Fun:horas =163 L Wy? 1 Sonore,-aceste rime ce. tu fost aoe \ pr sp-' bucolici, dar_culta sl in clips Yap sn de-purpuitt — 0, conte peltine! _ cind ziua-n zori de roze vipaia-si infiripi, 5 acum, ci in Niebla soare aduci, cintate pe fluier le ascule~te nu cumva aripi— de soim, citre Huelva, piaptina vint, usure, iar tu croiesti cu pasuf adincuri de pidure. 2 Spele-si domol, stind pe miiastri. mind frumosul soim aripa, ori in nemiscare la locul lui, de poate, pe vargi si riména, incit nimeni si stie clopotel ca are; zibala-si_ muste roibul andaluz, si-l ‘ind de aur friie-n’ spume, ca-nspumegata mare, 35 gemind, ogarul-n lesi si-nu se mai avinte, cornul bitrin si taci, iar lira si cuvinte. 3. Dulce ticere-atenti de-acuma se cuvine, desfititoare tihni, vinitorii grele, cind asculta-vei de sub auguste baldachine, pe urias cum cinti in versurile mele. Cu Muzele-ti imparte plicerea, cici prea bine , eu stiu ci dack Muza-mi te va slavi,-ntre ele (ea nefiind, in Faim&, a doua niciodati), numele tiu prin mine stiut e-n lumea toati. 4. . La Lilibeo, unde invalurita mare siciliana ¢irmul in colb de-argint il bate - 8 409(mormint al lui Tiefeo sau fieririe-n care Vulcan asuda inci), un cimp incenusate_ semne mai di spre ceruri, de aprigi dogoare 30 vorbind, ori de-ncercitile necugetate. Aici o stinck mare ca pusi de mati m trainic-cilus se-nfige in gura unei pesteri. 5. Veghe pigind are ne-nduplecata stinci niimat Tobuste trunchiurt cu. crengt intefesute, aer pufin si treack si mai putin inc& lumina si patrunda in hiurile mute din pestera; pat umed ticerea ei adinci fiind noptii totdeauna cu. margini nestiute prin care cird de piisiri greoi nocturne zboari s-abisuri, tipind triste, negre infioari. 6 Imens ciiscat in cremene pustie tiiat, in somnul pietrei aspre gi-n firind, lui Polifem, cosmarul acelor mungi, si-i fie a fost adipostire si fare destul si stind 45 unde-si stringea spre seard frumoasa-i bogiie de capre firi numir pe care-n ea le mini, A firlean, doar suierind din deste firlean dup’ si-apoi c-un fanc intrarea dinuntru rezideste. 2 Un munte-nalt cu braje de om era, un munte (silbatic fiu al Iui Neprun precum un soare strilucitor avind un singur ochi in frunte) acest ciclop, in mina céruia cel mai mare brad dintre brazi in cirji se preschimba, mirunte crengile lui, aripe, fringindu-se usoare, cici trunchi si semefie sub hida-i greutate par trestii peste ape de vinturi aplecate. 8 Lungi pletele si negre, ca apele obscure din Lete curg prin aer in unduiri smolite furtuni cind bat niprasnic, ori fluturi usure, 4 eri ya60 cind adieri pe umeri le lasi rivisite; torent ii este barba, nivalnic, de pidure, cici (fiu al Pirineilor) sucite pe piept ii curg suvoaie si firi-ndeminare si prea tirsiu cu mina incearci si si-o are. 9, Trinacria o fiark mai crud’ niciodata nu a crescut in munte, nici alta mai usoari ca vintul, prin crurime, ori fugind, si poaté scipa din fata lui si si nu moara; \ cojoc e blana celei ce: prin piduri odati \y infiora cu moarte pe cel ce citre sear’, | minind spre casi boii, pisea cu-ngrijorare pe ultima lumina de zi, soviitoare. 10. Gridini-i e (pe eft de mare pe atit de plin’) traista cu fructe-n pirgi mereu nesifioasd, 75 cind toamna-ntirziati crengile-si inclind spre pietatea ierbii sin sinul ei le las: scorusele-n fineturi isi schimbi din lumini si perele in paie gilbuie coboari ca si adoarmi ca-ntr-un leagin tutelar ce stie privirii si-i ascunda ispita aurie. te Ca un arici i-e traista umpluti cu castane si (mire gutuia verde sau galbeni-n culoare) cu mere ipocrite, cici miezuri diafane nu au mereu sub rosu gi nicicind sub paloare, si ghindi (cinstea nalti a culmilor montane, in veacul cel de aur), cind mindrele stejare rang, chiar de siracd, si casi-au fost si fie fericei lumi de-atuncea, candoarea cea dintiie. 12. Cu ceari si dumbravnic, fluiere o suti go legat-a intre ele (n-ar mai fi fost si lege !), caci cintecu-i silbatic ecou-l imprumuti si mai silbatic suna prin vaile pribege. 4310s 120 Padurile-s un urlet, pe mare, in deruti, Triton isi fringe cornul si fuga o alege, corabia cu pinze pierind in depirtare cind Polifem isi cinti silbatica-i cintare ! 