; daca, ‘prin compensatie, avea vreo virtute, accasta era neclin- ita sa credinta in franchete, la care se asocia ura pentru ,cei cure, in numele tactului, se ascundeau in spatele unor “perdele de minciuni: Onestitatea lui Jason, desi uneori dureroasi, constituia poate legadtura cea mai puternicd intre cele-doua fiinte atit-de deosebite, tatal si fiica. * Acum, Jason se apleca ingrijorat, privind distrus la fiica sa care se clatina pe targa ambulantei, desi era le-_ fata in curele. Pentru prima oara in existenta lui egocen~' trica cra inspdimintat, in timp ce ambulanta se apropia de 9intrarea sectici de urgent’ a Spitalului Municipal. De data aceasta, si tocmai intr-un moment atit de important, lucrurile nu mai stateau in puterea. lui Jason, nu mai erau sub controlul siu. Acum trebuia sa incredinjeze viata fiicei sale altor oameni; viata et va fi in miinile unor barbati straini, doctorii.de Ja Spitalul Municipal. Fata i se schimonosi la oprirea ambulantei Se infiora la gindul de a incredinta soarta fiicei lui in miini straine, cdci timp de douazeci si sapte de ani, cit numara viata ei, Tessa refu- zase ajutorul gi protectia lui, iar acum simtea o nevoie disperata s-o protejeze, si faci ceva ca lucrurile sa iasa bine. Totusi nu putea — altii o vor ocroti si aceasta idee era mai mult decit putea el indura. Spitalul Municipal apdrea ca un colos masiv, grcoi, din pietre cenusii, in amiaza acelei zile splendide. Bol- navii nu aveau starea de spirit prielnica pentru a ob- serva indecenta frumusete a vremii de afara, iar doctorii nu aveau timp pentru asa ceva. Constituiti intr-o strinsa_ comunitate, lumea de afara parea fara sens atit. pentru bolnavi cit si pentru tamaduitori ; ordinea prestabilita isi urma cursul, treburile urgente ale spitalului erau inde- plinite. O voce monotond chema doctorii si vind incoace sau sd meargd dincolo, pacientii ziceau in pat singu- ratici si nepasatori fata de tot ce insemna viata din afara. fn aceasté zi, unii bolnavi erau internati, altora li se dadea drumul acasa, altii mureau. Simbata... Doctorii de Ja Spitalul Municipal isi creasera, de-a lungul anilor, un deosebit renume medical, iar in anii din urma aparuse un nou motiv de mindrie cu totul special. Pricina era doctorul Nick Gorlin, rod al scolilor munici- pale, al facultatii de medicina de pe linga Spitalul Munici- pal si al Spitalului Municipal in sine, a cdrui sclipitoare pricepere pirea si-i asigure un viitor strdlucit. Actual- mente medic sef al Spitalului Municipal, cariera sa fusese urmirita cu atentie inca din timpul cind urmase facultatea de medicina, deoarece chiar in acel stadiu embrionar geniul sdu medica] {i uluise pe profesori. Nevoia lui de a invata si a asimila cele invatate fusese asemuita cu nevoia unui infometat care devoreazi cu lacomie o-coajé de piine, ~ 10gi dupa aceea stringe si firimiturile. Nick Gorlin avea o pasiune nestavilita pentru medicinad si un anumit fel de rajionament gi pricepere care frizau miraculosul.’ Sta- pinit de patima stiintei, invata si aplica cele invafate, spo- rindu-si cunostintele, zbatindu-se ‘ca pentru propria sa viajd pentru a patrunde acea lume necunoscuta a medi- cinii, iar odata ajuns acolo, s-o perfectioneze. Ochii lui mari, negri, ardeau de patima pentru profesiunea sa ; profesorii nu intilnisera niciodata un asemenea entu- ziasm, asa incit ei insisi erau antrenafi de acest neobisnuit freamat, de aceasta vitalitate. Tagma medicald care in principiu se indoia cd pot exista medici inndscuti, re- nuntase Ja aceastaé’ idee preconceputé in fata lui Nick Gorlin. Cu fiecare act sau manifestare, devenea mai evi- dent faptul cd el n-ar fi putut fi altceva. Tindrul slabut, cu umeri largi, care sosise la Facultatea de Medicina venind de la Colegiul Municipal, isi speriase la inceput dascalii cu temperamentul sau frenetic, arzdtor, dar spaima n-a durat mult; de cite ori se ivea o nevoie im- perioasd, el rdspundea cu acea insusire unica de a trans- mite colegilor flacira sa lduntricd, insufletindu-i spre a se autodepisi. Aici intervenea natura lui Nick. fn ciuda izhucnirilor sale treeitoare, exista in firea lui o rabdare gio compasiune fart seamiin, o nespusi gingdsice sufle- deuseh. Nu-l intelogeau, dar il admirau gi erau subjugati de falental sau putin oblgnult, Si daci lise piirea c& orele de curs era {inute intr-un ritm neobignuit de rapid, de parca venea sfirsitul lumii, ei nu se dddeau in laturi. Me- dicina prindea din nou viata, lincezeala dispdruse. Doctorul Nick Gorlin stétea acum la masa de lucru lung, dreptunghiulara, in biroul micuf de un verde- murdar de la etajul doi, intocmind foile de observatie ale bolnavilor, cu grija si meticulozitate, asa cum facea orice. mana o forfa coplegitoare, era primul lucru care te izbea ta cl. Puterea lui de dominare izvora nu atit din statura sa, ceea ce ar fi fost firesc pentru c& mdsura un metru optzeci si opt si era bine cladit, ci din faptul cd toata faptura lui degaja un pregnant sentiment de prezenta- Vii sii se intoareé pentru’a privi, oamenii stiau intot- deauna cind intra Nick Gorlin intr-o incdpere, cdci in iyatmosfera se schimba ceva. Se facea simtita 0 usoara unda& electrica, ireald si totusi existenta, in vreme ce personali- ,tatea lui Nick umplea inciperea. Nick Gorlin, care nu icorda prea multa atentie propriei sale persoane, nu-si idea seama de asta, dupa cum nu-si dddea seama nici de infatisarea lui cena Sub linia» bine desenata a sprincenclor negre gi sub claia de par negru, neasculta~ [tor, purtat mai lung, ochii sdi erau de un negru intens, ,cu gene dese. Spre norocul lui,.nu capatase paloarea {specifica a celor care igi petrec o mare parte din viata in spital. Pielea sa ardmie precum si camsile si cravatele colorate pe care le purta sub bluza alba de spital, indul- ,ecau culoarea sumbra a parului, a ochilor si sprincenelor. “Nu era frumos, obrazul ii era prea lat, nasul putin cam mare, iar gura senzuala nu parea potrivita pe aceasta fata daltuita aspru. Nu era frumos, dar, -incontestabil, barba- tul cel mai atrigator din tot Spitalul Municipal, lasind de departe in urma toate figurile cu trdsdturi clasice. ta sa era o intruchipare pregnanta a virilitatii, lasind si se citeascd o colosala fortd in conturul barbiei indarat- nice. Dar Nick nu era constient de toate astea. El fo!osea oglinda doar pentru a se barbieri. Atit. Aceasta lipsa de vanitate, dezgustul pe care il avea pentru frivolitati, facea parte din personalitatea sa. Nick Gorlin era o enigma plind de contradictii. In fata echipei lui, temperamentul violent ise desfdsura in voie ; de fapt era singurul medic din spita] pe care personalul nu'indradznea sa-] supere cu vreo greseala sau leneyie. Un perfectionist, el isi cistizase dreptul de a pretinde de la studentii, internii. si medicii sai aceeasi perfectiune pe care si-o cerea lui insusi. In general obtinea ce voia. Faptul cd ii impingea citre o mai mare desdvirsire medicald. era’ doar un motiv se- cundar pentru cei din jur ; adevdratul motiv era tot atit de fundamental ca insdsi esenta umand: le era fricd de el si n-ar fi riscat in mod constient sd stirneascd urgia dez- lantuitei si ingrozitoarei sale minii, dupa cum, in mod constient, evitau s4 stirneascd o primejdie. Nick era in stare sa tintuiascd locului un doctor dintr-o singurd pri- vire sumbni, clocotitoare, dupa cum era in stare si puna un doctor cu botul pe labe printr-o serie de explozii ver~ bale inspadimintatoare. Faptul ca dadea friu liber miniei ¥ 12nu era de natura sd-i fac& plicere lui Nick, dar cind se sim{ea indreptatit, nu ezita, Avea in subordine o echipa alcdtuita din cei mai talentati medici din tara, lipsifi insa de experien{a si, in acelasi timp, conducea un spital imens,' insuficient dotat si, dupa parerea sa, aceste talente ar fi putut sa se realizeze’al naibii de bine, aga incit fiecare tbolnav sa fie tratat cu maximum de stradanie si eficienta — cd daca nu... Acest ,dacdé nu“ fi facea dedpotrivé pe ;Studenti si pe doctori sa-si foloseasca iscusinja din plin. ‘Dimpotriva, cu pacientii, doctorul Nick Gorlin era’ numai }bunatate, mester fara egal in a ingriji-si a mingiia- un tbolnav. Era inzestrat cu atita intelegere si compasiune,’ Hincit nu existase un singur bolnay sub ingrijirea sa care ‘sti nu fi fost miscat de atentia si rabdarea lui Nick, Doc-' ‘tori cirteau intruna impotriva lui, dar in ultima instanta mu exista unul care si nu-i invidieze abilitatea, felul in care se purta cu pacientii si care n-ar fi sacrificat Leaked orice, numai sé poata lucra cu el. & Acest Nick, eave statea acum ingropat intr-un mor- man de foi de observatie, se gdsea in afara orelor de pro- ‘gram in acest weekend. Mai mult inca, nici nu se afla in }biroul sau, Dar din ziua in care preluase functia de medic gef, conducea spitalul fara a respecta prea mult amanun-, tele birocratice, afara doar de cele care crau absolut folo- sitoare st aplicabile, Tn accasti simbiti, amédnuntele birocratice nu erau nici reallzablle nicl utile, lucrul se aglomerase in mod alarmant gi trebuia efectuat, iar Nick nu avea scrupule in ceea ce Ppriveste incélesarea regulilor, atunci cind situatia il justi-, ‘dica. Stia prea bine cit de justificabild era incdlearea regu- Mi pe ziua de Spitalul Municipal era gigantic ; cele Ipatra clidiri pitrate confincau dou& mii de paturi, in lafara see(iilor de chirurgie, psihiatric si urgenta, si nu- mal Sn aceasta ulin saptimina apdruse o avalansa de, nol Internarl, atingind un numir de aproape opt sute. ;Numarul imens de bolnavi aducea sarcini inspaiminté-) jtonre pentru insuficientul grup de interni si medici care, se aflau deja in alerti la perspectiva accidentelor ce, 'avcau loc deobicei de sarbatorile care se apropiau. Fondu- rile Spitatului Municipal erau atit de mizere, incit fiecare ‘intern si ficcare medic t 1 uia sA presteze munca a patru’ Idingi, si asta numai cu ore de somn pe apucate si cu mese infulecate in graba. In saptamina care trecuse, chiar si a fura citeva minute pentru a merge la toaleta era soco- tit ca o mare performant{a de doctorii tineri, care isi spu- . neau veseli unul altuia, Ei, azi dimineaté am avut douad minute intregi ca sd-mi fac nevoile“. Dar multi aproape ca nu aveau timp nici macar pentru atita lucru. Sistemul de chemare prin telespeaker era o regula respectata la Spitalul Municipal, cdreia i se supunea, fara sa murmure, chiar si Nick Gorlin. Era mijlocul de comuni- catie central, cdruia trebuia si i se raspunda pe loc. Daca un medic isi auzea numele, urmat de tacere, el se ducea imediat la cel mai apropiat telefon pentru a-si prelua me- sajul; numele séu urmat de o cifra reprezenta indicatia de a pleca in grab& spre zona desemnata de cifra de cod ; numele sdu urmat de o cifrd si de cuvintul ,urgent* il trimitea acolo in