PARTEA | RETEAUA DE CANALIZARE In centrele populate si in interiorul incintelor industriale se acumuleazd diferite categorii de ape uzate provenite de la bucatarii, duguri, Dai, sili de mese, closete, stropitul strazilor, piscine, procese tehnologice industriale ete. Substantele continute in aceste ape pot fi de natura organica sau minerala cele de natura organic’ constituie un mediu propice pentru dezvoltarea dife- ritelor bacterii, printre care uncle patogene, care pot produce boli grave, ca tifos, dizenterie ¢.a. ; cele de natura organica sau minerala pot confine, de asemenea, substanfe toxice provenite de la diferite industrii, de la spitale etc., care pot conduce la imbolnaviri deosebit de grave. ‘Atit in centrele populate cit si in interiorul ineintelor industriale se acu- muleazi si trebuie evacuate si apele meteorice. Totalitatea apelor mentionate trebuie colectate si evacuate pe drumul cel mai scurt in cursul de api cel mai apropiat, in condifiile admise de normele sanitare. Indepartarea apelor uzate, de orice natur§, se face printr-un ansamblu de constructii gi instalafii: canale, stati de pompare, stafii de epurare ete., ‘care poarta denumirea de sistem’ de canalizare. Totalitatea apelor colectate n refeaua de canalizare poarti denumirea de ape de canalizarc (se foloseste uneori si termenul de ,ape uzate"). Cursul de apa (rfu, fluviu, lac, mare ete) fn care se evacueazi apele uzate poarta si denumirea de emisar (receptor). Drept emisar se pot folosi si depresiuni, soluri permeabile etc. Evacuarea apelor in emisar trebuie sa fie astfel conceputa incit acesta si poati fi folosit in aval de evacuare, in condifiile impuse de normele in vigoare. Cind condifiile impuse nu pot fi respectate (cantitatea de substante impurificatoare depaseste 0 anumita limit) este necesar si se recurga la constructia unei stafit de epurare, care s& retina o parte din aceste substane. Capitolul 4 SCHEME $I SISTEME DE CANALIZARE [1.1. CLASIFICAREA APELOR DE CANALIZARE Apdle de canalizare sint alcituite din totalitatea restitutilor folosinfelor de apa sau ale obiectelor care compan folosinfele de apa, precum si ale altor ape sau substanfecarenecesitia fi indepartate prin canalizare (STAS 1846-77). aDupi provenienta si calitate, apele de canalizare pot fi: ape uzate, ape meteorice, de suprafati si subterancy Apele uzate pot fi: —ape uzate menajere, rezultate din satisfacerea nevoilor de api gospo- daresti ale centrelor populate, precum si ale nevoilor gospedaresti, igienico- sanitare si social-administrative ale diferitelor feluri de unitafi industrial agrozootehnice etc —ape uzate publice, rezultate din satisfacerea nevoilor de ap’ in insti- tufiile publice ale centrelor populate; —ape uzate industriale, rezultate de la industria local’ si de la industria republicana de orice natura (inclusiv industria extractiva — ape de mini, ape de sondi, foraje etc.), precum si alte activitafi aseminitoare, constructii, transporturi ete. ; —ape uzate de la unitifi agrozootehnice (LAS, C.A.P., ferme, etc.) ; —ape urate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice (proprii) de apa ale sistemelor de alimentare cu ap si canalizare, ca: spilatul colec- toarelor, pregatirea solufiilor de reactivi, ape neepurate din stafia de epurare, ape pentru antrenarea zipezii etc. ; —ape wzate de la spalatul si stropitul strizilor si incintelor de crice natura, precum si de la stropitul spatiilor verzi din centre populate, unitati agricole, unitati industriale, agrozootchnice ete.: —alte ape uzate indiferent de provenient’, precum si substantele rezi- duale care sc indepirteazi prin cbicctcle care compun canalizarile. ‘Se mentioneaza ca toate aceste ape de mai sus provin in general din satis- facerea cerinfelor de apa ale folosintelor definite prin STAS 1343-77. Apele meteorice provin din precipitatiile care cad pe terenurile amenajate si neamenajate (intravilane si extravilane) in interiorul centrelor populate, ale incintelor de orice natura sau altor obiective (inclusiv pe terenurile incon- juritoare daca scurgerea de pe acestea se face prin interiorul incintei respec- tive) ete. si care se indeparteazd prin colectoare inchise sau deschise. Apele meteorice se diferentiazi dup’ influenta pe care 0 pot avea asupra emisarilor 1 —ape meteorice conventional-curate, colectate din centrele populate si uncle zone industriale ; — ape meteorice nocive, care se colecteaz de pe uncle portiuni ale incin- telor industriale si care necesit epurarea prealabili varsarii in emisar. Apele de suprafafa provin din cursuri de ape, lacuri, balfi sau mlastini, cind acestea se indeparteazi prin refeaua de canalizare. Apele subterane pot si provin’: — din constructii pentru drenare si desecari, din coborirea nivelului apelor subterane (afara de apele provenite din desecari si drenaje cu scop hidroame- liorativ) ; — din infiltrafii in canalizare. I4.2, SCHEME DE CANALIZARE Schema de canalizare este reprezentarea in plan orizontal (fig. 1.1.) a obiecte- lor principale care determin’ circuitul apei de canalizare cu indicarea pozitiei Jor ‘relative (refele de canale, colectoare principale, deversoare, puncte obligate, statii de pompare, traversiri de obstacole, stafii de epurare, guri de varsare in emisar etc.). Din schema de canalizare nu rezult dimensiunile canalelor sau ale obiec~ teler care o compun, dar se pot face aprecieri generale asupra modului de solutionare a canalizarii. "Amplasarea canalelor si a obiectelor care alcdtuiesc canalizarea este func fie de sistematizarea localitapilor, situatia cursurilor de api invecinate sa Care traverseaz localitatea, existenta emisarilor si alegerea lor in condi tehnico-economice avantajoase, cantitatea si calitatea apei de canalizat, caracteristicile bazinelor de canalizare, relieful terenului si natura amplasa- mentului staiei de epurare ete. {In functie de dispozitia canalelor fafa de emisar, schemele refelelor de cana~ lizare origeneasca pot fi: perpendicular’ direct’ ‘sau indirect, paralelé sau fn etaje, ramificata si radial’. Schema perpendiculard directa (fig. 1.2, a) cuprinde colectoare perpendi- culare pe cursul de api in care se evacueaza apele uzate; colectoarele evs cucaz apele de canalizare direct tn emisar, schema putind fi aplicat’ numai pentru indepirtarea apelor meteorice tn sistemul separativ de canalizare. ‘Schema perpendiculard indirecta (fig. 1.2, b) cuprinde colectoare perpendi- culare pe emisar, care sint interceptate de un colector principal paralel cu emisarul si care se vars in emisar in aval de localitatea ce se canalizeaz, prin intermediul unei stafii de epurare. Aceasti schema aplicata fn sistem unitar nlesneste descircarea apelor meteorice prin canale deversoare. Deoarece colectorul principal are de obicei pant redusi, execufia este dificil in veci- natatea emisarului. Fig. 1-1, Schema de canalizare a unei localit&fi mici 1-—ansle ds ssrvciu; 2~ enlestoare secundare; 3— ealctoare principale; 4— sifon de Uigalinne; J camer de intersetie; @—camerd de devernire; 7 canal deveror; sealers: 2 samest gt tinal de cracaare a apelor eporates. 10 — gurk de virsare Tf Siocon peatea valortenea aimolrlor deshidratateFig. 1.2. Schema perpendiculard: Indieceta: 7 — emlsar; 2—cecletor priadpal; 3 — eaector recendary “Te alie eC tpurcre! F Seana! detent a recta; Schema paraleld sau in etaje (fig. 1.3) cuprinde o serie de colectoare paralele cu emisarul, interceptate de un colector principal, care isi evacueazi apele de canalizare in aval de localitate prin intermediul unei stati de epurare. ‘Aceast’ dispozifie permite obfinerea unei pante mai favorabile pentru canalele secundare si pentru colectorul principal. Schema ramificata (fig. 1.4, a) cuprinde colectoare distribuite de ambele parfi ale colectorului principal, care §si evacueaz apele in aval de oras prin intermediul unei staii de epurare. Schema radialé (fig. 1.4, 0) cuprinde colectoare care pornesc radial din centrul zonei de canalizat spre periferie si are in general emisari_diferifi, Este aplicabila in localitati la care suprafata de canalizat are denivelari’pro- nunfate in direcfii diferite. Alegerea schemei de canalizare trebuie 84 se bazeze pe studierea mai multor variante privind: — canalizarea independent’ sau in comun a centrului populat sia obiec- tivelor de orice natura; —calitatea apelor ce se canalizeazi si sistemele de canalizare; — trasee diferite ale principalelor canale ; —amplasamentele statiilor de epurare: — posibilitatea racordarii la canalizarea ce se proiecteaza, in conditii tehnico-eco- nomice, a localitafilor si a obiectivelor inve- cinate; — posibilititile de realizare a conditiilor de evacuare a apelor uzate in emisar; — posibilitatea realizirii cit mai urgente a statiei de epurare in vederea protectiei emisarilor ; 7. —volumul total al investifiilor si posi- Fig. 13, Schema peraleti su in bilitatea esalonarii acestora ; aie — volumul investitiilor necesare pentru emir; 2 eater rings i eee neces Tet tecondat oo cued epunre.” intrarea in functiune a canalizarii ; 10Sars emisar —_ Spreenisor —— Spre emisor mee b Fig, 14. Schema ramificatt (a) si radial® (0) 1 otectoe pinipa; 2 —esteetor seeunda, — costul apei transportate prin refeaua de canalizare, inclusiv epurarea pe etape cu indepartarea substanfelor refinute si a nimolurilor. Ta alegerea schemei de canalizare vor trebui examinate fn mod special : — posibilitatea de evacuare a apelor de canalizare pe drumul cel mai scurt spre emisar, in scopul reducerii secfiunii_canalelor ~ posibilitatea evacuirii gravitafionale a apelor de canalizare; — FSeurarea, in conditiile cele mai avantajoase, a calitafii apelor uzate pentru a putea fi descircate in emisar, in condifulle stabfite de STAS 4706-74; = posibilitiile de indepartare a ndmolurilor si a altor substante rezultate din exploatarea refelelor de canalizare sia statici de epurare sau de preepurare ; “adoptarea unei adincimi minime de pozare a canalelor, in functie de cotele obligatorii ale obiectelor ce se canalizeaz’, de adincimile minime de Gnghet (conform STAS 6054-64) si de condifille de rezistenfi a canalelor: ~Freducerea sectiunii si lungimilor canalelor de ape meteorice pe strazile unde se pot evacua aceste ape prin rigole; = ‘posibilitatile de extindere a canaliziii peste limitele cunoscute in mo- mentul proiecta utilizarea unor materiale si metode inaintate de constructie si indeosebi — eco) — ponibilitatea de realizare a unei etanseitati cit mai bune_a.retelei de canalizare, pentru cazutile cind este necesari protectia calitafii stratelor de api subteranii sau a altor obiective din zon. 1.3. SISTEME DE CANALIZARE Sistemul de canalizare cuprinde totalitatea constructiilor si instalafiilor_ care colecteazi, transport’, epureazd si evacueazi in emisar apele de canalizare, deosebindu-se: sistem de canalizare unitar, care colecteaza si transport’ prin aceeasi refea toate apele din teritoriul localitafii sau al obiectivului ce se canalizeaza ; it= sistem de canalizare separativ care colecteazi si transporta prin cel Putin doud refele separate toate apele din bazinul ce se canalizeaz’ (de obicei una pentru ape uzate si alta pentru ape meteorice) ; ~ sistem de canalizare mixt, care colecteaza si transport apele din bazinul ce se canalizeaza prin sisteme diferite, in Parte prin sistem de canalizai ni- tar si in parte prin sistem de canalizare separativ. Un sistem de canalizare cuprinde trei_grupe de obiecte si dispozitive: — retele de canale cu racorduri la diferite Obiecte (lecuinte, industri ete.) sila gurile de scurgere a apelor de ploaie, inclusiv construcfiile anexe (dever- soare, guri de varsare, stafii de pempare, cimine, sifoane ete.) ; — stafii de epurare, respectiv stafii de preepurare — constructii, instalafii si amenajari pentru evacuarca apelcr de canalizare fn emisar si indepirtarea suhstanfelor retinute ji a nmol ile: ‘Sistemul separativ este indicat: =n localitatile mici, daci terenul si strizle au pante suficiente pentra ca apele meteorice si poata fi scurse la suprafata: grt, localitatile mici cu pante insuficiente pentru scurgerea la suprafati si fara neajunsuri a apelor meteorice, precum si in localitafile mari, apele mcteorice urmfnd sa fie evacuate prin canale subterane, Se va examina pro. blema sub aspectul diferenfei de cheltuieli de investifie fata de sistemal uniter al stinjenirii circulatiei in timpul executirii lucr: ilor pe strazile cu trafic mare, al consumului mare de apa la spalarea depunerilcr din Tefeaua de ape uzate, al cheltuielilor de exploatare marite prin dublarea Tefelei etc. ; yin cazul cind pentru obfinerea nei pante suficiente punctul de descar- care al canalizarii trebuie ales departe de localitate, Iungindu-se prin aceasta canalul colector principal, sistemul ceparativ poate deveui mal economic prin aceea ca sectiunea colectorului principal este mai mic’. La calculul con, tului a 1 m® de api evacuati se va fine scama insi si de costul colectoarclor pentru apele meteorice, necesare in sistemul separativ ; = in localitafile cu apa subterani aproape de suprafati (la adincime de maximum 2 m), se vor lua fn considerare avantajele sistemului separativ, in care canalele pentru scurgerea apelor meteorice se pot aseza la o adincime mica ; J, cistemul separativ are avantajul ci se poate executa etapizat (la inceput Tefeaua de canale pentru ape menajere, apoi pentru apele mietcorice), Sistemul unitar : —— avind o singura refea de canale, se recomandi in localitatile importante unde scurgerea Ja suprafafi a apelor meteorice nu este posibila fara neajunsuri, Precum si acolo unde scurgerea la suprafafi nu sc poate face din cauza pantelor insuficiente ale strizilor si rigolelor: 7 Costul lucrarilor de executie si de exploatare este in general mai mic decit in sistemul separativ; TEonsumul de api pentru spilarea depunerilor de pe refea este mult mai redus decit in sistemul separativ, find necesar numai in perioadele seve. toase pentru gurile de scurgere a apelor meteorice, precum $i pentru uncle canale incipiente fara panta suficienta ; ~ dificultafile si cheltuiclile pentru epurarea apelor de canalizare sint mai mari fn sistemul unitar decit fn cel separativ, din cauza variafiei concen- 12trafiei apelor uzate si sporitii debitului acestora prin amestecul lor cu apele meteorice ; “Ta. unele ploi torentiale, canalul public in sistemul unitar poate fi pus sub presiune, producind uncori inundarea subsolurilor cladirilor, a c&ror canalizare este legat’ la reteaua publica. Unele recomandari privind alegerea sistemului de canalizare sint date in STAS 1481-76. Capitolul 2 DEBITELE APELOR DE CANALIZARE Debitul apelor de canalizare rezult din insumarea debitelor apelor uzate, meteorice, de suprafata si subterane. Debitul maxim de calcul al retelei de canalizare rezulta din suma debitelor maxime ale apelor uzate Q,,, meteorice po de suprafaa Q,, si subterane Qua? Qnas =Ouz + Orie Qua (2-1) 2.4, DEBITUL APELOR UZATE Debitul apelor uzate este in general aproximativ egal cu debitul cerinfelor de apa Q,. Determinarea cerintelor de ap’ in care sint incluse necesarul Ge apa, apa pierduta prin aductiune si reteaua de distributie, apa pentru hevolle tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa si canalizare, precum $i apa pentru combaterea incendiilcr se stabilesc in _conformitate cu STAS 1343-77 .Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru centrele populate” [38] ‘Debitul de ape uzate Q,,, care se ia in considerare la calculul refelei de canalizare, este debitul orar maxim; in conformitate cu STAS 1343-77 se ia in calcul numai 0,8 din acesta, deci, Q,, =0,8 X Qso mas Debitele de ape uzate se consider’ uniform distribuite in bazinul de cana~ lizare. Daca localitatea ce se canalizeazi este prevazuta cu zone diferite de densitate a populatiei, pentru fiecare zon’ se determina Q,, maz La dimensicnarea retelei de canalizare si a stafiei de epurare intervine tuncori si debiful orar minim ; in med aproximativ acesta rezulta din fnmulfirea debitului zilnic maxim cu 0,25 pentru lecalitatile sub 10 000 locuitori; cu 0,35 pentra localitatile cu 10 000 — 50 000 locuitori ; cu 0,60 pentru cele cu 50 000— 100 000 Iccuitori si cu 0,75 pentru cele cu peste 100 000 locuitori. Suprafetcle pe care sint situate obiecte ce evacueaz’ debite de peste 10 l/s se scad din suprafata pentru care se face dimensionarea, debitele respective introducindu-se in calcule ca debite concentrate. Cantititile de ape uzate provenite din industrii si unitati agrozootehnice, evacuate prin refeaua de canalizare, sint evaluate pe baza datelor tehnologice, 13similare, pe baza normativelor interne ale ministerelo: respective sau conform STAS 1343/2-77 si 1343/3-77. Cantitafile de api wzata privind diferitele obiective racordate la refeau: de canalizare se determin’ conform STAS 1795-74, Variafia orard a apelor uzate din centrele populate evacuate prin. refes se poate determina orientativ folosind graficul consumului de apa din centrele populate dat de STAS 1343/1-77; in mod normal insa, aceasta trebuic stabilita prin misuratori, Graficele de variafie se stabilesc prin insumarea diferitelor categorii de ape, avind ca baz cantititile de apa care si satisfac’ integral folosinfele, considerindu-se situafia cea mai dezavantajoasi pentru canalizare; trebuic deci avute in vedere simultaneititile diferitelor restitufii, care fin seama de specificul functional al folosintelor de api. In general, cantitiile mari de ape uzate industriale conduc Ja reducerea Natiafiei debitelor, deoarece evacuarea lor este in majoritatea cazurilor uni. forma. Graficele de variafie a apelor de canalizare sint folesite indeosebi pentru dimensicnarea stafiilor de pempare, 2.2. DEBITUL APELOR METEORICE Ta dimensionarea refelei de canalizare se iau in considerare numai apele de ploaic. Experienfa a aritat ca fn fara noastra o refea de canalizare afi. cient’ pentru evacuarea apelor de ploaie poate satisface $i cvacuara color provenite din tcpirea uncr cantitifi masive de zipada, 2.24. Caracteristi le si misurarea preci atiilor Precipitatille sint caracterizate prin intensitate, durata si frecvena Intensitatea ploii i reprezinti cantitatea de precipitafii care cade pe uni- tatea de suprafafa orizontal’, in unitatea de timp. Intensitatea se exprima prin relatia: i 4 fmm/min}, (2-2) in care: 4 este inaltimea precipitafiilor cizute in timpul ¢, in mm: = durata de cidere a precipitafiilor, fn min, {In calculul canalizarilor, intensitatea se exprim’ in dm®Js si ha; in acest caz din ecuafia (2-2) reaulta: A, 10000 x 1000 + 6x10 * 7 1704 [dm®/s si ha). (2-3) Intensitatea calculati pentru toat durata ploii se mumeste infensilatea medic. In timpul ploii intensitatea variaza foarte mult; sa ‘constatat ci, cu cit ploile au o durata mai mare, cu atit intensitatea medic este mai mici, 14Durata ploii este timpul scurs de la inceperea pind la terminarea ei, expri- mat fn minute, Uneori durata ploii se determin’ pentru un anumit interval, cu intensitatea corespunzatoare. Frecvenja unei ploi de intensitate é si durat ¢ reprezinta numarul ploilor de durata ¢ a caror intensitate este egali sau depiseste fn cursul unui an intensitatea i a ploii considerate. De exemplu, dac’ 0 ploaie de 100 dm®/s si ha gio durata de 15 min se repeta de dou ori pe an cu aceeasi durata si © intensitate egal sau depasit, frecventa ploii este 2; daci aceeasi ploaie se repetii la cinci ani, frecventa este 1/5. Freeventa se determina prin impirfirea numirului total al ploilor de ace- casi intensitate cizute intr-o perioada de observatii cit mai lunga (15—20 ani) la durata acestei perioade. Refeaua de canalizare se dimensioneaza la ploi a ciror intensitate nu repre- zinta pe cea maximi in zona respectiva, deoarece reaulta canale de dimenstuni prea mari, Dimensionarca se face la intensitati care asigura, de exemplu, A debitul apelor meteorice corespunziitor nu este depisit decit de doua ori pe an (frecvenfa 2) sau o dati la cinci ani (frecventa 1/5). In momentul depa- sirii debitului luat in calcul, refeaua intra sub presiun La alegerea frecventei trebuie si se find seama de o serie de factori locali: configurafia terenului de canalizat, existenta unor depresiunia ciror inundare ar putea produce mari pagube, importanfa obiectclor de pe suprafata de cana- Tizat, existenfa subsolurilor si a altor construcfii subterane etc. Cantitafile de precipitafii se masoara in statiunile meteorologice, folosind pluviometre si pluviografe autoinregistratoare. Pluviometrul este compus dintr-un vas metalic de forma cilindricd, cu sectiunea de 200 cm?, deschis la partea superioara. Vasul se asazi pe un stilp Ja inalfimea de 2 m de la suprafata terenului. Zilnic se determina cantitatea de precipitatii ce se acumuleaza in vas, stabilindu-se in milimetri coloand de api —cantitatea de precipitatii Iunaré sau anual, Pluviograful autoinregistrator const’, de asemenea, dintr-un vas in care se gaseste un plutitor cu pirghie pe care este fixata o penifa. In functie de cantitatea de precipitatii, penifa traseaz’ o linie, pe o banda de hirtie infa- surat pe un cilindra, numit’ pluviograma. Banda de hirtie este tmpirfita pe verticala in milimetri, iar pe orizontala in ore. Pe pluviograma se poate citi cantitatea de precipitatii si timpul cit a durat o anumita ploaie. Institutul de Meteorologie si Hidrologie centralizeaz si prelucreaza toate datele de pe teren. Astfel, se intocmesc harti_ cu izohiete — curbe de egale precipitafil — care pot fi folosite pentru calcnlul debitului apelor de ploaie, Gind nu se dispune de masuratori indelungate fnregistrate de pluviografe. 2.2.2. Caleulul debitului apelor meteorice Pentru calculul debitului apelor meteorice este necesara cunoasterea unor nofiuni, definifii si elemente de baza. Secfiunea de calcul (control) este sectiunea de pe canal in care se stabilese debitele, calitatea apei si alfi parametri in vederea proiectarii sau function’rii canalizarii. 15Ploaia de calcul este ploaia de frecventa normata a carei durata este egal cu timpul necesar pentru ca apa si se colecteze de pe suprafata de cidere, sa ajunga la canal si sé-l parcurg’ pind Ja sectiunea de calcul ; intensitatea ploii de calcul se stabileste conform STAS 1846-77 [39]. Frecvenja normata reprezint’ numérvl anual de ploi de durat 4, a ciror intensitate depaseste intensitatea ploii de calcul si pentru care canalizarea asigur& evacuarea apelcr. Frecventancrmata a ploii se alegeinraport cu impor- tanja obiectului de canalizat din urmatoarele frecvenfe: 3. [nomiir de ploi 50? 30° 10 Freeventa normata se stabileste in functie de clasa de important a obiec- tului pentru cae se face canalizarea apelor metecrice (tabela 2.1), de citre organele de proiectare si se aprobi de beneficiarul canalizarii, La alegerea valorilcr frecventelor normate pentru clasele din tabela 2.1, trebuie si se find seama ca frecvenfele mai mici si corespunda unitifilor industriale sau localitZtilcr mai importante. Frecrenia. normatS_a_precpiatiier eontore srs ieee) asa de insportanta a obicctuted Unititt industsate si waitayi | | 1 ] us | | it 1s— 1p mt | V2— 1 | v Wi apt | | ¥ | at | Pentru stabilirea categoriei sistemelor de canalizare a unitafilor industriale, in conformitate cu pet. 2.6. din STAS 4273-76, se vor adopta clase superioare de importanté numai pentru obiectivele industriale republicane, care au important deosebit’ pentru economia nationala. ‘La propunerea proiectantului si cu aprobarea beneficiarului, pe baz de caleule tehnico-economice, se pot stabili si alte frecvente, decit cele din tabela 2.1. Uneori in interiorul zonei de canalizat este necesar sa se stabileasca mai multe frecvente normate, in functie de importanta anumitor obiective (car- tiere, sectii industriale, unit&ti agrotehnice s.a.), de conditiile de relief, de scurgerea superficial’ etc. Durata ploii de calcul ¢ reprezinta timpul de curgere a apei de a punctul cel mai indepartat al bazinului de canalizare pin’ Ja sectiunea de calcul pentru care se face dimensionarea si se calculeaza cu relatia: fb =ty+= [min], (2-4) in care: t este timpul de concentrare superficial a apei, adic& timpul necesar ajungerii apei de ploaie de pe sol, din rigole, de pe acoperiguri etc, pind la canal; 162 — lungimea cea mai mare parcarsi amonte al canalului si pind Ja sectiunea de calcul; — viteza de curgere a apei in canal, apreciat inifial, ccrespun- zitor capacitatii maxime pentru curgerca cu nivel liber, in m/s (1 mjs la ses, 2 m/s la munte). __ Literatura sovietied recomands, pentru timpul de concentraresuperfi- Gali, si se ia valorile din tabela 2.2. e api in canal, de la capatul TARELA 22 ‘Timpi de concentrare cuperficiall ‘.. Acoperiguri si burlane .. Carte pind la rigola din strad te asfaltath ae. e-eee Carte pavati cu ‘bolo'rani ea Glidiri cw irlane interioare vs... = e REIL | 05-30 | Durata minima a ploii de calcul se recemanda: 5 min pentru zone de munte (pante medii generale mai mari ca 0,005); Jo min pentru zone de deal (pante medii generale 0,002—0,005) ; 15 min pentru zone de ses (pante medii generale mai mici ca 0,002). Bazinul de canalizare al unui canal este teritcriul de pe care acesta tsi colecteazi apele. Tntensitatca ploii de calcul i reprezinta intensitatea ploii, stabilita in functic de freeventa ncrmati a ploii si de durata pleii de calcul ; se determina en ayu- torul diagramelcr din STAS 9470-73 ,,Ploi_ maxime, intensitafi, durate, frecvente™, in functie de zona in care se afl& localitatea ce trebuie canalizata fn figura 2.1 este data ca exemplu diagrama intensitafiler pentru ploile maxime in fanctie de durate si freevenfe in zona 8 a R.S. Romania (zona § cuprinde teritoriul intre Bucuresti, Ploiesti si Rosiori de Vede). Pentru lucrari speciale si pentru lucrari situate in zone de munte se pet obtine date suplimentare, inregistrate eventual chiar pentru localitatea res- pectiva, de la Institutul de Metecrologie si Hidrologic. Cocficientul de scurgere © este raportul dintre cantitatea de api care se scurge g, in reteaua_ de canalizare de pe o suprafafa receptcare si cantitatea totala de apa cdzuta g, pe acceasi suprafaga: on%. (2-5) a Din cantitatea de ap& ce cade pe teritoriul de canalizat, parte. se_infil- treaza in pamint, parte se evapora, iar parte ajunge in canal. Cantitatea dle apa ce curge prin canal este funcfie de natura st panta teritoriului de cana- Jizat’ de durata ploii si de intensitatea ci. Astfel, daci apa de ploaie ajunge pe un acopcris sati pe un pavaj asfaltic, cantitatea de apa de ploaie care ajunge fr canal este mai mare decit daca pleaia ar fi cézut pe un teren arabil. 2 —Canaliziiri — c. 1609 17tenstetes (0), i0 8 10 18 0 1 aH 4 S060 T3000 BO i 15 20 25.90 40 5060 753010 Fig. 2.1 S456 8 8 8 88geg 8 10 Durate() i min/are 40 ito ame i) 1505 btensitates 50 040 030 a20 ans a0 05 04 03 a2 oorConform STAS 1846-77, pentru stabilirea coeficientului de scurgere se aleg zone caracteristice situate in cadrul bazinelor de canalizare, care si cuprinda diferite tipuri de amenajare a suprafefelor de colectare deter- qninindu-se coeficienfii de scurgere medii, care se aplic& pe aceste zone. Tinind seama de prevederile schitei de sistematizare a localita{ilor sau de proiectele incintelor respective, precum si de regimul de constructie a dife- Sitelor zone caracteristice (suprafata cladita si felul ei, suprafata plantata, pavata cu diferite feluri de pavaje, spatii necladite etc.), se aplica coeficientit Ae scurgere din tabela 2.3, in funcfie de felul de amenajare a suprafetelor Care aleatuiese zonele din care este format bazinul aferent tronsonului de canal Juat in considerare in calcul, Limitele superioare ale coeficientilor se iau pentra. pante mari si climA umedi (v. STAS 1846-77). “TapeLa 22 Coeficient de scurgere, conform STAS 1046-77 | | Fetal supratete ° | | nvelitori metalice, de ardezie, field sau sticlk . 095 | Terenuri asfaltate ...-. 0,85—0,96 | Boge aR, ia’ Sea css" "Sie | | "mastic mi : Pavaje din piatra cu rosturi umplute cu nisip ... Drunlrt opiate apart (macadam) 035-060 Brumurl inpltrate : Wis=030 | | Terenuri de sport amenajate, ecvaruri si gridini - | 0,10—0,20 | Totnes 9f cut nepavate | os=039 | | Pines 8 Saprafete impure o1t3— 0.10 | La inceputul unei ploi, apa colectaté in refeaua de canalizare giseste liber spatiul afectat pentru evacuare si in timp incepe si se acumuleze. Debitul maxim al canalizarii se va realiza numai dupa ce refeaua se umple cu apa de ploaie, De aceea, 1a calculul debitului apelor de ploaie se tine seama de capacitatea de inmagazinare a refelei de canalizare. Modul de calcul al capacit&tii de inmagazinare a refelei de canalizare nu este inc& bine stabilit, astfel incit metodele sint diferite in cele mai multe tari. La noi in fara, conform STAS 1846-77, capacitatea de, inmagazinare a refelei se ia in calcul sub forma unui coeficient si este functie de pozitia tron- Sonului si de lungimea canalului care se dimensioneazi. Coeficientul de inmagazinare m este functie de durata de curgere a apei pe canal f. Astfel: pentru ¢< 40 min, m = 0,8; pentru £> 40 min, m = 0,9. ‘Valorile de mai sus au rezultat din constatarea ci la o duraté de curgere mai mic variatia intensit&ilor este mai rapida, astfel incit este justificata So reducere mai mare, Cercetarile efectuate pe colectorul B, din orasul. Bucu- Festi au ardtat cé reducerea prin introducerea coeficientului m este justificata, 19CP Debitul de calcul al apelor de ploaic Q,». se stabileste cu ecuatia: One = m+ 8-4 [dm¥/s), (2-7) in care: ‘m este coeficientul de inmagazinare; = — suprafata bazinului de canalizare aferent canalului care se dimensioneaza, in ha; ¢ — intensitatea ploii de calcul (normate), in dm*/s si ha; — cocficient de scurgere. La canalele ale ciror bazine de canalizare au forme neregulate si latimi variabile si ale céror pant si coeficienti de scurgere au variafii mari, trebuie dati o deosebiti atentie modului de stabilire a debitului de calcul.’ In ase- menea bazine debitul de calcul care rezulta in amonte de sectiunea de control nu se obfine intotdeauna din considerarea ploii pe intreg bazinul din amon- tele sectiunii aferente, ci numai pe o anumita portiune din suprafata bazinului, neglijindu-se suprafaja datorita careia se diminueazi debitul. De exemplu, in cazul unui bazin de canalizare ca in figura 2.2, debitul de calcul in sectiunea A se va obtine prin luarea in considerare numai a supra- fetelor hasurate, neglijindu-se fisia ingust’ nehasurati din amonte, iar ca lungime de parcurs a apei, pentru calculul duratei ploii, se va lua ca origine punctul 0” in loc de 0, Daca bazinul de canalizare se ingusteaza in partea din aval pe o lungime importanta (fig. 2.3), considerarea suprafetei bazinului incepind de la ori- ginea 0, poate conduce la un debit de calcul in sectiunea B din aval, mai mic decit cél din sectiunea A aflat in amonte, ceea ce nu corespunde realitati. In asemenea cazuri, pentru calculul sectiunii canalului din aval nu se va lua in considerare un debit inferior celui corespunzitor unui punct amonte, afara de cazul cind intre sectiunea din amonte si cea din aval exist deversoare. Cazurile particulare mentionate trebuie avute in vedere si pe tronsoanele de colectoare in care patrund canale secundare. Cantitatea de api de ploaie la racordurile diferitelor obiective 1a refeaua de canalizare se determina in conformitate cu STAS 5433-68. 