CCoperta gi supracoperta: Arh, V. VISAN, M.D. Certousov HIDRAULICA CURS SPECIAL ‘Teaducere ain limba cust sub redactia sinpties a sead, prot, DUMITRU DUMITRESCU DITO RITE EPC A BUCURESTI-1966PREFATA LA BDIVIA IN LIMBA ROMANA nul dite cbiectiveteprinelpae ale polit Partiulut Comunist Raman ete, upd cum te i, cunea de valorfcare superloararesurslor naturale ale ft, pentre eae ope ca alte mare tog, Stntforgeumascule numeroasle realise’ obinle pe linia amenajéri complexe acureuritar oaste de apa Nadrcenrale exceulote sau in tars de execute, ca ete de ta Morolnt, Sat ‘Blea Argep Latra, Parle de Piers sisteme hidroamelioralve'ca cele dn tunea Dandrt 98 Oltat siseme de amentare cop a indusritor 3 enter ppulteca Gul, Hunedoara ‘bata Mare, Borse, Craione-Iyalnifa, Liaralal ey le Se deroldcustees sonatruria mg ‘lle hidaitiee pompe gi tarbne de eee mal dloerse Apart 1 marin "Ese eniant of un eaemenen anaambla de realizar talc ar de meonceput rd baz tooth aod ‘De orees, aperifia tn limba romana a yHldrealie de M. D. Certowso, una dine see ‘mai coleroue ther de ae el din ele card wa serie plnd acum conlfle un teenie Indlong eneplal de hdrteaieient din fara moat ‘Panind ta tndemina eerettorr x proieanflr nostri o preentare dacumentata sla un Inlt nivel tie a unera dinre cele mat inpatante capitals ale Mdrualice acest carte Conaate 0 tmbogaire rela a Ieraturit de spetltteexitente tn preset tn limbo roman ‘Medodte de cael fost astm Rdraulea srt poate ma mall dct in alle dament suscop- iste de mbundifre. Cunoaterea mat profund8 a naturtifime a niger turbulent, a ekyeror Dolfeate a fenamenatat de castle erat din panel de vedere fie tsi matte, ne 00 Dermitedesigar tn eitar 4 sapinim gi mat ine migeern lieidler. In aoe ens, prnelpal! Inert left lata. D. Certouaoe et, dupa parreanoasr, seein de fat od aioaa eta Impartante 91 actuaie ale hdraulcl, dea left taal deol. profi 4, 0a ee ate dhl eprint mee ete ei; dtine Pate ‘tat actual dase de impetaos, al cern infie, a dat naqere sta ate metode 1H puncte de vedere publicte tm mare prt eror apart ulinet sii tm tim rusd alacant) fe ald Ate, nau putt fearing mole metade baat pe ullzare olaltoartrectonen © presenare, ¢hiar sumard, 0 taturr progres realleate tn ulimit ont tn hidrauled, a7 fi ‘mdr ult dimersianile, deja tmpestonant ale vlumull de fat. De aca, ne-am permis 0 sugerom Balurt tent tnluderea~ sud ford a doud Note nor recllte obfiate ta fara’ staat de mecanieafluitor Trian Vaio" al Academie. Republic Sovialcte ‘Romania, gt care auc contribs a relorea complet, al terete et 1 practi, 2 tportatet Droeme’ mel fladior gee eu suprafefaIderd na dntre probleme etirte ale Ndr Sperdm ose aduce o madetd complete (a vloroaa lucrare a tal M.D. Ceanse. ead, D. DUMITRESCUPREFATA REDACTIEL SOVIETICE La 12 aprile 1960 inet din vos autral cette, pofesrul Mihail Dimiretet Certouson, doctor tn life fehnee, cme lia emer of HSS. Tita Wea, reeds, our Cure de hldraaiod special a fst elma din timpot eit astra. cant tacrarerepresints rol amet sale de mat mit a: tea nt sre Hi pencrlizate reultaete sada infec ta domental Redreaiel!eparjsing alt orl, Ei Gi'mniton stor sonant din -RS.S. 90 din ale fart ‘M.D. Certousonacondus timp de ‘29 ani ealedra de hidraulicd @ Inala Pollen in Leningrad. Caren aceasta reflect sistema de nln concep, care a slat la baza esta Ae Maratea pret le foclaea de Mdrleried a intutaat, 0 noad elif, rents acest! aera eare deren larg eunasuta $1 geal 9 mare autorate, val desig, folatoae “Peepatrea pentru tipar a ccet deve patra edi a Cursulei special de hdraullet de M.D. Certossoo'a fost tsigarots de edire membriteaedre de Bidgalicd a Institut Pelilehnie din Leningrad AM. I. Kalinin: prof. de. decent MB. Kolernibo (conducerea lncrartt ta ansambti. ef de lucrart de N, A faconin (Tatroducerea 9 enptotele VIII) fenf dr, T.N- Astoficera (coptnieie TX— XI) sl conf. de. N- Keocekooa (eaptotal X1¥ fi anes) “Redacarea generald a tucrrit a fost asiguratd de profesoral A, L. Mofetinoo PregatiresIuedr pena Uipar fara paricpares antral, s-a dowel sarlnd grea. Anuute pasje dn text recesliau mie corer si modifier. fad mat au pute ale ed {lear importante, te corrode dete ater reife’ a patra a cirfit ow fot Indepitoe cle erri marunte,sesiale ela de autor final coma de obcrafle feate chiar de aur pe exemplar original ale: att ade cemenea tr conideralc uele ober care. tmpas, Ta letra de reat feat de ‘redoctorts Anumite pasaje ale lucrarit au fot complete eu nae din partea rede REDACTIA PREFATA LA EDITIA A TRELA Prete terre, supusd alent cir, repre 0 etic recat st atagi @ Curse hidrctied speclla™ pratt 126 “La elbererea tard am flat pe larg maerialaeuprne tm eifa preedenta a tt tava am renanol la espunereaunor Promen secundae st expuz mat cones ule probleme Drinipte am modifi, nto anita masa, sracaralacrot. fe seay! timp, am nods sre de paraprofe ot care dup prrea mea, sit neaare In atta tape deratre ¢ Ietraatiett naive. Unele dim ate eompletat cade evempl, probes inflate peih ‘pul borjlr de pint, réspund aeteeractorexprinate ae dior ‘Fard'a Insta supra dealin, et indie Soar mosificdrie mat impartane pe cae team Antrim confined sacra fii, “in capa dies, am concentra late transfarmirteeeulet diferente a meat permanente gradual eariat career cu eupraffa iter, Tk plu, la stu formato eubaor Sapratet libere a career tn mijeare gradual tril, om Inrodaa rime invest Nomar ‘Froude mat tndicata din puncte neler meted, “in eapttl at patrle, tn afera procedatat de integrare a cual diferente @ migerit. permanente reuniforme, propus de prof. V. 1. Cemams, um preznal # precede, Props {mine tn Lous (publican 104) ‘napa a ence, i conaierete sts dace, am modifcl § 58, tn cre sit tratate problemas ansrarteurbelor saprefee bere pe surat de apt natural, et aloe {oartfc moduttas de eidega, DE Ue a ” ‘Caitaatal gaseee,privind salle Mdroul, «fost sensiblmadet Tintnducoe sama de erie actucte ole ceetiorior svi spre fenomendlar de pullin zona salut Ndrate gt (a sona de tones de Capa sal, am ieee ace Inat complet dar esigur nual Iee-0 pra aprosimete,proema pierenon de energie th Salt (8.0, problema amortehifenonenetorpulstrt th son de trait $12 lungimih sete Sone (§ 0) fe plus, am precza melodegrooanaitea te determinare @paziiel sata to ‘ie Pramatiea (8 4.3. "Acede mole ale continual atte capil au determina 0 anumila sehimbare & strstr ste Confinatatcapttatut at yatelea mu a sur, tn esenfa, aprogpe net © modifcare, Inst a {ost reset rial tub arpect Fegan Treble mentona ed tn cet capt se dau unde rela nt, apartinind aural, pr ind searerea peste denrorl eu pray Tat 34 preci eat nol pent erminare ce ‘ent de det a seurgerea pe sub sant. Confit gt stactaracaptolta’ a optalea au suet moifctré important Urmarind o.expanere mal. stemalice a prosemet vacant difaron, am preznta, tn paral eu formes ae rcordare @befror t Pegi Ge funy armel de rocrdare In rei ‘4 Sapafad st regim mint, tntrodutnd tn mod necesar, nofante nol tepate de a tele petriten repim cite Tn pls, se presinaalelo noua rele de ealea,e futoral creia se po lai In mod foarte simp deal de precy, earatrace Ndraaice se caret, eeyponcaor pall, {ut dest defen clu deal trea regi ere8 PREFATA DE EDITIA A TREEA ‘Ineapitotat a nousea su ftrdus eumpltariexentoe in expneresproedelr de clea a onsodantlbiet tn bef aval penta diferte forme de racortre,caraetzle prin regi ‘ae fond (f 9.9) 91a fo reodcata predlema afuerlr in bef sel (92). A fat dt axcmenea Fedsat complet $0" in care se expune caletal hidroule al eoaetortlsr, ‘avid un pray ‘Caplets zee, Unspeenee, dolspreaece gf teispresece at suet motile rellte mis ‘etal octsor cpiale fot resrina intra uma maura fol restau B08 In care ao tread problema rage rifle, au fos aduse uel complet la ealulul ple de afer (Grey om fot revate 12.2 ¢1 4289) tn care te presi euafe diferente fundamental sl mi mpm fatto eer apne pee erie alt migerit nepermanente gradual arate eurenflr ew suprafor ibe. Stara cpt tater sece ft dotaprecee a nufrt unele modified. raf on Henne ab pape @ fost moat ria am ce pie conn “in parten core traleaca teria Maraulich a inflate, se analiza propietileecutiet -nigarl neunifrme gradual arate pe un ara impermeabl erzontal tele problema flare (ede cre 9 gare ctecloare tla, auind funda stu demupea srlala ipermea, ele ‘anlizata problema prelingerit el In acaad pare a-au mat inrodeso tread sere de com Dltart a calelul infeed prin carpal tarajeor de pamint (14.24... § 14.29). Basat pe ‘metdeehidralll, am analiatprolena tite, eu apllate te Upurle prnepele_ de dare {Ee pamint, fundale pe sratart mpermeeble sou permealls,precun 4 prebemainfire [n Dretenfa int aanvadier. ‘in’ partea care caprinde tarla bidromecanih a infra, sou inlus urmMoarle pro- Heme: mijearea anu edrentplon polefal tn tneraral nut unght (pe baca rezlori ace probe, am propus © solic noud a provemel tnflafe printaluul amoate al baraeor de Paming) 9 inftraa sab prestune, ditto albe desehss Im plos, sa elaorat § 148, tn care se preciid 0 meloda simplifcald de reloare a probe Plane tnfajes “Cn material suplimenior tn capltla al paisprezecelea exe de asemence § 1441, care se dau indict petra conaratrea reer hiredinamise @ mised oat completa 40 § 14-42, privindmotda anolyte! eesohidredinamice ‘ia etatoraren ace! arf ao fl seama de obserafile extrem de pefoese pe care mi ean fdeal prof TT Levy prof, MM Clugacd, dr SN. Numerom prem font B.D. Kadomeki, MP. Kojeonikor gi ¥. Novokeeseensd. ‘am tinat seam, de asimenea, de obsersfie fcute de profi Ac Ne AhuttD, pra. W. . Baumgart gion, N.L. Rolle cu printelalucrarea Cars de hdvauled spctld™ paid th 1949, precum gt de receniefit mei, prof A. N. Patragen sl A. L. Mofe~ Pittmoe, apra manasereul prevent tuedr ‘La eloborres fbeicor si 0 grafclr, ta reolarea excmplelor gi ta verfcares er, au pertcipal ‘AvP, 1vanes, candidal in inf ehmee A, F Pon tt, candid tn fe leinice espirant V- 'P." Frotyeit $i appa A, ‘S. Tipteaee ‘Enimareajuor ta preptzea manduriatat tn oederea lpr sale mi-au acerdat T. A. Vinogradove si N. E. Nieolacs, “La elre corectart primelor ciel copltole a parteipat V. J.’ Pogereton, candidat in linge fete Tuturoreior care maw ajual ta eloorarea aese crt le exprim eee mat it malt, AUTORUL ntvdusete oe es ae § 1 Notaite adoptate ¢!unee defini. ra 2 BaeNae yaad sup iigeti unorme’s'eanenior el supra ‘bers 26 43, Priel pencipale neces role al cater tn cone sale ‘nitorme : me 7 Gapitorul 1 Une § 14. Tipurt de ati . 