139 De Galateea, fiica lui Doris, fermecat e, cea mai frumoasa nimfi din cite-a fost si stie imparafia spumei, caci Gratiile toate de Venus sint unite in ea. Lumini vie de stele fi sint ochii, si stinc& de nu’ poate, din prea limpezi clestare, lui Neptun si-i fie, cu trupu-i alb, lui Venus ea piun e si lebadi fi este neinduritoarei June. 4. Crini’ palizi si aprinse roze pe Galateea zorii,-mpreuni, au lisat si cada: ) si Amor nu mai stie culoarea de aceea, | | de-i purpuri-n ninsoare, ori rosie zipadi. | Lumina frungii, perl, in van, din Eritrea, | incearci s-o umbreasc&: Uniti-i ca si sadi splendoare condamnati de Amor pe vecie cercel de aur, prinsi,-n urechea sidefie. 15. De zeii tofi citi marea cunoaste adorati, de nimfe pizmuiti era; doar desfitare ivise-n ea copilul cu aripi si sigeati, ce orb isi mina scoica pe-nvolburati mare; a rigusit Glauco, piept fir solzi, ingrata frumoasa ispitind-o in luntrea-i de clestare si vind de pe firmuri in pirul lui cel verde brizdind argintul undei, gindind c& se va pierde. 16. Palem, copilul mari, cu timple cerulee, in cel mai scump: mrgean invesmintate, in tot ceea ce marea, din sarmuri lilibee pina la Farul groazei produce, bogat e, 415a 135 150 dar gratie egal prea mindra Galatee cu Polifem i-arata, chiar de iertat e, cici numai auzindu, aripi ti cresc si floare, cit val i-apasi luntrea, ea calci in picioare. 17. Fuge frumoasa nimfé, iar el, amant din ape, aspidi de nu poate si fie, Hipomene sar vrea, de aur mérul si] arunce aproape de ea, oprindu-i pasul divin, O, insi cine, ce dinte otrivit si ce metal hirtoape ar mai putea in cale si-i pun’, de rusine cind fuge precum fulgul? O, cit se amigeste delfinul ciprioara pe firm cind urmireste! 18. Sicilia, prin roade si vinuri thinuite, gridind-i a Pomonei si pentru Bacus cup’, citi struguri el pe dealuri ii pune, pirguite atitea fructe-n arbori par crengile si rupi. Ca-ntr-o treieratoare, prin lanuti valurite zeita Ceres, vara, trece mereu, lar dupa caru-i de aur, neamuri, precum furnici, din toaté fatinsa Europa vin hrana si le fie de-aici indestulati. 19. Decit zeifei Ceres cimpia,-ndatorate-s mai mult zeitei Pales bogatele coline; ninsorile de turme mai multe-s decit toate spicele din cimpie:cu bob de aur pline. Si citi secerd aur, cifi_tund_zipezicurate, Citi din ciorchini in butii thinuiesc rubine, iubind, ori din credinfi, chiar dack templu n-are, zeifei Galateea se-nchini fiecare. 20. De templul ei lipseste, altare-i sint oriunde; daci-si opreste pasul pe farm, siceritorii in acel loc ofranda, ling-nspumate unde, j-aduc, precum ofrandi aici iaduc pistorii; din Cornul, Abundentei, fructele rotunde 417 | }le varsi gridinarul aici si floarea-florii, { in mindru cos de mina fiicei mult iubite tesut precum o pinzi, din fragede richite. \ a. Arde junefea-n focul iubirii pentru zini j si plugul sti pe brazdi, ori umbli in nestire precum un piepten peste ogor, clici pink si boii,-ncefi si singuri, par pringi de riticire; pastoru-si uiti ‘turma, vrijit, si n-o mai mink i 16s c&tre piguni cu guier de piatri, doar zefire mai trec si-o fai adastl, si-o mai opresc stejarii, fosnind, si nu se piardi departe de fruntarii. n. Mut peste noapte, ziua dormind, clinele cauti din virf in virf doar umbra, in umbra de se cule’. Si behiie ciopoare pierdute si indati, niscut din umbre, lupul vine ca o niluc’, noaptea si le sfisie mereu, ci-nsingerati jarba-n piguni, piscuti, nu se mai usuci. Intoarce-i, Amor, iarisi pe pistori Ia turm’, ori las& si zivozii si le dea de urmi 23. Lingi fintind nimfa fugeri, -acolo unde leandrul se fereste soarele si nu-l-vadi, reintoarce-n iasomie iarba ce ascunde, win ea culeindw-si trupul de nea si zivadé, Privighetoarea dulcii tristesi dulce rispunde si dulce lasik somnul pe ochii ei si cad’, intreagi armonia pajistea s-o cuprind’, ‘fret sori, urcind pe ceruri, ziua si n-o aprind’. 