2.3. DEBITUL APELOR DE SUPRAFATA Uneori, datoriti configuratiei terenului, este necesar si se creeze condifii pentru canalizarea si evacuarea apelor de suprafata din vecinatatea suprafetei de canalizat, pentru a evita patrunderea acestora in zona ce urmeaza a fi canalizata. In general, pentru indepartarea acestor ape se_folosesc canale deschise, care conduc apele de suprafata in emisarul cel mai apropiat. 20Cantititile de apa de suprafati Q,, care se colecteazi prin canalizare se determina printr-un studiu anume intocmit pe baza datelor hidrologice, obtinute din observatiile pe mai multi ani si masurari directe pe teren sau prin alte metode, debitele maxime stabilindu-se conform prevederilor STAS 1628-67, 4068-62 si 4273-76. De asemenea, la calculul canalizarilor care colecteaza ape de suprafata, ce va fine seama de asigurarile normate pentru protectia Impotriva apelor de suprafata, previzute in STAS 4273-76. 2.4, DEBITUL APELOR SUBTERANE [Apele subterane Q,, care pitrund in canalizare provin din drenajele si desecitile organizate, realizate prin constructii si instalafii adecvate, precum Si din apele freatice infiltrate in canalizare, ca urmare a nectanseitatii acesteia. Debitul apelor subterane provenite din drenaje si desecari reault& din proiectele respective. Debitul apelor subterane care patrund in reteaua de canalizare ca urmare a neetangeitatii acesteia este greu de determinat, De obicei, apele subterane infiltrate influenteazi numai canalcle care transport ape wzate. La canalele prin care curg apele de ploaie, presiunea interioara creat prin umplerea Fonalului nu mai permite infiltrafii. De aceea, in cazul acestora nu se fine seama de debitul provenit din infiltrarea apelor subterane. Pentru canalele de ape uzate, apele subterane infiltrate se iau in consi- derare sub doua forme: “la dimensionare se considera ci apele uzate umplu partial sectiunea de curgere, restul raminind pentru apele infiltrate; conform STAS 3031-68, Se considera o inaltime maxima de (0,60—0,80) H, in care H este inaljimea sectiunii ; "Ja calculul canalelor cu dimensiuni sub 500 mm sau alte secfiuni echi- valente, executate din elemente care nu sint etange (tuburi prefabricate) $i stau permanent acoperite de ape freatice cu cel putin 0,8m peste creast’, th lipsa unor date mai exacte pentra determinarea debitului maxim, se vor considera infiltratii de 1 dm*/s si km; cu acest debit maxim se va verifica umplerea canalelor, asigurindu-se gradul de umplere conform STAS 3051-68. 2.5. APE ADMISE IN RETEAUA DE CANALIZARE Apele wzate descircate in refeaua de canalizare trebuie ca, prin confinutul si cantitatea lor, si nu degradeze constructille si instalafiile din refea, si nu Rduck prejudicii igienei si sin&tafii publice sau personalului de exploatare $1 si nu impiedice procesele de epurare sau si reducd capacitatea instalafiilor de epurare ale centrelor populate. tn acest sens se au in vedere dou sectiuni de control: una, in céminul limita de proprietate si alta in secfiunea de intrare a apelor uzate in stafia de epurare. 2In caminul limita de proprictate, ,Normativul privind conditiile de descir- care a apelor uzate in refelele de canalizare ale centrelor populate” (N2-70, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 2/1971) precizeaz ci apele uzate care se descarca in refeaua de canalizare nu trebuie si contina: materii in suspensie a caror cantitate, marime si natur4 constituie un fac- tor activ de erodare a canalelor, provoacd depuneri sau stinjenesc curgerea hidraulicd normal. cum sint: —suspensii grele sau alte materiale care se pot depune: corpuri solide plutitoare sau antrenate care nu tree prin gritarul cu spafii libere de 20 mm intre bare; —suspensii dure antrenate, care si genereze zone de erodare a colec- toarelor ; —suspensii, care in apa refelelor de canalizare au efect de coagulant si produc depuneri; substante cu agresivitate chimicd asupra materialelor folosite in mod obisnuit la constructia refelclor de canalizare si a stafiilor de epurarea apelor uzate din centrele populate; substante de orice naturd in stare de suspensie sau dizolvate, care in aceast’ stare sau prin evaporare stinjenesc exploatarea normal a canalelor si stafiilor de epurare, sau provoacd impreund cu aerul amestecuri detonante, precum: benzina, benzen, eter, cloroform, acetilend, dicloretileni, alte hidrocarburi dlorurate, sulfura de carbon si alfi solvenfi, api si nmol din generatoarele de acetilena ; substanfe nocive care pot pune in pericol personalul de exploatare a cana- lizarii; substanfe inhibatoare ale procesului de epurare in cantitati care, in condi- fille realizarii diluarii in refeaua de canalizare, ar putea prejudicia functionarea instalafiilor de epurare sau a celor de tratare a namolului. Conditiile de calitate (limite admise) in sectiunea de control de la ciminul de control limita de proprietate sint date in tabela 2.4, TABELA 24 Conditii de calitate a apelor uzate in secyiunea de control de la ciminul limita de proprietate Inde soma [em | sai | a | | 1 | Temperatura ...esecsceeseeee ; sc | maximum 40 * pH. glam? | 6,3— 11,0 | Cianusi (CX) "* amgldm? | maximo | Glor liber (C1) 22121 mg/dm? Hidrogen sulfurat si sulfuri ee mgjdm? Produse petroliere (picurd, motoring, uleiuri grei mg/dm? | maximum Indicatori pentru protectia ‘betoanelor impotriva. a Mitdtapslor -frrsretsunsnstiaterr ees |= | STAs 349-74 |_Withtliapelor osesesessessessesereeeeeseseess | =| STAS 3349-7 * Incazurile in care pe colectoru refelei de canalizare a centrului populat in sectiunea de control curge in permanent un debit care asigurd diluarea corespuneitoare a apelor uate evacuate in acesta, intreprinderile care au in exploatare refeaua de analizarea centruluipopulat ‘yor putea stabili, de ln caz la caz, condifii de descdreare ce vor fine seama de diluarea realvata. In aceste cazuri folosinjele care se acordeazt la refeaua centrului populatsint obligate st ame: najeze ciminul de racord corespunaitor cu necesitaile de protejare a construcfie fi cu cele de respectare a condifillor de salubritate st igiens. pentru spafil inconjurator 22an secfiunca de la intrareain stafia de epurare concentrafiile maxime admise, pentru substan(ele ce ar putea deranja procesele de epurare biologic sau de Fermentare @ namolului, sint cele prevazute in tabela 2.5. TABELA 25 scart mpsiah aa ‘Substanja normatd ) Minalaa) a "| Substante fenolice ......- o 50 | Seeeelt: mrnoncii biodegrada 50 | Grom total (er) io Capen (C8) xo Gada (Ca) x0 | | Sickel esi) 1 | | Bine (23) -- to | | Flam (i to Normativul N2-70 indica si o serie de condifii care trebuie indeplinite inainte de evacuarea in reteaua de canalizare a apelor provenite de la uni- tatilemedicale curative-profilactice, delalaboratoarelesiinstitutiile decercetare si unitatile care folosesc izotopi radioactivi. Capitolul 3 PROIECTAREA RETELEI DE CANALIZARE Proiectarea retelei de canalizare comport o serie de operafii a caror complexitate depinde de m&rimea canalului, natura terenului, condifile de executie etc. Dupa stabilirea traseului, operafii de deosebita important sint calculul hidraulic si static al refelei, pentru carc trebuie avute in vedere o serie de carac- teristici ale miscarii apei wzate in canale, precum $i condifiile necesare unei dune functionari a retelei. 3.41. CALCULUL HIDRAULIC AL RETELE| DE CANALIZARE Calculul hidraulic al refelei de canalizare include dimensionarea canalelor, constructiilor anexa (sifoane, deversoare, guri de scurgere etc.), precum si a sta- tiei de pompare. 233.1.1. Canale si conducte de canalizare Apele uzate confin numeroase substanfe in suspensie, coloidale si in solu- tic, care pot fi de provenienta organici sau animal, Materiile in’ suspensie usoare plutesc la suprafaja, lar cele grele se depun pe radierul canalului. Depunerile conduc la remuuri si deci la stabilirea unei miscari neuniforme in canal; la acest rezultat contribuie si numeroasele puncte de confluent’, schimbiri de panta ete. Desi in general migcarea apei intr-un canal se poate considera neuniforma, in special in canalele de dimensiuni mici, cercetarile si practica au aritat cd se pot aplica cu rezultate bune formulele miscarii uniforme, In acest sens, STAS 3051-68 indic& pentru calculul hidraulic al retelelor de canalizare inchise gi al canalelor deschisc urmitoarca relatie: Qa A+ RY -D (mis), (3-1) in care: O este debitul de caleul, in m/s; A — aria sectiunii de curgere, in m?; & — coeficient cu valorile: 83 — pentru canale din tuburi de fonta, bazalt, gresie ceramic; 74— pentru canale din tuburi de beton, din zidarie de piatra cu iafa cioplita regulat, din zidarie de cérimidi; 90—pentru canale din tuburi de azbociment sau policlorura de vinil; 59 — pentru canale deschise ciptusite cu plici de beton; 50 — pentru canale deschise pereate cu piatra bruti; 40 — pentru canale des- chise brizduite; R — raza hidraulica, in m; I — panta radierului canalului. Pentru dimensionarea canalelor se pot folosi diagramele pentru canale cir- culare din fonta, respectiv beton din anexcle | si2 si pentru canalele ovoidale, tespectiv clopot din anexele 3 si 4. In anexa 5 sint date curbele de umplere a canalelor circulare, ovoidale i clopot. Canalele inchise pot fi: —cu profil circular (fig. 3.1 —cu profil oveidal normal (fi —cu profil ovcidal cu banch 2) 5 si cuneti (fig. 3.3); Sectane tals a= 4-138? A= 08828 ele pases P237A98 pee A= 0208 A028 = A= OD Fig, 3.3, Fig. 3.1 Fig. 3A= asee3? P= 26168 A= 01858 Fig. 3.5. w fin stp! TS ' L £. - Bhat asy 39 72S7K** 05K + 0,392) Po BOS? AK + 2 25-2 A= 07865 P= Bek 257!) v0 2 2ane8 pnp A252? ano R= 028 2K + 2577 Fig. 37. ig. 38 Tig. 30. cu profil clopot semicliptic (fig. 3.4) ; —eu profil clopot circular (fig. 3.5) — eu profil clopot indlyat (fig. 3.6); — eu profil circular avind cuneté in ax (fig. 3.7); — cu profil clopot circular cu perefi verticali si cu rigola (fig. 3.8) —cu profil semicircular cu pereti verticali (fig. 3.9); —cu profil dreptunghiular inchis (fig. 3.10). Canalele deschise pot avea urmatoarele forme: —cu profil triunghiular (fig. 3.11); —cu profil dreptunghiular (fig. 3.12); Lk || Anke? P= 28K) pe KB. Feed Fig, 3.10,and? = 1 i = XT pe serie Fe EG Hn EB) 7 6H Hem + 1) 0 "aime Yet) (Pw ti, =D ) Fig. 3.3, Bie. 3.5, on i Shs) | i & : f=HB nH) gerpet papranyren® Aa MB mi A= 05H (Be an ffem® Bat Fig. 3.16, profil combinat din profil triunghiular cu cel dreptunghiular profil semicircular (fig. 3.14); — cu profil parabolic (fig. 3.15) —cu profil trapezoidal (fig. 3.16). Jn figurile 3.13.16 s-au notat cu: D—diametrul canalului; A —aria sectiunii de curgert P—perimetrul udat al profilului: R—raza hidraulici a profilului; + —inaltimea interioara a profilului; E—latimea interioara a profilului ; K—raportul intre dimensiunile canalului; om —tangenta unghiului format de taluz cu verticala. Valorile 4, P, R sint valabile in cazul umplerii complete a canalului, Grad de wmplere. Canalele rareori sint pline cu api; gradul de umplere este raportul dintre naltimea apei din canal i: si diametrul D sau inaltimea H canalului, adica: * sau 4 Dy 26Functie de gradul de umplere variaz’ si debitul Q si viteza apei V intr-o secfiune dati (anexa 5 si tabela 3.1). TABELA 24 Debite si viteze maxime in canale in functie de gradul de umplere “Gradl de wmplere B]D saw NH Ta eave ve wean | Sect cua = = i | 1 cma oats 0230 | Ovoidali | 0,854 0,950 Sectiunile canalelor trebuie si corespund4 urmitoarelor cerinte: —din punct de vedere static, canalele trebuie si suporte in bune conditii sarcinile la care sint supuse; —din punct de vedere economic, raportul dintre costul unui metru de canal montat gi capacitatea sa de evacuare trebuie si fie cit mai mic —in exploatare, canalele trebuie si fie accesibile curdtirii si spalarii lor si astfel construite incit s4 nu se infunde. Dupa raportul intre fnaltimea H si litimea B profilele canalelor pot fi circulare (H = D), turtite (H < B) gi inaltate (H > B). Profilele circulare sint avantajoase pentru debite constante, avind gradul de umplere cuprins intre 0,50 si 0,95. Cind sectiunea unui canal circular este plina, capacitatea de transport si viteza sa nu sint maxime ; viteza maxima si debitul maxim se realizeaza pentru un grad de umplere de 0,813, respectiv 0,95. La un grad de umplere de 0,50 viteza este aceeasi ca la umplerea totala, iar debitul este jumatatea celui corespunzitor umplerii totale (v. anexa 5). Profilele turtite au 0 capacitate mare de evacuare pentru o inalfime redusi. a secfiunii; de aceea se folosesc in special cind apele de evacuat au debite mari cu variajii mici. Datorita inilfimii mici de constructie, ele sint folosite in conditii hidrolo- gice nefavorabile (nivelul apelor subterane este aproape de nivelul solului) sau cind trebuie economisit’ adincimea de agezare a canalelor. Profilele indlfate sint avantajoase in cazul debitelor variabile si mici, deoarece datorit’ razei hidraulice mai mari, pentru aceleasi debite se obtine © viteza mai mare in comparafie cu sectiunile circulare. Aceste profile sint indicate a se construi, de asemenea, pe strizi inguste unde lajimea sipaturii trebuie si fie cit mai mica. In general, aceste profile sint cel mai des folosite, cind profilele circulare nu mai corespund din punctul de vedere al debitului. 210 Secfiunea canalelor deschise se alege, de grey obicei, functie de debit si natura solului. Sy 3 10-2 Astfel, pentru debite mici, se folosesc secti- uni triunghiulare sau compuse (fig. 3.17), 020, care reprezint& sectiunea obignuita de trans- y,4. 5.17, Rigols de colectare a apelor port a apelor de ploaie prin rigole. ‘de ploaie. 7iunile trapezoidale sint folosite pentru debite mai mari; dimeasiunea a optima se determina cu formula sta- = bilita astfel ca pentru o sectiune, pan- t& si tugozitate date, debitul s& fie maxim (v. fig. 3.16): 2 4 Vit me 3.1.2. Sifoane de canalizare Sifonul de canalizare, cunoscut sub numele de sifon inecat sau invers, este © conduct asezata dupa o linie frinta in plan vertical, folosind la trecerea apelor uzate pe sub riuri, vai etc., la © cot inferioari restului conductei 2 (fig. 3.18). La capitul amonte si aval TPS 4 AJL —al'sifonului se construicse, in mod | 7 7/— . obligatoriu, camine de vizitare, Viteza in sifon trebuie sa fie obis- ‘Tipe weal ola stmt nuit intre 1,2 si 1,5 m/s (In cazuri ex- 8. Tipuri wae ole sifoier —Soptionale chiar 1,0 mis) pent evita depunerea suspensiilor in Problema care trebuie rezolvata la dimensionarea unui sifon este deter- minarea diferenfei de nivel H intre nivelul apci amonte si aval, astfel incit migcarea apei uzate in sifon si se faci in limitele vitezelor aritate anterior, respectiv: H=Z,— (33) Diferenja de nivel H intre amonte si aval este datorati pierderilor de sarcin produse: —Ia intrarea in conducta sifon, care se pot determina cu formulele cunos- cute din hidraulici sau cu ajutorul tabelei 3.2*, in care V este viteza apei in amonte de sifon; TAOELA 32 Pierderi de sarcind fa intrarea in sifon ¥ (mis) ots | Fentrarel) I * Dupi prof.I. A. Arhanghelsti: Materiale pentra proiectarca etapei a treia de canalizare 2 oragului Moscova. 