38 $12 Reta exponenyatl penis modal de debt. indeee hide svie x $15. Energia spetid in sectlune: Adineimes erie 2 40 Panta erties : Dot $15. Regimol Tent, rapid’ i ite'af vin rent” : 53 Capitolul 2, Keuaia fundamental « migedl! permanente ilar eu supra bert 4.241. Indes preiminareavupra mijedrit neuniforme a curenilor eu supratayé MberA 58 4 22! Bouin dierenisfondamentad a miger permanente gradual Garlate a curen file eu supra hbers 37 23, Botella “ferentials fundamentala ‘a’ saljesit permanente gradual varite a trees eo supraaga bert (continare) o 4 24, Ecnatiaaferenfiat fundamentait'a migeril nevnorme in eval” cviie pie tate oe 25, Transformarea ouaiil ieréniae tundamentale & mje! neunlforme in ‘cert abilor prismatic es § 26, Formele curbel supraietl Ubere’a'curentlor’ tn ‘nigcare ‘permanent gradual ‘arta tn albl prsmatlee = " ™ 6 Capstolut 3, Ineprareaeeuatel migetet permanente grodual variate, a exrenflor (cu Sopra bord 43 maa generale aspen nei cae mieten fa pre $82, iteparea scat miei citrine tat ibe’ pani ‘pnt ‘oxi wacs oy. oF 433, Probleme pitieipale’ ale ‘eiletit inijeiot hebnitarmie tte» aie prismatic ‘en pants pou o 4, Inegrarea’ ecatll miei ncuierme’ tao eile ‘pisinatica ca ‘pind’ vn $94, Integraea ecoatlel mie ta (0) 4525, Sntgraren‘ecuagit migevt neuniforme’ intro aibie prsmalica “oi pant neg tae). 108 1 26, Integra ini eine’ table psi, pri mad fereneor Cite ee : emtw aac De MATER Tasca DE waTEnit a ap!a001 4 tagarn sete! mij permanente grea sre tna £83. Alte expe le crt e stabiie a forme encore iro nt abe benoit) depauainat a6 $44, inte eae us 4 04, Sotie Sete accmivrc’ saint einai tnt 442. Integrarea ecuatiei migcarii neunitorm® gradual variate, in’ cazal genera 16 ‘goniugate acesteia 258 $45: eign Saabs fc pomeranian se npc 4:03, Rell andamentals seo escrito rg de pei th hat : c . i -adincime constant « a $8.6, Formele de racordare a biefurllor tn sectiunile de varlajie brused a pantel aliiel 27% taut & Canteen exter spell rt Capitol & Dipge ene I Metal val al construire ie 54. Indiatt generale ‘1 rior dopa eel mat stop ior S| eteual ait 235 ingles Crh ab ai in’ stoare i $55 Ellas Stents font&menals igi pesnsnenie ada aie con 481 conldrt gener aspen dapat ener! Dial aval al evacuator. 284 Seaah ei ten rs ete 135, Coc ip Se Son ie ene Fa fay Rice a as 45 rs tra ii in cri ei 435. Procedeul general de constratre a curbelor suprafctel ibere ¥ fund i 200 5S: Breede seer de cms intr supra ae 0 1) ae 04 BL tata aed ci ‘abhi’ net wt hcl Bd f 8 Medial oC eaten: Postal ne Be 25 pete sd tai dure aerate) $5.8. Determinarea curbelor suprafetel libere in albii naturale pe baza postalatulut ‘Detormizaren adingion dnulal distpatce, realtzat ou ajutorad neal preg, S22 Determinaren curhelor uprateel be ‘be bana "pos! 4a 4.27. Determinarea Tungimitbecioulul dsipator " ‘ 337 4.5.9. Construirea curbelor suprafetei libere ‘pe riurt cu albie majori. Cazul bifureatillor 130 $8.8. Observatit suptimentare asupra calculutul bazinulul disipator . 328 $5.10, Construirea curbelor suprafetei libere tn albil naturale, in prezenta unui pod 4 9.9. Caleuul hidraulic s] bazinelal disipator de tip combinat 33 ae pate mit De asg Rio Cucina vacaatostoPes tn pred ee i ra se 33 san betentara net? idle ta instar : 8 Gapttstat i. tata trate at rates cccate Capitatat 6. sat arate ita ee ra su rie ca eo ple {64 Indl preliminre apr sat rae arene’ 103, Call Baraca ideo re trea 4 st enter a cr coniiiu: itt HOR ial arte ot cr pe TH in sa JAS bose stant’ Deernmas sdeinee congas Ht 204 Gael aaaue ol eer tn ep ox washed iare, EEL ENGI fonds tala torte ite aie’ pein i $205 Cael aaa 3 cnr nie [SS Eesti fbtamcnaa' slut vse ntto ue oer pnt 126 cea hire Aer, so, coe tae ict sare sates cual seal evens cra 4 60 Pasa iesarin in wi nite 2 weer ns 186 FMtg. hated espe chet ade Stead ot gee ai $6 Tess Sth a Seas are vie fapltolt 11 Raeortaven alse din dou reneeare Se a a a nia bias | wa cornea nee dn dod reeronre rin Intermed wal canal lung 44 4 oe 0 nia 0 {112 Racoraareanivcluror in dod rezervoere prin intermedia Unut canal seurt 412 Gupitotut 7 tea amare supa esaau eyaestotior amd SHED SSH oe QU ae uo vu sun Capitotut 12 then nepnmanetd ape in conde sab pete LANNE Oe acvadise’ coastiveitiier’ Alaesvehates 4 121, Indien generale sure ier nepermanente x pe a functionind ca @eversori i ‘ $122. Ecuatia fundamentals a migeirit nepermanente a apei intr-o conducta sub 42 Deven ta ie anita : Felis es {EE pastor & ptrsce 4125, iar seernnena' pn coe cu veins aioe estat 138 YEA Boesch pan ft IEE MSs Npermmnent aap nicocondact comps SMR In Caleulul evacuatorilor constructiiler hihrotehnice $12.5, Oscilatiile de nivel tn castele de echilibru . : 433 neGaieutal svacuateriles con : $126 Pivtula'oc'aee a nase “MIE SS: nn) 8 $75. Sahjuee piste adc Mpitaguwee LLL LLL rae Gapltolul 18 aires aepemaneu & creer co stpeah hed Capit otul & Bese tel orl Setar $184, Iodcageneaie ss pecs ate 4. Tipu pindple de rcodnr a tron». $30 Baguette |: 8 4581, Tome pinta de rca 8 Maren ha ‘reg as FIN ESOL diem Mines & nine" ree out Fcatinor cs pauper m Wreime, 42 “razcraaie’ caracterleace’ pria regi a3 $134 inal fn" teat’ cai nije acperanete radia Supratayasi prin regim mixt 27 iss, Ra een ca supa ber . “onic age sa, Radic tokdartenubi ie onl oor itr nine tind | | 38 sent alr sBiweprmatene ncaa uel aii ont sp i i fturitor in regi 231 ‘unghiulare, in absenta forjelor de rezistenta. . . . . ae wane2 ‘TABLA DE seATERIE § 126. Viteza de propagure @ undelor. Debitul unaes 137, Integrarea‘ecoailor migetit nepermanente tn cazulcscllaioe de nie aimpi- fudine (eu eplieapit Ia reglajul ne tn azul uzelr hidrodlectice) I'Tramsformares ecuatitior mise brit nepermanente ls aibis' prismatice, cu. considerarea tortelorde resis~ I Integrares ecuatiel mipedrii aepermanente Hi. Aplicaren solutici n cazul particular a) regularizaeti iiniee 1a ustnele hidoraclectrice = IN Soiuyia aprevimativa’a problemes, in ‘eazvl unel aibil compuse din sectoare eu caracteristicl hidrau- Hee ditertte > ae NDescompunerea graticuivi variayiel demituray, ti MiObecrvatit privind apiicares practiced ‘a’ ‘soivtiel 41358, Metoda de calcul grafosanalitiet al misedrii nepermanente in biefurle weiner haroelectrice tm cael regularett aitiee «wns = § 120, Determinaren nivelat maim al ape Intrsin anal 8e derivate I ean rea: fri insantanee a debit usinat § 18.10: Determinarea vel mini lapel fntiineanal de avai cana eesteit Tistantanee @ debituol urinet ss = : . Capitalal 14 atyenrea ape subterane 1. CONSIDERATIL GENERALE 414 Indiatt pretininaze : § 342. Model sntitrate, itera de intrage © SL. SS : 43: Loses tundamentla's inftraiet 14K Line de apienbistate ‘a legit fandareniaie a initeaiet F148, Determinarea cocictentulut de intteate pt ML TEORIA HIDRAULICA A INFILTRATIEL A.Migearea permanent& a Infiltratiel apel subterane $146, Meares uniformd @ apet subterane ee 4302 Formate Int Depait J 143; Eeuopin diferentls a mijirii permanente’ nevnitrme, gradual variate & apet ‘bterene 4 149, Foomele carbcio de depres tw miparea seintorma'sapel subierane Feo Tetegraren euaya miei permanente neusforme, ral variate «api B.Pujuri gi galerii colectoare coe § 1411 Put perect tnteun strat aevier cu nivel uber {412 Put Blmentat din pinan testes prin Infrae ia suprise pamintat $1415, Pot absorbent en ee ee ee FACE Put artenen mint 41445. Pop mit : pills $116, Grup'de panied 22S : $1620) ovicolat in vecintatea init rezervor pati $1416. Gere coetoare esata rn $1410 Sistem de gnert colectoare prin intratle deta supratajapaminiuiut $1420; Observatitsupimentare supra puturior yi galeriforeolectoare GAntittatia prin corpul barajului de pamint..... $142. Observailpeliminare re Baraje de pamint fandate pe un strat impermeabii a8 ast ss ry 480 407 305 50 seo 500 56 se set 56 8 580 50 89 98 508 1422. Baraje omogen fundat pe un strat impermeabilerzontat $1425, Batardow eu talue amonte vertical {420 Bare ae pamint co simbure lmpermestil nt $1425, Bara Ge pamint cu eran : : $1430, Bara de pumint cu drew Baraje de pamint fundate pe an strat permeabil - 41427, Bea de plat omogen . $1e3e Bara) de pamint eu deen 41420, Bara) de" pimine ain arniocainete “is avanraler”iinpermeabil gece impermeabi a . INL. BAZELE TEORIEI HIDROMECANICE A INFILTRATIEL ss ss = Acie {ii pretiminare $1430, Modul gental de punere a probieme 4, Forla de restentl ts migerea spel ubletane © 2 152, Eeualle difereniale ale migirt apl subteran. Bcoatla de contnaiiae 33, Migeaes plant a apel sobterane. Funcfa de erent sy M34. Refesua Mdrodinamica'a mies 1438, Notion! comare din teora fuetil 8e vasibid Gores, Nojiunea “86 trans B. Itiltratia sub presiune. Problema plang 11438, Probes general's inbtratel plane ea preskne J 1437, Metode de retlvare a probleme folate plane sib pres 4 438. Metode aprasimative de resolves probleme plane infitraiel sub presine E.Probiema plana a intiltratics ew nivel liber. ++ 4 ' 1 i ‘ ¥'1430 Punerea general a problemet intraie eu nivel Uber : $1440. Metode de rezolvare'n problemel plane a infltraiel cu sivel Wier << IV. METODE GRAFICE SI EXPERIMENTALE DE REZOLVARE A PROBLEME. LOR DE INFILTRAPIE. = “ $1441. Metodd gratis de construire a efetelBidrodinamice a miedrl . 4 1402" Metoda Sralogel eleetrohidredinamice 4 1448. Recolvaraproblemelr de lftzetie cu ajuiorul repel! Nidrodinamie age Bibltogratie ANEXE Tatete Tabela 1 Valorie coniientlut € dup formula tuk Nz. Pantoosk Tabela It, Valorie coaiientuat C dopa formala Tol Menning ‘Tabela IL Valorie eovficentlut C dupa formula Tui Foreelmer Tabela 1V. Valle cocientulut C dupa formula Tat Basin Tabela ¥V. Valonleaapeml crite Mor pentru abl eu seeiube dreptnghislans ‘Tabela Vi-XIX. Valorie fonetiel a) pentzu 2 ~ $00; 303 320: 325; 3,30; ‘340; 850; 8,60; 370; 8,75; 8.80! 800: 400; 4430. Tabeta AX, Yalrle hnelt Fi) es Tabela AX, Vane fossil Fs) piiiisste ss Tabelede NXH-AXVI, Valorie sone” GC pesiri “=~ s;'3.25; 850; faba nisin betel XXVINCXNXIM Yioilefonetil (2) pein’ 2" 98;'388; 3305 ‘es; 400; 430 ar a pee Tavera piiiiiiin: Tabela XXRV. Valonle fancier) Lh aan Tabela RAXVi Mamtuleloparcnior eck : Tadela AXRVIE Valorie funelitor trigonometrice : Tabela NXXVIL Integral elptice de ordi! int 500 3 20 08 a8 68 as 688 ee 3? 