pas alergator, cdci asta insemna o ur- genta gravad. Chemarea pe care nici un doctor nu dorea s-o auda era ,Dr. Ki 3614, urgent“, ceea ce insemna un caz grav in sectia de urgenta, iar citeva secunde puteau sa reprezinte diferenta dintre viata si moarte. In saptamina care trecuse, Nick fusese deosebit de atent la telespeaker, pentru cd acesta literalmente nu tdcuse o clipa, ope- ratoarele neavind timp sd rdsufle intre cheméarile ,ur- gente“, Parcd anume pentru a complica lucrurile, vechiul spital fusese proiectat intr-un stil de ,nu poti ajunge acolo decit pe dincolo“, Doctorii incereau sA se descurce cum yuteau mai bine, dar tot pierdeau timp pretios alergind din aripa de rdsarit in cea de apus si viceversa. Toti doctorii din echipa lui Nick aveau nervii incordati de cboseala, muncind din rasputeri, avind de suferit si inutile enervari cind o apucau gresit prin vreun labirint de cori- *‘ doare incurcate, incercind sd. se concentreze asupra pa- cientului pe care il examinau in momentul acela, in timp. ce st&éteau cu urechea ciuliti la telespeaker. Nu exista o clipa de odihna, hrana era insuficienté si nu se intrezdrea nici un sfirsit, toate acestea in ciuda suspen- darii zilelor libere, pentru ca spitalul s& aiba la-dispozitie intreg personalul menit si asigure mina de lucru atit de mult solicitata. Cele mai incercate erau serviciile de boli 14interne si de chirurgie. Chirurgia ajunsese atft de aglo- merata, incit intruna din zile bolnavij nou-sositi au fost insirati pe tdrgi de-a lungul holurilor din secfie, pentra a-si astepta rindul; in aceeasi zi, un chirurg eare tocmal terminase o toracotomie ce durase opt ore, fusese_luat pe sus gi pus s& opereze 0 apendicité acuté, deoarece nici unul din ceilalf{i chirurgi nu era disponibil. @hirurgu! se spala iarasi gi se apucd si opereze din nou, insumind ast- fel treisprezece ore de cind incepuse s& opereze in acea zi, si, dupa cum arta holul de intesat, nu se intrezdrea nici 0 usurare. De atita muincd, oboseala doctorilor atin« sese limita periculoasa, asa incit spre sfirsitul saptaminii Nick fusese silit sA acorde totusi unele tnvoiri, ingaduind doctorilor care nu fusesera schimbati de saizeei $i doud de ore sau chiar mai mult, binefacerea unui somn pe sdtu- rate. Beneficiarii principali ai acestei ingdduinte fuseserd chirurgii cu cel mai lung program operatoriu continuu si medicii secundari cu _vechime: din serviciul de boli in terne, care aveau oehii impaienjeniti din eauza perindaril neincetate de noj chipuri. simptome si probe de laborator. Nick fiind Nick, era firese ca in aceasté dimineata s4-si Pardseascé odaia sa din spital inainte de ora’ 6 si sd incerce si ugsureze munca fncordata a unora dintre medicii sai, Putea, cel putin, sé facé munca preliminard, alergind de la etaj la etaj, ca s& adune incredibila cantitate de date anamnestice din fotle de obscrvatie ale nollor pacienfi. fn vreme ce studentil si internii sii aveau nevoie de o ord sau chiar mai mult pentru fiecare dintre aceste in- vestigatii migaloase, iar doctorii si aveau nevoie de aproximativ o jumatate de ord, lui Nick fi !uau mai putin de doudzeci de minute. Cind aceste note preliminarii erauw completate, foile de observatie ale pacientilor se intocmeaw In trel exemplare pe care se treceau indicatiile de analize, medlcatle, dletele speciale si recomandarile pentru diferite examene de specialitate eare tineau de serviciile de boli interne si de chirurgie. Nick isi conducea doctorii fard mild. cerindu-le aceeasi precizie ca si cea eu eare {si des< . €4gura propria munca, dar Nick era in acélasi timp din cale afard de generos in a da ajutor. Pornirea de a ajuta nu era doar 0 reactie spontané, ei, in gindirea sa, constituia singura modalitate pentru ca un spital ea Muntcipalul. 7 tasi mearg’ ca pe roate. Pind acum daduse rezuitate bune,’ aga cum s-a intimplat cu multe din sistemele sale, si chian; daca uneori nu era multumit-de micile solutii pe care tre= buia s& le ndscoceascd, isi simtea totusi cugetul linistit.! Fara aceste solutii n-ar fi putut rezulta decit haos.! In timpul acestul weekend, primul in care nu ‘usese de garda in ultima luna, Nick ar fi putut s4 termine 0 comu-~; nicare pentru ,Medical Journal“, comunicare foarte im- Portantd, dar nu stitea in firea sa s§ puna consideratiile personale pe primul plan, asa cd avea sa-si petreacd tim- pul cu. notele preliminarii, cu foile de observatie si alte hirtoage. Gestul sdu voluntar va ingadui citorva dintre » doctori si se ocupe de bolnavi mai pe indelete, si imbuce ceva, sau sa atipeasca putin. Multi. dintre medicii si nu aveau pretentia sa stie ce ginduri trec prin mintea lui Nick. Ginduri complexe, gin- duri insingurate, presupuneau ei. Dar nu erau decit pre-, supuneri. Nick nu pierdea prea multd vreme ca sa-si in- formeze colegii cd la poarta vietii sale personale era scris sintrarea oprita. Pe scurt, le pusese in vedere sd-si vada de treburile lor. Asa ca, desi nu stiau prea multe despre el, doua lucruri eran absolut certe : daca-] provocay din cale afaré exploda ca un vulcan in eruptie; in schimb, in si+ tuatiile critice, era primul care intindea o mind de ajutor, plin de solicitudine, oferind in mod tacit doctorilor pri- lejul sA se trinteascd pe paturile vechi din camerele lor de spital si si tragd un pui de somn. Chiar dacd trebuiaw sa doarma complet imbricati, chiar dacd nu puteau sd se intindd mai mult de o ora cind spitalul deborda de pa- cienti, ora pe care Nick le-o oferea era-un gest plin de bunavointa si ei il primeau cu gratitudine. Nick Gorlin era un om practic, cu picioarele pe pamint, ._ si prefera sa eludeze latura sentimentald a. profesiunii ‘Medicale, precum si vorbaria inutild, evitind in mod de- liberat orice manifestare a emotiei. Era, in acelasi timp, un om inzestrat cu putere de intelegere. Dincolo de pri- * virea sa intensd, dincolo de fata-i impasibila, intelegea mai bine decit oricare cit de chinuitoare si trista poate sd fie viata unui medic. eum pentru orice doctor exist momente m care iti vine si-ti iei humea in cap, momente de totald neputinta. El intelegea pentru cd trecuse prin asemenea AGmomente si-si faécuse un principiu ca niciodatd sd nu le’ uite, Nick fusese student, intern, medic secundar si medic [printar, iar acum medic sef, toate acestea la Spitalul ‘Municipal si in toate imprejurarile posibile, timp de atitia ani. Se succedau in mod neregulat perioade de calm,* -perioade de tensiune maxima, perioade de urgenta in ceea ce privea sinatatea intregului New-York, cind se ocupa ffiecare pat disponibil si fiecare spatiu accesibil al cori. doarelor cu pacienti pe paturi pliante. Dar in toata& aceast: jvarietate de imprejurari, un singur lucru ramasese con: stant : lipsa de bani a Spitalului Municipal. Depinzind in-! totdeauna de un buget sdrac, restrins la limita, cu adminis- tratorii spitalului angajati in continua batdlie dintre masi- nile de calculat si serviciile de sdndtate care, intr-un fel, sau altul, trebuiau mentinute la linia de plutire. In cel; mai bun caz, personalul medical al Spitalului Municipal; era la limita extenuarii, cind nu era complet epuizat. Nick | isi dadea seama de situatia ca atare si-si cheltuia enorm ; de multaé vreme jonglind-cu programérile, ciutind moda-— Jitati de a da doctorilor sai cind 0 zi libera, cind 9 noapte liberd, cistigind citeva ore pentru ei acolo undFe putea. Ta troizeci si trei de ani, era un barbat cumpanit si scrios, aproape prea intelept si profund pentru virsta sa. Purtase pe umeri poveri grele aproape toata viata, fara sii se eschi- iveze de vreo raspundere ; totusi se intimpla uncori ca ochii lui si exprime neliniste. Avea privirea omului a carui viata a insemnat doar munea si nimie altceva ; in ochit sii nepri se putea citi numai concentrarea si devo- {iunea, si nici o amintire a vreunui moment fericit. Lumea se intreba dacé Nick Gorlin, in afard de medicina, avu- see o sinsurd clipé placuta... macar una singura. ' Biroul in care statea Nick, cu capul plecat peste o noud fonle do observatic, parul negru cdzindu-i in ochi, era ddentie eu blrourile din ficcare etaj al Spitalului Munici- jpal.Flecare se afla chiar in punctul care despartea aripa de irit de aripu de apus. La stinga biroului, saloanele in- cepcau cu indicatia C.I., la dreapta cu indicatia D.L, toate acestea trasate pe un plan al spitalului care iti lua Juni si uni de zile s& ajungi s4-] cunosti. Geografia Spitalului- [Municipal era greéoaie si inselatoare. Cu toate cd avea mai’ multe intrari din strada, lasind impresia ca sint.mai multe t 2—o 2 17clidiri separate, in realitate era o singura cladire enorma din piatré cenusie, cu numeroase si incurcate coridoare de degatura si mai multe pasaje decit numarul salariatilor ; desi culoarul central fusese construit in intentia de a constitui un ajutor pentru medici, nu diminua cu nimic ¢harababura generala. Aceasté impartire rasdrit-apus ar fi fost o idee fericita dacd n-ar fi existat atitea ocoliguri ‘prin nord si sud. Cei mai multi ignorau planul, fiecare doctor gasind scurtaturile dupa capul séu si memorin- du-le apoi constiincios. Dar acest sistem avea si partile sale negative, cdci daci erau distrasi de o chemare tele- ‘fonicd sau erau intrerupti.de vreo sora, trebuiau sd-si dea (bine seama unde se afla, s-si aminteasca dincotro venisera “si incotro se indreptau, sa ia totul de la inceput, dfard de “cazul ci nu se rataciseré complet, ceea ce se intimpla ade- ‘sea. Multi din doctorii nou-veniti la Spitalul Municipal ,ajunsesera la concluzia c4 unicul mijloc sigur de a cu- ynoaste directia in care mergeau era busola si unicul mij- doc sigur de a sti de unde veneau era sa lase o urma de fi- rimituri de piine. Fiecare birou destinat medicilor consti- .tuia un adevdrat exemplu in realizarea economiei : sumar. mobilat cu doud mese lungi de lucru, scaune rotative, {un dulap de medicamente din podea pind in tavan, un frigider pentru flacoanele cu singe si medicamentele ,eare trebuiau tinute Ja rece, doud dulapuri clasor uzate, jun cuier, un recipient pentru cafea, patru: telefoane cu numeroase butoane gi linii directe conectate cu punctele vitale ale spitalului, si.o chiuvetad folosita in permanenta. ,Cind un doctor intra intr-un birou, cel dintii lucru pe care il fcea nu era sa-si toarne o ceagca de cafea, si ia “0 foaie de observatie ori si salute pe cine se afla ina- untru ; primul lueru pe care il facea era si se spele pe miini si si se steargd cu prosoape de hirtie. Reflexul era satit de adine inradacinat incit adesea, cind un doctor se iducea acas4, se spila pe miini inainie chiar de a spune ‘bund ziua sofiei sale. ! Un perete al biroului era usa. In fafa usii era un alt” erete ocupat partial de o fereastra ale cdrei panouri de ticla, vesnic murdare, cenusii, dideau