Professional Documents
Culture Documents
The tehnological processes and instalations for depth-works have began with undeground walls for train
circulations, hidrotechnical constructions, canals and galeries, passcrossed and parkins. These technologies were
used in the period of 1980, when ࡖ equipments from France and Italy. Industrial age has realised heavy structures
under earthlevel.
This paper is offered to pupils and teachers, also to the projecting engineers. We find here systems for walls
wich go down till 20 meters. In the second part, new proceedings, but classic also, are presented: classic because this
type it was learned in faculty and new because the components bring some goodness.The concrete has special doze
(contained) and the elements of mistained bring new materials and mor stiffness. Underground living spaces are
built for cars and technical functions, over these riseing up tall buildings.
1. Introducere
2. Peleti Mulati
2.1 Ce este un perete mulat?
2.2 Care sunt principalele procedee de executie aplicate in tara noastra?
2.3 Care sunt fazele de executie al unui panou de perete mulat?
2.4 Care sunt caracteristicile utiliajelor folosite?
2.5 Care sunt materialele folosite pentru executarea peretelui mulat?
2.5.1 Ce este noroiul bentonitic?
2.5.2 Cum se prepara noroiul betonitic?
2.5.3 Cum se stabileste reteta pentru noroiul bentonitic?
2.6 Armarea peretelui mulat
3. Tehnologii factuale
3.1 Tehnologia prepararii betoanelor
3.1.1 Rolul marcii de ciment
3.1.2 Rolul aditivilor in compotarea betoanelor
3.1.3 Prepararea mecanica a betonului
3.2 Cofraje
3.3 Armare
4. In incheiere
1. INTRODUCERE
Lucrarea se adreseaza atat tehnicienilor cat si muncitorilor constructori, atat proiectantilor de structuri cat si
proiectantilor tehnologici, atat profesorilor cat si elevilor. Ca tehnica noua pentru perioada industrializarii, peretii
mulati si-au gasit foarte repede largi domenii de aplicare: lucrari hidrotehnice (cuve etanse, chesoane, cazane,
bonaje, rezervatoare, decantoare), lucrari edilitare ce comporta executarea unor canalizari sau galerii, lucrari de ࡖ
urbana (metrouri, pasaje si parcari subterane), lucrari de sprijiniri care sustin masive de pamant .
2. PERETI MULATI
2.1. CE ESTE UN PERETE MULAT?
Peretele mulat in teren este o tehnica noua cu inceputurile in anii 1950-1952 in Italia si consta in realizarea
unei transee adanci fara sprijinirea obisnuia a peretilor sai, aceasta facandu-se cu ajutorul unui noroi de foraj.
Sapatura odata terminata se umble cu beton turnat printr-o coloana de betoane, obtinandu-se in final un perete
subteran continuu.
Rolul de cofraj necesar turnarii peretelui il au peretii sapaturii, betonul mulandu-se pe forma si
neregularitatile acesteia, de unde si denumirea de “perete mulat”.
1
In ultimele decenii peretii mulati s-au folosit ca lucrari de sustinere, fundatii, ecrane de protectie
indeplinind functii de rezistenta cat si de etansare specifice peretilor de palplanse. In unele situatii acesti pereti devin
parti componente ale constructiilor.
Din punctul de vedere al alcaturii constructive, peretii mulati pot fi formati din piloti si panouri. Peretii din
piloti se realizeaza cu tehnicile specifice pilotilor executati pe loc prin forare si pot fi alcatuiti din piloti joantivi sau
din piloti secanti. In functie de marimea solicitarii, pilotii pot fi nearmati sau armati. Peretii din piloti secanti asigura
o etansare mai buna decat cei din piloti joantivi.
Peretii mulati din panouri se pot clasifica in:
pereti mulati, la care corpul peretelui este realizat in intregime din beton turnat pe loc;
pereti de tip mixt, la acre rosturile dintre panouri se realizeaza din elemente prefabricate, iar in camp
panourile sunt din beton turnat pe loc.
2.3 CARE SUNT FAZELE DE EXECUTIE ALE UNUI PANOU DE PERETE MULAT?
2
Indiferent de utilajul folosit, fazele tehnologice de executie ale unui panou de perete mulat sunt aceleasi,
incepand de la excavare si pana la betonare. Bineinteles ca, in functie de modul de realizare al panoului, pot aparea
unele aspecte particulare. In plansele 4, 5, 6 sunt redate schematic etapele tehnologice de executie ale panourilor de
pereti mulati cu instalatiile: KELLY, ELSE, CIS.
3
intreprinderea de industrie locala Deva – prelucreaza bentonita de Gura Sada.
intreprinderea de industrie locala Alba – Iulia – prelucreaza argila bentonitica de la Oarla, Straja,
Ciugrid;
intreprinderea de industrie locala “1 Mai” Satu Mare – exploateaza zacamintele de la Orasul Nou (una
din cele mai bune bentonite din tara);
intreprinderea metalurgica Baia Mare;
sectia de ciment Comarnic;
alte unitati sunt la: Adam Clisi, Teleajen, Turda, Orsova;
Aditivi de tipul poliacrilamidei hidrolizate (P. A. A. H.) si carbometilcelulozei
(C. M. C.) sunt polimeri sintetici cu greutate moleculara mare folositi pentru imbunatatirea unor proprietati ale
noroiului.