659 669, 63, 603 33 33 a6 ne as Bs 0 39 7a 8 7a 79 780 02“ ‘TABLA De MATER Grofice. (Aneze separate) Gratieul 1 pentra determinaren modululol de deit st a lati fond 5, [entre coetcental C= 5 ps *) Graficul I pentru determinaren modululol de debit K a sbi teapeoit lett apel him Dbl trapezoidale (pentru coetcientat C= 1 pis Gratieu! Tt pentru ceterminares adincimilor erie in albi trapezodate Gratien! 1V pentru determinarea adineinitor conjugate ale satel hiraclic tn ‘bit uaperoidae Grasseul ¥ pentru determinareacoeticlentl de debit my al deversrul eu pra at neat Geatieu! Vt pentra stable formet racordarit yl determinares adtncimtt barinalat isipator in cazulunet abit aval dreptanghiuare ars considerazea als) Gratiew! VIE pentro determinarea adiveimit costractate in eval, peat abil tat eroidale Graticul VII pentro dsterminasea sdnclmllcontrctate fa cele conjugate in ‘azul one alt aval dneptonghiuare Gratieul IN peatre determineres adineimit azinule dsiptor In eazal ane abit aval greptunghlulare (cu consierarea Iai 2) Lista abeletor incase tn text Tabela 1, Valorie coeiclentulal mw. eee ee eee ‘Tabela 2, Valorie coeentului de ragestate n Tabels 4 Valorie coeticentull de ragostate y a ‘Tadela 4. Valonle exponentoal y, din relia ul N.S! Pavlowskt Tabela 14. Valorie pantel extce .. - : ‘Tadela 5:1. Valorie coeicientlor de rugozitate x fly pontea all naturale (dupa MF Sribeiy. - wees : Tabela 52. Valorie coetcionilr de rugestate msl pentra abit mater (up B.POUAKOW cove e veces see Tabeta 53. Velotle coetcentlor de rugortate » pentra abil naturale (dupa Horton)... sss = ceccttetetteereetets ‘T abela 7.1. Valovile cosinor de inecare 0 pentru devervril eu pro practic Tabela 72. Valorie coeiclenilor % gl Gy - arn Tabels 75. Velonie eoeicenlorg, m, AF pentru deversorel cu prag lt (penis a=1) voce te teen ete ees Tadela 7a, Valotlemicimtor fo, m, male, pentru deversoral x prag lt netoeat Tabele 75, Valorle mirimi Ay, caleuate cu relia y= [YEmE- - . - . « ‘Tabela 76, Valorile micimis Ee enna Tadela 27. Valorle marimlor ky, te gle 0.0L tlle lle ee ee Tabela 78. Valorile mirimiler Ay, ref biihint ‘Tadela 79. Vatoie 8 st cotad pentru deversoral cw pa tei, : SSERE 163 10s aa au 217 26 229 Tabela 720. alone 6 SH colg @ pentru deversrsl ou preg tet. « ‘Tabela 731, Valonile coetnientule de contreye «sale eietilentulol de debit entra ona neinecet . - a 8. Valorie coeientulul = . oar 2. Valonie coetcienta Ay a 83, Vetere coetcientor arg ay 022 9.1. Valonle maxime ale vitesst de fund aa Tadela 104. Valor coefientulal vg) vv ve eee vee tees Tanela 102. Valorie coetcentale & : ‘Tabela 202, Valonle coeientulel de serare oy : Tabela 19: aloe limita ale mavimit ey oo ‘Tabela 141. Valorie coetcientuiss de poroitate al or piminturk Tabela 142. Valolle coeientulel de temperatura (ups Kozeny). . » Tabela 443, Valorie coetiientuluh ej din relaia (1431) « Tabela 144. Valotle cnebicientoi Bo Tabela 145, Valovle coeteientull § arene Tabela 166. Valorie coetclentull W/= aaa Tabela 147. Valorie coeSeientula! e dupi reatin 14185) Tabela 148 ‘alrite sin #51 e08 6 corespunzitoare velorilor coeficientall m ‘Tabela 149, Valonle fonetiel fm) : Graticut ain fig. 1.9 pentru determinareaindistlhidrelle i abl trapeoldale Lista grfieor incase tn test (penta C= Loris. . we Gratieut ain ng. 6 entra determinarea eoeicentlst In gona de transite Graflest ding. 642 pentro determinaren lng sltlol hidratle tn a drept- ‘ghia Gratieut ain fig. 615 ‘pentru determinare incimilor eonjugate tn constile pro- . beret pa . Denettetrenes “Gratien! din fg. 28 pentra determinanesadinchml pe deversorl eu pg lt incest Grafica din fg 720 pentru deerminarea marin yp = = an Graticul din ig 7.11 pentey determinarea mitimit np area Graticul ain tig 7.42 pentru determinazea mérimilor A, HC. Ls LL ye Grafieut din, fig 7.46 penten ealeuli ofifiellor dreptonghiolae la scurgerea” pe sub avid netneeats ae Graticul din fig. 7.7. pentraealull rfcilr éeptunghtolaelascurgeres pe sub stavila Inet Sette tse ttettsttetens tee Graticul din fig B26. pentru determinarea alae aval coresponsitonre clu de al patratea regim eric vv ev ss evenness Gratieut aimfig. £27 pentru determinarea mérinllor a)" sh Ga)" 2112S | Graticul ein Hg. 955 penten determinares ceeiientulol de siere & bie Graticu! ain fig 037 pentrs determinares fongimil zonel de dsipare a emerge Gratieu! 45 pentra determinareaInlfinl praguror de disipare neaceate 230 asa 255, 270 aa 387 388 500 550) 338 559 502 603, a0 830) ” 03, 195. 23 27 a8 207 207 aaGraticu! din tg. 0.14 pentru determinares taltinikpraguilr de diipare neeate Gratienl din fg 126 pentru determinarea minim Eq Graficul dia ig 127 pentru determinares mari Graticul din fig. 128 pentru determinarea mizimil &- Gratien! din Og. 14.16 pentra determinaren mimi g, Graticul din fig. 14117 14118 yi 14110 pentru determinarce valorior tunel = fim 80 Note de acad. DB, DUMITRESCU Nota 1 Mijeara tludelor grle cu soprafata bert 1. Ipoteze de ealeul. Condit de limit. Solute probleme! Ia tit 2, Studio convergente sruul de aprosimatilsuccesive 2, Alea In devrral ev mueie set pent Fe = 10 Bipitogratic Nota IL Aplicaren etode reflelor in hidrodinamich 1. Metoda refelelor 2 Seurgera fludelor gree 5 vscoase in anal de dfertesetunl 23, Migeare sdelorgele ou surpafa bers necamoret« 4 Migearea tailor tm conducte cireulare Biptiogratic wee 225, 42 42 sat 816, a5 INTRODUCERE gs. In expunerea problemelor tratate in aceasti Inerare au fost adoptate ‘urmitoarele notafii : —adincimea curentului (gradul de umplero), i —adincimea normali (adincimea curentului in migeare uni- formi), = adineimoa’ critica, — Mifimea secfiunii ‘vii la supratafa liber’, = Mfimea secfiunii vii ln partea inferioari, = suprafafa sectiunii vii, — perimetral udat, = inelinarea taluzului (la albii trapezoidale), — raza hidraulies, — distanta, pe verticala, de la un anumit plan orizontal de refe- rinfd, pind la um punet oarecare din ourent (in particular pind la un punet situat pe suprafata liberd), ~~ distanfa de lao anumita seofiune transversalé inifialé (luatit cca origine) pind la 0 sectiune transversal oarecare a cu- rentului, —lungimes unui anumit sector al unui curent, — presiunea hidrodinamics intr-un anumit punct’al unui curent, —Viteza intr-un anumit punct al unui eurent, —viteza medie a curentulai intr-o anumit& sectiune ¥), — fnlfimea cinetica, — panta albiei, = panta eritied a albiet oJ” — panta piezometrics (In cazul unui curent eu suprafati liberd), J. — pant’ hidraulics, Notafiile adoptate si unele defini © yee ec Se : 2) De mention cd In ele oe urmenzh se va folol tm oe de ,viteza medie a carentu- Jui tm sectinea Gata expresia itera mee In eee’ sau tal sere vitera medley Jar tn Toe de ebitsl curentulul= ~ ycebite~ fa pits, termenllyalble™ 9 cus de ape" he Consiernt mavindaeslagh sana,@ —dobitul carentului, 4 — debitul specific al Curentului, xespectiv debitul aferent unitapii de latime a curentalui, K —modulul ae debit, E —energia medie specifics a curentului intr-o sectiune data (energia unitatii de greutate a lichidului, eare curge prin Secfiunea dati In unitatea de timp, in raport eu un anumit. plan orizontal de referin{a), — energia specifics a secfiunii, ~ indieele hidraulic al albiei, ~ Pierderea de sarcini prin Ieeare, pe unitatea de Iungime a curentului, 1h, —pierderea de sareini prin frecare, pe un annmit sector al curentulni, % ~ eveficient care fine seama de influenta repartifiei neuniforme fa Yitezelor in sectiunea vie a curentulni asupra, expresiel forjei vit (primul coeticient de corectie a vitezei), 1% — coeficient eare fine seama de influenta repartitiel neuniforme a Vitezei in secfiunea vie a curentului, asupra expresiei can- Uiitil de miscare (al doilea eoeficient ‘de corectie a vitezei), nn — coeficient de rugoritate, © —coeticientul lui Chézy, %~ —grentatea unitafii de'volum a lichidulai, 4 —acceleratia. gravitafiel. Se reamintese unele deinijit exnoseate dia oursul de hidruuios Bee Se mumeste migeare permanonté a lckidelor, migearea in eare vitera si presiunen In orice punet al curentului nu varlasd tu timpul. Migearea Dermanentt poate fi uniformd sau newniformd. Se numeste migcare uniforma a ‘ichidelor, migearea in eare elemen- tele bidraulice ale eurentului — sec{iunea vie, adincimea, viteza medio si altele ~ nu variaz’ in Iungul curentulul ‘in condifille migeGvii uniforme n unui curent en suprafafa. liberi, ponte hidranlles WJ,, panta piezometricd J (panta suprateyel libere & urentului) i panta’s a fundului albiel*) sint egale intre ele Tad oat Prin urmaro, fn condifiite mégedrit uniforme, linia enexgici specifice- linia H— B, linia’ piezometries (curba suprafofel libere a curentului) — linia P —P gi linia fundului albiei sint nigte drepte paralele (fig. 1). %) Panta {a fandul albiel se dente co relatla = sin 8, unde 0 este Unghisl de Incinare “a fundulul fala de erzontaas . “ _NOTATH ADOPTATE: 19 ‘Se mumejte miscare neuniformd a lichidelor migearea in care variazi. fie suprafafa sectiunii vii in lungul curentului, fie repartifia vitezelor si accelerajiilor in puncte omologe ale diverselor sectiuni vii, ale eiror suprafete rimin constante, fie, in sfirsit, variazs si suprafafa secfiunii vii i repartitia, vitezelor. Pit Fig 2 {In condifile migearii newniforme (fig. 2) cele trei pante mentionate anterior J. J git diferd intre ele?) Tt T Hi igearea permanenti neuniformi se va considera gradual variatd, ack sint satisfZcute urmitoarele condifii 1) curbura firelor de curent si fie atit de mick ineit acestea si se poatd considera rectlinii 2) unghiul de divergenfa al firelor de curent si fie foarte mic. ronal Sct, condi, sectiunea, vie a, curentului se poate considers land, iar variatia, suprafefe) sectiunii vii In Iungol seurgerii — redusd. In plus, apare posibild neglijarea componentelor vitezelor si acceleratiilor situate in planul seetiunii vil, respectiv se pot considera vitezele gi accele- rafille ca perpendiculare pe’ planul secfiunii vil. Este de observat Inci un aspect important. Daci sint respectate ele dons condifii mentionate, repartijia, presiunilor hidrodinamice intr-o sectine vie a curentului se supune legit hidrustatice ; cu alte cuvinte, in cazul migedrii gradual variate, energia potenfiald raportata Ia un anumit plan, orizontal do referin},rhmine eonstanth pentru toate puncte see ii date. 3) Tr particolar, supratata seclinit vt poste varia tn tungul curentulul,astfelielt pantele) J yet sh fe gate ire el2 ermonucens: § 2. Date de bazk asupra migesituniforme a eurentilor en supratayt bed 1°. Retatii principate fn carurie frecvente in practicd, curentii on nivel liber se glsese in regim turbulent de migeare in albii avind peretii cu ragozitate destul de imate, asfel ed forfele de réristenfa se considera proportionate cu patratal viteze medi oun tia principald a migearii wniforme a curentilor cu suprafats libers, este Vv =cVRi a Aceasti ecuafie important in hidrauliex se numeste relafia lui Chézy. Coeficientul C, care intr in aceasti relatie, se numeste eveficiontul lui Chézy ), Beuafia (1) se serie adesea In forma urmétoare @ on Dack se noteans w=oyk @) ‘ecuatia (1) se poate serie vawle “) ‘Mirimea W, avind dimensiunile unei vitese, se numeste modulul viteze. Debitul se determin’, dup& cum se stie, eu formula Q= 07, care, finind seama de (1) se poate serie Q = wR. 6) Se introduce notiunes de modul al debitului, determinat eu relatis *) K = 00 @ Astfel, In loe de (6) se objine Q=KVi (3) Se poate observa ei modulul debitului are dimensiunile unui debit. 