255 270 2 285 sub geana de pidure, si-l afld asa cum e, ficku ce se preface ci doarme, nentrerupti visare-n pat de iarba,/dulce cimp de lupti. 33. Trupul privindw-i, nimfa, de-acum ocrotitoare, intr-un picior deasupri-i invagi si rimtie (cu somnul lui atenti, dar nengelegitoare cul vorbele ticerii pe care mu 0 stie): nici-pajera, in aboru-i, atunci cind in trie de nori — fulger cu pene — nu cade si omoare puiul de uliu-n virfuri de fanc, nu va si poati si-si incunune cuibul, in cer stind nemiscati, 34. precum frumoasa nimff, ce vrind, in octotire de vis cu flzctiandrul din'somn, a se intrece, deasupri-i nici tresare si dulcea unduire a rfului, sh tact, de-ar sti, ar vrea s-o sece. Dar mai apoi, sub ramuri, duioasa alcituire chipului privind-o araind in umbri rece, aidoma acelei ce Cupidon, sigeaté tintind in piept, sub pleoapa Lssat-a desenati, 35. netimitoare zina umbla si iscodeste frumoasa birbisie a chipului pe care daci pentru blindefe inci nu-l indrigeste, Ladmira, cici nu poate’altfel, pentru splendoare. Raze nehotirite, cind foc rostogoleste amurgul peste dealuri, pletele-i par, de soare; si numai floare-i gura, fir culori aproape, cici ochii-nchisi pistreazi lumina lor sub pleope. 36. Nun sinul moale-al frunzei risfagate fin tunsele gridini, ci printre pilimida zicind, in cimp silbatic, si-si distileze poate vipera mult mai bine temuta ei aspida: ci Amor, care-o stie, a pus, disimulate, 425300 ais erivuri dulei, pe fata virilé si candids; \\ privind-o, Galatea cuochii-si soarbe chinul- si-un pas mai face incl, intreg si-i bea veninul. | . Dar Acis, ochi de Argos, din visele viclene | ii urmareste, tainic, arcuit in pind’, chipul sii ingelege, privindu-l printre gene, | nelinistea si dorul arzind ca 0 osind’; | feroce lin, el stie, de bronzuri si mirgene | fl inconjur, in ginduri nespuse si pitrunda: paladion in cale de-i sti, cu foc iubirea poate, firi si rupa ziduri, si intre in cetate. 38. $i tresirind flacdul din vise preficute se-ntoarce gingenunche, frumos ca o minune, sin fata ei, ‘condurii de aur sii sirute ar vrea, fierbinte fildes pe buze si adune. Cind fulgera pe mare nu-s clipe mai temute, nici vinturi cind ristoarni valur'le nebune, decit aceasti clip’, nimfa vesnic fugaré © poate spune-n clipa cint totul o-nfioari. 39. Salbiticiune blind’ de-acum, surizitoare, flaciu-l aridick, plin de noroc, si pace de nu i-a dat visisii, régaz, ispititoare, fi d& sii sth allturi, dulce si stingace. © stinci isi deschide in josul ei altare de umbra si de iarbi, iar iedera-si desface vinjoase brafe, arbori imbritisind cu ele sinchipuind deasupri grele si verzi perdele. 40. Pe un covor de iarbi, ce in zadar (chiar dack gesut e doar din firul de borangic pe care fl toarce Primivara), din Tyr, s& il intreacd ar vrea cei mesteri intru lumina si culoare, culcati, ei vad cum mirtul crengile-si apleack 427si doi hulubi coboari in el, ocrotitoare frunziguri_ se-mpreuni, iar cintul lor — dulei goarne — mierea iubirii-n suflet incepe si le-o toarne. a. Infierbintat fliciul de dulcea uguiali ar vrea la piept s-o string, dar indriznelii frlie suave Galateea fi pune cu sfiald, placutul cor de pisari in preajma si rimiie. Si suferinga intre valuri si fruct egal’, n Acis onduré fri a sti cum si minglie, \ cici nu putin’e iadul in care-a prins si ardi, braje precum cristalul, sini albi ca de cipada. 