28— pe conducta sifon, determinate cu ajutorul formulelor sau diagramelor cunoscute din hidraulica ; veefa iesirea din conducta sifon, determinate cu formulele din hidraulicd sau cuvajutorul tabelei 3.3, in care V” este viteza in sifon si Vy —viteza in sanalul amonte; asia 33 Pierderi de sarcind Ia iesirez din sifon j 7 7 T rt | on | as os a a i | {7 et ‘ous: | oor | 090439 | oooste _| .0275 jn curbe, determinate cu formulele din hidraulica, de forma [15]: (6-4) nak * 90° ounghiul curbei, in grade; 0,131 4 1847 ( ) allt R—raza curbei, in m; y —raza conductei, in m _-Y—viteza in sifon, in m) in goneral, pierderile de sarcina 1a intrare, iesire si in curbe reprecin: 510°, din pierderile totale de sarcin& pe conduct’, deci pentru un, calcul Zproximativ Ge determinare a valorii lui H, acestea se inmulfesc cu (1,09 1110), valoarca reprezentind pierderea totala prin sifon. 2.4.3. Deversoare gi canale deversoare Deversoarcle sint constructii folosite in sistemul unitar de canalizare pentra @ evacua in emisarul invecinat 0 parte din apé, in timpal ploilor, Thomentul cind dilutia admisa (intre apele meteorice $i cele uzate) a fost arms fa acest fel, canalul colector capati. in aval dimensiuni main prin cracuarea direct’ in emisar a unei parti din apele de canalizare Dabitele pentru care deversoarele intra in functiune, respectiv raporturile de dilaare sint stabilite tinnd seama de datele din STAS 4706-74. ‘Deversorul este agezat in camera de deversare, in care, pe de o parte, intra canalul colector AB care aduce apele uzate, iar pe de alt parte pleac& canalul eS one deversor BD care evacueaza apele in we Gmicar sicanalul colector BC, care trans-—§ ————\*g-_———— porta. mai departe apele rimase dupa 9 = 2. deversare (fig. 3.19). In sectiune, dever- soarele sint de cele mai multe ori de tip ac lateral (fig. 3.20) si mai rar de tip frontal, oa te a . Fe aa depts 1 mcamers de depen; 2— aml drvemnes Fig. 3.19, Schema de caleul al dever~ 29Sectiunea A- A Sectwnea C-C Le — i Fig. 320. Deversor lateral cu o singurd lami deversanti Debitul de calcul al deversorului lateral este [18]: pel )2g- 2, (3-5) fn care: Q este debitul deversorului, in m?/s; # cocficient de debit, circa 0,65; T —tlungimea deversorului, in_m; h — inaltimea medie a lamei de api, pe lungimea deversorului, in m. Inaltimea deversorului se ia de obicei egal cu inalfimea maxima de api, din colectorul BC. Pentru dimensionarea hidraulicd a unui deversor (v. fig, 3.19) desfasurarea calculului este urmitoarea: —se stabileste raportul de diluare; —se determina debitul ce trece mai departe (pe canalul BC); —se determina sectiunea canalului in aval de deversor BC: —se calculeazi gradul de umplere in amonte si aval de deversor, deci pe AB si BC; —se determina inaltimea lamei deversante; in acest sens, inilfimea se consider’ jumitate din diferenta dintre nivelul apei amonte, pe AB si aval, e BC; PE mse determina longimea deversorului; —se determina sectiunea canalului deversor BD. Pentru dimensionarea deversoarelor Jaterale se recomanda folosirea dia- gramei din anexa 6, Deversoarele frontale (fig. 3.21) mai putin folosite se dimensioneazi cu formule aseminitoare, Problema dimensionarii deversoarelor este destul de complex’, deoarece in afara de dimensionarea hidraulica mai sint necesare studii privind stabilirea gradului de diluare, a frecventei functionarii deversorului, a cantitafii anuale de apa deversata etc. 3cFig, 3.21, Deversoare frontale: “a= deepty 6 — arcu 3.14. Guri de scurgere Gurile de scurgere au ca scop colectarea apelor meteorice si introducer Jor prin tuburi de racord, in rejeaua de canalizare- Debitut capabil al unei guri de scurgere se stabileste pe baza unor relatit rezultat® experimental. Gurl jemia de Gospodarie Comunala (AKH) din Moscova a propus ecuatiile de mai jos: Q=1,5- 1+ Hy* [mis], pentru Ho == < 1,334 [m; (3-6) 7 Q=2,0-A-H3* [mis], pentru Ho> 1,337; (3-1) in care: H, este adincimea admisibila a apei in rigola 7 ee teza apei in rigola in vecindtatea gurii de scurgere; A — suprafata golurilor gratarului; 7 — fungimea frontului de deversare, considerat egal cu perime- trul gritarului. La stabilirea acestor ecuatii s-a finut seama de reducerea sectiunit orizen- tale de cangere cu 25%, datoritd unor eventuale depuneri si ct 10% pentru contractia curentului la intrare. Tain aplcarea ecuayilor (36) sau (3-7) pentru um gritar dg $0 x SOcm, tnllinics Spe) so ee oS mg aitera #06 mf debit capabil al grit de seurgere ote de odes. STAS 3051.68 recomanda ca gurile de scurgere si se ajeze conform STAS 6701-73, corespunzator condifiilor locale. W. Geisler recomand’, ca normé, 0 gura de scurgere la 500700 me de sada, ceva ce revine a amplasa cite’ guri de scurgere de fiecare parte ‘a strazii la intervale de 30—30 m. 31.5. Constructii pentru ruperi de panti [Aceste constructii sint necesare pe refeaua de canalizare in vederea evitari ang see cote supraterane sau subterane, precum si pentru evitarea depé: sir vitezel limit’ corespunzitoare materialelor din care este executata refeaua. iyitemcllonarea diferitelor tipuri de construcfii pentru ruperea pante ce fim toncfie de aleatuirea acestora, Astfel, modul de calcul al construc 3Fig. 3.22. Diagram pentrn calculul construcfiilor de rupere a pantei (tip rapid) ex practic si saltea de ap afi tillor numite rapiduri, cu profil practic si saltea de apd, folosite de obicei pentru canale peste 500 m diametru gi diferente de nivel intre intrare si iesire mai mari ca 2,0 m, dupa M.A. ‘Certousov, este urmatorul (fig. 3.22): —adincimea totala a construcfici se calculeazi cu relatia: T,=H+H,+p=H+h +E +p, (3-8) in care: Tp este inaltimea totalé in camera; H’ — diferenta de nivel intre radiercle canalclor; Hy — iniltimea cinetica egala cu att; 7 ig — adincimea apei in canalul amonte; V — viteza apei in canalul amonte; — pragul rapidului —lungimea construcfici se determina cu relatia: L=4, (3-9) in care: L estelungimea total a constructiei ; J — jumatate din lungimea totala,Fig. 3.23. Valoarea J rezulta din relatia 1= 1,15) H(H+0,33H): (3-10) —coordonatcle x si y ale parabolei care leaga cele dou’ niveluri (fig. 3.22) se stabilesc cu ecuafia: x a 4 ‘Exemplul de calcul 3.1. Sé se dimensioneze rapidul agezat pe un cazal, colector avind un eat AAS CGE aiferenga de nivel intreintrarca siiesirea din rapid H — 2,2 m; canalul debit de 20» A da 2450 mm, i= 0,01, V = 1,80 mis of he = 0,65: canalul aval are amonte are diame mats 0,0015, V ~ 0,89 ms $3 hay = 0.58 dan (lit. 323). Vindipinien de apd: iq = 0293 m; hay = 0,406 m. Pears Ty in pritns aproximatic se considers egali cu Tym H ++ he + V#i2g = 22+ ++ 0,295 + 1,86/10,62 = 2,67 m. ‘Debitul pe unitaten de lajime a canalulsi aval gq = 0,205/0,7 = 0295 ml. eit iia primi aproximatic din diagrama din figura 323, 1a intersectia. valori Ini tae Te eta), reli, B= O97 mi 30 obfine: p= B — hey = 0,57 = 0406 = 0.17 mi fo Oo ree conatie se ia 7, = 2,67 + 0,17 — 2,84 m, pentru care, in dreptul valori, lot 2 ae wer ernemitas Bm O59 1 (pct. a); cu aceasta valoare se determin&: p= B ser) so 6i06 = 0,19 m% valorile Iii p find apropiate, calculul se poate oprt aici; in gene, valoarea fut pee mareste cu 10—15%; # = Ind x 0,19 = 022 m. Veiloarea 1 reault® din _ecuatia (3-10): 1 = 1415 VOA0B 220 + 0,35 x 0468) = 122 m. Tumeimes cameres L—=2t—= 2x 12 = 24 m. an Coodonetete parabelei se determing cu ccuatia (3-10), x = FV91F, obtinindw-se vatorile din tabela 34 @-n, agcua 34 Vatorile co 1 parabolei corespunzitoare rapidului din exemplul 3.1 7 1 T fem) HVA (em) V¥ tem) | (em) | 20 | 447 | 36,2 | 40 6,32 | 51,2 | | a3 | eis 100 | 600 S10 | 40 , ot | Se 200 | Mia | use | 20 iis3 22010 Canaliziri — c. 1609 333.2. CALCULUL STATIC $1 DE REZISTENTA AL CANALELOR tn cadrul calculului static al canalelor se stabilese solicitarile la care sint supuse elementele de constructie, necesare dimensionarii de rezistenta Profilul transversal al canalelor si dimensiunile peretilor se determi: in functie de sarcinile care actioneaza asupra lor si de rezistenta admisibil: ‘a materialelor din care se executa, Sarcinile care actioneaz asupra canalelor sint de dou’ categorii: fundamentale si accidentale, 3.24, Sare fundamentale Sarcinile fundamentale se impart in: —sarcini_ permanente: greutatea proprie a canalului, greutatea_pamin- tului de umplutura de deasupra canalului, impingerea pimintului fari supra- sarcini, presiunea interioara si exterioara a apei si greutatea apei din canal ; —suprasarcini: greutatea oamenilor, a vehiculelor care circula pe arte- rele sub care se gaseste canalul, precum si greutatea materialelor depozitate temporar pe traseul canalelor. Greutatea proprie a canalelor se determina pe baza dimensiunilor initial apreciate ale peretilor, boltilor si radierului, tinind seama de greutatea speci- ficd a materialului din care se executa canalul. Greutatea pamintului de umpluturi de deasupra canalului consta din: —presiunea verticala a pamintului de umplutura G,. care actioneazi asupra canalelor ingropate in transee (fig. 3.24); considerindu-se cA se executd © buna compactare a umpluturii din transee, aceasta se calculeaza cu formula: G, HB Pet dan /m), (3-12) in care: C este un coeficient care depinde de raportul H/B (fig. 3.25); y — greutatea specifica aparenti a terenului de umplutur in daN/m? (kgf/m®) ; H — adincimea de asezare a crestei canalului fata de nivelul terenului, in m; B latimea transeci la nivelul crestei canalului, in m; De— diametrul exterior al canalului, in B — lagimea transeei, in m. Fig. 3.24. Diferite tipuri deMet oe a4 S678 90N RRM EIS OTE SESE? BSIONRIHE IS Peat Fig. 3.25. Diagram pentru determinarea Fig. 3.26, Diagrams pentru determinarea coeficientului Cz coeficientului C, 1 » Px sint, perpendiculare pe suprafata lateral a conductei, repartizarea lor facindu-se dup un cere cu diametrul (D + hi). Suprapresiunea (componenta verticala) fp, a apei pe metru de conduct este: Tig. 3.28. Previenea extori- cart @ apel Pe ‘¢ (daN/m}, (3-18) in.care V, este volumul conductei pe 1 m, in m®. fn cazul canalelor care se executa in terenuri acvifere, suprapresiunea apei se considera egalé cu presiunea hidrostatics corespunzatoare adincimii dementului de suprafati care se calculeazd, inmultita cu un coeficient K, a carui Valoare depinde de gradul de permeabilitate a terenului de la baza canalului (tab. 3.7). TABELA 37 Vatorile coeficientului K pentru terenuri acvifere Stincd permeabil’, omogen’ ‘Argila nisipoasi, isip argilos dem, imbibate'ca aph vee. Stick puternic fisuratd Presiunea interioari: a apei se exercita perpendicular pe suprafafa inte- rioari. Se disting dowd cazuri: s canalul este umplut partial sau total cu api, iar curgerea are loc sub gravitatie (fig. 3.29). Yn gest caz componenta orizon- tali a presiunii interioare pe 1 m este: boa e Fy tate hk ara [daNim] G19) in care F, este proiectia pe vertical a suprafefei pe care se exercita presiunea, Componenta verticalé pe 1 m este: b= "Ve [dado (3-20) Fig 3? et i in care V, este volumul de api din conduct pemetru. yartiel umplut ou apa. 37| plina este: Fig, 3.30, Canal functioniad sub presiunte—presiunea in- terioard, Component verticala jumatate plin’ este: Componenta vertical pe 1 m pentru conducta aD 7 [daN|m). (3-21) pe 1m pentru conducta (3-22) — canalul functioneazi sub presiune, iar curgerea, are loc sub presiune (fig. 3.30) Presiunea total (medie) pe suprafafa interioar’ este: Poet (3-23) Pentru canale a ciror sectiune interioar’ nu depaseste pe cea a unui cere de 1m diametru, se poate neglija influenta adincimii apei in canal asupra presiunii interioare ; pentru sectiuni mai mari, se fine seama fn caleul de varia- fia presiunii in raport cu adincimea. Greutatea apei in canal rezult& din luarea in considerare a volumului cana lului sia greutatii specifice: formitate cu STAS 3051. Ve = Pee Sarcinile fundamentale — suprasarcit Ja calculul static al sectiunii canalelor sint: (3-24) ;, care se iau in considerare in con- mitircinile rezultate din’ depozitarea pe teren a diferitelor materiale in lungul traseului canalului; N'sareinile mobile maxime rezultate din convoaiele care servesc pentru calculul podurilor de cale feraté (normali sau industrials) ; W'sareinile mobile maxime care servesc pentru. calculul podurilor de xoy~ pla! sgratte terenat 3.31 nalelor datorati. suprasarcinilor ~ canal cu partea superioari a crestei situat la o adin- Gime mai mica decit litimea proiectiei ori- Zontale a secfiunii transversale a canalului, Fig. Presiunea vertical asupra ca~ 38 sosea, pasarclelor etc. Presiunile verticale care actioneazi asupra canalelor din suprasarcini se determin cu ecuatia BP. be wae fn care: py este presiunea verticali. in punetul A considerat (fig. 3.31) + 5 (3-25) P — forta concentrata apli- cata la suprafata tere- nului, in daN’ (kgf) ; Z — adincimea punctului A considerata de la su- prafafa terenului, inm; proiectia orizontala a distanfei Rdintre punc- tul de aplicatie a for- fei P si punctul con- siderat’ A, in m.In cazul mai multor forte (incircari date de P,..., P,) se va fine seama deinfluenta tuturor for: telor acestora pe baza ecuatiei (3-25). In cazul sarc nilor mobile, se determin’ pozitia convoiului pentru care se realizeaz valoarea maximi a lui pz. Pentru canale a ciror parte superioara (creast&) este situata la 0 adincime mai mare decit latimea proiectiei orizontale a sectiunii transversale a cama- Tului, se poate considera ci presiunea unitard py este repartizat uniform pe intreaga lafime a projecfiel orizontale a canalului si are valoarea egala cu cea calculaté conform ecuatiei (3-25) in punctul A (fig. 3.32). In aceste condifii presiunea vertical totali G, reaulti din ecuatia: Gy =f be" Den {daNjm), (3-26) te coeficientul dinamic ale carui valori Fig. 3.32. Presiunea verti in care fe eran fall asupra canalelor date- se determina astiel: rat& suprasarcinilor — canal — pentru autovehicule (incircari conform ane ee a cres~ STAS 3221-63), mare decit latimea proiectiei pare (3-27) versale a canatuli in-care: H > 0,5 m este adincimea crestei_canalului, in_m; “pentru vehicule de cale ferati (Incircari conform STAS 3220-65) si piste pentra aerodromuri, Hz faHi+7> (3-28) in care H > 1,0 m este adincimea crestei canalului, in m; —pentra vehicule pe senile (incdrcari STAS 3221-63), f= Cind aceste condifii nu se realizeaza, se va fine sama de repartizarea reala a presiunilor asupra canalului. Pentra calculul canalelor situate sub cAi de comunicatie, la care convoful de calcul, conform STAS 3221-63, este unul din convoaiele As, Aro StU Ass, presiunea vertical totala Gise poate calcula cu ecuatia (3-29) fn care: f este coeficientul dinamic; 1c, coeficient care depinde de adincimea H, in m, a crestei cana- lului i de latimea D,,, a acestuia gi a carui marime se deter- mini ‘conform diagramei din figura 3.3: p — sarcina concentrata, in daN (kgf), peroata osiei celei mai incdr- ate,a.celui mai greu vehicul din convoiul Ag, Ay» Sau Arg (vehicul supraincarcat), la care se calculeaz’. 39S~on see ar 405 Fig, 3.33. Diagram pentru determinarea coeficientului Cy pentru calculul canalelor situate sub cdi de comunicatie, pentru convoaiele 4g, Ayq, Ay, (STAS 3221-63) 3.2.2. Sarcini accidentale Sarcinile accidentale iau nastere in urma punerii sub presiune a canalelor. Verificarea rezistentei canalelor se face la o presiune de 0,6 at, aceast& sar- cin considerindu-se accidentald in cazul punerii sub presfune a canalului 1a ploi torentiale. 