2 Be seit eb anit covet are dimennle (87 5) Mivimea KC ste nuit uneor eyportte de surge rtvimen Wp earadristca sleet, Termeni ymodul de vies Dropug de 'N. Pano rcertiea debi, te ‘ft smedal de debit" a fost 2. Relafii pentru determinarea elementelor Hidraudice ale seofiunii vit In cazul unei albii trapezoidale?) (fig. 3) elementele hidraulice ale ‘curentului se determing eu formulele lurmitoare. Suprafata sectiunii vii) = (b+ maya, (9) fn care m = cotg 9, (ao) iar 9 este unghiul talumalai on ori- zontal, Lifimea sectiunii vii 1a partea superioark Bab + 2mh, ayy Perimetral udat b4mh, (a2) in eare mn’ = oT mt (as) Raza hidraulied Ra2 ay Introdueind raportul sy relafiile (9), (11) si (12) devin = (B+ mht, (16) B= (G+ 2m)h, az (B+ myn (as) ‘In cazul unet albitdreptunghintare, in aceste relat se va lua m = Oy iar tn caval une albittrinmphiulere, b= 0 (eau 8 =O}. a folositea rolafilor (12) gi (18) se va avea in vedere tabela 1. ___ In plus, se dau in contionare relat pentra determinarea modululai vitecet Wf a modulului debitului A, in anumite aman particulare. 3 noe de yale cu scion teapengitale ep repo pos nsverald traperidal se vs sre, mah scurt, gabe i dreptonghiulars, bie paraboiek" ete Tere, sea considera adincimen apel A mSeurald pe veri2 ITRODUCERE Valoritecoefllentumat (dupa relat (18)) 2 ° 38] 050] 0,75| 1.00] 1,25] 1,80] 1,78] 2.00] 250] a0 m [2,00 | 2.04] 2,06] 2.1] 2,281 2,50] 2.83] 3,20] 3.60] 403] 427] 5.38] 0.92 ) Albie dreptunghiulara foarte lata, In acest caz, se poate Ina =d si Rh. as) Atunei weolh (20) si EK = oc, (ty d) Albie dreptunghiulard foarte inguatd. In acest eax se poate lua 1am § Rade (22) In consecint, In acest eax se obtin wae (23) ey) ©) Albie parabolied lata. In eazul unei albit parabolice (fig. 4) supra- faja sectiunii vii si litimen sectiunii vii la partes superioard se determina Samide onine (25) ‘ ne 2 em in cae 2p ete parametrl pbs In el ott ali urabole Ite spate I yea Rath e [DATE DE DAZA ASUPRA MISCARIT UNIFORME A CURENTILON 2 In acest caz aelf 2 weel/zn (28) x=3)Fow 4) Albie triunghivlard, fn acest eaz, conform relatiile (29) gi ( om mk gi = wh. (20) In consecinti (31) respectiv (32) ‘i (33) 8°. Relatit pentru determinarea coeficiontlui ©) Cocficientul €, care intr’ in relatiile mentionate joacd un rol foarte ‘important in caleulele practice f de ueeen esto de doit ct valoarea Ini si fie stabilita cit mai precis posibil. Valoarea coeficientului @ depinde do rugozitatea perefilor si a fundului albiei, precum si de forma si de dimen- sunilesectiunii ai Pentru determinares coeficientulni C s-a propus un mare numir de relatii empirice, care sint expuse destul de detaliat in cursurile de bidrauliea generald. Aici ge prezintA numai citeva dintre ele, en observatia e& toate fheeste rélafii sint date pentra Tungimi masurate in metri ). a) Relatii monome. Dintre relatiile monome exponentiale se pre- zinté in primul rind cea a lui N.N. Pavlovski, propusi de el in ‘urma prelucrarii unui material experimental foarte bogat, obtinut pe canale de diferite dimensinni si diverse rugozitafi. Aceasta relafie are expresia c ay Exponerca stad actoal al sevultatelor stodilor asupra rexstenfslorbidrauice se pasete tm tutaie Tul A. Px Zekda (195) hale fol L Fe Idee (176). toate relate empirice preentate i accast3 carte, inlaey Ele entra determinarea cetiientil €, un date in Ipateza een) in mlgeare ene apam pernopucene. fin care R este raza hidraulicd, nn — un coeficient depinzind de rugozitatea peretilor si a fun- dului canalului, y — un exponent depinzind de R si n, determinat eu relatia = 2,8 /n — 013—0,78) Rn — 0,10). (39) N,N. Pavlovski a recomandat relatia (34) pentru caleulul curentilor cu suprafafit liber care au 0,1 m< 2 < 3,0 m. In literatura sovietied contemporand exist: indicafii’ asupra posibllitifii extrapolirii relafiet (34) pind la R= 5,0 m3), Pentru caleule aproximative, relatia (35) a fost simplifieats de N,N. Pavlovski, acesta recomandind pentru 0,1 m<& <1,0 m (38) pentru lm ) es ri” Vas Ccaleuindu-se coeficlentl cu elatia ($8), 9 se poate determina folosindu-se grant rr, 1, Be soaraajutstoare 4 evs pate plete 10 = 2.686 10.3. 100 = 2090 x, Se caleuleazi apot tunes ee ina -Rky Op14-2050, = 0369, a aceasts valoare gpentea coetcental m = 1 dat, se determing pe gratcul ar. 1 uportal by Tespectiv 2 oon Dect ine adincimen curetuta ‘somes In miggare wniforma intr canal s0m3m = 153 = 00012! (cu relat (8) se determind mada de debit neesst Ky - 100 = 2196 ms 2 fm recientes Ine probleme nce e G8 mares vter mei 2) Exemplele 1.4 s-au nelus pent suctra floes grfisele ne. 9h 1 8) De remareat 3 panta fundull canal se pate exprina como fn etl de mila de exempts T= Og0nt= hae PROBLENELE PRINCIPALE ALE CALCOLULUI HIDRAULIC AL CAXALELOR at Se caleuessé coeficentel C eu relala (8), iar pentra determinarea adincimil Ay foloreste getiul ar. L ‘Pescara sjuttonre din gratcul ne. 1 se gisele oe = 9.084 = 273, ‘Se caleatenet apol oloarea fonetie (ou aceattd valoare gf pentru cocticientel m— 15 dat ge giseyle ye gtafieul ar. I valoaree raporttat hid 0.86, Desi 1 0,288-5,20 = 2,35 Exemplal 3, Si se determine dimensiuniese{sunit transverse rapezidale a unl cena ‘etonat, eonoselad urmitoaree date Q = SO ney 8 = Sp m= 18071 = 0.00018; 0 = O08 Mogull Ky necesar se determina cu relat (8) hye ‘ 00 = 2570 mt Tee Problems se resolv ev ajutoru grafleluk nr, 1, (Coetentul © dup 6), Sa dat 9333. 1 B Fotosinduse de grafic! mr. 1, se determing penta valorte gm date, 2S = o287, ak ae unde 0 = 0287-0014. 2370 = 931 Pescara ajutatoare din grafinl nr. Tse giteste A = 2.32 m, In mod anal se rezolvt problema sl cu grfiel ar. UI Exemplol 4 Si se determine, cu futorulgetiululne (sa al gralelul ay. 11) modu tot debited unul cana) teapezolal pentru urmitoatle date: b= 220m; b= 70m: Re OI; mais. Aven 220 _ oa. 70 ba mtmopucene Foloxingute grata nr. J se determing valores funetie A/a corespuncitoare salar aportoal nyo = 0,314 1 coeficetulat m= 13 at, Se obtine = 037, aK Gu ajutoral sear) ojatatonre cin gratieal ar 1 se gaseste Pe = 2.2147 8,15, Dest me sas oaran” 0272-0, = 2515 mts {x mod anelog se rezsiva problema cu sfatral ratcu ne, 1 carirovut 1 UNELE NOTIUNI FOLOSITE iN STUDIUL MISCARH NEUNIFORME TLOR CU SUPRAFATA LIBERA gan ipuri de alhit In practica inginereased se intiinese albii avind diferite caracteriatict. ‘Aga, de exempln, in unele cazuri dimensiunile geometrice ale profilului ‘transversal al albiei variaza in lungul acesteia, in alte cazuri, aceste dimen- siuni rdmin constante?). Albiile din prima categorie se numese neprismatice iar cele dintr-a doua — prismatice. Ca exemplu de albie neprismatic’s se poate da un canal trapezoidal, ‘a céraj lafime la fund sau al edrui taluz, variazd pe lungime. Aceast’ situatie apare in sectoarele de racordare a doui albii eu secfiuni transver- sale diferit. Tn cazul, unei albii_neprismatice, suprafata sectiunii de sourgere este funcfie de dows yariabile —adineimea curentului h si distanta # de la o anumita ,,origine™ © = fh, *). an Jn guna une allt prsmatie, supra seciuniina depinde de distanfa leat Si). (1.2) Astfel, pentru o albie prismatic& 20 2 mo. (3) -Aceste relafii reprezints tocmai caracteristicile analitice ale tipurilor de albii mentionate. © albie cu profilul transversal definit de o curbi (de ex.,0 parabolé de gradul doi) determinati in orice sectiune de o aceeasi ecuatie, se numeste ') Aici se are tm vedere setiunen transversal albiel Im zona eu cele mal mati ada cling ale “carentuo OTIUN! FOLOSITE IN sTuDIUL auSCANH_NEUNIFORNE cilindvied. Este evident ei albiile eilindrice a caraeteristici analoge ceelor prismatice. In ceea ce priveste forma sectiunilor Ior traneversale, s@ deosebese albii de forma regulatd gi albii de forma neregulata. Albii de forma regulata sint cele pentru care, in orice secfiune, ele- mentele bidraulice sint funcfii continue, monoton eresedtoare de ‘di cimea curentului, iar fiecare funotie are’o expresie analitiet determinata Fig 1 pentru intregul interval de variatie a adineimil. Accasta conditie este satisficuti de albiile dreptunghiulare, trapezoidale, triunghiulare, para- ‘oliee, circulare ete, (fig. 1-1), adici majoritatea albiilor artificiale intil- nite ih practica inginereasc 4), ——— 4 —f? "xc! Fig. 12 Fig, 13 Albii de sectiune eu contur poligonal san compus (fig. 1.2) nu satisfac conditia formulata mai inainte, deci se vor considera albii neregulate. ‘Pentru clarifiearea ideilor expuse, in fig. 1.3 sau dat curbele de variatie a mizimilor o, B si X in funetie de adincimea h, construite pentru o sectiune compusd, aritati in fig. 1.2, a. Dupi cum se vede, legile de variatie a marimilor o, B gi K in zona cu adineimi h h sint’diferite, ceea ce face ca albia cu acest profil sk nu poati fi considerats regulati. *) De reimareat ci lbile clteulare int considerate regulate numal penta Are + flind raza cerestal “pum DE ALBIL 3s Albiile naturale (rurie) sint weregulate (ig. 1.4). Toas in anumite cazuri, pe unele sectoare, o albie neregulati se poate aproxima ea 0 albi prismatic’ sau cilindries, de forma regulata. ms ° In privinfa pantei, ‘albitle se pot imparfi in trei categorii: 1) albii eu pantit positing, 2) albit orizontale si 3) albii ew pant& negativd, in primal caz, fundul albiei coboari in directia scurgerii si prin urmare, i > 0 (fig. 1.5, a) ;inal doilea eaz, albia