spre alte ferestre la fel de innegrite. Ceilalti doi pereti erau.in intregime din sticlé, ingaduind medicilor si surorilor sa supravegheze 18indeaproape doua din saloanele cele. mai critice de pe fiecare etaj. Prin traditie, primul salon dinspre rasarit era socotit salonul morfii, ocupat de pacienti a caror viata atirna de un fir de par, de obicei persoane in virsta cu tulburari cardiace, cu accidente vasculare grave, forme de cancer in stadiu final sau boli respiratorii cronice. Cazuri al cdror sfirgit era problema de zile. Primul salon dinspre- apus éra ocupat de bolnavii in stare foarte grava, a cdror recuperare necesita o supraveghere atenta si permanenta, pentru a preintimpina orice eventuala complicatie. Birou- rile erau lipsite de aer si atit de strimte incit nu puteai face un pas_dacd se intimpla s& fie in acelasi timp mai mult de doud persoane induntru. Asemenea odaite ser- veau drept loc de refugiu pentru doctorii de pe etajul respectiv, pentru sora sefa si surorile de la saloanele-din subordinea sa si pentru registratorii medicali ai- sectiilor, a caror indeletnicire era destul de obscura. Registratorii, imbracati in jachetele lor cenusii de spital, scriau ceva indescifrabil fntr-un registru cu coperfi negre; uneori se ridicau, aferati, cu un aer foarte important gi, ingsfacind registrul, paraseau biroul sub pretextul unei presupuse urgente. Nick Gorlin completa fara intrerupere foile de obser- valie ale etajului doi, cu zel dar si cu o oarecare plicere a muncii indeplinite. Singura persoana prezenta in birou era o sora care isi verifica migalos medicatia, confrun- tind-o cu condica. Condica aceasta era un fel de Biblie pentru. surorile Spitalului Municipal, care stiau cdi cea mai mic greseald in distribuirea medicamentelor va fi in cele din urma raportata lui Nick, ceea ce constituia o pernpectivii foarte neplicuté. In general Nick nu putea muferl aurorile, far cele care mai si fncurcau medicatia {yl lath din parton lul o foarte speciald ostilitate. Faptul c& xe temeau cu anticipatie de furia lui explica procentul foarte redus al gresclilor de medicatie, fata de foate celelalte spitule din oras; era incdé un aspect al infailibilului sistem al lui Nick, Multi doctori nu aveau incredere in surori, in special Ja inceputul carierei, ca’ mewdici secundari nou numifi, si.mai ales in surorile cu: vechime, care isi dideau aere de superioritate. Doctorii eran neincrezitori si din pricina faptului c&, dacd o sora ‘1%- {e'dovedea nepriceput¥, doctorul trebuia sA cercetezé sursa .: greselii, irosind timp prefios pentru a o ronan Nick era mai mult decit circumspect, era de-a dreptul ostil,-pre- venindu-gi studenfii si internii de la bun inceput cd surorile te puteau ucide putin cite putin. Admitea, desi fara entuziasm, faptul cd surorile erau indispensabile, dar se grabea si adauge implacabila sa opinie cum ca ele ‘puteau fi direct periculoase. Cele mai multe dintre surori. argumenta el, sint convinse ca stiu cel putin tot atit cit un medic si ca atare sint in stare sa pricinuiascd unui doctor necaz dupa necaz, incurcindu-] intr-o mie si unu de feluri. La inceput studentii erau nedumeriti de aceasta ‘atitudine permanent negativa a lui Nick fata de surori; ‘dar dupa un timp ajungeau sa inteleagad faptul cd pozitia sa intransigenta, serioasd, nu putea sA se impace cu me- ‘diocritatea sau cu rezolvarea sarcinilor medicale printr-o corectitudine rece, fara daruire afectiva. Era neingaduitor gi nu avea incredere in nimic ce nu era facut cu partici- pare sufleteasca totala. i. 7 1Qchii negri ai lui Nick clipira in timp ce privea de- Goncertat 0 foaie de observatie care, dupa toate aparentcle, _ se Tatacise — un caz care trebuia sa se afle Ja chirurgie se istrecurase, nu se stie cum, la medicala. ‘Tocmai intindea jmina spre telefon pentru a aranja transferul cind tele- ‘Speakerul rasuna: ,,Dr. Nick Gorlin, dr. Nick Gorlin, 3614, 3614, urgent’. i : Lasa stiloul jos si se ridicd de pe scaun. 7 — Sint la sectia de urgenta, spuse el surorii in timp ce iegea pe usd. ic 5 Eee ‘ “— Bine, Nick, rdspunse ea, uguratd cd pleca. Nick pasi de-a lungul coridorului inalt si se indrepté ‘Spre scara care cobora spre hol, o scard de cdrdémida de~ colorata de miile de pasi care o calcaserd in decursul ilor. Mergea cu misc&ri perfect coordonate, cu o usurinta’ lddioas4, umerii sai largi sugerind o imperceptibild in- Clinare. Facea pasi mari, iar cravata lata, inflorata, ii filfiia pe cdmasa galbend. Bluza alba de spital, proaspat spalata si scrobita, ii.statea bine, iar pantalonii albi. u iveneau perfect, nici largi nici strimti. Iarna purta:niste. fete din antilopd groasd, maro, iar vara niste mocasint!vechi, negri. Printre nenumaratele lucruri pe care Nick le invatase la facultatea de medic¢ina era si faptul ci un doc-_ tor trebuie si poarte incdltaminte confortabila, mai ales in’ timpul cit lucra in spital, Dupa atitia ani petrecuti in: Spitalul Municipal, amanuntele procedeelor spitalicesti deveniserA pentru el a dota natura. Erau lueruri minore desigur, dar importante, iar Nick trebuia practic sd-si bata Ja cap studenfii prea zclosi reamintindu-le ,umblati repede pe coridoare dar nu alergati, bolnavii se alarmeazé vazind un doctér care aleargd, mai ales bolnavii tintuiti la pat, care aproape intotdeauna au o teamd maladiva de foc ; folositi scdrile ori de cite ori este posibil) liftul vechi st hodorogit va iroseste timpul; adunati-vd gindurile st fiti calmi cind sinteti chemati la sectia de urgenta, un doctor fara stapinire de sine este periculos la urgente“.* Medicii, precum si ceilalti-membri ai personalului, si-au insusit repede o alté norma de conduita, nescrisd, dar foarte oportuna. Cind Nick Gorlin cobora pe scari, trebuia sii te feresti din calea lui cdci, fie ci se ducea sau venca de indeva, era atit de concentrat incit rareori privea la dreapta sau la stinga si alunci Dumnozeu sd-l ferease’d pe ecl care so ciocnca de el. Coborind cite doud -trepte odata, Nick ora absorbit de urgenta de la parter, Indd- ritul chipulud sau impasibil, indarvital focului mocnit din ooh I, se citea intrebarea : ce mai puter fi si de data asta 2 Sunbat tul dimineGii, De obicei dimincata era 6 perio ja Spitalul Municipal in care perso- nalul se pregiten pentru suyoiul neintrerupt de urgente va ineepe si soseascd, ambulanta dupa ambulanta, pe nidevul noptii si va continua pind Ja ziua. Stupidul obi-~ | prelungirii noptii de simbata peste masura, petreceri cave la ora trezirti kisau in urma lor durere, impuscdturt @ Injanehlert sub efectul alcoolului, doze prea mari de droyurl, aceldente de elreulatie, confuzii nocive de medi- *camente, Incercirl de sinucideri, discutii prietenesti Ja inceput, care Intr-o clipi degenerau in capete sparte si muxilare fracturate. In ultima vreme, spitalele din tot oragul trebufau sa facd fata unei alte probleme teribile gl anume numarul din ce in ce mai mare de explozii Provocate de bombe, fapte odioase care afectau orasele aimai importante din Statele Unite si mai cu seama New- Yorkul. Fic ci erau construite de amatori, fie cd erau fa- cute de specialisti, aceste bombe sfisiau oameni nevinovati, smulgind miini si picioare, provocind orbirea, sau moartea prin arsuri grave. Simbét4 noaptea era Indeobste noaptea cea maj fara de griji a sdptaminii, dar nu si la Spitalul Municipal. , Nick ajunsese la sectia de urgenta, de fapt o unitate de sine stat&toare, un spital in spital..Sectia de urgenta de 1a Municipal avea propriile sale laboratoare, aparatura sa de radiologie, containere de pastrare a singelui conservat pentru transfuzii si o farmacie care prepara pe loc medi- camentele, un sistem propriu de aprovizionare centrala si un. personal compus din surori care apartineau exclusiv sectiei de urgenta despre care-chiar si Nick recunostea cé sint cele mai bune din intreg orasul. Erau bine pregatite, calme, indeminatice si dispuse s4 lucreze indelung si greu. Sectia de urgentd-poseda de asemenea silile sale de ope- ratie, pentru interventii in cazurile foarte grave care nu puteau astepta si fie transferate la sectia principala de chirurgie, situata zece etaje mai sus. Coridorul lung, de un galben vesel, era presarat ici colo cu scaune imbracate in plastic de un rosu tipdtor pentru prietenii si rudele care asteptau vesti. Pentru medicii care lucrau in serviciul de urgenté fusese amenajata o camera& veche la capitul coridorului, inzestrata cu niste paturi pliante, un. reci- pient din care se puteau servi permanent cu cafea, o chiuveta, un mic frigider si, aldturi, un mic grup sanitar, Aceasta cameré micuté grevase serios bugetul spitalului ‘dar s-a considerat ca fiind un lucru strict necesar, deoarece, spre deosebire de alte sectii, doctorii sovdiau si-si pdraseascd bolnavii, astfel c&é micuta camera desti- nata lor le oferea posibilitatea’ sA tragd un pui de somn, sa inghita un sandvig sau o ceased de cafea, raminind in « acelasi timp in apropiere. In saloanele de la urgenta viata cocheteazi cu moartea. Faptul ca afard soarele scaldi orasul cu generozitate nu “are aici nici o insemndtate. Intre peretii sectiei de urgenta, weocile coboara pind la soapta, sugerind linistea absoluta} ‘Strigdtul de ajutor al unui bolnav e linistit de miind 22blajine, pricepute ; pasii sint fard sunet ; masindria care apara vista zum7 ie si zbisniie in murmure slabe. Telefoa- nele. sun3 nios. Raul insusgi sovaie in aceasta ambianta de calm si liniste voit consolatoare. Nick intra’in sectia de urgenta, cu sala-i de agteptare vopsita in galben, in stradania, isi inchipuia el, de a aduce o unda de veselie, desi veselia era ceva cu totul strain in acest loc. Sectia era puternic iluminaté de becuri de mare intensitate, care ardeau neintrerupt zi $i noapte. Se dusese o adevarata batdlie pentru a obtine alocatia pentru sistemul-de iluminare c&ci, de la primul pina la ultimul, doctorii au considerat ca trebuie sé aiba cele mai bune conditii posibile in tratarea urgentelor, iar lumina puternicd se numara printre aceste conditii. Sectia de ur- genta era singura din spital unde oficiul surorilor se afla de fapt in interiorul salonului; oficiul nu era altceva decit o masd imensa cu mai multe telefoane, un telespea- ker separat, suporturi pentru duplicatele foilor de obser- vatie, programul tuturor medicilor din Spitalul Municipal si comutatorul uriag al generatorului ce alimenta special sectia de urgenfa cu_ energie electricd. Desi nu arata gro- wav, surorile erau multumite s4 alba oficiul acolo unde il aveau. Le ingadduia si ajunga la patul bolnavilor in citeva secunde si, ceea ce era la fel de important, puteau si su- pravegheze fiecare bolnav de aproape, 0 necesitate efectiva intr-un spital care nu avea butoane de sonerie. Salonul de patruzeci de paturi era despartit in nise