3.2.3. Caleulul static al se Cu ajutorul sarcinilor evaluate ca mai sus se calculeazi momentcle st fortele normale la nastere, cheie, la 45° si la radier, folosindu-se metodele obisnuite. Pentru determinarea acestor eforturi va trebui in prealabil si se 40Pig; 3.34, Tipari de rezemare a canalelor? ‘a atinld; #~ poligonsits¢ ~ orizonal, i { a b c stabiileascd modul de rezemare a canalului. In prezent se iau in. considerare trei feluri de rezemiri: axiale (a), poligonale (b) si orizontale (c) (fig. 3.34). Rezemarea axial este cea mai dezavantajoasa, deoarece produce efot- turile cele mai mari; ea trebuie corectata prin realizarea unui pat de rezemare corespunzator, sau, la-canalele pe piloti, prin prevederea @ cel putin doud rinduri de piloti. In terenuri stincoase, virfurile neamenajate ar putea " formeze reazeme la distanfe mari, care ar solicita canalul la incovoiere $i de aceea trebuie prevazut un pat de nisip (0,10—0,15 m). Rezemarea poligonalé (curbi, circular) este avantajoasi indeosebi pen- tru tuburile circulare sau clopot. Rezemarea orizontala este recomandabila pentru terenurile mai slabe sila dimensiuni nu prea mari ale canalului: Pentru diferitele tipuri de rezemare, tratatele de specialitate dau tabele pentru calculul momentelor si fortelor normale, in funcfie de coeficienfit corespunzatori diferitelor feluri de incarcari. Dupa stabilirea asomentclor si forfclor normale aferente diferitelor cate- gorii de incircari, in diferite puncte ale canalului, pentru, dimensionarea sec- fiunilor, se vor insuma momentele si forfele normale in dowd ipoteze: —numai sarcini fundamentale; —sarcini fundamentale + sarcini accidentale, Gruparea sarcinilor se va face astfel incit in diferitele secfiuni sa se obfind eforturile cele mai mari. Se excepteaz ipoteza canal plin cu apa si pimintul din jurul canalului indepirtat, care se va lua in considerare numai in cazuri speciale apreciate de proiectant. Verificarea rezistentelor in sectiune se va face cu formula cunoscuta: (3-30) in care: NW este forfa normal in seofiune, in daN ; ‘M — momentul in sectiune, in daN-om; ‘A — suprafata sectiunii, in cm? 2 — coeficient, de obicei 0,6; W — modulul de rezistenfa, in cm’. Reristentele admisibile pentru sectiuni de beton sau beton armat nu vor depisi pe cele previzute in standardele in vigoare. a3.3. RECOMANDARI IN VEDEREA PROIECTARII RETELE] DE CANALIZARE 3.3.1. Studii necesare proiectarii Elementul de bazi pentru intocmirea proiectului de canalizare a unui centra populat este schita de sistematizare, iar pentru obiective de orice natura planul general al incintei sau zonei ce se canalizeaza. Daca schita de sistematizare lipseste, proiectul de canalizare se poate face pe baza studiilor de sistematizare existente cu avizul organelor centrale, care coordoneszi sistematizarea centrelor populate, si respectiv al ministe- relor beneficiare pentru industrii si alte unitafi care fsi insugesc aceste schite. Pentra cazuri exceptionale cind este necesara canalizarea unui numar redus de obiective mici (citeva blocuri, constructii rurale si agrozvotehnice izolate) si nu se intrevad alte constructii ample in decursul urmatorilor 10—15 ani, se pot proiecta canalizéri partiale sau tranzitorii stabilite prin tema de Yeneficiar, cu acordul proicctantului canalizarii si al organului de sistema- jzare. Asemenea canaliziri vor trebui sa se incadreze in cit mai mare masura fitoarea canalizare a centrului populat respectiv; calculele justificative trebuie si tind seama de eficienta economic’ a investifiilor. Din schita de sistematizare se iau: istoricul dezvoltarii centrului populat ; plamul general de situatie la scara de 1: 25000 sau 1 : 10000, avind curbe de nivel din 5 in 5 m sau din 10 in 10 m; planurile de situatie 1a scara 1: 5000 sau 1: 2000, avind curbe de nivel din metru in metru; planurile de dezvoltare a localitifilor cu precizarea obiectivelor social-culturale, indus- triale, agrozootehnice etc., care ar putea s& furnizeze debite concentrate mai inari, profile in lung pe arterele de circulatic, planurilc si cotele altor retcle subterane (apa potabili si industriala, apa calda, gaze, energie electric’, cabluri pentru telefon etc.); traseele ciilor ferate, amenajari hidraulice, studii hidrografice, studi geotehnice etc. Dezvoltarea de perspectiva a centrelor populate se considera pe o perioada de 23 ani incepind de la data proiectarii. Proiectele de canalizare se élaboreazi, in conformitate cu Decretul Con- siliului de Stat 420/1976, precum si cu decretele 78/1973; 452/1973 si 2/1976, legile 72/1969; 8/1972; 8/1976 si H.C.M. 90/1970. Realizarea’ proicctarii obiectelor de investifit se face in dowd etape: —note de comanda realizate de ministere, centrale, comitetele executive ale consiliilor populare etc. —proiect de executie realizat de unitafile de cercetare si inginerie teh- nologica si de proiectare a lucrarilor de constructii si instalatit Pentru stabilirea sistemului si schemei de canalizare sint necesare o serie de studii de specialitate, care se elaboreaz pe baza datelor cunoscute (docu- mentarea general) sia temei furnizate de beneficiar; se intocmesc o serie de variante preliminare de schema, care folosesc si pentru elaborarea progra- mului si temelor ce urmeaza a fi realizate in scopul executarii studiilor de specialitate. Documentarea generalé trebuie si se refere la: —studiul harfilor topografice, hidrologice, geologice si geotehnice, al anuarelor hidrologice, hidrogeologice si meteorologice, al cadastrului apelor, al studiilor si cercetdrilor de specialitate etc. ; 42—analizarea prevederilor din planurile de amenajare a bazinelor hidro- raiice din studife generale pe bazine hidrografice privind modifcarea regi- Saini de curgere, alimentarea cu api, protectia resurselor de api, evacuarea apelor uzate etc., din planurile sau schifele de sistematizare, din proiectele de organizare intergospodireasc’ a teritoriului agricol etc. or"ccunoasteri pe teren pentru identificarea situatiei centrelor populate sau a unititilor ce trebuie canalizate, a obiectivelor cu canalizare existent’, 2 posibiitatilor de inundatie in zonele ce urmeaz’ a fi camalizate, a eventua- Ielor puncte de descircare a apelor de canalizare, a condifiilor geotehnice, hidrologice etc. ; ce snformari de teren asupra condifillor social-culturale si economice, asupra posibilitatilor de cooperare intre centrul populat si unitatile indus- (tide gi agricole, asupra posibilitafilor de expropriere a unor terenuri etc. w Fecunoasterea eventualelor influente pe care lear exercita canalizares ce se proiecteazi asupra_terenurilor si obiectivelor din zon’, precum st asupra folosintelor de api. etc. lementele enumerate impreuni cu tema de proiectare trebuie si furni- zeze proiectantului cel putin urmitoarele date: ~ Fimplasamentul folosinfelor care urmeazi a fi canalizate, cu dezvol- 2 lor de perspectiva, eventuale cooperiri posibile cantitatile de apa uzati evacuate loco-folosingé, pentru fiecare etapa de perspectiva, in conformitate cu STAS 1846-77; PMcantitatile de apa de canalizare pe tipari de ape uzate (cu indicarea calitative), durate de evacuare etc. file de evacuare a apelor de canalizare in diferipi emisari; jile de calitate a emisarilor, conform STAS 4706-74; le de epurare a apelor de canalizare in comun cu cele pro- venite din industrie; te conditii speciale privind canalizarea apelor uzate de ploaie, subterane side suprafata. Cu aceste date se intocmesc o serie de variante preliminare de scheme de canalizare, care in final conduc la elaborarea programului de studit ce urmeazi a fi efectuate pentru intocmirea proiectului. Studiile ce se efectueazd sint (v. STAS 1481—76): ~ studiul hidrologic privind emisarii si eventualele cursuri de apa care traverseaz sau sint vecine orasului si care ar putea si produci inundatis Studiul hidrologic urmireste stabilirea debitelor, nivelurilor de apa, calitatea ape, dinamica albiei, fenomene caracteristice ‘pe timp de iarni etc. w” studiul hidrogeologic are ca scop si determine cantitatea de apa ve ar putea si pitrund’ in refeaua de canalizare si care, eventual, ar conduce in timpul executiei la necesitatea unor lucrari suplimentare. In cadrul acestui Mudia’se vor mai urmari: calitatea apelor subterane, caracteristicile hidro- iogice ale straturilor acvifere, posiblitatile de introducere a apelor de cana- Hee in straturile acvifere, influenfa asupra apelor subterane a eventualelor exliltrafii sau a apelor uzate provenite de pe platformele industriale sau de gunoaie; — studiul meteorologic urmareste stabilirea caracteristicilor precipita tiilor in vederea obtinerit datelor necesare caleulului debitului apelor de loaie precum si datele necesare proiectarii unor obiecte din stafia de epurare; tar 43— studiul folosintelor de api existente se refer la toate folosintele din amonte ¢i aval de punctul de descircare (alimentiri cu ap’, canalizari, stran- duri etc.), caracterizate din punct de vedere calitativ ‘si cantitativ; — studiul condififlor de calitate a apei emisarilor (de suprafati ait Sitb- terane), care pot aparea ca posibili pentru evacuarea apelor de canalizare in condifiile mengionate de STAS 4706-74; — studiul pentru preepurarea unor ape uzate industriale inainte de ev cuarea in canalizarea ordseneasca sau pentru epurarea unor ape de canali- zare orasenesti cu caractere deosebite fafa de media cunoscuta; cercetirile si studiile se fac in laborator sau in stafii pilot si au ca scop stabilirea posi- bilitatilor de epurare in comun a apelor uzate menajere cu cele industriale; — studiul geotehnic se refer la reteaua de canalizare si la obiectivele statiei de epurare; — studiul topografic se referd, de asemenea, la refeaua de canalizare sila statia de epurare; —alte studii ce mai apar ca necesare, unele din acestea pe modele, refe- ritoare la regularizari, indiguiri, detalii de constructii ale unor obiecte din stafia de eparare sau refea etc, 3.3.2. Alegerea sistemului si schemei de canalizare Alegerea sistemului si schemei de canalizare se realizeazi, de obicei, in cadrul unor variante comune, finind seama de recomandarile {acute anterior si de STAS 1481—76. In ceca ce priveste cistemul de canalizare, in calculcle comparative tre- buie s& se aibé in veder calitatea apelor ce se evacueaza si influenta acestora asupra construc- tiei si procesului de epurare, précum si a emisarului; —eficienfa economicd a lucrarilor si indeosebi posibilitatea esalonarii investitiilor. Intocmirea schemei se incepe prin trasarea canalelor principale, ampla- sarea statiilor de pompare, traversarilor, statiei de epurare etc. Colectoarcle principale se traseaz, in general, in partile mai joase ale suprafetei de cana- Eaat. Trebuie urmarith pe elt posibil conducerea upelor de eanalisare pe dru. ral cel mai scurt spre stafia. de epurare si prin gravitatie, evitindwse. pom= parea apelor. Colectoarele principale se amplaseaz’, de obicei, paralel cu emi- sarul si in zonele mai joase ale suprafetei de canalizat, crefridu-se in acest fel si posibilitatea de constructie a deversoarelor pentru apele de. ploaic. Canalele secundare se amplaseaza, in cele mai multe cazuri, eit mai aproape de perpendiculara pe colectoarele principale si pe curbele de nivel, Cind orasul este amplasat pe ambele maluri ale unui riu, de regula, se prevede cite un colector principal pe ambele maluri. In avai de oras, unul din colec- toare se sifoneaz& pe sub riu, pentru a se uni cu celdlalt si a conduce intreaga cantitate de api de canalizare spre statia de epurare. In ceca ce priveste schema refelei pentru apele de ploaie, in general, cea mai economicd este cea care prevede cele mai multe guri de descarcare in emisar. In cadrul variantelor ce se studiaz’ pentru alegerea schemei de canalizare, de 0 deosebiti importantd este si alegerea emisarului. 44Punctele de evacuare a apelor de canalizare in emisari sint stabilite pe baza acordurilor date de consiliile populare ale oraselor sau judefelor res- pective. ‘Megerea emisarului rezulta in final din analiza mai multor variante, Ja care se iau in considerare: 9p lequL 65 5 — Canaliziri — c. 1609(sjanes we vineooze v's ov'se ove ros away (erenypes) 68Fig. 349, Profit in tung prin colectoral dirensionat, in sistem divizor ~ ape meteoric,‘Natura suprafefelor din intravilanol oragului se imparte dup& cum urmeazA: elAdici fn x tabli, zona A~ 10%, zona B~ 15%: strézi aslaltate, zona A ~ 13%) zona B— 3% pavaj din piatrd, zona A'—'5%, zona B— 10%; curft nepavate, zona A 20%, 20% B—20%; scuaruri, grldini, zona A— 40%, zona B— 50%. Subsolul clidiitor nu coboara sub 1,30 m de Ia nivelul terenului; distanfa de a recipienti pind la fajada clidiri cate de circa 10 m. Conform STAS 9470-73, localitatease geste In Zona 9 {ain punctat de vedere al precipita). Cateulul coeficientului de scurgere @ se face luind in considerare datele din STAS 1846-77; soma A! Ouea 4 = 0,1 x 0,95 + 0,19 X O85 ++ 0,05 x06 + 0.2 % 0.2 +O % 0.2 m 0,3725 zona B: mea B = 0,15 X 0,95 + 0,05 x 0,85 + 0,1 % 056 + 0,2 x 0,2 40,5 x 0,20 = 0,385. Cateutuicantitati de apd w2atd evacuata se face folosind tabelele din STAS 1343-77; pentra dimensionarea refelei se considera: 0,3 Opmese Pentru zona A, numirul de ocuitori este de 30.000; Ky =1,2; Quest max~ 180 dmfom.ti KaQustmes 12 x 180 ,omas oe He Gu stm = 9 dato ort; g 2 24 i Qua = 0,8 + Qymex = 7,2 dmt{cm ork; 7,2. 30000 = 60 ams, 3.600 i Qutotats = Pentru zona B, numirul de locuitori este de 20 000; Og zt mex = 235 dm¥/om zi, 1d x 235 emer = 12% 255 11.75 amtjom ons 0 24 ‘fc us = 0.8 % 11,75 = 9,4 dimtfom ori; 9,4 x 20000 3.600 Qui = 52,24mis, Caleutul debitelor specifice pe zone 60 Zona Agys =O 1,202 amis si ha; 4 09 ‘Is si Zona Bas =~ = 0,763 drs si ha. 68a ‘Trasarea refelei de canalizare si delimitarea bazinelor decanalizare sint ardtate in figura 3.50. In tabela 3.12 s-au inscris datele necesare_precum gi rezultatele corespunzitoare dimension’ rif colectorului 4, B... SE, R. Conform STAS 1846-77, f = I. In figura 3.51, conform datelor de calcul, se arat& profilul inlung al canalului: ‘Se mentioneaz& c& in punctul Dpimediat aval de F, s-a prevazut un deversor care conduce spre stafia de epurare un debit de 2 Qy mari restul debitului este evacuat in emisar. 70Tabel de calcul-colector (Sistem Suprafata ha | (fond [dona B) | | Teantit | Lateral | Troma | Total ret nie o 1 2 3 4 3 6 1 | 4 a = - - - | 40 | am | a | = | 508 | 205) 713 274 | | | | | | - aa - 25 = 25 a3 | 4363 | | | 17,16 | 713 10,67 | 2,62 20,42 7,86 | | | “| } © 2 | m9 | — | 499 18,56 86,40 | | 31,89 | 20a. | nt | 32 | 3464 1s | + | | 499 = a) 18,56 | 90,90 3416, | 34,64 4,77 1,12 40,53 15,60 | | T | | E 4990 | - | 18,56 | 1220 | 44,87 De | 4053 | 2782 | | 68,35 26,31 | | | = | 1220 | = = = = = = SE ; | SE igo | = | = = = - - R i (a) Conform STAS 1846-77 daci ¢ este mai mic decit 15’ pentra orase de la ses se ia inten- sitatea corespunzitoare la 19 72AB... E, Dy SER. TARELA 32 uniear) EEE ve | op | os © | One= msi) Guu co | oa toi | AM | “omy | Reo | » co] teats Ts 3 n 2 nH « a | 4B) os 0 306,88 | 31228 | 0,0046 oe | ats 140 121,92 195733, | 0,0082 ws 10 | s4o963 | 586,03 | 0.0042 20 Sh | 10 130 | sasz64 | 3683.54 | 0.0092 0 150 | asses | 778,68 | 0,007 | | — | as = = aaao | 0,007 * 3 - | - - 224,40 0,007 (b) Intensitatea s-a stabilit conform STAS 9470-73 pentru zona 9, freeventa I {¢) — Conform STAS 1846-77, deoarece # < 40 min, m = 0,8 73=e ‘Sectiunea Yn On a7 fem) fete | cal ae » ) On (em) (els) | so | sas | as | oma | o | o | 50 | os ; 0 +—! 