este orizontals, i = 0 (fig. 1.5, b) si, in sfirgt, in al treilea eaz, fundul albiei urek in direetia scurgerii- deci # <0 (fig. 1.5, ¢). ___De remareat oi in albiile orizontale si in albiile ou panté negatioa migcarea uniformi nu este posibild; ca atare, in aceste situatii, relafia Int Chézy igi pierde sensul fizic gi o data en ea, nu mai are sens niet nofiunea de adincime normals,fn cele ce urmenaa, la analiza problemelor mipearii neuniforme in bit eu pants nogativay'se'va-opere"eu6 pant Tnumerte egal. ch printa fA finduluiy inst de semn contran, edie -co‘valoarea absoluts 8 rd Pantin incheierea acestui paragraf vom atabili relatia dintre lstimea scojiunll vt la partea superioart 2, 9 suprafaja secitail “i Dict adideimit yi 1 se dio eregtere infinite mica ah (ig. 1.6), regterea coreepusniivare & sapraiofelsecfiunl vii raf do = Bah de unde a ay “ae adied derivata suprafefei sectinnii vii in raport cu adincimea este egal ‘cu lafimen acestet seofiuni. Relafia (1.4) este vaiabila pentru albii de orice forma. . ‘De refinut ed in cazul albiilor neprismatice, in relatia (1.4) trebuie luati derivata partial, 2. Relagia exponential pentru modulul de debit. Indieele hidraulie al albi Prin caleule directe se poate demonstra *) ei, pentru orice albie de formi regulata este satisficuti urmatoarea relatie exponentiali *) (=) in care A ete modull de debit corespansitor adincimi 5 ww Motuta de bie compunettr adlucn 8; = unvexponent constant penta abla tats, deposind de forma seca tranoresaleprecum as Fagin, Abe, Dunit indice hive A aie), ‘Relafia (1.5) se poate exprima astfel : raportul pitratelor modulelor de debit ale unei albii de forma regulata este egal cu Taportul adincimilor (a) 2) Relat exponential (1.5) a fst propusd de B. A. Bachmetov [12]. Problema ‘ate tratath gin foeinie Mi KR. Clugae’ [159] WAN. Rahmansy {i0d], 3M Dicertoweor (i). 2 Art te vedere (elt (1.8) we pote sete (SY = @ Jie care a a fInt agineimile normale corepunsdtoare debitelor @', 0” ‘N"Daed Cite determing cu relaticmenom cw-esponent y const, dependents Indice ot marae coaitntul de rugollate devine impetae corespunzatoare modulelor respective la puterea 2. Relatia (2.5) nu are o-fandamentare teoretiod stricta 91 In gonere, este aproximativa Sensal relafiet (1.5) se poate interpreta in modul urmator Curba A= f,(h) construita dupa ecusfia (7) ‘care. carncterizeazi ¥ariafia modufulul de debit K in fonetie de adineimea hy are alure anttatt in fig. 1.7 (linia contina). Se iau pe aceasté curbi doui A punete oarecare MX avind ordo hatele hi h'"9i abscisele Ki K. Ga aceste'date 3 en ajutorl relafiel (115) se poate gist indicele hidraullc alalbiei eespective. Intradevar, loga- ritmind expresia (1.5) se obfine 2(lg. K" — Ig K’) = 2(gh" — Ig h’), de unde lek” ieee 6) ign mige 1) Fig 17 Presupunind ci, in eazul dat s-a obfinut eu aceasta relatie z= aa si introducind in locul marimilor h' si X” coordonatele curente h i Ky elafia exponenfiala (1.5) pentru albia data devine K=aw as) in care este 9 constants jcuafia (1.8) eare confine parametrit gi p cunoseuf, exprimé relatia aprovimatia nie modulal de debit. si adineimen euventull. entra alia: data Cu ajutoral acestet ecuatil Iuind un sir de valori h se ponte construi curba_K = f, (b) (eurba punctaté. pe fig. 1.1) Dat find e& relatia (1.5) este aproximativa, curbele K — fi(h) si = fh) in general, mu se vor suprapune. Intr'adevir numai pentru Goud Valori ale adinéimii, 4° si A”, pentru care a fost ealculat indicele hidranlic al albiei 2 = 2p, valorile aproximative ale modulului de debit sint egale cu valorile Jor reale. Prin urmare, curbele K = fh) gi. — fh) au in afara originii, numai dou puncte contune 31 4i.¥, ale earor ordonate Sint egale, respectiv, cu k’ 31 h”- ‘Agadar, folosind relafia exponenfiali (1.3) se inlocuieste ecuatia exactis"(7) ‘eu. relafin aproximativi (18). Dacd relatia (1.6) s€ trece la limits, pentra h’ >A", se obtine pilex ogee. (9)OTIUNI FOLOSITE IN STUDICL MISCARKE NELSIFORME Se vede ci valoarea 2 definita de aceasta relafie, trebuie consi- derata ca indice hidratlie al albiei, In adincimea datas Conform relajiei (1.5) indicele hidraulie. # ar fi constant. Deter- minindu-se valoarea sa din relajia (1.6) aceasta arreprezenta, 0. valoare modie a indicelui 2, situata intre a, 51 ay" eorespunedtor! adineinilor stk. * Daca se calculeazi coeficientul C dupa o relatie-monom cu exponent, y= const se dezvolta relajia (1.9) pentra albii prismatice carecare, Sofine rmatoares expresie A aw oh a ay = (8 +2y) 2 (say) 2.10) Pentru albii trapesoidale, finind seama gi de relafiile (9) si (12), aceastit expresie devine Brat ta ran (at) Pentru albii dreptunghinlare, m= 0 gi mi’ (1.11) capita forma » astfel ci expresia B+ 2) — (+n) (az) Relafiile (1.11) si (1.12) au fost propuse de R. RK. Ciugaey (150). In azul unei albii dreptunghiulare foarte Tate § > co si formmla (1.12) devine m= 34 2y. (1.3) In cazul unet albii dreptunghinlare foarte inguste > oo si valoarea corespungitaare este n=? (uaa Pentru albii (rivighivlars, independent de mirimea unghiului la virf, 8 =0 gi, deci, din relafia (1.11) se obfine a5 + ly (a5) {In conditiilo unei albii foarte largi de forma parabotied, din relia (1.10), se obfine finind seama gi de relafiile (25) si (27), ay a4 4 2y. ase) Se poate observa cX relafiile (1.13)—(1.14) se pot obfine direct din (1.15) eu ajutorul relafiilor (21), (24), (29) gi (83), 7) V. uerarea foi D. M. Gertowsoy [13h RELATIA EXPONENTIALA PENTRU MODUCUL DE DEBIT 0 Rezumind cele aritate mai inainte, trebuie refinute urmitoarele : 1. Dac expresia coeficientului C se determina cu o relafie-monom eu exponent y= const, atunei pentru albii largi dreptunghiulare sau parabolice, pentru albii dreptunghiulare inguste si pentru abit t ghiwlare, indieele hidraulic © na depinde de adincimea h, deci, relatia exponentiala (1.5) se poate considera, in aceste eazuri, exactd. 2. Pentru ‘albii dreptunghiulare (eu exceptia eelor late, sau foarte inguste), trapezoidale, parabolice (afar de cele largi) i eireulare, indicele hidraulie depinde de h iar relafia (1.5) trebuie considerata aprosimatied. 3. Pentru albii neregulate, precum si pentru albii inehise (conducte si galerii indiferent de forma sectiunii (raneversale) relafia (1.5) inter- pretati asa cum s-a ardtat este in genere neriguroast *). In cele ce urmeazi se prezintt eiteva procedee de determinare a indicelui hidraulic al albiei ¢. Indicele bidraulie al albiet se poate determina, in primul rind, ew ajutorul anamorfozei logaritmice a fanctiei KK — fiih). Acest proceden este, in esen{a, urmatorul Logaritmind relatia (1.8) se obfine : lA +plgh. aay Aceasti relafie intre mérimile lg K gi lg h determing 0 dreaptd AB (fig. 1.8) care face cu axa ordonatelor un unghi 8 a cirai tangent este egal eu p. Luindu-se in considerafie gi relagia (1.7) se obtine 2tg 8. (1s) Astfel, construindu-se anamorfoza logarit- miei a funcfiei K = f\(h) se poate determina 0 valoare numerieii a indicelui hidraulie al albiei, Suecesiunea operafiilor este urmitoarea ? Se ia un sir de valori ale adineimii h gi se Fig. 18 aleuleaz4_valorile corespunzittoare ale modu- luli de debit X, precum si valorile Ig h gi lg K. Apoi punind pe ordo- naté valorile marimii lg h si pe abscisa valorile corespunadtoare lz K, se obtine serie de puncte. Se traseazi prin aceste puncte dreapta AB (fig. 1.8) si se determing tangenta unghiului 6, pe eare il face aceasta dreapti eu ordonata, Acum, indicele hidraulie al albiei se determina ugor eu relagin (1.18) *) ‘De observat ci, folosindu-se anamorfoza logaritmiet pentru deter- ‘minarea indicelui hidraulie, se obfine o valoare medie corespunzitoare siralui de valori 2. Ig ® Ins i In aceste cazuelfolesicea et in calelele practice este posit La tterminares tim tg 0. (eebuie Ase ind seam ‘Se scaile mdrimilor MK sighra NOTUNE FovostTE IN sTUBI Indeele bidraulle ol ale ge mal ponte determina gl aires, ain relat (1:0) ntroducind in en valorile de ealeut ste adineitlor he 3th lone moduuia de debit coresptnsitoae tre Rg aur 8 a a ey! Obseevatie, Linia care intersetean corel principale ale grfienlal eorespande ‘aloritr hidrutie opine’ ale raportah principle le gaticul “ Fig. 19 Dack parametral A se caleuleari dupa relat de tipul (4), eu 4 = cons, ideale hidraalicse poate deteriniaa cu ajutoral rloilor (Lat) $1 (2.2). tn acext caz, se poate folosi de asemenca grafical din fig. 1.9 construit dupi relatia (1-11) pentru y= 7). In sfingit, se reaminteyte i indicele hidraulic al albiei depinde de adincimea curentului. De aceea, 2 doterminarea indicelai hidrautie, adineimile de calcul trebuie alese astfel Incit sa se asigure precizia necesard, aya cum se va arita, ‘Sse determine ndiele hldraulie a) abel pentes um anal trapezoidal Tren qort alacinie Units ale curentul sat Ry 2b 12 sa astermina init Indicele Kidrulle al sbici co aftorul anamorfoze tow tle gsderaim, = Sa, Pentru aceasta adincime se neces ar 1638 nth = 15s: R= 110m: Kt a 017800 91 pK 8.10800. lulennl elementele nidraulice 1 nbs (coeticlentul Cs cal SCE rela ny Aol se tering se anal ie eeeaene pent ae en eaotcle Se eope tere eo » co ” mo | Pete |e me Ss es DE es as | ass | a | ras J sae | one oe | BE] an af | anim Bo | tte | dao | 100 Sete tat 33 | im | ns | zee Soe | a 2) Sh) be | aie ates sur 33 | die | oa | 2a S98 | tana ‘oc ete tn sce Deh contrat enamorora primi, pasidcae Be et et coh eT Ap dete sg 9 ats PARE Seapheowtae Fete genes bt yyy iat Sean She . ® 4 tnt ne a abi ve nak, Cae ES) ae fuinduse N= h3 msi = 40 me ent 4470 mites ack 9690 mies al 1 0,60200 5 a2 ie sae, ga” = 3.99082. — Uk Dupa relatia (1.6) se obtine Fig 110 289098 = 510008 5,61, 0.60296 — 0.17600 3) Grail din fig. 1.9 este Iuat din Ineranea Jol A. N. Rahman ow (10.3% Indiesle drat a ablet se poate determina s cu relia (1.1, 8) Caleta tnt indices idea! ca mee eritmetea a da sdinelmior = i yale eorespunsatoare 0 Ins aster eat (3 die (3 + 2-0,167) [1 = 2 Joa 20.167) 3 (> sor wae fm mod analog pentru 3” = 2,50 se determina j/= 9,718. Agndar += fam Se pompano = 3, le 3 compute aim xe Bed yen Las sim Saeny=bas4 ent 1 36 4 aceasta eaoare, din relatia (1.12) ae obtine x ~ 2,565, ‘In seg indcele hia al abil se poate determina cu rateu din fig. 1.8. Ex ent cin procede! precedent indelehidralie se poate ale nati, fe cal ‘mes: mete by fe ed nete fy hm sceet can ebule folate § 1.3. Energia specifica