Controlul calitatii se face pe baza N. I. D. Elaborate de Ministerul Industriei Chimice.
Cimentul utilizat la prepararea betonului va fi verificat pentru fiecare lot livrat urmarindu-se prin incercarile de
laborator timpul de priza, contanta de volum si rezistentele mecanice potrivit prevederilor STAS 8133 – 77 (27) iar
temperatura cimentului la prepararea amestecului nu trebuie sa depaseasca 40 de grade.
Agregatele necesare prepararii betoanelor vor corespunde prevederilor din STAS 1667-75 (30) in ceea ce
priveste continutul de impuritati.
Apa necesara prepararii suspensiei de bentonita activata si a betoanelor va avea proprietati conform STAS 740-
73 (28).
Aditivul interzietor de priza “Replast” utilizat la prepararea betoanelor trebuie sa corespunda conditiilor tehnice
prevazute in C8-75 (16).
Otelul beton folosit pentru confectioneaza carcaselor de armatura poate fi de tipul OB sau PC. Calitatea acestuia
t rebuie sa fie conform standardelor si normativelor in vigoare (15).
4
Deasemenea pe baza incercarilor si functie de clitatea materialelor laboratorul stabileste timpul minim de
malaxare a amestecului apa-bentonita-aditivi. Acest timp reprezinta durata necesara realizarii unei perfecte
omogenizari a amestecului care va duce la hidratari ale bentonitei in timp cat mai scurt.
Timpul minim orientativ pentru malaxare este de 3 – 5 minute.
Utilajul folosit influenteaza in mod direct durata malaxarii unei sarje. Astfel cu cat motorul pompei
centrifuge are turatie mai mare cu atat timpul de malaxare scade.
Personalul laboratorului are obligatia sa verifice periodic respectarea timpului de malaxare a sarjelor de
noroi bentonitic.
Din malaxoarele de noroi (digestoare) noroiul este impins prin pompe in habe sau rezervoare in care acesta
se depoziteaza in vederea hidratarii. Timpul de hitratare este stabilit de laborator si poate ajunge pana la 24 h.
Pentru reducerea duratei de hidratare se face recircularea noroiului in habe (rezervoare) pentru a impiedica
depunerea bentonitei si a distruge manifestarea thixotropiei.
Noroiul poate fi folosit la excavare dupa hidratarea sa.
3. TEHNOLOGII ACTUALE
3.1 Tehnologia prepararii betoanelor
Betoanele se prepara fie in statii de betoane , fie pe santier cu ajutorul betonierelor de mica capacitate si,
uneori, manual. In functie de solicitarile la care va fi supus , de agresivitatea mediului in care va fi folosit, de alte
conditionari speciale, se va alege marca si tipul de beton.
3.1.1 Rolul marcii de ciment si a cantitatii folosite (dozaj)
Legaturile intre moleculele compusilor rezultanti in urma proceselor de hidratare – hidroliza ale
cimentului, care au loc in masa pastei de ciment – apa sunt cele care confera principale caracteristici de rezistenta
a betoanelor. Densitatea si forta de coeziune ale acestor legaturi sunt in stransa corelatia cu calitatea cimentului si
cu dozajul sau in alcatuirea betoanelor.
Diferentele existente intre marcile de ciment provin, in principal, din finetea de macinare a clincherului
dar si in natura rocilor introduce in proces. Este adevarat ca o finite avasata de macinare conduce la sporirea
rezistentei mecanice a betonului dar acesta este urmata de posibilitatea aparitiei unui numar prea mare de
microsofturi in timpul contractiei sau sub actiunea sarcinilor. Crsterea dozei de ciment in raport cu doza de agregat
, care va ramane constanta, determina o coeziune mai mare, tendinta de separare a apei scade, omogenitatea
devine mai mare sip e o durata mai lunga si in general se obtine o lucrabilitate superioara.
Rezistenta mecanica se majoreaza pe masura ce doza de ciment creste ajungandu-se totusi la un maxim
ce ramane aproape constant indiferent de marireain continuare a dozei de ciment.
5
- ADITIVI PENTRU INTARZIEREA PRIZEI
- ADITIVI DE IMEPERMEALBILITATE
Modul de actiune al aditivilor facand parte din acesta grupa difera de la produs la produs .
O prima grupa se refera la aditivi capabili sa reactioneze cu hidroxidul de calciu cu formare de saruri
gelificate care astupa capilarele betonului impiedicand infiltrarea apei. Administrarea de aidtivi cu puternic
caracter hidrofug si care se aduna pe suprafata capilarelor are rolul de a conferi reducerea permeabilitatii
betoanelor.