1,02: | I, 4 0,94 Tar | aso | os | oo | oss | aso 1 | | | | et = 24 4000 0,022, 0,10 0,45, 18,0 1,08 ito | | — 24 4000 0,022, OL 0,46 19,8, 1,10 | || 20 — |. St 5000 1,022 Ou 0,46 19,8 142 180 | I a | | js | us | soo | ors | om | toe | ons | tee | | } 0 | a3 | so | or | oss | ue | ss | use 74‘TABELA 3.12 (concnuare) , Cote sy |---| eee tea |" on se ra vs = a a | dees ioe rs ao ee Be srs | > ies a 2,0 3,25 | 402,25 399,25 3,00 eee ee 1,37 | 3,36 400,60 (397,28, | 3,32 pre eee Pc oa oe oot ee = ange | 9603 ea 0,07, | 3,28 wien | s658 a pean aoe ea 6 a (396,00 395,08 0,92, eee |e ie oss a sso | a93o8 a Observafié : De ta A la Dv racordarea canalului s-a facut la creast8, iar de la Du la R, la radier. 75aR a OS 2008: soyuaburyose9y 02:1 sanunouy easCapitolul 4 CONSTRUCTII ANEXA PE RETEAUA DE CANALIZARE Pentru intrefinere, precum si pentru buna functionare a refelei de canali zare, se execut’ o serie de constructii anexi, ca de exemplu: cdmine de vizi- tare, de rupere de pant&, de intersectie, guri de scurgere, deversoare, guri de descircare, sifoane, bazine de retentie etc. 44, CAMINE Caminele sint de mai multe categorii: cimine de vizitare (de racord), de trecere-aliniament, de intersectie, de schimbare a directiei, de schimbare ‘a dimensiunilor, de schimbare a pantei, cdmine de rupere de panti si camine de spilare. 414, Cimine de vizitare Conform STAS 3051-68, caminele de vizitare se prevad: Ja canalele nevizitabile (cu inilfimea profilului sub 800 mm): — in aliniament, la distant maxima de 60 m —in punctele de schimbare a dimensiunilor ; in punctele de schimbare a pantei; — in punctele de schimbare a directiei ~in punctele de descarcare a canalelor colectoare nevizitabile, in alte nale_colectoare ; in punctele de intersectie a canalului avind Mitimea pind la 500 mm; Ja canalele semivizitabile (cu {naltimea profilului de 800—1 500 mm; in aliniament, la distanfa maxima de 75m; Ja canalele vizitabile (cu inaltimea profilului peste 1500 mm); in ali- niament, la distanfé maxima de 150m} Ia toate categoriile de canale: “in punctele in care apele de canalizare necesita control calitativ din partea organelor de exploatare ; — in punetele de racord pentru canale de racord a ciror sectiune este mai mare de 0,12 m*; in punetele de racord pentru canale de racord care evacueaz debite mai mari de 100 dm‘s, Datele de proiectare si execufie pentru cAminele de racord, de trecere (aliniament) si de control a apelor, precum gi pentru ciminele de intersectie folosite numai pentru canale nevizitabile sint indicate in STAS 2448-73. Caminele pentru schimbarea directici, a dimensiunilor si a pantei au 0 con- structie similar’ celor de racord si trecere. Schimbarea dimensiunilor, precum si intersectia canalelor semivizitabile si vizitabile se fac in camere’ de schimbarea dimensiunilor, respectiv camere de intersectie vizitabile (v. STAS 3051-68). Schimbarea directiei la canale a cAror latime B depaseste 1000 mm se face prin curbarea traseului canalului intr-un cimin de schimbarea directiei; raza de curbura se ia 5-10 B (v. STAS 3051-68). ata de sectiunea transversal a canalelor, ciminele de vizitare se ampla- seazii suprapuse acesteia sau lateral. 7Fig. 4.1. Cimin de visitare alcatuit din tuburi de beton cu Piesi trouconicd intre camera de lucru sicosul de acces: oa din Deon armat sau dia font 2— Det simple mooolit su seen BT jad arco in fet B20 1 ~teepte de seces (su sean din ef beton. Amplasarea ciminelor de vizitare su prapuse sectiunii transversale a canalelor se face prin: includerea secfiunii transversale a canalelor in c&mine, incazul in care dimensiunea orizontala maxima a secfiunii canalelor este sub 0,1 m: — amplasarca caminelor de vizitare tangent, interior, Ia sectiunea transversal a canalelor. Amplasarea ciminelor de vizitare Jateral canalelor se poate realiza daca {nalfimea canalelor la care se face accesul este mai mare de 1,8m, prevazindu-se fn acest caz de la ciminele de vizitare la canale o galerie de legatura avind urmatoarele dimensiuni: Jitimea 1,0 m si inilfimea minima 1,8 m. Dimensiunile, forma si materialele care alcdtuiesc ansamblul de vizitare sint ‘conform STAS 2448-73 executate din: —tuburi de beton cu pies tronconica intre camera de lucru si cosul de acces (fig. 4.1.) ; —tuburi de beton cu mufa, cu plac intre camera de lucru si cosul de acces (fig. 4.2.); —zidirie de c&rimidi (fig. 4.3.). Daca adincimea 4 a ciminului de vizitare este sub 2,0 m, se poate renunta Ia camera de lucru. minelor Fig. 4.2. Camin de vie Fig. 43. Camin de vizitare alcituit din zidisie de carimida: zitare aledtuit din tu- 1. eapac cu rama din beton armat sau font; 2 — camera deluers; 3—eot Duri de beton cu mufa, eases; 4 encuials coimertaryS —aldisiedechsimidas #— atepte de cu plac intre camera ‘ecer} 7 —fandatie. de Iuern si cosul de 78Fig. 44. Fundafia ciminului tip CVT-A3 1 —fundatie din betom simply stu armat; 2 — canaul la care se face acces Aicgait alt but pretabneste de Beton; faadatie de baton tornat 9i bolt plclabriats, betow turaat monaity 3 — gold teneitl ea. mortac de ciment ATiuD! 7" pled intr fandafie 9 copal de acces, J — galer de mortar de ‘ment Hf 100 pontsa etaajare; 6 cop de acces. Forma si dimensiunile fundajiilor ciminelor de vizitare sint determinate de dimensiunile orizontale sau verticale ale sectiunii transversale a canalelor la care se face accesul, de structura acestora, precum si de felul camerei de lucru; in STAS 2448-73 sint indicate 16 tipuri. In figura 4.4. este aratata fundatia cdminului tip CVT-A3-f, la care se racordeaza un canal din tuburi prefabricate din beton cu sectiune circulara, Formele si dimensiunile radierului ciminelor de viritare de intersectie, indicate de asemenea in STAS 2448-73, sint de 11 tipuri. In figura 4.5. se araté radierul unui cimin de vizitare de intersectie tip CVI-2 c(t). Caminele de vizitare de racord si de control al apelor au alc&tuiri similare celor de trecere sau intersectie. In STAS 2447-73 si STAS 816-71 sint date o serie de detalii pentru piesele prefabricate din beton care aleituiesc ciminele de vizitare. Grosimea peretilor pentru cminele de vizitare mai adinci de 7 m se sta- pileste prin calcul. Fundatiile caminelor de vizitare se executi din beton simplu sau armat marca B 100. Armarea fundatiei canalului se continua si in fundatia ciminelor de vizitare, La ciminele in care se face schimbarea directiei canalului, unghiul intre cele dow’ directii trebuie si fie de maximum: — 90 grade, in cazul canalului cu dimensiunea orizontala a sectiunii trans- versale pind la 50 cm inclusiv; — 45 grade, in cazul canalului cu dimensiunea orizontala a sectiunii trans- versale de 60—100 cm. Camera de lucru trebuie si aib& inilfimea maxim’ de 1,80 m si lifimea de 1m, masurata in sensul axului canalului la care se face accesul, simetric fafa de axul canalului de acces. In camera se prevede un spatiu de adapostire 79SECTINEA A-A SECTIUNEA B-B Fig. 45. Radierul unui cimin de vizitare de intersectie tip CVE-26(¢), Margit in afara cosului de acces pe toata létimea camerei, cu fndltimea de 1,8 m si litimea de minimum 20 cm. Perefii interiori ai caminelor se tencuiesc cu un strat de 2 cm mortar de ciment, in cazul ciminelor executate din beton monolit, si se rostuiesc in cazul caminelor din carimida sau tuburi prefabricate. Imbinarea tuburilor prefabricate se face cu mortar de ciment M100. Prima treapti a scarii de acces, la ciminele de vizitare, se fixeazi la maxi mum 50 cm distan{a de capac, iar ultima la maximum 30 cm deasupra ban- chetei. Treptele sint executate din ofel-beton @ 20 mm, protejat prin vopsire contra coroziunii, Capacele si ramele caminelor de vizitare, in conformitate cu STAS 2308-74, sint clasificate in funefie de rezistenfa minima la rupere, in cinci categorii, respectiv now variante constructive. Cele mai putin rezistente avind forta minima de rupere 15 kN si masa de 29 kg, sint folosite in gridini, in subsolul cladirilor ete. cele mai rezistente, avind forfa minim& de rupere 400 KN $i masa de 167,20 kg, sint folosite pentru striici cu trafic foarte intens, Conform STAS 2308-74, in figura 4,6 se arat un ansamblu capac-rama tip 1=15 KN; in figura 4.7 ansamblul capac-rami tip IT A si II B— 50 KN silin figura 4.8 ansamblul capac si rami tip IV A si IV B — 250 KN. In STAS 2308-74 se indica, de asemenea, si verificirile ce trebuie ficute asupra capace- lor si ramelor, modul de marcare, transport etc. 80SectiumeaA-A 0670 4 Fig. 4.7. Ansamblul capac rami tip 11 A i 1 B— 50 EN.Sectionee A-A Deteliel 0 0664 2564 _ 8508 20 938,10, 0434 0438 l. 2130" 2 7 leld s Fig. 4.8. Capac (a) si rami (2) tip IV A si IV B— 250 kN, In sistemul divizor de canalizare este recomandabil si se construiasca pentru fiecare canal (de ploaie si de ape uzate) cimine de vizitare separate. Dac’ acest Iucru nu este posibil, cele doua canale se construiesc intr-o transee comun’; in acelasi timp executindu-se si cimine comune (fig. 4.9 si 4.10). Caminul in diagonal (fig. 4.9) este preferabil, deoarece canalul de api de ploaie lucreazi independent fafa de cel de ape uzate. CAminul fn paralel (fig. 4.10) are dezavantajul ci la ploi mari, cind apa de ploaie deverseaza peretele despirtitor dintre canale, poate da nastere la un remuu in canalul de ape uzate, producind unele deranjamente in refea, Caminele descrise mai sus sint proiectate si construite, tn general, in con- formitate cu indicafiile date anterior; dimensiunile lor depind de mirimea canalelor ce patrund in acestea. Lungimea ciminului nu va depisi 1 m, iar Litimea trebuie si aibi cel pufin 0,75 m mai mult decit diametrul canalului, 82IL. Schité de ansambly Ss Fig, 4.9. Cimin coman in diagonal’. Capacul se asazi deasupra canalului situat Ja adincimea cea mai mare, pentru a se asigura un bun acces la interior. Peretele interior se face suficient de lat, pentru a se putea circula pe fafa superioara; eventual se prevad si balustrade. Planseul ciminului se asaz la cel putin 1,80 m peste fata superioar’ a peretelui despartitor. Rigolele pentru conducerea apei de ploaie se imbraca cu o tencuialé scli- visité, iar cele pentru ape menajere precum si peretele desparfitor, cu un material rezistent la uzura, de exemplu placi de bazalt. 83Seefiunea B-B Sectionea O-€ Aye de plovie Age vzate Fig. 4.10. Cimin comun in paralel. In general, ciminele din tuburi prefabricate sint cele mai recomandat. urmeaza apoi, tinind seama de posibilititile de execufie, caminele din cir: mida si din beton sau beton armat. 41.2. Cimine de rupere de panta Pentru a se evita depisirea vitezei maxime admisibile, corespunzitoare materialului din care este executat canalul, pe refeaua de canalizare se exe cuta cimine de rupere de panta. 84Seetiunee C6 * Tt Lt Seetunea A-A a" at eb te Fig. 4.11, Camin de rupere de panti, proiect tip ISLGC (Dn < 500 mm). Pentrul canale cu diametrul pin’ la 500 mm si diferente de nivel intre intrare siicsire sub 1,5 m, se execut’ cimine de rupere de pant de tipul celui ardtat fafigura 4.11, conform profectului tip ISLGC. Constructia consta dintr-un cimin asemanator ciminelor de vizitare, in fafa caruia se plaseazi 0 conduct verti- cali din ofel, font& sau dintr-un alt material foarte rezistent la uzura. In mod obignuit, apele de canalizare circula prin tubul vertical; cind debitul este mai mare, parte din api trece si prin tubul orizontal. Tubul vertical trebuie astfel dimensionat pentru a impiedica formarea depunerilor. Dac& diametrul Ganalului amonte este sub 300 mm, diametrul tubului vertical este de cel putin 150 mm; pentru canale cu diametre mai mari, se vor alege diametre de’cel putin 200 m. 85,Sectionea B- 8 Sectiunea C-C —-e Sectiunea A-A Fig. 4.12. Camin de rupere de pant pentru canale cw Da > 500 mm, Pentru canale cu diametre mai mari de 500 mm si diferente de nivel sub 2,0 m se construiesc camere de rupere de pant de tipul celei din figura 4.12. Profilul si dimensiunile acestor construcfii sint in functie de inaltimea de cadere si diametrul canalului din amonte si din aval. Conducerea ‘apei din amonte spre aval se face printr-un jgheab cu sectiune parabolicd. Pe una din parti se execut trepte pentru contralul camerei, iar in pirfile amonte si aval, podeste cu balustrada. Grosimea minima a radierului este de 20 cm pentru cAderi de 75 cm; peste aceasti valoare, grosimea radierului este de cel putin 25 cm. Capacul de acces se asazi deasupra punctului cel mai coborit al jghea- bului. Aceste camere de rupere de panta sint numite rapiduri (fara disipator de energie, in comparatie cu cel din fig. 3.22). Pentru diferente de nivel mai mari de 2,0 m si diametre sub 500 mm se construiesc camere de rupere a presiunii de tipul celei din figura 3.22. Pentru canalizarea orasului Moscova [32], la canale cu diametre mari, sint folosite camere de rupere de pant ca cea din figura 4.13, cu saltea de ap’ Pentru a nu stinjeni activitatea muncitorilor din exploatare, in fafa zonei de c&dere a apei se construieste un paravan, 86Seetivnea A-A Fig 4.14. Cameri de rupere de panth in trepte multiple 1 elon 2 plich(slopust de geen. Fig. 4.13. Cameri de ropere de panth ou saltea Fig. 4.15. Camera de rupere fe apa de pan'd ca trepte ‘multiple, entra diferente: de nivel de peste 5m Pentru diferente de nivel mari, peste 5 m, se executa camere de rupere de panta cu trepte multiple (fig. 4.14), sau de tipul celor utilizate la canali- zarea orasului Leningrad (311, pentru caderi de 16—18 m (fig. 4.15). 44.3, Cimine gi rezervoare de spilare Pentru porfiuni de canal in care, fie din cauza debitului redus, fie din cauza pantei mici, viteza de autocura{ire nu poate fi asigurata, canalul trebuie si fie splat Ia anumite intervale cu api sub presiune. Cele mai multe camine sint amplasate in partea amonte a refelei. Spalarea consti in trimiterea sub presitne a unui curent de apa, care antreneazi depunerile ce s-au format pe radierul canalului. Eficien{a spilirii este cu atit mai mare cu cit debitul si presiunea sint mai mari. Spalarea refelei se practicd numai la canalizarea in sistem divizor, pentru canalele care transport’ ape menajere. Spalarea este aplicati in general canale- Jor care nu depigesc 500 mm diametru. 