in seefiune. Adineimen eritied Energia specific medie in sectiunea vie a eurentului raportatd la un plan de referin}a O—O, se exprims in modul urmiitor (fig. 1.11) : Beet lst, (119) unde # este ordonata unui punet areeare din sectiune (de exempla, punetul A); p — presinnea hidrodinamica in punetul tului in seetinne. {In cazul unei migedri lent variate se obfine (neglijind presiunea Ja supratataibers) te se obfine (neglijind py Fg a pare (2.20) unde & este adincimea In care se giiseste punetul A. ENERGIA SPECIFICA IN SECTIUNE 2° Tosi Ata (21) unde este adincimea maxima a curentului in sectiune; 4 — distanfa de la pnnetul cel mai eoborit, pina’ ln planul de referinti O—. Prin urmare, expresia (1.19) se poate inlocui eu (1.22) Suma ultimilor doi termeni din partea dreapti a relafiei (1.22) exprima energia specified a secfiunii raportati 1a planul de referin¢a 0,—0,,, care trece prin punctal cel mai coborit al sectiunii vil. De remareat cd acest plan de referina tsi schimba pozitia de In o seefinne In alta. ‘Nottim aceasti energie eu 2, adick (1.23) @ seama de (5), velafia (1.28) devine ean4 2%. (124) Poot Energia specified £ determinaté cu relatia (1.24) sau cu (1,23) se ‘va numi in cele ce urmenzh energia specifien tn seciune ). Dupi cum se stie, in migearea lehidelor grele energia specitied feade totdeaumna in directia scungeri An cazul energiei specifice in sectiune, situatia este diferita. Fie, de exemplu, faztl cunoseut. al migetait niforme fn albit-deschise. In" migeare unie formi, h = const gi V = const, astfel ch i. = const, adicd energia’spect- fica a cec{iunii este constanta tn direc fia seurgerii (dc/de = 0). ‘Acest fapt este ilustrat in fig. 1.12, in eare segmentele 4yC, sl algt determing energia specifics’ fn see: tiuni Z, pentru doua sectiuni oare care 179i 22. ‘De observat e8, pentru aceleasi vig 2 seotiuni, energia “speciticd 2 este determinatd de segmentele 4,2, si AyB,. Limitindu-ne aci Ia acest exemplu simpla, remarcim cf in eele ce urmeagh vor apirea curenfi carac- >) Nojunee de energle species in sectune a fost tntredusa de B, A. Bahmetey [22]‘erizafi fie din micjorarea energici specitice in sectiune (d/ds <0) fie de mirirea ei (@/ds > 0). entra o form a albiei data si un debit dat, partea dreapta a ecuatiei (2.28) este o fanefie de adincimes eurentulut hy adicd e=s0 Si aualizim variatia energici specifice & intro seetiune data, in fometig ae atc ind adincimea scade, debitul fiind dat, viteza creyte. Se vede cd entra hh» 0, V roo i deci 2 + 00, . we AAstfel, daci pe ordonate se pun valorile adincimti A, iar pe abscisé valorile corespuncitoare ale energie specifice in sectiune 2, axa abseselor trebuie si fie o asimptota a eurber 2 = f(h) Cind adineimea reste, debitul fiind dat, viteza seade. Se vede ujor ek pentr h + co, T>0, iar Zh > 00, Astfel a ous asimptota a curbel & = 7 (2) va fi dreapta prin origina, eare face un ‘unghi de 49°, eu axa abseiselor). Dat find c& functia ¢ — f(h) este, in general, continud si ed Ia limita tinde oitre “Foo, ea trebulé si alba un njnimdim pentru 6 anumité. valoare h- ‘Adincimea pentru care energia specific in sectiune devine minims se numeste adineime erities si se notenad eu hy 2). Tinindu'se seama de cele aritate, funchia é = f(h) se poate reprezenta grafie destul de ugor. In fig. 1.13.80 prezinta aspectul unei cure & = f(a). Curba are dows asimptote si un inini= mum pentru h= hy... Punctul 4, cores punzitor valorii minime impasté eurba {in dovd ramuri: ramura inferioara, pe care energia spgeificd in sectiume seade ind adineimea curentuluicregte §1 ramura superioari, pe care energia specifica In seetiune reste 0 data cu adineimea curentalui. Se vede ei in curent poate exista 0 acceasi energie a specitied disponibils in seetiune ¢, pentru douit adineimi h (de exempla pentru h = hy gi h-— hy in ig. 1.13). Si stabilim o relafie pentru determinarea adineimii critiee. Diferenfiind expresia (1.24) si tinind seama de relafia (1.14) se obine 48 e128, a oo Big 143 (1.25) 3) Se consider cht ale acess sort pentru gi pentru E 4) Tate elementele hidrallee corepunzitore acest aici se ver marca eu in ite nar Dow Dar la adineimea critica fumetia & = f(H) are un minimum gi deci, pentri nceasti adineime, derivata déjdh este nuld 42 Mer 6, (1.28) sau oe Bro (127) {n care elementele hidraulice «,, si B., corespund adineitnii eritice. "Aceasti ecuatie poate servi Ia determinarea adineimii critice he, pentru un debit Q dat si 0 albie de o forma oarecare, data. Se introduce notatia 4.28) Ah. (1.28) (1.27) se poate serie sub forma “acum, ecuati Mh) (2.29) _Astfel, determinarea adineimii critice se reduce la rezolvarea ecuafiei (1.29). Dat Hind e& functia A(A) este complicata, ecuafia (1.29) se rezolva, in mod obignuit, fie prin inceredri, fie grafie: Rezolvarea grafick este ‘urmitoarea : . Se ian diferite valori ale adincimii h gi se determina valorile cores- punzitoare o, B, si o9/B. Pe baza acestor date se construieste cuba o=AW, jpunind pe ordonatd valorile h, iar pe abscisi — valorile corespunzitoare ale funetiei «9/B, Pe aceasti curbi se determin punetul a edrui abseisi este egal eu 2Q3/g panetul A pe fig. 1.14. Ordonata acestui punet va fi, dupi cum rezult& din ecuafia (1.29) tocmai adincimea critic h, . De remareat ci pentru sectiuni de form’ regulatd functia’A(h) este eresektoare (fig. 1.14). _ ‘Eeuafia (1.27) care serveste la determinarea adincimii critice, nu confine nici panta albiel, nicl cocficientul de rugozitate. Prin urmare, adineimea critica nu depinde nici de panta albiei nici de rugozitate si este complet determinata numai de debit gi de forma secfiunit transver- sale), 2) Se aminteyte act oh adicimen normal fy sed aanczca eurentuul tm mijcare une forma, te tema edit de tre etn tesneri Ge pant ele rae Grigeve,Pentru determinarea adincimii eritice in albii trapezoidale se poate folosi graficul Ini A. N. Rahmanov [102], snexat la sfirgitul cdrfii (gra fieul 111). Graficul IH este construit 1a sears logaritmicd, in axa de coordonate oblice. Pe axa abseiselor s-au pus marimile h,, (liniile verticale ale retelei) iar pe ordonati, valorile functiei } x@)/m (Lille oblice ale retelei). In. plus, s-au trasat liniile valorilor eonstante ale raportului jm (fig. 1-13). | ee . SEAR Fig. 115 Graficul se foloseste in modul urmitor. Din datele problemeise determing mirimea raportului d/m si a functiei /aQjrh. Apoi, se fixeazt pe grafic curba ab, corespunzitoare valorii b/m date gi linia oblies ed, corespunziitoare valorii date a functiei !aQ/m. Abscisa punctului ¢, de intersectie a acestor dous linii, va fi tocmai adineimea critic h,,, edutatd). Pentru determinarea adincimii critice in albii trapezoidale se’ poate folosi seara logaritmica din grafieul IV. In cazul albiilor dreptunghiulare, triunghiulare sau parabolice, nu este necesar construirea curbei A(h), dat fiind e& adincimea critic’ se poate determina ugor pe cale analitica : a) Albie dreptunghiulard. Introducind debitul specific (1.80) eouatia (1.27) devine (31) %) Pentre valor bmw Y2Qim cae'se eter n afar initelor gic I, adeimea ‘es pena ai trpeoiale se poste cae dupa forme ENERGIA SPECIFICA IN SECTIONE © de unde (2.82) ack in velatia (1.52) se in x= 1,1 ql g = 9,81 mjs* se obtine 1, = 04482 4". (1.33) Pentru «= 1,0, in locul relafiei (1.82) vom avea Ip = O67 (sty ‘Finind seama eX pentra o albie dreptunghiulard a= Verbs 0 objine, din relatia (1.81), (135) ae unde ata. (1.36) 2 Prin urmare, energia specifies in seefiune la adineimea eritiek va Euan (137) Valorile adincimii eritice pentru albii dreptunghiulare, caloulate cn relaiile (1.83) s1 (1.34) aint ineluse in tabela V, de la sfiryitul earti. ) Albie parabola (fig. 4). In mod analog, in acest caz elatin (1.27) se poate prezenta sub forma *) V2 e, (2.38) Sim x, {in care p este parametrul parabolei. Pentru = 1,1 sig = 9,81 ms* relatia (1.98) devine hy = ooo /S. (1.39) 4 Pentru deal, se vodea Iverarea tu M. G. Gertousoy (143)“8 NOTWUNI FOLOSITE IN STUDIUL. MISCARIE WELNIFORNE IERGIA srnciricA 18 sEcTIONE 2 1 dota pases coresponziterabcitel Quae 8 fl aancimes ees Pentru x= 1,0 se obtine SESSA RIS ee anahntafeSabarca nana 2 deta Ceaponde conform elo (este edit epale o8 282 Ve ‘Exemphol 1.2, S4 se construlasci curba energiei specitice In seetinme £ = fth) tn eazul 33/2 oot cna pela Fie‘ nine hem Be obtne ¢) Albie triunghiulard. in acest caz se obfine | = 62415-38381 ms a ' tor v= > 092m; cg hg =f PE at | sea hee - | 2 08 yey i unde m este coeficientnl de inelinare a taluzelor malurilor. | Tea Dack se ia m = 1, formula (1.41) se poate serie sub forma = ‘ ve Fig. 1.16 hy 87-944 0017 = 3007 (1.42) Eo . Lutnd i alte valori fh, se determing tn aceiagl mod valorile corespunziitoare ¢, care se Pentra 2 = 1,1 si y= 9,81 mst relajia (142) devine tree tine tel hy = 0295 1 (4s) sa Pentra «= 1,0, se obtine = | 2 he, = 0,200 9%. (1.44) + aout | sox ‘Aster arate peau un debit dat ade cis corepunde ener spc teat | eat ‘uz mine nseton, Inst ae poate dai as Iieroes se Pose AB ck eae 8 Son | Soe Imire a ener specter In secunea dal, dnemen ect cotespunde dbs” main oor | 2s ‘bal seerie rela (8) forma gana | 2877 Hey otis | Hees o- 0 [2-H 4) asa | x08 é Seat | Sane {Leggo mr pics = cn), re meat eat dah = Hs |e ame — yer =0 46) tm care W este adichmea corespunettoare asbitslok maxi, tar Bi slo’ dlementele hidralie corespunzatonte seestel adc ‘Pinna seama de (1.45), rata (148) e0 poate preset ub forma ” ay Act cute ee let de anne cre crane demain, pet @ ‘ieee spect inselane gy datas Se vede Spor ch ela (La) ete dene 2 et once Wher conund oo » ‘Dad se pan perdonata nimi, ire aba vale coesponaitnre ale deb tutu @ sete eu sean (148) penta 2" const. ane esa Ore Mabe che ark atte din tabeld se construe cusba =) artata tg, 117. Pe aeast earl se poate determina nor aocimes creas Ast se pies Gg 107 cea I eoresunde Fee tat ‘Exempla 1.3, Sise determine ances cries pentru un canal drepnghislar de 1 time S'S m, prin care tee Un debit Q = 1725 mls aver 4s mt Dp relaia (189) se glseyte (pentru 2 = 1.) ey = 0482-54599 = 1,10.