si era bine inzes- frat cu tot echipamentul de urgenta de care aveau nevoie medictt gf surorile, Butelii si masti de oxigen, apataturd de reantmare, monitoare pentru cord, aparate portabile pentru electrocardlograme, instalatii pentru perfuzii si aparatura de reanimare, toate asteptau ingirate ca soldatii de-a lungul: pere(ior, salonulul, Toate paturile erau ca niste tarcurl sf deasupra fiecdruia se gaseau cite patru prize, astfel ci puteau fi folosite concomitent’mai multe aparate clectrice, sistem pe care Nick ar fi dorit din toatd inima sa-l aiba in tot spitalul. In spital doctorii isi sterpe- feau prizcle unul altuia, iar wseori trebuiau sa tirascd Interminabile fixe t1 jurul pekeyflor ca sé ajunga la patul care avey Beret. Se ajerter. In mod normal la sectia de 23urgenja rau repartizati opt medici,.dintre care doi erau anterni, iar daca sectia se umplea la refuz, doi dintre me; idicii secundari cu vechime erauscosi din alte sectii si tri ¢misi aici pina cind suvoiul de-bolnavi se imputina, La ne- ole, sectia de urgentd avea prioritate absoluta, iar Nick ‘nu permitea doctorilor-din aceasta sectie.sd se odihneasea (deloc. In orice moment era pe deplin si bine asigurate de 'medici si de internii care {fi asistau. Unora dintre studentil ‘exceptionali li se permitea sa faci de serviciu la urgenta! ‘alegerea acestora fiind la discretia lui Nick, dar prezenta lor acolonu insemna si acordarea de asistenji medicala, \deoarece din punct de vedere legal ei nu puteau face decit foarte putine lucruri : recoltau singe pentru analize, faceau pregitirea pentru injectii intravenoase, luau tensiunea arteriala si efectuau electro-cardiograme, administrau oxi- gen si medicatia, dar toate acestea la indicatiile unui media secundar. Nu puteau lua singuri 0 decizie, cdci legea inter- zicea acest lucru. , 4 }* Nick isi trecu mina prin parul negru, rebel si privi de gur imprejurul salonului, usurat si vada ca aproape toate paturile erau pregiitite pentru seara ; in afara de sarbatori! moptile de simbaté erau exasperante in oricare sectie de jergenta a oricdrui spital, dar la spitalele municipale ele puteau fi pe putin de trei ori mai exasperante, In. afard “ de noul bolnav, in salon nu se mai aflau decit doud pers. ‘soane. si fiecare era ingrijit de un medic si 0 sora precum ‘si de un intern care stdtea intre cele doud paturi supra- eghindu-le. Unul dintre bolnavi era un om mai in virsta care se prezentase la serviciul de consultatii al sectici de urgenta in noaptea precedenta, plingindu-se de, dureri de piept si care, in timp ce era consultat, facuse un stop cardiac. Fusese dus imediat la sectia de urgenta, iag, ‘astazi urma sa fie trarisferat la unul din etajele Pentruy arbati ale sectiei de medicind interna. Celalalt bolnav, ‘o femeie de vreo patruzeci de ani, incercase si se sinu- ‘eida ; dupa ce si-a taiat venele cu o lama de barbierit a intrat in panicd si a strigat dupd ajutor. Medicii de la. irgenta i-au facut o injectie antitetanicd, o transfuzie, i-al ansat ranile si au trecut-o peo list4 pentru a fi trans= erata la-sectia de psihiatrie. Era perioada de virf.a anus, ub ‘pentru sectia de psihjatrie de la Spitalul Municipat, cdci’ R4;luna aceasta si.cea care urmeaza vor fi pline de sinuciderl, iar personalul stia asta ‘dinainte. Era o realitate‘faptul c& procentul sinuciderilor crestea simtitor odatd cu apropierea Sarbatorilor ; aceasta perioadd de sdrbatori si petreceri ‘depisea dupa cit se pare rezistenta psihicd a unor oameni. . Nick se indrepta repede dar neauzit spre patul im- “prejmuit cu perdele din celalalt colt al salonului, tocmai ‘cind doctorul David Cord iesi de dupd perdele si se apropie de el. : ¢ David Cord fusese acceptat ca intern la Spitalul Muni- cipal cind Nick era de doi ani medic primar ‘si David isi daduse imediat seama ca va fi un an de chin pentru el, sSimtind instinctiv si precis cd Nick nu-] place. Fiecare aintern era atagat pe lingi un medic primar, iar David .Cord a nimerit la Nick care bagase spaima in tinarul ‘intern prin firea sa impulsiva si mania sa pentru detalii. David era de asemenea constient si de incredibila maies- trie de diagnostician a lui Nick, ceea ce inrdutatea lucrurile, caici cum putea spera un intern lipsit de.expe~ rientd si-si satisfaca maestrul? Inzestrat dé natura cu o fire agreabild si cu un deosebit simt al humorului, avea wpe deasupra o fat’ de Fat-Frumos din zilele noastre. .Tra- saturiie Jat {ine padreou cizclate in fildes, iar profilul if era atit de fard cusur tncit amintea de cameele antice. Avea ockiti de un albastru pal, culoarea unui cer schimbator de iprimavara, tar guvite auril if braizdau pirul fin, de culoarea nisipulul, Era inalt, cu trupul slab, si miini prelungi, cle- ‘gante. Avea un zimbet deschis care ii zaibovea in colturile 'gurii voluntare; mult timp dupd ce zimbetul disparea, lurma lui dainuia ined. Lui David ii placea sa poarte parul mul lung si cravate Iate si colorate desi, indiferent ce purta igl cum purta, arata intotdeauna ireprosabil. Dacd avea jtotusi o mica vanitate, aceasta era foarte nevinovata. Nu purta decit cdmasi de.un albastru deschis care se potrivea ‘cu culoarea ochilor, si, punindu-i-in valoare pielea des- 'chisé si parul blond. Nick nu-l vazuse pe David altfel ‘deceit cu cimas& albastrA sub hainele albe de spital si ‘spunea uneori in gluma cA daca David va pleca vreodata ‘din acest spital va interzice altora-culoarea albastra. t Cind David Cord a intrat in Spitalul Municipal ca in- tern, utit maniera cit si infalisarea sa frumoasivau_trezit 25Indoielile lui Nick, cu toate ca notele de la Facultatea de Medicini a Universitatii Cornell fusesera exceptionale, atestindu-i calificarea. Nick ii punea la indoiala seriozi- tatea judecindu-1 dupa aspectul exterior, Iucru pe care {i facea adeseori si uneori nejustificat. Ce-i drept cunostea multi doctori tineri cu mari aptitudini, barbati frumosi, scosi parci dintr-o carte cu poze, dar care erau prea putin interesati de medicind. Erau mai curind interesati in a-si completa cunostintele pentru ca apoi sa plece si sa-si vineze norocul gsi banii in practica particulara, in speranta de a fi acceptati intr-unul din spitalele aga numitului »country-club*. Se intimpla adesea sa-ti irosesti un an de zile pregatind un intern, ca apoi s& ramii cu buzéle umilate caci noul venit nu mai voia si lucreze la Spitalul Municipal ci si se angajeze la o clinica particulara bogata, iar Muni- cipalul se alegea doar cu un an pierdut pentru incd un carierist. Lui Nick nu-i plicea si piardi vremea 3i mai ales nu-i placeau carieristii, astfel cd in toatd perioada in care David si-a facut internatul, Nick i-a dat mai muita atentie decit ar fi fost normal, supraveghindu-l] perma- nent, spetindu-] cu munca, dindu-i sarcini in plus si pro- frame de lucru mai lungi decit tuturor celorlalti interni. ntr-o zi ji cerea sA rezolve fleacuri, in ziua urmdtoare fi punea problema unui diagnostic complicat, tinindy-] pe bietul tindr in continua tensiune. Nick l-a pus pe David in dificultate in toate felurile posibile, dar spre surpr’ derea lui, spre foarte placuta lui surprindere, David nu numai ¢4 s-a dovedit. pe masura sarcinilor, ci superior acestota. Demonstrase nelimitate aptitudini in medicina interna si-si dovedise dirzenia si vointa ferma. Fara si se fi asteptat, Nick descoperise ci David invdtase sub indrumarea sa mai mult decit practica medicala ; invatase si condyca un intreg personal. David Cord nu-si pierdea niciodata firea, tipind pentru a-si impune punctu) de vedere sau azvirlind epitete — se multumea sa-si reverse sarcasmul necrufator asupra medicilor in culpa. Rareori se auzea limba lui taioasd, seacd, dar cind situatia il indreptatea, il ducea pe medicul vinovat intr-un cabinet gol si, cu voce joasa, retinuta, li tragea un asemenea perdaf, cu un sarcasm atit de ascutit. incit doctoral s¢ 26clitina ca lovit de o maciucd. Atit Nick cit si restul perso~ nalului isi dddura seama ca David nu putea fi tratat ca un nataflet dragut, ci trebuia considerat un om cu suveran contro] asupra sa si a circumstantelor inconjuratoare. Me- todele lui nu erau metodele lui Nick, dar serveau aceeasi eauzd, iar rezultatele erau satisfacdtoare, Acum David era medic primar gi foarte probabil candidat la postul de medic sef dupa ce Nick va fi plecat, anul urmator. Legatu- rile lor de munca erau solide, iar cei doi, desi pare nevero- simil, devenisera prieteni foarte buni, ceea ce le facea placere amindurora. Farmecul gi personalitatea lui David - Cord nu puteau si nu atraga prietenil, si isi facu prie- teni cu usurinté in timp, ce Nick era un singuratic care, in mod deliberat, evita relatiile sociale tinindu-i pe oa- meni departe de viata sa. Nick nu avea decit doi prieteni in spital, un chirurg, doctorul Ted Michaelson si David Cord. Impreund daduser& numeroase batalii cu moartea, si numai acestia doi constituiau o exceptie de la princi- piile lui de izolare. Relafiile intre ei erau si se bazau pe acele lucruri care fae o prietenie durabilaé — respectul reciproc, intelegerea si simtul masutii. -- David, ce ne-a sosit ? intrebi Nick, coborind vocea ca de obicei cind se afla in sectia de urgenti. 7 -— Buclue, spuse David amarit. O femeie aproape in coma diabeticd. Isi pierde mereu cunostinta, este foarte deshidratata si dsta nu-i decit inceputul. Nick se uita la David cu atentie, mirindu-se de privii rea patetic’ din ochii acestuia. Ca si Nick, David nu-gi 'rada nic vdatd emotiile, indiferent cit de nelinistit ar fi fost de ila vreunui bolnav, Hai sii ne uitiim, spuse Nick, trecindu-si din nou daa prin pir, 7 Detesta dlabetul. Era o boali perfidé, inselatoare, ca~ pabili sa dao intorsitura urité in orice moment. In cluda tuturor medicamentelor sia controalelor, niciodaté nu puteal fi cu adevirat sigur in legaturd cu evolutia diabetului. Intvaré dupa perdelele ponosite care imprejmuiau pa- ul, Nick facindu-se cd nu-l vede pe Jim Stuart, cel mai Nitaitor dintre studentii sdi din anul patru, atit de nro~ tulGilor incit Nick fi indruma personal vregatirea profesio- a7nali, Cilduzea e? insusi, sau David, primii pasi de nevice ai lui Jim Stuart, ducind bdiatul pe drumul cel grea, drumul lui Gorlin, pe care Jim se angajase cu toatd hoid= rirea. — Este fata lui Cabot, spuse David evaziv. — Ce vrea si-nsemne asta? intrebi Nick vitindy- se din nou la David. ™ -— Nu citesti niciodata ziarele ? zimbi David, Familia ei are nenumarate milioane de dolari. ~— O}... da. 7 Nick ridic&é din umeri si intinse mina sé ia pulsul fetei. O privi grabit apoi ramase inma&rmurit lisindu-i mina sa cada inapoi pe pat, in timp ce o privea fintd pe Tessa Cabot, alba ca cearceaful, cu pdrul Jung, blond, ravasit pe pernd, citeva suvite rdtadcite cdzindu-i peste ochii cu gene lungi, acum inchisi. O fractiune de seeundd Nick nu putu face nimic, nu putu gindi clar. Se simtea aproape paralizat de o emotie pe care nu o putea defini. Ea era cea mai frumoasd faptura pe care o vazuse vreo- data. Reactia sa a fost neasteptatd si profunda ; nu purea pricepe ce cinta ea in aceasta camera unde ferestrele nu vor mai putea fi niciodata cu adevirat curate, und? rufa- ria de spital era uzata si jerpclita, unde totul tréda cbo- seala, vechimea si uzura. Aplecindu-se deasupra ei ii in- departa parul de pe ochi si o intoarse spre el. é — O asemenea fetitd! spuse el ca pentru sine.’ — Are douazeci si sapte de ani, Nick, zise David ne- dumerit de purtarea ciudata si de comentariu] acestuia. ‘Nick Gorlin t&cu, continuind sa priveascd fix la ‘ata cu traséturi delicate, atit de vidit bolnava. Remarea iui David il readuse la realitate. Se indrepta bruse. — Cum merge ? il intreba pe David nerabdator. — Nu-i bine, spuse David cercetind buletinele de Jaborator pe care le tinea in mind. Glicemia cinci grame, tensiunea 5,5—6, pulsul slab, batdile cordului neregulate, -Tespiratia greoaie si. superficiala. Temperatura este 28.3 dar toaté saptdmina trecuta a suferit de gripa ceea ce justified febra si a declansat probabil diabetul. Se opri consultind din nou buletinele de laborator. Bilirnsina normala, barbiturice in singe absente si toate celeialte constante.biologice normale cu exceptia analizei de urind: 28,care este modificata datorita infectiei primare: Electrolitit isint in scddere. A vomitat: toata saptdmina: $i asta a des= jhidratat-o ‘complet. Apropo, a vomitat’ si aici, cu putin, ‘sing asa cd i-am facut 0 radiografie ca sa fiu sigur. Enor+ ‘mala. David se -opri si privi in jos spre Tessa, apoj con- tinud: fi fac de asemeni si un tubaj gastric pentru a damuri prezenta singelui. — Esti sigur de radiografia aceea ? . David isi indeparta parul de pe ochi. a Analiza gastric’ e de Simpla rutinad. Radiografia @ acgativi. Parerea mea este cd varsiturile au produs rues, ‘rea unui mic vas. . “ad “ss David se uita la Nick asteptind ° reactie, dar era nici una continua : +s 9s 1 — E de prisos si spun c& fiecare muschi abdominal ‘este dureros gi aton. A fost pusa pe perfuzie salin’, pentru irehidratare si imediat ce a sosit rezultatul de la laboraior,! ‘cu cifrele glicemizi, am inceput s&-i fac insulina. Toate ‘celelalte analize... cred cd pot sd mai astepte, incheie Day vid posomorit. Si el era circumspect in ce priveste dia~ "petul, mai ales cind organismul bolnavului era stresat. — Vreo inflamatie ? intreba Nick. — Nici una. Nick, cu fruntea incretita, scoase stetoscopul din b:zu- narul bluzei si asculta batdile inimil, — Dumnezeule, spuse el, clatinindu-si capul brun, e foarte neregulat. “;, — Uita-te la electrocardiograma ei, este ca o opera de’ arta abstracta. Organic inima este bund, dar toate datele jindici o stare de stres si nu vreau s& risc administrarea unui stimulent, spuse David cu ton egal. > Nick se indepirta de pat si ramase in picioare privind, {in curteu spitalulul, Toate fercstrele din fata, erau depri-| mant de moliorite, ca si fereastra la care stdtea el. Dar nu’ ‘priveligtea ff capta atentia. Se gindea. Isi tragea. favoritit cintarind alternativ intre a nu face nimic sau a intre- prinde ceva. Nick nu era medicul care’ si se joace cu procentajele ; mai degraba calcula posibilitatile si proba- ‘bilitatile, iar cind fi erau ingaduite citeva secunde in-plus pentru a reflecta, el le folosea la maximum, scatind toate. avantajcle. Era mai bine aga decit si se grébeascdé asupra 29unei aecizi care putea transforma o posibilitate intr-o probabilitate. De multe ori Nick era silit si ia hotariri imediate, dar stia cd hotaririle chibzuite, atunci cind era posibil, insemnau medicind de buna calitate. Se rein- ‘toarse incet la pat, cu pumnii strinsi in buzunarele bluzei. — Nu, spuse el hotarit. Ar putea fi mai comod pentru noi sd lisdém ca-inima sa-i functioneze in limite normale, dar facind asta, s-ar putea sa apara o tahicardie. Organis- mul ei este intr-un echilibru prea instabil si ar fi o catastrofa dacid ar mai trebui sd lupte gi cu tahicardia. Nick lua foaia de observatie a Tessei, o examind apoi o puse la loc la picioarele patului. fi lua fata in mfinile sale, miini mari, miini puternice, virile, dar cu toate acestea atingerea lor era delicata. _ — Tessa... Tessa... M& auzi? intreba el incetisor. Tessa deschise ochii albastri si mari clipind cam in directia vocii lui. In mod evident era un efort pentru ea sa-si tind pleoapele deschise. — Cine esti... dumneata ? sopti ea. — Sint doctorul Gorlin, Tessa. Ma vezi ? — Nedeslusit... foarte nedeslusit. Unde... ceilalti doc- tori ? Rasufla adine. — Sintem aici, domnisoara Cabot, spuse David repede. Nick fi examina ochii cu o lanterna micuta. — David, reflexele pupilare sint foarte lente si cimpul Azual e probabil diminuat, Tessa incercd si se ridice, dar cizu inapoi in pat. — Nu, Tessa, te rog stai linistita. Esti foarte slabita. Ai putea incerca si-mi spui cum te simti? intreba Nick incetigor, — Oribil... grip... fac gripa... in fiecare an, rdspunse 2a cu putina rasuflare pe care 0 mai avea. — Foarte bine, Tessa. Nu incerca sA vorbesti. Stai linistita si odihneste-te. Nick isi indrepté ochii spre oficiul surorilor din coltul salonului. Privea in gol spre niste fisii de plasture care . atirnau slobod peste masa dar nu se gindea la ele. Era ingrijorat din cauza starii de soc. — Is-a stabilit grupa sangvind ? il intreba pe David. — Da. I-am luat cantitatea de singe de care aveam 80“nevoie. Si mie mi se pare c& este putin socati, dar poate sa fie palida de felul ei. Nick dadu din cap. . — E foarte blonda si probabil e palida, dar tensiunea arterial ma nelinisteste. Ag yrea sa i-o ridic sau cel putin js-0 mentin asa cum este. Daca scade... mai bine sa fim ‘siguri. Incepe prin a-i face o cantitate mica, spuse Nick ‘incet. Se temea sa fac& transfuzie la diabetici, c&ci riscul thepatitelor era foarte mare. Pe de alt& parte nu putea sa dase sé progreseze starea de soc. ie David facu semn unei surori care statea la masa ei cu capul intors spre patul Tessei. Intr-o clipa se ridicd de pe scaun si fu aldturi de David. * — O 8a incepem sa-i facem un flacon de singe. Labo- ratorul are grupa ei. Sora porni grabiti de-a lungul coridorului spre depo- zitul de singe pentru transfuzii, iar David se intoarse sa 0 priveascd pe Tessa. Ochii lui erau mai tulburati decib dinainte, in timp ce chibzuia asupra situatiei. Totul in cazul ei se afla la limita, iar in medicina, incercarea de a preveni ceva era uneori. mai rea decit ceea ce voiai sd previi. In medicinéd absurditatile sint nenumarate, dar nimic nu e mai straniu decit imprejurarea in care un ,boInav moare nu din cauza bolii sale ci din cauza efec- telor tratamentului-necesar, Operatia a reusit, dar paci- entul a murit. Era posibil. Jim Stuart impinge suportul pentru flacoanele de transfuzii la locul potrivit apoi, ca si David, ramase in picioare tacut. Nick statea aplecat deasupra Tessei si-i dua tensiunea, cu pri rirea concentrata. Sora se intoarse cu, Glaconul de singe si il aranja pe suport, intinzindu-i luis David buletinele cu grupa sangvin verificata de laborator, fode depozitul de singe. Cerceté cu atentie cele doud puletine apo! compara datele de pe flaconul cu singe cu grupa sangvind trecutad in foaia ei de observatie si, in sfirstt, grupa de singe trecuté pe bratara ei de spital. fiicut cai singele era cel care trebuia, incepu trans- i Nick se incrunté cind vazu acul strépungind pielea, fia nici o reactie din partea Tessei ::era probabil mult 31fmai' slabits decit crezuse daci nu simtise intepatura. Ti- fputsal Aincheictura miinii si o {inu strins, controlindu-i ulsul pind ec David termina transfuzia. — Perfect, s-o ludim acum de la inceput. Care-i Po- ivestea ei ? intrebd Nick dupa ce David ispravi. — N-a putut si ne spund prea mult, iar din ceea ce “povesteste tatal ei, nimic nu este relevant, Domnul Cabot lasteapta afard. El spune ca sanatatea fetei a fost exce- Henta, afara de faptul cd o data pe an face gripa. Afirma ‘cu certitudine cd nu exist& diabet in familie. Pleoapele Tessei se deschisera tremurind. —~ Diabet... eu... nu. E gripa, spuse ea cu greutate. ~— Te rog, asculti-ma, Tessa, i se adresa Nick incetisor, japlecindu- se-din nou asupra ei. Toti.o sé avem grijé de !dumneata. O s& te faci bine, dar nu incerca sA vorbesti:.: “aga, acum relaxeazii-te. David, ma duc s& vorbese cu tatdl ei. Incearcd s-o faci si se linisteascd. Are nevoie de odihna absolu -— Nu... ma Jdsa... singura... te rog, sopti ea. ~— Doetorul Cord si doctorul Stuart vor sta cu dum- neuata, Tessa. Ma intore si eu imediat. — Nu... incepu ea. David i ugsor pleoapele cu o mi lala ii m&surd pulsul. — Tardsi se pierde, Nick, spuse David si ochii sai albastri se intunecara. Schimba o privire cu Nick si David putu discerne doud lucruri in privinta acestuia : o hotirire neinduple- cata, bine cunoscuta si o tristete ciudatd. Nick o privi din nou pe Tessa, fix, cu buzele strinse, apoi iesi din salon. Nu erau decit doud persoane care asteptau afard: o femeie batrind, cu parul cdrunt, care sedea linisti unul din scaunele rosii tinind intre degete niste m: negre — sotia pacientului bolnav de inima, dupa cum presupunea Nick — iar la capdtul coridorului, un barbat. Jason Cabot statea in picioare, distant si inaccesibil ca si cind o barierA invizibila i] separa de tot ce se afla in jur. Era inalt si-si tinea capul drept. Parul sdu negru, des si ondulat era usor argintiu la timple. Chiar si ticerea lui degaja un imperceptibil aer de nerabdare; era un om 32neodbignuit s& astepte, care nu avea nevoie nici de speranta nici de noroc. Avea o tinuta regeascé, de om foarte avut. Purta niste pantaloni gri de flanel, o cimasa cu guley rulat, din matase albastra si o Haina albastru inchis, Sncheiaté la dou rinduri cu nasturi aurii. Catarama cu lant a-mocasinilor negri, firma Gucci, era aurie. Nu purta nici un fel de bijuterii afard de un ceas plat de aur cu o curea de crocodil. Pe un scaun din apropierea lui, statea impaturit neglijent un pardesiu de casmir-.de Culoarea cAmilei, »S-0 fi ndscut fntr-un palat 2“ gindi Nick in timp ce se apropia de el. — Domnul Cabot ? - — Da, Sint Jason Cabot, ii raspunse lui Nick care fi oferi-un scaun. Jason facu un gest de nerdbdare. — Multumesé, stau in_picioare, Tessa ? Ce este cu fata mea ? -— Este grav bolnava, domnule Cabot, Este aproape in coma diabétiea. Doctorul Cord imi spune cd nu exista cazuri de diabet in familia dumneavoastra, este adevarat ? — Da, bineinteles cd este adevarat, se repezi el. Avea © voce joasd, cu, accentul si intonatia de neconfundat ale unui om foarte bogat. Ce faceti pentru ea? intreba Jason, -~- Va explic intr-un minut, domnule