87Seetiener B-B Fig. 4.16. Camin de spitare: 1 = lan Pentru asigurarea debitului si presiunii nece- sare spilirii este necesar si se construiasci re- yervoare pentru inmagazinarea apei, din care, la anumite perioade, apa este introdusi pe portiunea de canal care trebuie spilati, Rezervoarele mu trebuie amplasate prea departe de refeaua de canalizare si este recomandabil a se construi mai multe rezervoare mai mici, Capacitatea minima de inmagazinare este de 3 m?. Rezervoarele trebuic si fie impermeabile, in care scop se iau masuri corespunzitoare constructive. Apa de alimentare se poate aduce fie dintr-un riu, lac, surse subterane, mare, refea de alimentare cu api, fie din bazine de acumulare a apei wate sau de ploaie. Daca se foloseste apa din reteaua de alimentare cu apa potabila, cminul se umple prin intermediul unui furtun, fn nici un caz printr-un tacord fix subteran, Daci se foloseste apa uzati, pentru inmagazinare se pot utiliza ciminele de vizitare ale refelei, amenajate in mod special. Pe tronsoanele de canal, unde panta si debitul sint reduse si se cunoaste 4 se vor forma depuneri in permanent, se proiecteazi rezervoare de spilare auto- mate, Constructia cea mai sim- pla a unui camin de spalare este aritati in figura 4.16. Cele dowd capete ale cana- Jului din ciminul de spalare sint inchise cu clapete ce pot fi manevrate prin inter- ‘mediul unui lant, dela partea superioara. Pentru secfiuni mai mari de canale se pot folosi con- tructii de tipul celei din figura 4.17, la care inchiderea canalelor se face prin vane stavilar. in figura 4.18 se arata un rezervor de spilare cu functionare automata, cu — fi dispozitivdeautomatizare de i tip Passavant. La acest dis- Pozitivnu exist nici o piesi mobili care ar putea si se defecteze Ia contactul cu apa waati. Dispozitivul este for- 88 Fig. 4.17. Camin de spilare cu vane stivilart 1 ~ cain; 2 ~ canal; 3 ~ vand ativan,mat dintr-o inchidere hidraulica 1, of. una secundari 2 si un sifon-clopot @ 3 Iegat printr-un tub cu. conducta de evacuare a apei. Cind nivelul apei creste in rezervor, creste si in sifon, preseazi asupra aerului de aici, care ese afar prin intermediul tubului 4, pina cind nivelul apei in sifon ajunge in 5. La cresterea nivelului apei presiunea din sifon creste si odata cu aceasta nivelul apei scade de laa—a la b—b. O crestere in conti- nuiare a presiunii conduce la punerea in functiune a sifonului prin dever sarea apei peste muchia superioar’ @ acestuia. Functionarea dispoziti- vului depinde de relatia intre 1 si 2 si volmul deaer din clopotul sifonu- ui 4,2. GURI DE SCURGERE Gurile de scurgere au drept scop colectarca apelor meteorice sicondu- cerea acestora in refeaua de canali- re; cle sint de trei tipuri: guri de urgere cu sifon si depozit (STAS- 6701-73); guri de scurgere fara de pozit si sifon; guri de scurgere cu depozit si fara sifon. Gurile de scurgere sint astfel con- struite incit adincimea oglinzii de api si fie cel putin egala cu adin- cimea de inghef din regiunea res b pectiva (STAS 6054-64), Distana fntre gurile de scurgere "'® *'* Rerervos fs seis pe strazi depinde de panta longitu 4 — snsambiu; # = detao; 1 — toede: naga 3 dinali a strizii (tab. 4.1) fncidere "beat scons 3 en Tabela 4.1 Distange recomandate intre gurile de scurgere Panta longitudi Distanfa iatre gurile de Panta Jongitudinals | Distant ttre gle pind la 0,004 ar) - 9,010—0,030 30 004,006 60 este 0,030 100 Oy006 0,010 ° Fests 04030 | 100 89Pentru a se reduce cit mai mult numi- rul gurilor de scurgere se recomandi insta- larea lor la incrucisarea strazilor, astfel incit si deserveasca rigolele de pe ambele strizi; trebuie insi amplasate in afara benzilor pentru traversarea _pietonilor (fig. 4.19). Gurile de scurgere cu sifon si deposit sint folosite in refeaua de canalizare in sistem unitar, care fsi colecteazi apele meteorice de pe pavaje de bolovani sau piatra. cubica, adicd in general acolo ‘unde apele meteorice antreneazi materii in suspensie. Sifonul are rolul de a forma 0 inchidere hidraulicd, astfel incit Fig, 4.19. Amplasarea guriler de scur- gazele din canal si nu poati iesi prin gura ‘Bere Ia intersectia strivtor. de scurgere. Aceste guri trebuie curajate periodic, deoarece in perioadele de seceta substantele depozitate intra in putrefactie, iar apa se evapord ; in acest fel inchiderea hidraulicd nu mai functioneaza, iar gazele din refeaua de canalizare ajung la supra- fafa solului. Gurile de scurgere cu sifon si depozit (STAS 6701-73 ) sint de trei tipuri: —tip A, (fig. 4.20) cu un singur gritar carosabil ( 3272-16), putind primi debite intre 7 si 11 dm*/s, dupa cum accestl apei se face dintr-o singurd directie, respectiv mai multe; — tip A, (fig. 4.21) cu doua gritare carosabile (STAS 3272-76) putind primi debite intre 11 si 17 dm9s, dup’ cum accesul apei se face dintr-o singura direc- fie, respectiv mai multe; — tip B (fig. 4.22) cu un singur gratar necarosabil (STAS 3272-76), putind primi un debit de 4 dm4js, Legitura intre gura de scurgere si canalul de pe stradi se face printr-un racord, care trebuie si aibi cel putin 150 mm diametru in cazul gurilor de scurgere de tip A, si B, si 200mm diame- tru in cazul gurilor de scurgere tip Ay. Fig. 420. Guri de seurgere cu depozit, Grrtarele cu ram& din fonta pentru 7 eon Sap singws sritar tp Asi: guri de scurgere sint executate in con- 4 Pleat dia betonsimplu pentru guridescurgere: formitate cu STAS 3272-76 si sint de BoP ae eto Dn'50, 5 radlee din Beton saga dowd tipuri: tip A, carosabil (fig. 4.22) 90Fig. 4.21. Gurd de scurgere ou deporit, sifon si dowd gratare: 1 —Weton; 2— tub din beton ou ‘mult Dn’ 150; '3'— cot din bet ‘Bm 150; 4 ~radlee dia beton 1015, Fig. 4.22. Gritar cu ram& din fonti pentru guri de scurgere (carosabil). 1si tip B, necarosabil (fig. 4.23). Tipul A are o masi de maximum 122 kg, jar tipul B masa de circe. 30 kg. Pentru refeaua de ape de ploaie se folosesc doud tipuri de guri de scurgere: fri deposit si sifon si cu deposit $i férd sifon. Sifonul, res- pectiv inchiderea hidraulic’, nt este necesara, deoarece n general depu- nerile din retea sint de naturi mai mult minerali, si nu dau nastere la gaze cu miros neplacut. Gurile de scurgere fara depozit sint asezate pe striizi asfaltate, deoarece cantitatea de suspensii ce poate fi antrenat& este mica, in timp ce gurile de scurgere cu depozit sint folosite pe strizi pavate cu pavele sau bolovani de riu, de pe acestea fiind antrenate cantitafi mai mari de nisip. Materialele de cxecufie ale acestor guri de scurgere sint aceleasi_ ca pentru cele cu depozit si sifon, prevazute in STAS 816-71 (pentra tuburi) 3i STAS 3272-76 (pentra Fig. 4.23. Gritar cu rami din fonta pentru gust §tatare), proiectantul urmind a face de seurgere (necarosabil). adaptirile necesare. Sectones A-A 4.3. GURI DE ZAPADA Pentru evacuarea zipezii prin reteaua de canalizare, pe canalele vizitabile siscmivizitabile (diametre peste 1 000 mm sau sectiuni peste 80/120) se folosesc guri de zipada. De obicei gurile de zApadi se construiesc in orascle canalizate in sistem unitar si pe canale care transport cel putin un debit de 250 dm/s. In sistemul divizor de canalizare rareori se monteazi guri de zipada si in aceste cazuri numai pe refeaua de ape de ploaie. Pentru a nu deranja buna functionare a sifoanelor, deversoarelor, stafiilor de pompare etc., gurile de zipada trebuie plasate la cel putin 1 000 'm depai tare de acestea. Deoarece odati cu zipada sint antrenate si diferite reziduuri de pe strii, precum $i nisip, la inceputul primiverii, in aval de gurile de zipada, trebui si se curefe cu grija canalul, ‘ Gurile de zipada se plaseaz’ in punctele cu circulafie mai Tedusa, pe strizi mai late, in piefe etc. Pentru transportul zipezii, la gurile de zapada, este indicat a se folosi mijloace de transport cu volum mai mic, care nu blocheazit strazile, cu atit mai mult cu cit trebuie evitat& introducerea de cantitifi mari de zpada intr-un timp scurt. 92Sectunea B-B Seetionea £-C Fig. 4.24. Guri de zipadt. Gurile de zipada (fig. 4.24) au dou’ deschideri (apace) pentru, acces una pentra 2ipada si alta pentru personalul de supraveghere. Zapada cade in primul rind pe un podest agezat la nivelul crestet canalului si de aici prin aluecare ajunge in canal. Panta podestului este de obicei 1:5, Personalul de exploatare ajutd Ia alunecarea zapezii in canal. jin figura 4.25 se arat un alt tip de gurd de zipada, folosita in canalizarea orasului Ki Ye menfioncaza ci zipada se poate evacua si prin cdminele de canalizare, in special pe cele amplasate pe colectoarele mari. Fig. 425, Gurd de zipadi fotos in canatizarca oragulai Koln,44, CAMERE DE INTERSECTIE Aceste camere sint cunoscute si sub numele de camere de racordare sau imbinare. Intersectarea canalelor ce depasesc. 500 mm diametru trebuie si se realizeze in camere de intersectie,'a ciror forma si dimensiuni depind de numérul canalelor care se intersecteaz. Direcfia in care se asaz tuburile are © deosebiti importanfi pentru asigurarea unei scurgeri normale, In acest scop axa canalului principal trebuie sa fie tangent’ la axa canalului care intra in camera de intersecfie. Canalul care urmeaza a se intersecta in camer se continu cu o rigolé pind la punctul de intersectie cu canalul principal, aici rezultind 0 muchie verticala pin Ia radier, Inalfimea liber in camera de intersectie trebuie si fie de 1;8m. Deasupra ca- merei se construieste un planseu de beton armat, peste care se asazi un strat de izolafie si apoi beton de egalizare, Daci adincimea canalului este mica, planseul sepoateaseza imediat sub pavajul strazii, previzindu-se intre acestea un strat de nisip de 15—25 cm, pentru repartizarea sarcinilor. La camere de inter- sectie de dimensiuni mari se recomanda executarea a dou’ cimine de acces. In figura 4.26 se arata_o camera de intersecti¢ cu un singur cimin de acces pentru dowd canale, Du = 1000 mm, executati in refeata de canali- zare a orasului Bucuresti, Sexturee A~A Secmnea 0 a Fig. 4.26. Camer de intersectie (Bucuresti): 41 ~ sap de protect; 2 — veneulala seivisita; J —B 200; 4~ BIS0; 5— B25, 4Fig. 427. Cameri de intersecjie si de schimbare a diretich Jn figura 4.27 se arata 0 camera de intersectie si de schimbare @ directiei, cu douttehmine de acces, in care se intersecteazd mai multe canale si unde, $e acelasi timp, se realizeaza si schimbarea direcfiei ‘canalului principal. 4.5, CAMERE PENTRU SCHIMBAREA DIRECTIE! Pentru dimensiuni de canale ce depisesc 1 000 m, se excoutd cantere pentru ccheitnrea divectici, Forma si dimensitaile acestora depind de dimensiunile $i unghiul sub care trebuie si se realizeze schimbaret directiei. anghiu) oh Gumerei se executa un jgheab (rigolé) care, trebuie si permit o dirijare usoari. a apei i o curgere normali. Fonte debite mici raza de oahelainn poate cobori sub 1,5 D, in care D este diametra} canalului. Pentru Sara eariPrespectiv canale cu dimensiuni mari, raza de curburé Se stabileste fn funcfie de debit si vite, acestea fiind in direct’, legitura cu panta ca-Sectunea B-B Sectiunee C-C -He8 © A Lita Fig. 4.28. Cameri pentra schimbarea directiei Ia 96" nalului amonte. Cu cit debitul i viteza siut mai mari, cu atit trebuie si fie mai mare raza de curbura si panta rigolei mai aproape de orizontala. In general raza de curbura pentru diametre mari este de (3—5) D, uneori putind ajunge si pina la 10 D. Pentru a evita formarea virtejurilor, acolo unde viteza este mare, radicrul se inalfi sub forma unui arc de cere concav. Conform STAS 2448-73, numai pentru canale de dimensiuni mai mici (sub 50 cm diametru) se pot prevedea schimbiri de directie la 90° intr-o singurd camerii (fig. 4.28); pentru canale mai mari este necesar si se construiasca dowd camere, in ficcare Girectia schimbindu-se cu 45°; daca aceste condifii nu se pot respecta este necesar s& se proiecteze camere pentru schimbarea directiei. %4.6. DEVERSOARE Deversoarele de apa de ploaie sint constructii folosite in sistemul_unitar de canalizare, pentru evacuarea in emisarul invecinat a unei parfi_din apa zat din refeaua de canalizare, in timp de ploaie, in momentul cind dilutia admisi (intre apele meteorice si uzate) a fost depasita. 4.6.1, Dimensionarea deversoarelor Dimensionarea din punctul de vedere hidraulic al deversoarelor a fost aratati Dimensionarea din punctul de vedere al gradului de murdirire, respecti stabilirea raportului de diluare, al apelor uzate ce patrund prin canalul de- versor in emisar se face tinind seama de indicatiile STAS 4706-74 Prin raportul de diluare » se intelege suma: = 1+ tty, (4-1) in care mg este coeficientul de diluare, adicd raportul dintre cantitatea de ape de ploaie $i cea zat, Raportul de diluare este in fapt raportul dintre debitul total de apa cecurge prin canal (api meteorica si uzata) si debitul de apa uzata. ‘Spre exemplu, prin raport de diluare 5 se infelege 1 parte apa uzata (debit pe timp uscat) si 4 prfi apa de ploaie (7g = 4). Raporturile obignuite de diluare sint 3—5, iar maxime, 20-25. Astfel, pentru oragul Bucuresti raportul de diluare este 5; in oragele din S.U.A. 348; in Polonia 5 ote Pentru calcul tehnico-economice si sanitare, normele sovietice previd pentru coeficientul de diluare 1g, urmitoarele valori: —la descarcarea in cuprinsul orasului, in riuri cu debite de peste 10 m/s, mg = 1-2; — idem, peste 5—10 m®Js si vitea’ mai mare de 0,2 mjs, = 3-5; —la descarcarea inainte de statii de pompare, in functie de pozitia statiei de pompare, limita intravilanului si caracteristica riului, m, = 0,2—2; “la descarcarea fnainte de statia de epurare my = 0,5—1. Calculul raportului de diluare 1, respectiv al coeficientului de diluare 11, se poate efectua cu suficienti exactitate daca se cunose debitele si caracteris- ticile calitative ale apelor uzate amestecate cu apele de ploaie [2: Astfel din ecuatia: ” cpogem — Qe C0 (42) . O40 in care: CBO;*" este consumul biochimic la oxigen la 5 zile al amestecului de ape uzate, de ploaie si din emisar; e — consumul biochimic de oxigen la 5 zile al apelor uzate amestecate cu apele de ploaie; in general se poate con- sidera ca este egal cu 50—100 % din consumul biochimic de oxigen al apelor wzat c — consumul biochimic de oxigen la 5 zile al apei emisarului inainte de deversor ; 7 —Canaliziri — c. 1609 97@ — debitul emisarului, rezultat din luarea in considerare a debitelor medii lunare minime cu asigurarea de 95%, determinate dintr-un sir de date de minimum 20 de ani: @ — debitul de calcul al canalului (debitul orar maxim gsi meteoric @,,) in amonte de deversor, se determina consumul biochimic de oxigen la 5 zile al amestecului de ape uzate, de ploaie si din emisar, dupa deversor. Daca CBO; este mai mare ca CBOSS (consumul biochimic de oxigen la 5 zile al apelor emisarului, corespunzator categoriei de calitate conform STAS 4706-74, 5 mgf/dm®— categoria I; 7 mgf/dm* — categoria II si 12 mgt/dm’ — categoria III) este necesar si se determine cantitatea de ape uzate si meteorice ce poate fi evacuata direct in emisar. Cantitatea de ape uzate si meteorice Quen ce poate fi evacuati direct in emisar cu indeplinirea condi- fillor STAS"4706-74 rezulta din ecuatia: CBOSTAS = Qasmse + O°C ° eam +0 Daca din Q, (debitul de ape meteorice si uzate in amonte de deversor) se scade Qygq Se obfine cantitatea de api ce trebuie vehiculati mai departe sau_trebuie inmagazinata, Din motive tehnico-economice trebuie vehiculate spre statia de epurare debite ce nu depisesc de 3—5 ori debitul pe timp uscat q; restul de apa trebuie si fie inmagazinata in bazine de retengie a apei de ploaie. In R. F. Germania dimensionarea deversoarelor se face pe baza debitului critic specific de apa de ploaie r.,, care reprezinta cantitatea de ap’ de ploaie pina la valoarea cireia mu trece peste deversor nici un fel de api, Determinarea acestui parametru se face cu ajutorul graficului din figura 4.29, Se determina: —raportul dintre debitul emisarului @ si al apelor uzate q; ToSat I] 1 ee /2e) Me Wy we Ii | SROs hl HT th (43) i ! _ i i t a7 20305 1 2 510208 20 0700" 3) ! —~ 2 (745) ., 4 7 \oig) Ver =F = Iadeld penty volo 8 | lesa Loracteristicile ems ut Tr ii z Teed ofc |/4 \colitote. agincime mare | adingine mcd iE | 12 ag | de INS pe Wt) 2 Fig. 4.29. Diagrams pentru determinarea debitului critic specific (re). 