% NOTION FovostTe Exemplol 1.8, 88 se determine adincimes rt vurmitoarele date! G = 18 miley ho 12m: meh { primul rnd pe Baza dateor probleme se calulead vslanea foieiei a0. Se o tine (pentra sh) Hiei a0. Se ob led pentra um canal trapezoidal, penta 2 385 me am Ce ¢ oe —— tn — Fe Fig. 117 Pig 18 ¢ st eparte, se ao adincime 1 earecare 9 se caleulegnk valoren coespunaitoare a Tunctiel AQ) = @¥/B. le, de exempla, A= O40 a, Vom aves >]e [2 > © = (2+ 18-040)040 = 5,04 me, etter sca ow | o7 Din sit (.20) se etrmina 0,50 192 se oe | 336 Aa) 9.70 a oa : 80 | 188 Lana gf atte vatort 4% catelenh snsiog "aloe "crespanetoae ale fuscia A(t), Resale cvame ease cna oo ce sh te (he tee dn aca tal se comatrueteeusba Ally, punindese pe ndoeses cits sutocin ar pe abu vale cospunsators se feel AUD tis, Sh Folsnd Sear cuty se siete ef orca une" corespunde adoeiit O14 m. Aceesta va fi tocmal adinciea ciied hy = 0614 m8 Si" folosim ‘pentru rezohvaren acestel prosleme gril Tl PANZA carrick os [up datele problem se caleuleasdraportat fim gf fnctia 13.0%. Se obtine Pe gratcol 111 se giseste ponctl de intersectie al carbelcorespunaiteae valoih rapartotus y= 8 x drepteloblicecoresponaitoare valor fune{iel Vi‘Qrm=126. Adiga acest punet a"fh toca adincimes erie Se ohine ye 0,614 § 14. Panta eritied Se numeste pantd eritied « unei albii prismatice de o formi data, panta pentra eare adincimea normal hg, corespunzitoare unui debit dat, este egal ou adincimea critic’ A... Din aceasti definitie rezulti e& Ia panta critica si pentru adincimea critied, trebuie si fie satisticuta ecuafia migeiii uniforme. Astfel, relatia (6) se ‘poate serie astfel 0 = ola Raves (ass) fn cate i, este ponta critics 9 albisi, Substituind aceasta valoare a debitului Q in relagia (1.27) si ampli- fieind en a, s€ obtine be _ abks Rein Be de unde ate, (ass) {In cazul albiilor largi, pentru care se poste admite B,,< a. expresin (1.49) se simpliti = (2.50) 84 introducem nofiunea de modul de debit eritic, respectiv modulal debitului pentru adincimea critics, determinat en velasia Ey = 0, Og VR (1.51) In acest az, ecuatia (1.48) devine Q= Elis (1.52)2 i rezultt 2. (1.38) Aceastis relafie poate servi pentra determinarea pantei critice. Este important de subliniat e& panta critica se poate determina pentru orice albie prismatic’, independent de faptul ci aceasta are 0 panté 1>0, i <0 sau i H__ Daca albia are panta mai mare dectt cea critics (i > i.) adineimea iIystrate de curba fy = fl) (fig. 1.19) eare se poate con- strai ugor pentra o albie gi um debit date, eu ajutoral rela- tied (6). {tava aa pan- tele oritice calculate eu relatia (1.50) pentru diferite valori ale | : razei hidraulice si ale cost ientului de rugozitate. La ealeulul acestor valor ale pantei eritice, coeficientul ( s-a determinat eu relafia Ii N. N. Pavlovski. ormall este mai mich deci cea cttich (hy < hy); din contra, duck albia - ane Gahia mak mic det ck a apt critica (I~), adineimea, nor h mr) oh) mali ette mal mare dectt cos | ise | tritie’ (hp > ha). FE ae egal op “Aoeste colsideratii_sint Tabele 14 Valortle ponte ellee pigREIREME LS SEs tering gama cre x ual cana de pint de orm te Qa 18 ms; ba IZm; mans; n= 0025. EGIL LENT, RAPID 51 CRITIC AL UNUI CURENE 3 fn primol sind teebule determinaté adincines ities, In espul de f2{8 avem Dyy = 0614 m (ee Pentru acea aaincine se determina gpmentetenldraulc, care intl relia (1.49) p= 70k, HAL ms Bey = BBL Roy = 9858; Crm 34OmMES (dup 3), Penta eltich se determing co relata (148) Dat find edt acest exemp sbia ete desta de lata (Bey gy) 6 poste fotos pene tau determinazen patel cite, relia tel simp (1.30) ups eare sdieh un rezutat foarte aproplat de cel precedent 5 fntr-umnl din paragrafele precedente s.a stabilit ef energia specified in seotitume, are este 0 func{ie continua de hy sre un minim pentra sdin- tinea critica; In aceasta adineime exista relatia (1.27) care se poate serie sub forma 5, Regimul lent, rapid si eritie al unui eurent Ben att (say @ ‘Punetul de pe curba energiei specifice in secfiunea & = f(h), care cores- punde adineimii critice gi energiei specifice minime, imparte curba in doud Famuti, dintre care cea inferioard se caracterizeaza prin micgorarea ener ei specifice la miriea adineimii, iar cea superioaré prin mirirea ei. ack in Iungul migeArii adincimea curentului rimine mai mic decit cca critied, energia specified In secfie va fi o funefiune descresed- toare, respectiv’ déjdit <0, {{[Ramura inferioara a curbei ¢ = f(h)); dacd adincimes curentului ‘este mai mare decit cea critick, energia specified va fi o functie erescdtoare, respectiv déjdh > 0 [ramura superioard a curbei E= f(h)}. “In acest mod, adineimea critict, definita eu relatin (1.54) constitute criteriul care Smparte tofi curenfii in dows categorii : curenti pentru care eh, sitespectiv déjdh<0 gi curenfi pentru care h> h,, gi respectiv agjdk > 0, Curentii din prima categorie ( h,,)-lenfi san fluvial, ‘Lund in consideratie aceasté clasificare trebuie si se. retin’ ck intr-o acceasi albie, curentul se poate gasi, in anumite condifii in regim rapid, jar in alte eondifii — in regim lent. Bste de refinut c& panta albiet poate fi, in aceste conditii, oarecare (i> 0, i = 0,1 <0).se NOPIUN! FOLOSITE I STUDILL MISCARIL_NEUNIFORNE Curentii se pot gis in regim rapid san tent in eazl migearié uniforme, fn acest eat portienlar, vom avea tin regim rapid hy ch st > hor iar in regim Tent hy > hey U< fr (> fig. 1.19) ‘In stint, se mentioneazd corentitin resin citi, cna hy in acest caz avem & = Lay. a introducem un patsmetra adimensional, mumit snmdrul Fro si notat eu simbolul Fr. Acest-paramentra este’o caracteristicd a st orentula. Intr-o albie dreptunghiularé (problema plan&) acest parametru. se defineste ew relafia Fra2, ns in care V gi, sint, respectiv, viteza $i adincimea medie intr-o seetiune data. ‘Se observa din aceast relatie e& numaral Froude poate fi considerat ea dublul raportului energie einctice speeifice a eurentului in seetiunea data ji a energiei potenfiale a curentulut in aceeasi seetinne ; adied Fr este © misurd a energie’ cinetice a curentului. De aceea, nnmirul Froude este desea numit criteriul einetic al curentului?) ‘Finind seams de (1.31) relatia (1.55) se mai poate serie astfel : (*y: (150) In cazul unei albii eu sectiunes transversal neregulati mirimea ‘vin relatia (1.55) treDuie Iuat& ea o adineime medie h,,, definita cu relatia ) Fr 2 ¢ Ina = in care © si B sint respectiv suprafaja secfiunii vii gi Mijimes ef la partes superioara. Astfel, relafia (1.55) capiti forma urmitoare : praat (0.58) T° ‘Daca in aceasta relatie se introduce debitul Q, se obtine prot (159) "Unit eeretAtetintrodue in locul numrului Froude, parsmetei adimenslnali ana logs numéralui Froude, ca de exeonpla 1/8, Ve, Fr/2 (prope de. Boussinesq), 1 4. 2/F Apropus de'A. A. Ughincie) ete. Se melee ch fhetare in seep paramett earacteaeana ea ott ab ape eei pate Hum ete te eatentl De tse nee tonal Se va opers eu msimea Fr, mimith mumsrut Fra Cu ajutoral relator (1.28) si (1.29) aceasta expresie se poate serie Prat (1.60) de unde se deduce ci In adincimea criti ‘eu unitatea mumiirul Fronde este egal Fra (4.61) Aceast valoare a numérului Froude se numeste evitied. ‘Dat fiind c& penten albii eu sectiuni regulate, funetia .\(h) este eres ‘eatoare , pentru astfel de seetiuni la adineimi 1, iar la adineimi h'>,,, adie’ in regim Jent A> A,, gideci Fr-<1, In acest mod, eriteriul care determina regimul ent sau rapid al waui eurent se poate exprima ustfel Frei. (1.62) In anumite cazuri este comod si se opereze eu inverstl numiralui Froude, eare reprezintd raportul dintre energia specifica potential’ dispo- nibila intr-o seetinine dati si dublul energiet specifice cinetice, in acceagi seclitune. Notind acest numar cu litera v, se obtine (1.63) (1.64) (1.65)carrronun 2 ECUATIA FUNDAMENTALA A MISCARIL PERMANENTE GRADUAL VARIATE A CURENTILOR CU SUPRAFATA LIBERA Indicafii preliminare asupra misearii neuniforme a curengilor eu suprafata liberi Migearea permanent uniform’ a eurenfilor eu suprafal liberd re- prezinté cel mai simplu az de migeare a apel, eaz rar intilit in practica Ridrotehaies, a tinal ence crpotarizat de setianstrnrvetle cforms imensiuni constante in lungul scurgerii, avind aceeagi Tugozitate gi Aceeasi panté longitudinal, ge mai pot intlni sectoare eu migcare uniform’; {nad fn albii naturale aceasta migeare na apare niciodata. Orice obstacolintiinit de eurent in albie (baraj, pod, ete.) orice nere- gularitafi mai insemnate ale fundului, modificari de pants, ete. perturba Procesul de migeare uniforma s eondifioneard aparifia, unui nou tip de Inigeare, pe care Lam numit anterior, neuniforma, ‘In afara constructilor ingineresti executate pe canale (energetice sau hidroameliorative), apar sectoare pe care migearea uniforms esto impo- sibilé din punct de vedere fizie; de exemplu oalbie cu lafime variabila (divergent sau convergent), o albie cu Pant nuld sau cu pantt negay tiv ete. $4 ne inchipuim de exempln, secfimea vie a curentului, ingustati de ealoele unui pod. Pentru ea prin seofiunee redusd ef poata’treee debital ‘at, trebuie ca viteza medie si ereasca, coca co implica o anumuits crogtero 4 nivelurilor gi, implicit, oreducere a vitezelor medii in fafa podului, Astfl, fn amonte de pod apare 0 migeare incetiniti, care, intre eulee, devine © mijeare accelersté, far in aval redevine inoolinita, Dupi cum se vode ingustarea seotiunii vi datorité euleclor podutui provoack modificiri sensibile in procesul de. migeare. uaiformay ndmi= find c& aceasta existe in ipsa poddlu. Aveste moditicati se pot propaga, dup cum. se va anita, Ia distanfe apreciabile de. In construchia. caro ‘obtureaai secjiumea vie’a curentulu. In migcarea uniform, earacterizati prin invariabiitaten elementelor hidrautice tn langul enrentului, este necesar, sub aspect mecanic, ecbi- librul tuturor forfelor, (inclusiv al forfelor de frecare) care aefioneard supra unui element oarecare de fluid. Dat flind et in migearea tniforms forfa. vie a cnrentulai rimine constant, Iueral mecanic al forjelor de frocare trebuie si fie numeric egal eu Iueral meeanie al tuturor celotlalte forje active. In migearea neuniforma apare fle variafia vitezei medi, fie redistxi- buirea vitezelor in seefinnea vie, eeea ce duce la aparitia forjclor de inerfie gi astiel perturba echilibral forjelor mentionate ‘aici. Tuerul mecanic al forfelor de frecare poate fi mai mare sau mai mie decit al eelorlalte forge, dup& cum migcarea eurentului este frinata sau acceleratd. Migcarea neuniforma in albii deschise @ atras aten{ia multor cer- cotitari. Prima incereare de a se stabili ecuafia diferentiala a misedrii gradual variate a unui curent