Cabot, dar am mai intii niste intrebari de pus. ~~ Bine, da-i drumul, zise Jason. Scoase o tigard din- tr-o tabacheraé de aur si o aprinse cu o bricheta Dunhill, Inyusta, de aur, nepdsator la interdictia de a fuma scrisa ++ Cum stiitea cu sandtatea ? Prin asta inteleg dacd.a avul clunva tulburari cardiace, infectii pulmonare, opera- {Ul recente ? =~ Dovtore,.. cum te cheama ? i — Sint doctorul Gortin, ~~ De ce nu porfi un ecuson cu numele dumitale ? Ceilalti doctori au. E ridicol sé nu stiu cu cine vorbese... fi bine, Gorlin, Tessa face gripd o data pe an, cu regu= laritate. Nu gstiu' cum o califici, dar asta face."Are o sina= tate splendida, spuse Jason taios, cu’ plictisealé in privire! O-.a 33°— Domnule Cabot, insista Nick, stiu cd sinteti afectad gi inteleg grija dumneavoastra, dar sint lucruri_pe care trebuie si le stim. V4 rog sa aveti rabdare. Urmeazai vreun tratament medical? \ — Sigur nu. — Cum sta cu bautura si fumatul ? — Bea din cind tm cind cite un whisky si uneori vin ja masa. De fumat, da, fumeaz4 {igdri simple, dar nu porcarii din acelea cu care tineretul isi otraveste orga- nismul, Nick facea insemnari pe 0 foaie de observatie in timp ce Jason continua, dar constaté ca stiloul nu era prea sigur in mina sa. Gindi cd Jason Cabot nu-i place prea mult. — Deci sd inteleg c& nu ia droguri? — Nu ia. SA nu o confunzi pe Tessa cu morfinomanii aia nenorociti care vin la spitalul asta, spuse Jason scurt. — {mi cer scuze, domnule Cabot, spuse Nick, incercind sA pastreze o voce egald. MA refer la orice fel de aroguri, tranchilizante, somnifere, stimulente ? — Ti-am spus cA nu foloseste asa ceva. De ce trebuie sA vorbim iarasi si iardsi despre droguri cind ti-am spus ca nu s-a atins niciodataé de asemenea lucruri ? _ — Va rog si mi iertafi. In ultima vreme noi am bagat de seama cA multa lume... 7 — La dracu cu aceasta multa lume... Singura mea grija este Tessa. Insist si stiu ce faceti pentru ea. . — Doar citeva intrebdri inc’, domnule Cabot. Este foarte palidd in mod normal ? — Da, dar ce importanta are asta, pentru numele lui Dumnezeu ? — Trebuie sa stim daca este intotdeauna foarte palida sau dacé acest lucru se datoreaza bolii... din motive _ perfect indreptatite. Este de asemenea foarte. slab’. A pierdut din greutate de curind ? — Fata mea a fost intotdeauna subtire. Toate femeile din familia Cabot sint subtiri. Gorlin, m-am saturat, spune-mi ce se petrece. — I s-a administrat insulind, o si continuim la in- tervale regulate, si i-am facut o transfuzie ca sd ne asi- 34guram impouiva unui eventual soc, Bimein{eses cA 0 vom supraveghea foarte indeaproape. Dfabetul este ingelator. Daca am intervenit la timp si dac{ organismul ef poate face fata starii grave de sac, -pacienta se va {nsindtosi. Virsta ei, greutatea si starea generala sint factori pozitivi. -— Imi arunci tot felul de daca“, apoi vorbesti de fac~ tori pozitivi ? Eu nu sint medic, Gorlin, dar educatia mea nu a fost deficitara. Vorbesc mai mult decit curgdtor cinci limbi, iar daca dumneata te vei abate de Ia limbajul dumitale medical si vei expune faptele simplu, intr-o. maniera inteligibila, vom economisi o multime de timp, spuse Jason cu o privire glaciala. Nick rasuflé adinc si-l privi tinté pe Jason Cabot. Se convinsese cA era un tip scirbos. 7 . — Domnule Cabot, incere pur si simplu si va explic cum lupta orgariismul ei fn clipa aceasta. Nu pot s& sintetizez mai mult decit. atit. Tessa este diabetica si organismul ei a fost grav zguduft, cu toate cd in momentul de faté nu este in coma ge pe cit putem spune, nici in stare de soe. Acei ,daci* ai mei sint neinsemnati daca Judm in consideratie tabloul fn ansamblu, Si fiecare doctor este dator sd ia in consideratie starea generald a fiecdrui bolnav in parte. Dumneata ai adus-o aici ? — Da. A fost bolnavad toatA sAptamina dar n-a vrut sa audi de doctor. O tinea mortis ca-i trece. De fapt intot- deauna i-a trecut. I-am telefonat azi dimineata si copila pirea cd se indbugd, asa cA m-am dus pina la apariamen- tul ef... Jason izbueni dezgustat : Avem o cas& cu sapte- sprezece camere, dar Tessa stéruie s& locuiascA intr-un apartament. Refuzi chiar si angajeze o servitoare, spuse. Jason. . 7 7 ick, care devenea tot mai furios nu bag& de seama sclipirea din ochii lui Jason Cabot cind vorbi despre apartamentul fetei ; de bund seama faptul ca fiica lui se mutase de acasa fl ranise. — Domnule Cabot, va rog, starui’ Nick luptindu-se si-si pastreze calmul. Cum se simtea cind ati. ajuns la ca? Ingrozitor, asta-i cuvintul. A trebuit sa apelez la portar ca si pot intra. Nu putea si umble, nu putea nici 8.micar a tea in picloare. Era aproape far& Ginogtins s] pineinfeles ca a trebuit sa fie sinibitd. Simbata ¢ imposi-- fhil's4 gasegtl un medic. Nagul el este medic, dar a plecat din orag sa joace tenis, : ot Nick refuza s4 cread4 c& aceasta. convorbire avea loc ‘cu adevrat. Isi spunea cd trebuie sa fie vorba de un vis jtfasnit, oribil. I se parea cd nu este posibil ca un om, un hata, sa {ind tirade despre apartamente si tenis cind pro- - ‘blema grav4 care trebuia discutaté era starea fiicei lu ‘care zicea la numai citiva metri. i Nick nu stia cd teama fi dicta lui Jason aceasta purtare. '-— Domnule Cabot, deci, cind afi ajuns acasé la eat continua Nick cu perseverenta si fafa lui deveni si mai alidd. 7 ® — Da. Mi-am zis ci nu mai e vreme de pierdut asa cd am_telefonat la politie. I-au dat oxigen si ambulanta lor ,@ adus-o aici. fe — Cu siguranta ci nu mai era vreme de pierdut, tre« buia vazuta de citeva zile. .. — Draga doctore, e foarte usor sA.spui acest lucru, dar dumneata n-o cunosti pe fata mea. ~ ° Falta . Jason isi aruncd tigara pe dusumeaua cafenie de pluta, essa nu asculté de nimeni'si, bineinteles, nici de miné. ‘Are parerile ei propril gi nu, face decit ceea’ce crede ea’ ‘cA este bine. Niciodaté n-am putut s-o stapinesc, nimeni ‘n-a putut, Nu cd ar fi salbaticd,; e doar: voluntara. Traieste fintr-o lume a el, intotdeawna afost aga. Carti, flori... 'apartamentul ei este ca.o gradind botanicd: in mijlocul anei biblioteci publice. Tessa-este o fata excepfionald in ulte privinte, dar este prea sensibilad. Isi pune la inima roblemele fiecdruia. Curata, prostie ! ispravi Jason..; Nick il privea cu o stranie fascinafie, asa cum te-uiti: 7 ceva respingator; vrei sd intorci capul dar ,cevaé tanume te sileste sA privesti in continuare. wn ap -~ Lucreazd ? intreba Nick. .” ms wo +. 277 Serie cite ceva. Proza istoric’. Destul.de confuz, dar ja fost publicat. Este cea mai mare prostie, bineinjeles. jAre mai mulfi bani decit ar putea sa cheltuiasci intr-o (Buta de vieti, Tessa n-are nevoie si facd nimic. Nu ca s-ar_ ‘Sinchisi de bani... {i cheltuieste; i imparte. Fiica tea wecurge la fel’ si fel de metode imposibile si complitata 8aprin care aprij jima o duzind sau mai bine de. oameni fara. ca ei si aibi habar. Sint talentati si sinceri si au nevole ‘ae. ajutor, pretinde ea. Dacd ma intrebi pe mine, sint 9 sleahta de-risipifori lipsiti de'valoare, toti la un loc. ) — Pare un lucru foarte frumos, domnule Cabot, rosti Nick fara nici o intonatie. + -— Bine, sd lasim asta. Ai chemat specialisti si suror} gi tot ce trebuie ? Si camera aceea! Trebuie s-o muti din camera aceea oribila, e dezgustatoare | — Domnule Cabot, incepu Nick incet, simtind cum. creste furia in el. “Avem toti specialistii de care este ne- voie, chiar aici, si-surori. Cit despre sectia de urgenta, nu este deloc dezgustatoare. Este veche pur si simplu, aga cum éste intreg spitalul, dar inci n-a venit nimeni si he ofere un sa¢ de bani ca s-o. putem face la loc ca noua, ispravi Nick cu ochii lui negri scdparind de minie.- — Fata mea trébuie sa aiba tot ce este mai bun ! Na-, tural, dumneata vei primi un cee in alb ca sa. a -— Domnule Cabot! il intrerupse. Nick in culmea fue rici. Aici banii nu au nici o valoare. Fata va avea tot'ce: gutem oferi mai bun. Tot ceea ce putent face va.fi facut, fara nici un gind la bani. Singurul lucru care ne intere~| seazd aici este sé salvam vieti. Voi face totul ca sa salvez' gi viata-ei aga cd vd puteti lua cecul in alb si... Nick nu-si dormina fraza ; lisi gindul $4 i-o continue in timp ce-] privea pe Jason Cabot cu: vadit dispret. — Locul dsta.., spuse Jason priyind cu scirba in jor.” —- Dumneavoastra ati adus-o in locul asta, domnule Cubot, nu noi v-am’cerut s-o faceti. : —~ Intr-adevar. Dar de. unde si stiu c& dack chemi politia, te duce intr-un loc ca asta ? t + Acum o prea tirziu. Este prea bolnavaé pentru:a fi, transferata, duced la asta vai uinditi. Daca dumneavoastra’ preferuil silo transferath ac un, vai veti numara bani fara! Mousa, ciel ea va lua parte la propria sa inmormintare,' gpuse Nick furibund. ie & .. Asculta, n-am nimic impotriva... oamenilor cate re- curg la un loc ca acesta. Dar Tessa se deosebeste de’ el &, Nick se surprinse inclestind -si desclestind pumnii fn Duzunarele bluzei, ca nu cumva sd-i tragd: unul lui Jason. 37— Poate cd Tessa se deosebeste de ei, dar este foarte grav bolnava si in aceasta privinja se aseam&né cu multi dintre bolnavii nostri. Domnule Cabot, chiar nu puteti intelege ? Acesta nu este un eveniment monden, ci un caz de urgen{4. Dumneavoastra putefi decide sé fie mu- tata intr-o ambiantd mai pldcuta, pentru satisfactia dum- neavoastrd, intr-un spital unde va va fi mai agreabil. Dar BA stiti ci puteti sd va ucidefi fiica daca trecefi la fapte. Jason ramase cu gura cascata, izbit de trufia acestui doctor tinar. — Gorlin, nu ing&dui sé mi se vorbeasca in felul acesta. — Tar eu nu ingddui ca viata si moartea sa fie cintad- tite in bani sau sa se improaste cu generalizdri arogante asupra unui spital care a salvat atit de multe viefi ome- nesti. Recunosc, aci nu este o clinica de agrement a vre- unui club nobil. Cei mai multi dintre pacientii nostri sint tragic de sdraci si inculti. Ei n-ar sti sd facd deosebire intre o bere si o sampanie sau cum sd foloseascd o furcu- lité pentru murdturi. Dar acest loc, cum il numiti dumnea- voastra, salveaz{ oameni si nu mi-e rusine de el citusi_ de putin. E departe de a fi dragut, domnule Cabot, dar in clipa aceasta este singura salvare din oras pentru un bol- nav, chit cd e sdrac sau bogat, spuse Nick fara sovaire, cu ochii ségetdtori si fata livida. Se dadu cu cifiva pasi indarat, temindu-se ci ar putea s4-] ia la pumni pe Jason Cabot si gtiind c& atunci cind atingea pe vreunul, {l dddea gata. — Nu e nici o nevoie sa... incepu Jason. - — Este multé nevoie pentru mine si ma intore la pacienta mea. Puteti sa asteptati dacd doriti, dar va fi o asteptare lungd si cred ca v-ati simti mai bine in. casa dumneavoastra, cea cu gaptesprezece camere. Noi vd. vom chema dacd vor surveni unele schimbdri, spuse NicB indepartindu-se. Dar dupa citiva pasi se intoarse: Si, apropo, nimic nu e mai bun decit o baie placutd si un Martini rece pentru a te face si scapi de mirosul de sd- racie, adduga-el zeflemitor. - — Ai cumva idee cine sint eu ? intreb&’ Jason, privind printre gene. — Adicad ? — $tii cine sint eu ?, insista Jason.