24, Invesmintat in stele ca salamandra-n Soare, ra Ciinele-n ceruri, in ziua cind (in plete cu pulbere si perle de sudoare arzi pri d pe chipu-i umed) Acis sosi; sirete iri rotind spre somnul adistind dogoare, 419)| Precum amurgul raza, stiu si se desfete, |. istal'sonor eu base’ Bind Ince Ge angi \(S! tut cristal cu ochii din brage de zits. 25, ~ © sulifi in mina lui Cupidon, pe lume adus fusese Acis de nimfa Simetide 385 si-un faun, om si fiar’, ¢irmului anume Sti fie cinste-aleasi si mérii vilurite. Splendid magnet ce fierul supune, asa cum e, * ind, zeija cu brage dezgolite Latrage sil supune, iar el supus ienchin’, cu lapte si cu miere, intreaga lui gridina, 26. Ca fntr-un cuib din albe si fragede richite cerescul suc alituri il aseza de ea, abia-nchegat in miezul migdalei pirguite . sun bos de unt, in frunzi, ca bulgtrul de nea; intr-un ciubir de pluti — cu plete aurite, copil din budurosie de gorun — punea un fagure a cirui dulceati-nchisi-n ceard nectarul a legat-o vegnic de primivari. 22. Intre. doi mirti ce,-albigi de spuma rece, par doua berze verzi, riticitoare, Acis culege riul in palme si-i petrece unda pe fruntea-ncinsi de aprig’ dogoare, Vagi valuri valureste Favoniu si le trece Peste zeifa inci dormind, lingusitoare si molcomi-adiere, pe-un pat care (de nu e leagin) e numai iarbi si umbra albistrue. 28. Ci numai auzindu-l argintul cum si-l sun’, tiul, frumoasa nimfa, cu pajistea ingrati, | din iarba verde crinii trupului si-aduni fii seceri cum gade-n picioare ridicati. Sa fugi-ar vrea, dar frigul curge ca o fintini 421prin singe si-i e team’ si sade nemiscata, q cici zborului si fugii, nimeni si nu o vada, aripi de ger potriva-s si languri de zipada. 2». Fructe gisind in cosul de richit’, iard in frunze unt si floare de miere aurie, ea venerat isi simte somnul si se-nfioari, chiar de ofranda cine i-a adus nu stie. De mii de ori si plece ar vrea nimfa fugar’, dar semnul de iubire ivit, dulce solie, © fine-n loc ~{statuie de frici impietriti: — usor pierduti-n ginduri, stiindu-se iubit 30. Nicicum nu crede nimfa ci Polifem i-aduce oftand’, nici vre un altul satir lasciv, ori, poate, silvan pocit, ciruia, privindu-i somnul dulce, muiatu-i-s-a’pofta naturii desftinate. Ci-ndrigostiti zeul copil o vrea atunce, dispregul ei si fuga vrea, arme atirnate, trofeu ce se inchin& iubirii ce-o va pierde, de arborul lui Venus, mirtul cel vesnic verde. 31. Si dintre mirtii care pe cilitoare unde umbra si-o due sin spuma valului se scalda, zvirlit cu dibacie, harponul lui pitrunde, de aur, ca-ntr-o tolbi, in pieptu-i de cipada. Neinduplecata fiard zeiasci ar rispunde celui ce-ofrandi-i poarti, dar cringul, si nul vada, simte ci il ascunde, paznic gelos, 0 vreme, in verdele din juru-i si nu va sti sil cheme. 32. Se strige-ar vrea, dar frica-i impietreste glasul si nu-i cunoaste nici indrigitul nume; nici la vazut vreodati, desi ii binuieste chipul, inchipuindu-l cum Lar dori anume. Si nu mai fuge, pasul si-l caute indrizneste 423,255 270 2 285 sub geana de pidure, si-l afld asa cum e, ficku ce se preface ci doarme, nentrerupti visare-n pat de iarba,/dulce cimp de lupti. 33. Trupul privindw-i, nimfa, de-acum ocrotitoare, intr-un picior deasupri-i invagi si rimtie (cu somnul lui atenti, dar nengelegitoare cul vorbele ticerii pe care mu 0 stie): nici-pajera, in aboru-i, atunci cind in trie de nori — fulger cu pene — nu cade si omoare puiul de uliu-n virfuri de fanc, nu va si poati si-si incunune cuibul, in cer stind nemiscati, 34. precum frumoasa nimff, ce vrind, in octotire de vis cu flzctiandrul din'somn, a se intrece, deasupri-i nici tresare si dulcea unduire a rfului, sh tact, de-ar sti, ar vrea s-o sece. Dar mai apoi, sub ramuri, duioasa alcituire chipului privind-o araind in umbri rece, aidoma acelei ce Cupidon, sigeaté tintind in piept, sub pleoapa Lssat-a desenati, 35. netimitoare zina umbla si iscodeste frumoasa birbisie a chipului pe care daci pentru blindefe inci nu-l indrigeste, Ladmira, cici nu poate’altfel, pentru splendoare. Raze nehotirite, cind foc rostogoleste amurgul peste dealuri, pletele-i par, de soare; si numai floare-i gura, fir culori aproape, cici ochii-nchisi pistreazi lumina lor sub pleope. 36. Nun sinul moale-al frunzei risfagate fin tunsele gridini, ci printre pilimida zicind, in cimp silbatic, si-si distileze poate vipera mult mai bine temuta ei aspida: ci Amor, care-o stie, a pus, disimulate, 425