2. Abia de-ngiduise Cupidon rubine 330 hulubii si-mpreune din ciocurile doui, cind ia si.zmuls garoafei rosii, pentru sine, un sirut fliciul, petalele-amindou’. Toi toporasii negri, mixandre si sulfine ce-n Pafos si in Gnido in floare dau sub rou’, Amor le schimbi-n ploaie cu dulce melopee, pat nupfial lui Acis si mindrei Galatee. B. Rasuflu fum, necherul foe si friiele-nspumate, Eton carul luminii il cobora in mare, cu roti de jar straluminind coloanele-nalsate de grec, cind din iubire colosul orb, cilare stitea, strivind sub hida-i greutate grumazul unei pietre ce citre cer splendoare fignea, dintre recife, ling firm crescuti, far orb pentru coribii si fortireagi muti. 44. Stipin pe munfi si mare, pe stincd stind, ursuzi cintare el sloboade si tunet, cici in ceari najul legat sien sfoari nu pare dus la buzi, ci spre-o imensii foale ce sufli-n foc si paris sii fie-ar vrea, cind nimfa incepe si-l auzi, 429360 375 floare mirunta, iarbi umili, firin’ usoara, si nu vigd ce stringe trunchiul si se risfagt, i de iubire, de teami-i far viata. 45. Ca niste corzi de viti, brafele-i de clestare, de dragostea le cheami, ‘teama mai mult le stringe pe trupul lui, tulping de ulm frumos pe care securea geloziei tiioasi o va fringe. Ci in rastimp, de tunet de nai vestit, pe mare, prin pesteri si pe fancuri, glasu-i precum un fulger se pribuseste, totul impietrind. Mai bine, ©, Muze din Peria, rostifi-l pentru mine ! 46. O, mindr& Galateea, mai mlidie decit in zori garoafa sub roua grea plecati, mai albi decit fulgul pisirii ce stie, cintind, si moari dulce pe apa-nsingerati; egali-n strillucire doar pasitea ti-e tie ce-n mantia albastri ii e dat si poarte ochi, cite stele cerul, din aur luminoase ! ©, tu, ce porfi in ochi pe cele mai frumoase ! 41 Din valuri iesi, cu Tetis corul de nimfe-l last si uiti-te la mare, cici daci-n ea coboari carul luminii, altul din ochii tai, aleast ai fost, 0, Galateea, maf mindru si risara. Paseste pe nisiputi, si pot s-ador mitast siargint de scoici ce pasul sonor ffi infisoara, c&ci fara roug, numai de mersul tiu atinse par scoicile pe firmuri de albe perle ninse. 48. Surda fiicd a mirii, precum in vint o stine’, Ja ruga mea auzul pare si-fi ramind: ori somnul nu te lasi si mi asculfi, adinc’, printre coralii rosii vrind marea s& te ind, ori dansuri fesi si coruri in muzica nating’ | 431de midii inginati — nevrednice’ de-o zini. Micar odati glasul auzi-mi, ial in seami, nu ci-i al meu, ci dulce, cind zbuciumat te cheami. 49. Pastor sint, insi turme — imens& bogitie eu am, incit ‘sub ele fac muntii si dispara, ori pot si.umplu valea din vai cea mai pustie, iar cind le-adip sec riuri intregi, pin’la izvoar’. 390 Dar lacrimi tot pe-atitea datu-mi-s-au mie, cit lapte curge-ntruna din ugere-n sistard, chci daca fri capit iavutul meu pe cveste, chinul ce m& apasa fair sfirgit imi este. 50. Arome distilind, ori asudind nectare, ascungi pind si caprei, stupi, dectt albina flori pentru libasii pe cimpie are, mai multi eu am prin plute; harnice-n tulpina atitor arbori mindri, din razele de soare roiuri ce tore in furct de aur doar lumina de-april, cind matca zborul lil dezleagi, siapoi in mai, cind mierea incep si o culeagi. 51. Si de-s pastor, mi-e tat zeul ce peste unde e Jupiter; si dack neinblinzita-ti fire n-asteapti. ca monarhul grotelor afunde drept nori si te-aleagi, din jily si te admire, 40s cind Polifem te cheami, tu nu te mai ascunde; c&ci, mai vinjos, nici Febus nu vizut-a mire pe nici un farm din cite fie dat s-alinte, din Volga cea inceati, la Indul cel fierbinte. 5h. Intins de stau sub naltii curmali, nicicind nu iarti fructul cel dulce mina mea-n vigoare, si, din picioare, umbra-mi poate si-si imparti pe un firlean de capre dedsa ei riicoare. De ce isi pun pe virfuri munfii cununi, desarti, 433,veo de nori, si m& intreac’, incercare, cind de pe stinca asta eu pot pe ceruri scrie cu degetul amarul iubirii dati mie? 33, Un. alcion din larguri venise si-ncunune cu cuibul lui o stinci trufasi-n ziua-n care pe firm albastru chipul in ea si mil adune 420 oglind’ ca safirul mi-a fost intinsa mare. Un soare eu vizut-am in fruntea mea, minune, pe cind un ochi din ceruri impristia dogoare ; ciclop si cer -- nici apa nu mai putea si stie de ochi sau soare mindru scipira-n tirie. 