— $tiu ca sinteti Jason Cabot, tatal Tessei. — intimplarea face sA fiv ,,binecunoscutul* Jason Cabot. - —~ Nemaipomenit. Eu sint Nick Gorlin, doctor, fara sbinecunoscutul* inaintea numelui, rinji Nick. — Ascultd aici... incepu Jason. — Am ascultat, domnule Cabot, am ascullat; zise Nick scurt si se indeparta mindru. . Jason ii strigi din’ nou, dar Nick coti spre intrarea sa- Jonului de urgent. Intrebarea i se urc& lui Jason in git, inghiti, dar nu putu rosti cuvintele. Isi lu repede parde- siul de pe scaun si, tulburat, se rasuci pe calciiele panto- flor sii Gucci. Putea s& incredinteze viata Tessei in mii- nile acestui sdlbatic ? Ce fel de doctor putes fi, daca lucra ia un spital municipal? Gorlin isi pierduse cu totul cum- patul, far Jason detesta oamenii care-si feseau din fire, considerind asta ca o trasdturé a celor de neam prost: Gindurile i se invalmasira, dar cu toata buimaceala din mintea sa, de un singur lucru era sigur : Gorlin avea drep- tate in legatura ou séracia — duhnea. Jason iesi din spital si isi gAsi limuzjria $i soferul acolo unde {i lasase dupa ce urmariseré ambulanta de-a lungul orasulut. — Acasa, zise el rastit, intoreindu-se s4 vada Spitalul Municipal in timp ce Bentley-ul porni. Se simti usurat cind vazu ca era la numai citeva mi- nute de Gramercy Park. fi ingrozea gindul ca trebuia sa-i povesteascad Amandef despre toate cele intimplate; va reactiona, stia el bine, cu laerimi si spaimd, degi el ar fi dorit si reactioneze intocmai ca dinsul, strunindu-si sen- timentele, suferind in felul in care sufereau cei din fa- milla Cabot, cu noblete si fara lacrimi. Isi aprinse o alta Pauri yl we rezemaé de pernele adinci si moi, straduindu-se ah wo yindeascd lu niste lucrurl mai optimiste. Trebuia s3 ereudd ch Tessn se va face bine, trebuia de asemeneéa s3 cread& ci experienta de la Spitalul Municipal nu va fi~ zadarnica&. Dupa ce va trai in ambianta aceea, gindea el, Wessa va trebui in sfirgit s& realizeze ce insemna sa fii o Cabot. In cele din urmé isi va lua locul nu ,in® societate, cl in fruntea ef. Gindurile lui se schimbara din nou ‘si ne- ried incolti in timp ce-si dorea doar o bautura bine- dozutd si si-1 giseascd pe Bil! Reynolds, pe doctorul Bill 39Reynolds, prietenul lui de. o. ‘viata gi. nagul “Tessel: Bill va: aprécia-situatia cu competenta, va face: ¢a totul sa. fie “bine. Jason simti cum. teama fl invdluie ‘ca un fior. de gheati; Tessa aratase atit de cumplit, atit.de ingrozitor de bolnava. Ramase.cu ochii atintiti in gol, gindindu-se Ja. tofiacei ,dacdi“ ai lut Nick Gorlin. si la-,tablourile lui de -ansamblu* gi inima incepu sa-i bata maf’! repede. Fiica sa. Se intreba dac&d ea stia, dac’i stiuse vreodata cit de mult o iubea ; Jason era in stare si simta, dar nu era in stare 8&-si traduc4 sentimentele in cuvinte sau fapte. Se cion- daneau continuu.-El era un om distant. Se intreba daca fessa intrezdrise adevdrul $i intelesese cd sub. toatd ,aceasté rezervd a sa, c& dedesubtul formalismului sau,.o iubea din toatd inima. Era ingrozitor sA.se indoiascd de » acest lucru tocmai acum, cind nu-i pusese lui Nick Gorlin: _ singura intrebare pe care nu putea s-o rosteasca — Tessa va trai, avea oare vreo sansa ? . David Cord. si Jim Stuart gedeau ticufi la _marginea patului Tessei, uitindu-se din cind in cind in-sus spre'per-: fuzie si spre flaconul de trarnsfuzie. Jim Stuart rimdsese cu. gindul la Tessa Cabot din ‘primul moment in care a » VAause, .2Acind atit de ‘palidi, nemiscata si neajutorata, “De-a-Jungul intregif sale copilarii Jim culesese pasdrele _ eu aripi rupte, pisoi aruncati, clini fara: stapin, -bolnayi gi-lihniti de foame, si-i ingrijise pind-i insdnatosise.“Du- rerea lor il indurera si pe el, ‘neajutorarea i] induiosa si, .Yazind-o.astazi pe Tessa, toate ii'revenira in minte. In tot - ‘eei patru ani de cind hicra la Spitalil Municipal i se in- timpla prima oard sA se simt& tulburat de 0 emotie per- sonald. Asistase sute de ‘bolnavi, vazuse cum ‘se sting. ’ ‘fincet viefi omenesti, vazuse ravagiile bolilor indelungate,~ cul prodis de. accidentele violente, si totusi aceasta éra: ‘prima oar4 cA se simfea atit de miscat: Jim isi dadu seama ‘gmediat cA si Nick simtea acelasi lucru. Cu fiecare zi, Jim ‘invata multe lucruri despre Nick Gorlin. Descopcrise. ‘citeva din trucurile pe care Nick lé folosea fati de stu-' denti, felul in care, uneori, ii ignora'in mod deliberat, pentru ca peste citeva momente sd se intoarca spre ei si sd ‘te ceard-o descriere. completa si precisa a cazului-pe daré- tocmai il vazuserd.precum si tratamentul indicat §i discus: a.tat. Daca atentia studentului, ignorat.o Juase. razna, sau: dacd-omisese. punctele principale,-avea sa aiba ‘de furcti ‘cu Nick, care fl pisdlogea apoi: pind il didea gata. Era felul fui de a dezbara un medic in devenire de un. obicei ‘prost,, fnca: de Ja inceputul carierei sale, cdci niciodata in anil care urmau mintea acelui medic nu avea si o mal ia raz~ na, $i nici atenfia lui nu se va mai Jdsa distrasd. De ase« menea, Jim observase cd Nick pretindea personalului sau eforturi in proportie de doud sute la. sutd, stiind foarte bine cA nu le va obfine, dar stiind la,fel de bine cA dac& ar pretinde numai sutd la suta, ar obtine.cincizeci. Astazi, dim. descoperise cé Nick Gorlin era tot atit de uman, tot atit de vulnerabil ca oricare om $i se bucura c& este asa: dim Stuart nu ardta deloc a student in medicina, nu arata nici macar ca un absolvent de liceu. Arata exact ca un pusti de saisprezece ani imbracat in haine. albe. Aidoma dui Huckleberry Finn, avea o figura tipic americana, cu ochi-mari c&prui, o sumedenie de pistrui care-{ invadasera fata placuta, un" par blond castaniu care ii cddea ravasit, atirnindu-i peste urechi. Pe linga fata plind de.candoare,, pe linga cei o mie de pistrui gi.surisul sdu. larg, avea gi o minte ascutita; era studentul nutndrul unu al ultimu- dui an, alcdtuit din doud sute douadzeci de studenti si avea o foarte patrunzatoare intuifie fn privinta oamenilor, simtindu-i cum actioneaza, cum gindese. Se numara prin~ tre pufinii care il infelegeau pe Nick Gorlin si asta nu era fucru simplu pentru un baiat de doudzeci si patru ani, care crescuse printre oamenii ponderati si integri din New England. Jim avea din nastere o fire ‘plicutd, dav’ amabilitatea lui nu ‘trebuia confundata. cu slabiciunea; putea sd inghitd tot ce-i punea Nick pe tava si sd tipe c& mai vrea, stiind c& atunci cind te pregateai sub indru- marea lui: Gorlin deveneai. capabil si faci fafd oriciret situatil, Stia cd. atunci cind Nick punea mina pe biieti, facea din ei medici.. : “Sa Nick, alb ca varul din cauza furiei inabusite, se in- toarse la patul Tessei, David ‘ll cunostea aceasta infati- sare. Insemna stadiul cel. mai grav al miniei-lui Gorlin 1g stipinise minia dar urmatoarea explozie, cind va ize buenl, va fi de doua ori mai puternicd,. de doud ori mat oeusturdtoare. In aceste imprejurari nu era nimic de facut decit sd mentit o liniste discreta. David privi ingrijorat spre Jim, cdci stia cd acesta nu asistase niciodata la aceasta intorsatura neobignuitd a furiei lui Nick. Ar fi vrut s4-1 prevind dar nu mai era timp. Nick se si afla linga ei. — Ceva schimbari, David ? intreba el scurt. ~— Nu, raspunse David linistit si se dadu putintel mai inspre Jim. — Ce s-a-ntimplat, Nick, esti palid, comenté Jim cu inocenté in timp ce David se intorsese pe jumatate, in- dreptindu-si ochij albastri spre cer si implorindu-] in tacere sd-1 ajute pe Nick sa se abjina cel putin pina cind vor iesi din sectia de urgentd si. se vor reintoarce sus. — Indiscutabil, doctore, nu te-am instruit suficient de bine, suiera Nick. Este de presupus c& doctorii se in- grijese de bolnavi, si nu de ceilalti medici. Este clar ? in- treba el privind intunecat, cu ochii sai atit de negri. David rasufld usurat ; pina acum nu era prea rau, dar era un prim avertisment ; cind Nick incepea sa-fi spund »doctore* in loc de a-fi spune pe nume, insemna ca te paste un bucluc, — Da, Nick, raspunse Jim incremenit de tonul vocii lui Gorlin. Nick isi atinti privirea asupra lui Jim : — Papitoiule ! spuse el, apoi se intoarse s4 cheme o sora de Ja masa surorilor. Vreau ca timp de o jumatate de ora sa i se supravegheze mereu tensiunea, pulsul si tem- peratura. Sa fii atenta la perfuzii. Nu vreau sa se infil-, treze gresit. Daca survine vreo schimbare cit de mica, chiar si daca stranuta, ma chemi. — Da, domnule doctor, inteleg, spuse sora musein- du-si buza de jos. — Perfect. Acum fiecare intelege pe fiecare. Minunat. Se aplecd deasupra Tessei si, privind-o, expresia i se imblinzi. Incetisor, aranja paturile mai bine linga ea, pri- vindu-i linistit citeva clipe chipul. Auzea vag voeea lui Sason Cabot care se plingea de firea gencroasi a Tessci, de sensibilitatea ei si fata lui Nick isi pierdu din nou culoarea. Se intoarse brusc : > Perfect, domnilor doctori, s4 mergem, spuse el. 42Loti trei parisira incdperea in tdcere. David, temin- du-sé sA nu-] stirneascd pe Nick, nu scotea un sunet, naédajduind c4 Jim va urma exemplul lui. Urcara scdrile repede, David incercind sa se {ind intre Nick si Jim 38 facind semn cu mina la doi doctori care se aflau in capul searii, pentru a se da la o parte. Dar Jim nu voia sa stea linistit si, luind-o inaintea lui David, reusi sA ajunga, cu statura sa de un metru saptezeci-si cinci, alaturi de Nick. — Nick, ce parere ai ? intrebd el. — Despre ce? Despre razboi? Despre avioanele cu reactie ? Despre poluarea aerului ? Ce dracu {i s-a intim- plat, esti capabil de lucruri mai bune decit s& pui intre- bari fara noima in momentul asta. Sau daca nu esti, poate ca mai ai nevoie de incd un an la facultatea de medicina ca sa invefi, se rasti Nick, cu fata ca o mascd rigida. — Cum apreciezi sansele de ins4ndtosire ale domni- soarei Cabot ? isi reformula Jim intrebarea. — Toata aceasta propozitiune putea fi sintetizata in- tr-un singur cuvint, doctore, spuse Nick cu fermitate. — Prognozé? intreba Jim, inrosindu-se la faia. Pe David incepura s4-1 apuce istericalele. Nick nu se formaliza de modu] de exprimare in situatii neprotocolare decit atunci cind era pe punctul de a exploda. Era gata si-l tragd de minecd pe Jim ca sA tacd din gura. — Ag zice ca are treizeci la suta_sanse de supravie- tuire, dac& organismul e rezistent. Cine e de garda la urgen{é in noaptea asta ? il intrebi Nick pe David. — Kolodny, Grover, Mitchell, Lownes, Duggan, Jessel. Internii sint Knight gi Myers. M_am oferit si eu, ii spuse David. — Hn, facu Nick. — Nick, as vrea sa stau si eu, interveni din nou Jim, Nici un réspuns nu veni din partea lui Nick in timp ce goncau in sus pe sciri. David era in spatele lui, parul siu de culoarea nisfpului fluturindu-i in vint. Jim rama- sese in urmd, dar isi recistigé viteza. David se intoarse spre el si-i sopti grabit sd-si find gura, dar Jim nu avea de gind s& stea linistit. — Nick? We-am intrebat daca pot si ramin si eu, spuse Jim si de data aceasta David il ingf&ci de mind si-I trase inapoi. 