98— posibilitatea de autoepurare a emisarului, exprimatd prin valoarea s, in fanctie de calitatea si viteza de curgere a apei emisarului conform tabelet din figura 4.29 (categoriile I si a Il-a din tabeli pot fi asimilate cu categoria T Gin STAS 4706-74: categoria a IlI-a cu categoria a Il-a, iar categoria a 1V-a cu categoria a IlI-a din acelasi STAS); ~—coeficientul de acumulare & al refelei cu ecuafia: k= F 3000 (4-4) fn care: V_ este volumul tuturor spa(iilor existente ce pot acumula ape de ploaie si uzate (bazine de api de ploaie, canale etc.), in m*; Q. — cantitatea totala de ape uzate si de ploaic in amonte de deversor, in mijs; 300 — secunde, timpul maxim de acumulare. In cele mai multe cazuri, cind nu exist lucrari speciale de acumulare, Ve — conform datelor meteorice, fnalfimea medie V a precipitatiilor in se- mestrul de vari. Debitul critic al apei de ploaie rezulta din relatia: er = or OS, (4-5) in care ® este coeficientul de scurgere, iar S— suprafata bazinului afectata de deversor. Debitul critic total, care reprezint& cantitatea de ap’ uzata si de ploaie ce este vehiculati mai departe prin refeaua de canalizare, este dat de relafi Qert = Qer + % (4-6) in care q este debitul orar maxim aferent bazinului amonte de deversor. Cantitafile de ap& mai mari ca debitul critic total sint deversate in. emisar. {in Elvetia debitul critic specific r.., numit si ,ploaia limita, se consider 10—15 dm? si ha; in R. F. Germania, r,, se lua 6—10 dm®s si Tinindw-se seama, asa cum s-a aratat anterior, de calitatea apelor uzate siale emisarului, autorul, in revista Hidrotehnica (aprilie 1964), in articolul *Considerafii asupra raportului de diluare a apelor reziduale la evacuarea prin deversoarele de api de ploaie", indica de asemenea 0 metodi practicd de dimensionarc a deversoarelor. Exemplul de caleul 4.1. Un colector de canalizare transport apele urate colectate dintr-un vazia de canalizare a c&rui suprafa{i S — 30 ha gi care are un coeficient de scurgere @ = 0,5: Uebitul de ape uzate q ~ 0,03 m*js; debitul emisarului in zona unde se propune a se construt tn deversor de ape de ploaie, Q-— 3,0 m/s; timpul de parcurgere a apei in bazin pink in zona Ueversorutui este de 45 minute, iar lungimea corespunzitoare, L = 3 km; bazinul de canalizare Se giseste in zona 1 conform STAS 9470-73; frecvenfa, finind seama de clasa de importants cbieetivalei, conform STAS 4273-76, se ia f = 1; consumml biochimic de oxigen la 5 zile al ‘pei emisarului, C-—2 mgfjdm*; CBOs al apelor uzate amestecate cu apele meteorice, co 100 mat dm’; calitatea apei in zona de deversare, conform STAS 4706-74 trebuie sl corespund& categoriei II (CBO$"8 = 7 mgffdm*); emisaral poate fi considerat cA are o ,,vitezk medie" de migcare apei (7. fig, 429); inklfimea medic a precipitatiilor {pe semestrul de vard, ¥ = 400 mm (v. fig. 4.29), 99‘Sh se calculeze cantitatea de api ce poate fi evacuats in emisar, peste deversor, si cea cart trebuie af fie vehiculat& in continvare sau inmagazinatd. "A. Prima meted Deditul apeior se pleaie : Qgp = m-S--i = 08 x 30 x 0,3 x 75=0,9 mis, CBOZ™ = (De + CO) | Qe +O) = [100 x (0,9 + 0,03) +2 x 51/ [0,9 + 0,03) + 5] = 17,40 gf}. ‘Deoarece CBOS'*” > CBO3™S, este necesar si se stabileasci cantitatea de api ce poate fi cevacuata direct fa emisar. Cantitatea de apd ce poate fi evacuatd direct in emisar: (CBOST® —Qgaq «2 + Q°O)) (Geam ~- 0): 7 = (Qeam % 100 + 5 x 2)/(Caam ~ 5): Quam = 0,27 ma Cantitaiea de apd eetrebuie vehiculatd sawinmagazinaid exte: 0,90 ~ 0,03 — 0,27 = 0,66 m*fs; deoarece cantitatea de apa este mai mare decit 2~5 ori debitul orar maxim, se trimite mai departe, pe rejea, un debit de 3 x 0,03 = 0,09 mis (raport de diluare 1 = 3, iar coeficientul de diuare fq = 2); Festul de ap (Qo.r — 0,66 — 0,09 = 0,57 rad/s) se inmagazineara Intrun barin de retentie a apei de ploaie (v. exemplul 4.3) BB. Metoda a doua Rapertul: jg = 510,03 = 167. Valcarea s se dotermin& conform figurii 4.29 si considerind c& in tabela fanex’ a figurii clasa a Illa corespunde categoriei a 1-a de calitate din STAS 4706-74, rezultd pentru 0 svitezd edie" de miscare a apei in emisar, s = 0,6. Tndlfimea precipitafiilor in semestrud de zara, conform temei, N = 400 mm. Coeficientst! de acumulare, deoarece nu existi lucrari speciale de acumulare, se ia & Din figura 429 rezult& rep = 6 dm®(s si ha Debitul critic al apei de ploaie, conform relatiei (4-5) Qer = rer + = 90 dims. Debitu critic total, conform relatiei (4-6), Qert = Qer + 9 = 90 + 30 = 120 dm*/s = 0,12 mijs, cantitate de apa ce trece mai departe in aval prin colectorul de canalizare; raportul de diluare 4 Cantitatea de apa co este evacuat’ peste deversor direct in emisar este: Qe— Qert = (0,90 + + 0,03) — 0,12 = 0,78 mis, . Metoda « treia Se considera o ploaie Himita de 10 dts si ha. Debitul critic at apei de ploaie, Qer = 10 x 0,3 x 30 = 150 din\js Debitud critic totaly Qert = 130 + 30 = 180 dmtfs = 0,180 ms, Cantitaten de aps ce este evacuatd peste deversor direct in emisar : Qe ~ Qert = (0,90 + 0,03) — = 0,180 = 4,72 mijs ‘La prima metod& se evacueaz% direct in emisar 0,66 m/s, la a doua 0,78 m/s sila a treia (0,72 m/s. Dacd se fine seama c& la prima metodi s-a folosit un numar mai’ mare si maiconeret de date de bari, rezultd c& aceasta ar trebui consideratd ca cea mai exactd. 6 x 0,3 x 30 4.6.2. Alcituirea deversoarelor Din punct de vedere constructiv, deversoarele sint aledtuite din trei parti principale: —camera de deversare, in care se giseste deversorul proprit-zis; —canalul de evacuare a apei deversate in emisar (canalul deversor) : —gura de varsare a canalului de evacuare. Dimensiunile si forma camerei de deversare depind de tipul deversorului. Deversorul propriu-zis poate fi de mai multe tipuri. Cel mai raspindit este deversorul lateral (fig. 4.30). Se remarci bancheta lata de 0,60 m, necesara intretinerii. Iniltimea intre bancheta si planseu este bine si nu coboare sub 1,80 m, Daca debitele sint mai mari, iar spatiul unde trebuie construit dever- sorul nu este prea mare, se recomanda folosirea deversoarelor duble (fig. 4.31), 100A SECTIUNEA A-A Cy, 4 ale Fig. 4:30. Deversor lateral simp SECTIUNEA BB Fig. 4.31. Deversor lateral dublu 101Seetime B~B Secttune OC Fig. 4.32. Deversor cu strangulare, care ins nu conduc sila dublarea debitului deversor in raport cu deversorul simplu, datorita micsorarii sarcinii deversorului. Un alt tip de deversor este asa-numitul deversor cu strangulare (fig, 4.32). Deversoarele frontale drepte si curbe sint mai rar folosite in prezent, de- carece conduc la pierderi importante de nivel. Uneori problema depunerilor si antrenarea lor din camerele de deversare pot constitui teme de cercetare ce trebuie solutionate pe modele de laborator ; montarea unor panouri submersibile solufioneazd in parte aceasta problema. Deoarece camerele de deversare se amplaseazd intotdeauna in vecinitatea emisarilor, exist posibilitatea inundarii lor in timpul apelor mari. Daci variatiile de nivel sint mici, asezarea unor grinzi sau dulapi la gura canalului de deversare poate impiedica intrarea apei pe acesta; daci variafiile de nivel sint mari, pe canalul de deversare se monteaza stavilare automate. 102Sectnea A~A a goa ey Fig, 4.33. Deversor lateral, in zonele din apropierea statiilor de epurare, respectiv in afar de intra vilan, deversoarele de apa de ploaie pot fi amenajate sub forma unor constructit deschise. In figura 4.33 se arata o cameri de deversare cu deversor lateral folosita sn canalizarea orasului Bucuresti. Camera (perefii, grinzile si planseul) este executata din beton armat. In figura 4.34 se arati un deversor lateral asezat pe un canal circular. In cea ce priveste canalul de evacuare (canalul deversor) a apei deversate in emisar, el se proiecteaza si se executa in conditii similare canalelor din refea. Constructia gurii de descarcare a canalului deversor se execut in condifiile descrise la 4.8. 103Sacre AA orale ‘ravine Diy Sere stata de eprare ch? te Fig. 4.34. Deversor pentru canale circulare, proieet tip (ISLGC-2280) 4.7. BAZINE PENTRU RETENTIA APELOR DE PLOAIE Bazinele pentru retentia apelor de ploaie au drept scop principal inma- gazinarea unei cantititi de apa uzati si de ploaie, in vederea micsorarii debi- telor de virf, care ar conduce la suprasolicitarea retelei de canalizare, la supra~ dimensionarea emisarului cind apa de ploaie este deversati in acesta sau la tratarea unor ape de ploaie impurificate peste limitele normale. Bazinele de api de ploaie pot fi: — pentru retentia apelor de ploaie (fig. 4.35, a); —bazine pentru retenfia si deversarea apelor de ploaie in emisar (fig. 4.35, 8); — bazine de decantare a apelor de ploaie (fig. 4.35, c). Bazinele pentru retenfia apelor de ploaie acumuleazi o parte din debitul de virf sil transmit apoi refelei fie prin gravitatie, fie prin pompare. Dac& bazinul se gaseste chiar in amonte de stafia de epurare, el are rolul de a regla 104Fig, 4.35. Bazine pentru apele 1 2 de pleaies / 1 tavemor 2 deere tes ae sth 6 c a cantitatea.de ap ce pitrunde in aceasta. In general, aceste bazine sint anexe ale refelei de canalizare; evacuarea apelor in fntregime se face in refea; numai uneori, pentru cazuri exceptionale, sint prevazute deversoare care conduc apele spre emisarul cel mai apropiat. Bazinele de retenfia si deversarea apelor de ploaie in emisar implica in construcfia lor un deversor pentru evacuarea unei parfi din apa in emisar. In aceste bazine se realizeaz& o preepurare a apei ce urmeaza a fi evacuata in emisar, cantitatea acesteia find functie de calitatea si cantitatea apei emi- sarului. Ele se construiesc, in cele mai multe cazuri, ca anex a deversoarelor si in special a acelora din fafa statiilor de epurare. Bazinele de decantare a apelor de ploaie au ca scop principal epurarea — decantarea — acestora inainte de evacuarea lor in emisar, in special a apelor de ploaie provenite din sistemul separativ de canalizare. Se mentioneaz ci de fapt nu se retin numai ape de ploaie, ci incele mai multe cazuri un amestec de ape de canalizare (ape de ploaie cu ape uzate)- Bazinele pot fi inchise sau deschise. Bazinele inchise sint realizate de obicei din beton armat, sub nivelul solului, fiind amplasate in interiorul centrului populat, Bazinele deschise sint amplasate in afara centrului populat, deoarece degaja gaze neplicute; ele sit executate uncori in depresiuni existente, in functie de conditiile locale. In statiile de epurare bazinele de apa de ploaie sint deschise si in toate cazurile sint realizate din beton armat. ‘Aceste bazine sint necesare in retelele de canalizare, de exemplu care transport debite importante de apa de ploaie amestecati cu ap’ uzatd sau, in locul unui colector cu sectiune mare, necesar numai in timp de ploaie, este mai avantajoasi constructia unui bazin de retentie cu sau fara deversor. Un calcul tehnico-economic poate stabili solutia optima, ins trebuie avuta in vedere necesitatea pompirii apei din bazin (deoarece canalul aval are adin- cime mai mare decft cel amonte — fig. 4.35), respectiv costul pompirii, care poate interveni in mod hotaritor. Constructia unui bazin de retentie a apelor de ploaie poate elimina necesi- tatea refacerii retelei de canalizare, pentru adoptarea unor diametre mai mari, cind se construiesc ansambluri noi de locuinte ce indesesc zonele existente. Debitele de virf ce nu pot fi transportate prin vechea refea sint preluate de bazinul de retentie. 105Uneori, datorita debitului mic al emisa- rului, apele de ploaie amestecate cu cele uzate nu pot fi deversate prin deversoarele de api de ploaie cu respectarea condifiilor de calitate impuse de STAS 4706-74. Inaseme- nea situatii constructia unor bazine de retentie cu deversor poate crea conditii cores- punzatoare deversarii apelor amestecate in emisar prin inmagazinarea temporaria debitelor ce depasesc pe cele admise a fi evacuate fn emisar; dupa incetarea_ploii, apa inmagazinata este evacuati in emisar, in limitele permise, prin pompare sau prin gravitatie. Bazinele de retenjie si in special cele Fig £36, Ammplasorce pe crontslt® prevazute cu deversor sint necesare aproape RBS etegin = te peshia intotdeauna fnaintea statiilor de epurare care trateazi ape uzate provenite dintr-o canalizare in sistem unitar. Deoarece in stafiile de epurare se primesc de obicei doud debite orare maxime, cantitatea de apa suplimentara trebuie deversata in emisar; acesta ins, datoriti conditiilor de calitate impuse de STAS 4706-74, nu poate primi decit o parte din apa ce trebuie deversata in emisar, iar restul se inmagazineazi in bazine de retentie si deversare. Bazinele de receptie ale stafiilor de pompare din cadrul refelelor in. sistem unitar sint in fapt bazine de retentie a apelor de ploaie; prin inmagazinarea unei parti din apa se-obtine o putere instalataé mai mica in statie si un diametru. mai mic al conductelor de refulare, Inmagazinarea apelor de ploaie trebuie analizata cind se poate reduce vo- Iumul de ape supuse epurarii, gradul de epurare, marimea statiei de pompare, cheltuielile de constructie pentru refeaua de canale etc. Amplasarea pe orizontalit a bazinelor pentru apele de ploaie se poate face pe aceeasi linié cu colectorul de canalizare — in serie — (fig. 4.36, a) sau in paralel cu acesta (fig. 4.36, 6). In prima variant, bazinul este traversat in permanenfa de apele uzate, deci atit pe timp uscat cit si pe ploaie; in cea de-a doua varianta, bazinul de apa de ploaie este amplasat lateral, el primind numai cantitaile de apa ce depisesc pe cele care trebuie si-si continue drumul in refeaua de canalizare. Cind constructiile sint folosite ca bazine pentru reten- tia apei de ploaie (deci nu au deversor), in prima varianta, dupa incetarea ploii, bazinul se goleste automat, in functie de sectiunea conductei aval; in cea de-a doua variant, golirea se face prin intermediul unei conducte de legé- turd intre bazine, care este de asemenea dimensionata pentru a primi numai cantitatea de apa ce nu depiseste pe cea care trebuie si-si continue drumul in retea. Bazinele asezate in paralel sint mai avantajoase, deoarece nefiind traversate in permanent de apa, in perioadele de timp uscat pot fi curafate, reparate etc. ; de asemenea, in bazin, nu ajung suspensiile mai mari, acestea fiind antre- nate pe colector, iar volumul de decantare este mai mare, deoarece nu toata apa traverseazi bazinul. 106Amplasarea pe verticald este reco- mandabila cind condifiile locale permit ca iesirea apei din bazin si se fact prin gravitatie (fig. 4.37) ; daca aceasta Ese _ nu este posibila, seimpune construirea ae tunel statii de pompare. Pomparea Fig. 437. Sectiune longitudinalé printr-un apelor de>ploaie din bazine este aproape bain pentru retentia apetor de ploaie. fin toate cazurile neeconomica. La amplasarea pe vertical a bazinelor de ap’ de ploaie, trebuie avut in vedere ci remuurile generate de acestea pot conduce la neajunsuri fn exploa- tare, ca, spre exemplu, depuneri de suspensii in cantitiji mari, inundarea subsolurilor etc. De aceea, la proiectare, trebuie studiata in aminunt toata reteaua de canalizare invecinatd bazinului, Cind condifiile locale permit, constructia unor bazine verticale (decantoare verticale) poate fi avantajoasa, indeosebi datorit unei curtiri rapide a depunerilor ce se formeazd in acestea. Bazinele orizontale (cu curgerea apei pe orizontala) necesiti cheltuieli mai mari pentru curafirea depunerilor, in comparafie cu cele verticale ; pentru fa usura curatirea, uneori se compartimenteaz. Rezultate foarte bune au dat bazinele cu deversarea apelor de ploaie din figura 4.38. Apa de ploaie si cea uzati parcurg in mod normal canalul inchis asezat pe radierul bazinului; in momentul cind cantitatea de api ce patrunde in bazin depiiseste pe cea care poate pleca prin canalul aval, tncepe acumularea, iar cind se atinge nivelul crestei deversorului din amontele bazinului, incepe deversarea, Suspensiile mari sint antrenate prin canalul inchis in timp ce sus- pensiile mai mici se depun pe radierul bazinului prevazut cu o serie de jghea- buri, Dupi incetarea ploii si golirea bazinului, depunerile sint evacuate cu jeturi de apa prin canalul aval. ‘atgarea: epocies | wate _i) - yore chpberes wate — ase Fig. 4.38. Bazin de retentie si deversare a apelor de pleaie (sistem Mannes): 1 — doversor; 2~ perete somiseufundat, 107