3.2 Cofrarea
Fig 1 Fig 2
Fig3
Fig 4
6
Fig 5
Plansee cu placi de beton armat la cladiri cu pereti portanti transversali din zidarie
1 – perete portent; 2 – perete de rigidizare;
3 – placi de beton armat; 4 – casa scarii
7
Fig 6
8
Fig 7
9
Fig 8
10
11
12
3.1.5 Prepararea mecanica a betoanelor
Betoniera mobile este un utilaj foarte mult foarte mult folosit pentru prepararea mortarelor, sapelor si
betoanelor(cantitati moderate). Capacitatea acestora este diferita , incepand de la 100l si ajungand la cateva sute
de litri.
Principalele parti componente ale uei betoniere sunt: grupul de antrenare format dintr-un motor electric
monofazic , un pinion si o coroana dintata , cuva betonierei cu o forma , de regula, dublu tronconica , parghie de
basculare si sasiul. In interiorul cuvei sunt montate niste sicane metalice fixe. Prin rotirea cuvei , materialul cade
gravitational peste sicane si astfel are loc omogenizarea betonului. In timpul functionarii , axul cuvei este inclinat la
cele mai multe dintre modele . Exista si modele cu ax orizontal. Capacitatea unei betoniere mobile este de 50-60%
din capacitatea cuvei. Ordinea de introducere a materialelor in cuva este urmatoarea : apa,ciment,nisip,pietris.
Descarcarea cuvei se face prin bascularea acesteia cu ajutorul unei parghii actionate manual.
POMPA DE BETON
La noi mai tarziu , la altii rpin anii ’60 , a inceput ridicarea betonului crud cu pompele de beton. Exista o
gama de inaltimi de ridicare in functie de tipul pompei si de puterea motorului. Oricum , cladiri de peste 10 etaje
sunt accesibile cu usurinta pompelor de beton performante.
Modalitatea de ridicare a betoanelor influenteaza retetele de obtinere. Betoanele destinate ridicarii cu
pompele de beton au un continut mai mare de agregate cu granulatie fina iar continutul de ciment sa nu fie sub
250-280 Kg/m3. Suma volumului particulelor fine inclusiv cimentul nu trebuie sa fie sub 400-500 Kg/m3. Este
recomandat gradul de lucrabilitate L3-L4 cu granulozitate continuo si un modul de finete al nisipului sub 2,5.
Aditivii (plastifianti,fluidizanti, super plastifianti) usureaza pomparea dar pot influenta antrenarea aerului
in beton. Normativele impugn ca marcile de betoane pompate sa fie B 150, B 200, B 250 si B 300, lucrabilitatea
acestora sa fie L3/L4( trasare 8-12 cm ) daca nu au aditivi si L4/L5( trasare 15 3cm) daca au aditivi
superplastifianti.
Continutul in parti fine ( 0,2 mm) va fi de 370-500 Kg/m3 pentru betoane din agregate 0-31 mm si de
420-550 kg/m3pentru agregate de 0-16 mm.
Inainte de inceperea pomparii ,este necesar ca pompa sa fie amorsata cu o zeama de ciment ( o parte apa
si doua parti ciment). Este foarte daunatoare practica unor pompagii de a utilize , pentru amorsare, mocirla din
pamant si apa in lipsa cimentului.
COMPACTAREA BETONULUI
Vibrarea betonului este astazi cel mai utilizat procedeu de compactare a betoanelor. El consta in
introducerea in masa betonului proaspat turnat a unui dispozitv electro-magnetic generator de vibratii puternice
sau prin vibrarea peretelui de cofrag cu un dispozitiv de asemenea actionat electric dar adaptat specificului de
folosire (placa vibratoare). Vibratoarele de profunzime sunt metalice , au forma cilindrica si sunt alimentate de
regula , la 220V. Ele trebuie folosite cu multa atentie. Daca peretii cofragului sunt fragile, legaturile de sarma slabe
, in timpul vibrarii pot ceda. De asemenea , o vibrare prea puternica de natura betonului supus acesteia poate
provoca afanarea sau segregarea. Vibratiile generate de vibrator sunt caracterizate de frecventa , amplitudine si
timpul de aplicare al acestora asupra betonului.
INCHEIERE:
In anii 1981 s-au executat cu tehnica peretilor mulati lucrari ample de mare adancime. In perioada
postdecembrista , cele mai inseminate realizari au folosit tehnologii tipice studiate la facultate si care au fost
pezentate in capitolul 3 . Acestea se insira astfel: subsoluri inalte pentru sedii de birouri cu multe niveluri ,
simboluri pe 3 etaje de parcare , in special subsoluri tehnice la cladiri foarte inalte. Noi recomandam
reactualizarea peretilor mulati in cazul in care sefii de proiect inchiriaza utilaje si un studiu comparativ ar analiza
eficienta acestora fata de tiparele de cofraj actuale pentru lucrari la multi metri sub pamant.
13
BIBLIOGRAFIE:
1. “TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE IZDARIE , ARMARE SI COFRARE” –Matei Florea , Tiberiu Damian. M.A.S.T
2007 ,Colectia : “Poti face si singur”.
2. PERETI MULATI –Indrumator –COCC/IPC 1981 –Ministerul Constructiilor Industriale – Intocmit
N.GABREANU-IPC.
3. www.condoreurope.com
4. http://www.acuz.net/html/Planseele-constructii.html
14