43.—, Te-am auzit, spuse Nick printre.dinti. Nu}... David il apuca jar pe Jim de mina si-] strinse cu pus tere. Jim se uitd la el si nu mai repeta cererea. Ajunsera «la etajul patru unde se afla_biroul lui Nick si o luara rabiti de-a lungul coridorului, David se intreba ce anume, yprovocase oO reactie atit de violenta din partea lui Nick’ desi intuia ci va afla destul de repede. Oricit erau ei de apropiati, Nick inca. mai. pastra unele ginduri pentru sine, “desi cele mai multe i le impartdsea — dar sensul unoy -evenimente ca acel de acum se dezvaluia singur din -furesul de cuvinte rabufnite cu violenté. Anumite intim- plari din viata lui Nick, mari‘sau mici, nu erau niciodat& discutate si nici micar nu se facea aluzie la ele. Unele momente care marcasera viata lui Nick ii chinuilau memo- tia in tacere pina cind, intr-un sfirgit, simtea nevola si worbeased despre ele ; asa se petrecuse chiar’in urma cu un-an, ‘cind, intr-o noapte, tirziu, dupa ce vegheaserd un bolnav’ce nu mai putea fi salvat, Nick, deprimat si ob it,’ 8-a asezat cu David la o ceagca de cafea si i-a povestit ii prejurarea in care intilnise pentru prima data mmoartea} cind stiuse pentru prima data care va fi locul sdu in Jume. Fusese hotarirea unui copil, dar fusese o hotarire pe viata.’ 7 Cu doud sdéptamini inainte ca Tessa si se fi nascut in lumea de aur a familici Cabot, Nick Gorlin, inalt si voi- nic pentru cei sase ani ai sai, cu o claie de par aspru, negru, filfiind in juryl fetisoarei rotunde, se grabea spre casa venind de la scoala. Urea in fugé cele patru etaje ale. prapaditului bloc, nerabditor sd scape de uniforma pono-' sita de scoala — pantaloni scurti negri si o cémaga alba. veche de-a tatdluj siu pe care mama o ajustase ca 4 i se potriveascd — si sd-si imbrace pantalonii de sport sil tricoul.. Avea si inceapa curind partida de ‘baseball pe care o jucau zilnic, un obitei al copiilor din mahalaua sSardcdcioasd. Nick, conducdtorul. neoficial al echipei im- _provizate, dupa cum era si conducitorul neoficial al copii- Jor din bloc, se grabea si ajungi inapoi in strada, 1a’ prictenii sai. li strigi un -buna ziua doamnei Finnegan, o' vecina de pe acelasi palier,.care astepta si-si goleascd gu- : noiul in crematoriul de la capul scarii, apoi se opri a 44(Brivi tnapol. ctrid.o “iul scotind un stright ‘asculit, Vaz obolanul cenugsit’ sérind din crematoriu gi: sfisiindu-t gata. Femeia se prabusi pe duytimeaua murdard, peste’ ropriul: ef gunol. Sobdlahul 6 zbughi, jar Nick, aruncind xArtile de scoala, ingenunche lingd'ea, si incepu’ s-o strige’ mama lui pind cind. aceasta iesi in fuga din aparta. {mentul lor, pe céridor. Doamna Gorlin increment de jazi la vederea vecinei sale fintr-o balt& de singe. fFacindu-si cruce in rod atitomat se intoarce in aparta- ment. A i —- Chem ambulanta, Nicky, Spitalu] Bellevue, spuse ea plecind in fuga. Mai bine vino induntru. * Dar Nicky nu se. miscase. Cu indeminarea unui copll, incerca si puna Ia loc bucatile depiele de pe gitul doam- ec Finnegan, dar nu putea opri suvoiul de singe care prosca in toate partile. Stropit cu singe cumera si el, fincepu sd-i insire o'mie de nimicuri incurajatoare femeii ‘care zacea fard-cuinostinfa. Cu 0 mind dadea la o parte. ‘cojile de oud si resturile de mincare din gunoiul doamnei: ®innegan, iar cu cealalta ii tinea degetele lipsite de viaga. Nick se simfea pStruns de“un simtdmint ciudat, nou, voia cu disperare s-o ajute, dorea cu’ ardoare sa ‘faced ceva ca sa fie bine. — Nicky, am chemat ambulanta, spuse mama sa,-in- torcindu-se, Tu du-te induntru acum. Astept eu. v -~ Nu, madmico. } ~~ Nicky, nu-i bine sd vezi toate astea. Du-te induntra, #. —_Nu, mamico. Lasi-ma in pace, spuse el privind-o cu: o hotarire si.o intensitate care il faceau sd pard mult mal ymatur, Impetuozitatea, siguranta:aceea-uluitoare -care, cu ani nraj tirziu, avea'sd creeze medici din tineri-sovaielnict, ‘nedisciplinati, se nascuse in ziud aceea. Doamna Gorlin, derutata de incdpatinarea brusca a fiului sdu, dealtfel un. copil ascultator, cu nimic mai neastimpdrat decit orice lt baiat de sase ani, privi cu mirare expresia de pe chipul . Para s& clipeascd, ochii lui negri erau sfidatori sf, ‘covert, intredga sa infatisare hotdrit’. Doamma:Gorlin se rezema cu spatele de peretele murdar, cu miinile atimin- du-i-inerte dé o parte si de “alta a capotului ‘de stambd. 45,— Bine, Nicky, spuse ea. O sa asteptim impreund ambulanta. Minutele s-au’ scurs in liniste in timp ce Nick statea_ aplecat proteguitor deasupra femeii muribunde. Doamna Gorlin simtea un rau la stomac. Suieratul sirenei ambulantei facu si se deschida toate ferestrele blocului, Nenumarate capete apdrura ca s& vada unde se va opri de data asta, femeile incepura sa se adune, in fata intrérii blocului vechi, daradpanat, in eare locuia Nick, ca nigte bocitoare de profesie. Erau gata s& plinga, nu din cauza unei suferinte personale ci dintr-o rutind provocaté de moarte, o rutina care le devenise teri- bil de familiard. Vazuseré moartea In Europa, in timpul rzboiului, $i o vedeau aproape zilnic aici in America, in acest cartier in care moartea prematurd era un lucru obisnuit. Cauzele mortii erau jalnic de neinsemnate. Imi- grantii nu-si puteau permite si plateascd nici cel mai mic. onorariu..pentru ingrijire medicalé ; muncind. prea greu pentru o leaf prea mici, se lisau pdgubasi cind era vorba si cheme un doctor sau se imbdtau cu vin ieftin ea sA uite suferintele. Citeodata ii dideau gata sobolanii. Bocitoarele il plingeau pe mort, dar isi jeleau si propria soarta, propria lor deznddejde. Infirmierii de pe ambulanta urcara in goana scarile, ducind o targa. Dintr-o privire si-au dat seama ce se pe- trecuse in capul scarii si, dind din cap mecanic, luara pulsul doamnei Finnegan, apoi o acoperira cu un cearceaf. -— Hei, domnule, de ce o acoperi asa? intreba Nick banuitor, simtindu-se ra&spunzaitor fata de doamna Finnegan. Ea era prietena sa, o prietena speciala care de ziua Sfintului Patrick facea pentru e) piscoturi de culoare verde si care ii povestea istorioare hazlii despre ,piticii“ care vietuiau in Irlanda. — Dumneata esti mama lui, intrebé infirmierul, spe- cd ea $i nu femeia moarta era ruda baietasului cu a atit de intensa. — Da, sopti doamna Gorlin, simtindu-se deodata obosita si batrina. — Baietas, trebuie s-o acoperim, spuse blajin infir-: mieru} . 46— De ce? — Pentru cd a murit, spuse el foarte linistit. — De unde stii ? insista Nick. — Baiete, noi stim, spuse el, aplecindu-se deasupra lui. Vezi, 4 murit pentru ca a pierdut tot singele. — Eu m-am taiat de -nenumédrate ori, am singerat si n-am murit, spuse Nick ridicind barbia ‘in sus. — Nu e acelasi lucru. Doamnd, de ce nu-l Juafi ing- untru ? E prea mic pentru a intelege. — N-am sa fiu intotdeauna prea mic, spuse Nick ferm. — Nu, n-ai sd fii si e pdcat. Uneori ma gindesc ca pustii n-ar trebui sd creasc& niciodatd, spuse el, vorbind mai mult pentru sine decit pentru ceilalfi. Asezaré apoi trupul inert al doamnei Finnegan pe targa $1 se intoarseraé spre doamna Gorlin. — Are sof? intreba unul dintre infirmieri tinind in mina un carnet. Doamna Gorlin le daidu toate informatiile pe care le putea da, apoi ii urmari cum ridicau targa incet si coborau scara, fl lud pe Nick de mina si-l duse in casa, pe urmé, dupa ce-i scoase repede hainele, umplu cada din bucita- rie si-l bag& induntru. Se gindea c4 n-ai ce spune mare Jucru despre moarte, dar cel pufin acum doamna Finne- gan nu mai avea de luptat cu murdaria, cu mirosul gretos si cu sérécia din aceasta cladire, sau cu tristetea strazii. Lupta ei se terminase. ~— Nicky, dupa baie vreau sa te odihnesti, spuse ea. — Dece? — Oh, Nicky, de ce ? de ce ? de ce ? Prea multe intre- bari pentru un baiat atit de mic. N-are nici un rost sd te necdjegti acum, s-a terminat. — Nu sint nec&jit, mamico, spuse el simplu, uitin- du-se peste marginea cazii la linoleumul pest de pe dusu- meaua bucitariei. Doamna Gorlin tinea casa impecabil de curata, dav putea face foarte putin pentru a mai ascunde infStisarea. sdracdcioasi. a mobilelor si-a dusumelei, pe care nu-gi puteau permite s-o inlocuiasca. — Spune-mi-de ce, mamico, de ce a singerab doamna Finnegan pind a murit ? intreba el cu o privire pierduta. 47,-— Nicky, de ce? Pentru c& se intimpla, de accea.) Multe lucruri se intimpla. Ce poti si faci ? In fosta noastr& fard, traiam ca animalele, muream ca animalele, si aici este la fel. Pentru oamenii sdraci, pretutindeni este la fel. — Dar, mimico, de ce 7? Curiozitatea lui nu putea fi satisfacutd si doamna Gorlin isi prinse in palme capul care incepuse sd-i in- cdrunteasca. — Nicky, ofta ea, tu nu-ti amintesti pentru ca erai foarte mic, dar in Europa era razboi peste tot. Toata lu- mea era agitat’, voia sa plece. Dar noi, oamenii sdraci, cum s& plecim? Inainte de razboi ne-am zbatut, dar in timpul razboiului a fost si mai rau. Aveam citiva prieteni evrei, toti erau ingrijorati, trebuiau sa plece din ‘tara lor. fra un om, numele lui era Hitler si el voia sd-i omoare pe toti evreii. Citiva americani i-au ajutat pe prictenii nostri sa plece si atunci tata] tau si cu mine ne-am hotarit sa plecém si noi. De ce nu? Nu aveam mincare destuld si razboiul se apropia de noi, Asa ci am plecat cu prietenii nostri evrei, tatal tau, tu si cu mine. Americanii spuneau. ca aceasta este o tara mare, ci aici vom trai cu mindrie. ~~ Cine e mindrie ? o intrerupse Nick. — Nu, Nicky. Mindria nu este o persoand... este. un sentiment, Ca si cind am trai cu capul sus... dar asta nu s-a intimplat. Aici nu este razboi, dar celélalte lucrurt sint la fel, + De ce? Lumea nu se sinchiseste de sdrdcimé. Daca esti sirac, niminui nu-i pasa daca mori in sant. Rosti acestea apoi lacrimile incepura sa i se prelingd incet pe obraji. Se lasi greu pe un scaun subred de bu- catarie, Fara sa-si piarda stapinirea de sine, Nick se ridicd in cada si se sterse singur. Iesi din cada si se duse la ea. _. — Nu plinge, mamico. Nu te necaji, spuse el punin- du-si un brat, de.pe acum muschiulos, in Jurul umerilor O s& am eu grijd de oamenii sdraci. O sd-i

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1840)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (589)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1715)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)