54. Jn alte porfi, trofee, coarne de cerb si-arati virsta, rituri cu coli si-atirna, trecute prin cufite, mistretii cei cu coami, purtind-o ridicati, cind ziduri par, de lancii helvetice-ascutite ci, -mpodobit birlogul adine mi-era odati cu capete de oameni din drumuri riticite, dar astisi célétorul.— din dragostea de tine — cind pierde drumu-si afl plicut popas la mine. 55. Cu puntile distruse, cu pinza vintrei arst, corabia la p&rmuri venise incircati 435 cu toatl bogitia ce Orientul varsi prin Nil, de hula mirii albastri sfirimati. Vintului, o fringhie din cintec molcom toarsi, si mirii jug, si-si plece fruntea-nfuriati, nu greu, dar jug, si fring’ valuri si furtun’, naju-mi in 2iua aceea incerca si pun’, 56. cind printre munti de apa, corabia liguri din falnici fagi vizut-am cum igi scoate la mal aroma Sabei, cea firi de misura ' si din Cambay aduse averi nemisurate: minuni din acea lume, trofee-acum, captura 43543 450 a Scilei, cici pe sirmuri Hizile pridate au fost in dou zile de cei ce-n mungi si-au cast gi-asemeni unor harpii peste nisip se lasi. 57. Scinduri-de salvare grota mi-a fost odatt pentru un genovez si pentru avutul lui; cind firea sia reintremat, iar marfa pe firm stitea zvintat’, mi-a spus, pe indelete, din larg, nenorocirea. Pentru dulceata fructei ce-n fin o sin culcati, ori atirnind de funii, si-si afle rumenirea, un colt mica dat, din fildes, ce-a fost vizut de Gange cum, tid avind de-asupri, decima falange: 58. un arc e si o tolbi, de-un mester bun lucrate si, cum mi-a spus striinul salvat de Ia picite, teginei prea frumoase din Yava inchinate de regele Malayei. Pline de strilucire azi ji le-nchin: Je poarti in mind si pe spate; daci zeita mami te-admiri, hirizire-i, pe fiu tu imitindu-l, si fii stipina zirii, un Cupidon in munte, Venus pe-ntinsul mari. 59. Oribil glas, nu inst si chinul care doare, caprele fi strunira atunci, cite in via” — copita de iscoadi, cosnul de profanare — lui Bacus inchinati, au intrat. Minia La coplesit, vizindu-si ciorchinii in picioare striviti si-atitea pietre grele, cu urgia prastiei, azvirlit-a ci pin’ si zidul, unde cuib tsi avea iubirea, Fa putut pitrunde, 6. Din noduri, cu aceasta, dintre toate, mai dulci, desprinsi, amangii amindoi scipare igi cauti, cind prin pietre si spini inaripate li-s tilpile in fuga lor spre mare. Ci nu altfel pindarul cimpul si-l stribate 437480 495 si dind salunge stoluri din lan distrugitoare alungi si perechea de iepuri, ce, unita prin sex contrar, rimine sub brazdi ocrotit’. 61. ‘Vizind intunécatul. vlijgan cum, de zipadi umerii fug spre valuri cu pasi ticusi (vedere avind atit de bun’, ci izbutea si vada Tancii sclipind in soare pe girmur'le berbere), si pe flaciu privindu-l, in urma lui si cadi asi gelosu-i tunet, cutremurind ticere i fagi bitrini citi poate un traznet si indoaie, cind fulgeru-l anunfa si nori se rup, cu ploaie. : 02. Cu disperare smulse infiniti virful stincii semeye sil ucidi pe tinir ce igi afl sub el, firava, tint’, mormint destul, nu mici piramidi Cu lactimi cheam% nimfa marea si-si trimiti sprijin, implora Acis mina de nereidi si marea fi aude si nimfe prind si vini si singele sub piatri-i finting cristaling. 63. Abia sub ucigasi piatri sfarimate, brajele lui sint murmur de izvoare si arborii, se-ncalg& in lumini curate de perle mici, din apa sclipitoare. Flori mingtind, argintul oaselor lui stribate nisipul si ajunge pind la Doris, care, cu plins pios, zeif si Galateei' mami, drept mire il primeste, drept fluviu il aclama. )