cu suprafaja bert, se referea Ia caztl simpiu, tn care se presupune ci vitezele sint uniforin repartizate in secfiune sie, Incrul mecanie al fortelor de freeare in migeare neuniforma este egal ct Iucral meeanie al forfelor de frecare in migeare uniforms. ‘In cursul inceredrilor ulterioare de precizare a acesiei eeuafii s renunfat, Intl la modelul repartifiel uniforme a vitezelor in seefiumen vie, jar apoi S-a incercat 0 aprecjere mai exacts a Iuerului mecanie al forjelor de frecare. “Ipotezele fheute la deduetia ecuatiei diferentiale a ecuafiei migearii neuniforme, au dus desigur la rezultate diferite, dar aceste diferente, Drezintd inferes teoretic i mu au o importan{s practics. ‘Nu so vor examine aici In mod amanunfit diferitele procedee de deducere & ecuafiel diferenfiale a migeirii gradual variate, se mentio- neazi doar ei toate aceste procedee, sint bazate pe eeustille generale ale mecanici. ‘In cele ce urmeazd, se prezinté o eale foarte simpli de stabilire a acestei ecuatii, bazatt pe aplicarea ecuafiel lui Bernoulli. Prineipial insi, Aceasts cale este absolut corecta gi nu diferk de unele procedee elasice") § 2.2. Eeuajia diferenfial fundamental a migedrii permanente gradual varlate a curensilor eu suprafaja liberi Se va lua in consideratie cazul unei slbii neprizmatice. Se consideri dou secfiuni arbitrare 1—7 gi 2-2 (fig. 2.1) separate de o distant infinit mic& ds gi fie « distanta sectiunii 7-7 pins la o sec- finne ,,inifiala* 0—9. Se in ea sens pozitiv, sensul de curgere. %) Accastt demonstrate a ecuatel diferente a migart neuiforme a fost expusl in Certousey nifirauloningineeascd” (08), De atuncl in Utersture sovie- tate se aplich nomal aeeastd demonstrateECUATIA FUNDAMENTALA A MISCARU PERMANENTE GRADUAL VARIATE Conform notafiilor folosite anterior, avem : = —distanfa de la suprafata liberd in seetinnea 1—Z (punetal 4) pind 1a un plan orizontal 0—0, V —viteza medie a curentulni in sectinnea 1—2. Fie de si dV” varintiile ordo- natei s gi a vitezel pe distanta ds, Astfel valorile ordonatei = gi a vitezei Tin secfinnea 2—2 vor fi pHa si Pdr Cu aveste preeiziri, sit seriem ecuatia Ini Bernoulli intre sectiu- nile 1—1 si 2—2 fata de planul de referinti 0—0. Se objine sare 5 + dhe, (21) care p, este presiunea Ta suprafafa ber iar @h, — un termen care fine seamna de pierderile de sarcing intre Sectiunile 11 $i 22; hz — lind pierderie We sercind de la sectiunen iniials 0—0 pink Ia seepiunea 1—1 respeotiv edderea liniei energici specifice B—E pe distanta #5 2 — primul eoeficient de corectie a vitezei, considerat acelasi entra secfiunile J—7 si 2—2; valoarea sa numeried, xe va lua 1,0--1)11), Neglijid matinile de erdiul dol, se obtine wae wy g(t : yan wy g(™), 2.9 ay 4 ( ) ee) Introducind aceasti expresie in (2.1) rezulti, dupi uncle sim- plifietri — de = dh, + ah, (2.3) 4) Coetclentul este defini, dup com se gi de reat 1m care U este vteza toalt & curentula ‘Penta deta asupra coeticentut « vent (142). 8 in care pentru concizie, <2 notat }) es Pierderile de sarcini: necesare invingerii rezistentelor hidraulice se compun, dupi cum se stie, din pierderi de sarcini pentra invingerea rezis- tenfelor locale gi pierderile de sareing distribuite in Iungul curentului, Se vor nota primele eu simbotul hy iar edlelalto eu 4, in acest can h, A= hy thy. 23) In condifiile misetrii gradual variate se poate serie ah, = aby + aby. (2.6) ‘Tinind seama de aceste relafii, se poate serie (2.3) astfel — de = dh, + dh, + dh, (24) Aceasti ecuafie este toemai ecuafia diferentiali fundamentalé a miscii permanente gradual variate a eurentilor eu suprafafi liber, in cazul migc&rii gradual variate, pierderile de sarcini necesare invingerii rezistenjelor locale sint datorite in special variafiilor seefiunii ‘vii in Iungul curentului. Dar cum variatia seefiunii vii in albii artificiale se face foarte lent, pierderile de sarcini, pentru invingerea rezistentelor locale sint mici in comparatie eu pierderile distribuite in lung gi de aceea, in cazul considerat, sint totdeauna neglijate. Presupunind dh, = 0 in (2.7) se obfine o ecuafie mai simpli, care se si foloseyte in mod obisnuit la studinl migearii neuniforme in’ albii artificiale : ds = dh, + ah. (28) Sh dim acestei couafii o alti. expresie. Imparfind ambele parfi ale ecuafied (2.8) ou ds se obtine ot th ly aa ae ‘Termenul — ds/ds defineyte panta suprafefei libere a apei in see- fiunea dati, adied, panta piezometries J 2.9) 2.1 = (2.20) 2 Dach 6 Ia g = 0.81 mys, relay 24) se poate prozentn sub ferme pentru x= 1,0 fy — 0051 V5 en penta x= hy = 0058 ee0)_ECUATIA FUNDAMIENTALA A DISCARI PERMANENTE GRADUAL VARIATE Semnul minus in aceast4 expresie este Iuat pentru ea unel eoborirl a suprafefei libere, adici a wnei micgoriri a ordonatei 2, si-i corespunda © valoare pozitiva a pantei piezometrice, Pierderile de sarcina distribuite pe unitatea de lungime, se vor nurmi panta hidraulied si se noteazi cu simbolul i, ). Astiel, se obfine ah, = i as, (2a) ay ane (egy Pierderile de sarcint prin frecare pe unitatea de lungime in migcare neuniforma se vor determina cn o relafie avind aceeagi strueturi et ces pentru migearea uniforma, (2.43) oR ‘Trebuie accentuat inst cd, in cazul de fafa spre deosebire de cazul tigcriluniforme, elementele blrautice V, C ¢¢ sit variabile in lungul curentalui. Avind in vedere relafiile (2.4), (2.10) i (2.18) eouafia (2.9) capita ‘urmatoarea expresie : sts)ae ow Q=oF, (2.15) K = 0t\R (2.16) 4-2 (ean 'y Dack in analisares problemelor migetitneunitorme se neglessd plerdre locale respeciy Aas pan fy attache pasta rach Jere com 86s [ECUATIA_DIFERENT! A FUNDAMENTALA A MISCARIE PERMANENTE OL ‘Pinind seama de relafile (2.15) i (2.17 fn forma £(8) a (aget Astfel, ccuatia diferenfiali fundamentala a migedrii gradual variate in albii artificiale se poate exprima fie in forma (2.14), fie in forma (2.18), | Telafia (2.14) se poate exprima s (2.8) § 2.8, Keuatia diferentialt fundamentalt a mijedtit permanente gradual variate @ eurentilor ou supralaga liber (armare) Si transformim ecuajia fundamentali a migciii neuniforme obti- nut anterior, introdueind adineimea carentului Se prestipune c& debital eate dat, De asemenes se presupune dati forma albiei, #1 ea toate elementelehidraulice ale curentului in secfiune (a, 7.8, et.) sint fancfi continue de . adincimea h. ° fn primol ind, 38 stabilim legatura == intre panta piezometrick JJ in sectiunea = —— data, adincimea curentului A in aceeagi = —S—-———+—— secfiune, gi panta albiei i. SE a Din fig. 2.2 se vede cd pentran o secfinne oarecare 2—2, situati la distanfa 4# de secfinnea inifiaki o—o, se poate serie ea pf 0 unde a este aistanja pe verticals de in fui me aa dul albiei pind la planul de referinta 0—0. ‘iefenfind acest expres In raporton si nin seam do (2.10), se obfine an gain (2.20) elafie foarte importanti in studiul migedrii neuniforme. i diferenfiem acum partea dreapti’ a expresiei (2.18)fpresupunind e4 albia este neprizmatica, respectiv cho = f(b, 4). ‘inind seama de (1.4) se objine A (2) 2 (22 5 2 48) @ (ae, p ah), f(a)“ B(S*HE)--S(F+" Sean ‘Tinlnd seama gi de relafile (2.20) si (2.21) relafia (2.18) capita cexpresia (2.22)ECUATIA FUNDAMENTALA A MISCARIE PERMANENTE GNADUAE VANIATE ) se ‘Folosind relaia (2.28) numiritorul pirfii drepte a ecuatiei poate serie Si transformim acum numitorul parfii drepte a ecuafiei ( hotat pentru concisie cu A. ‘Pinind seama de (2.28) gi inmulfind numiritorul si numitoral eu OR, se obtine we aor Teg aCe (232) tsa OR si om Ris noting 2.33) se obfine (234) “Astfel, introducind relafille (2.31) si (2.94) in (2.29) se obfine ae te cae pe (2.88) Mai departe, se introduce nofinnea de modul de debit relatic, care este Taportul modulului de debit in sectiunea datS, edtre modulul de debit. ‘Hy, covespanzitor migedrit uniforme ) (2.36) Astfel, ecuafia (2.85) eapatd o expresie simpli, ah tnt a eas Aceasti ultimi form a ecuafiei se va folosi la analiza problemelor ‘migearii nepermanente tn albii prizmatice cu panti pozitivi (i> 0). (2.37) 4) Acces notlune a fost Introdust tn hldrauled de N. N. Pavlowskt TRANSFORMAREA ECUATIEY DIFERENTIALE FUNDAMENTALE A MRSCARIE 65, De remarcat ei in cazul albiilor largi pentru care in relatia (2.33) se poate lua Bo 7, mirimea j are o expresie mai simpli ict 1 8) 2%, -Albie en panta nula (i = 0) Pentru acest caz sa objinut expresia (2.28) a eouafi_mirit Se introduce un curent fictiv, auxiliar, in migeare uniforma, avind pentru sectiunen dati i la panta crite, acelagi debit Q ea gi eel al mig- earii neuniforme. Im aceste condifii, adincimea normal a curentului auxiliar este gala eu adineimen eritick gi deci debitul acestui curent se poate deter- ‘mina cu relatia O=K Vi, (2.39, in care K., este modulul de debit eritic dupa (1.51), i,,, panta critica dupa (1.45). Acum, partea dreapta a ecuati (2.29) se poate serie i, & (2.40) Numitorul partii drepte a ecuatiet azul precedent. Se obfine 0 expresie analogi eu (2.34) )) se poate transforma Ia fel ea in Vie (241) sinc? B er 4 2.42) je = SES (2.42) N,N. Pavlovski a demonstrat (88] of tn foul pante eitice 4 ane eri ‘ce se ponte lia orice pant iy si adnclmea corespunzdtonre acestel pante hy. In aces ot O= Klip ~ unde Ky este modu de debit Ia adinelines hy, determi Ky = oy) Re °, pol introdueind modalul de debit eta we °__ECUATIA FUNDAMENTALA A OSCARIE PERMANENTE GRADUAL VARIATE u ajntorul (2.40) si (2.41), relatia ( a (2.48) Se introduce nofiunea de modul de debit velativ critic, respectiv raportul modululai de debit X, in sectiunea data eatre modulul de debit. critic Ky, (2.48) Astfel, ecuatia (2.43) devine Aceastd ecuatie 0 vom folosi la analiza problemelor migeirii neuni- forme in albii prizmatice (sau eilindriee) eu panté mula. ‘De remarcat e& in cazul albiilor largi, in relajia (2.42) se poate lua B= 1, Uneori se mai poate introduce o simplificare in caleulul marimni j.,. ‘Daci se considers ci, in sectorul dat, eoeficientul @ nu depinde de h, atunci C = C,,. Atuncl, conform eu (1.50) pentru albii largise obtine 2S a. (2.40) 3°. Albis cu pantt negativa (i <0) Pentru acest caz &-a obtinut expresia (2.30) a ecuafiei fundamentale a mijestt neurone, | Nn exPresia( ‘ ‘S& introdueem un curent fictiv, auxiliary in migeare uniforms ; adineimes normal iy, a acestui eurent in migeare uniform, eu acelash debit Q din migcarea ‘neuniformé, intr-o albie ca cea data, se defineste in ipoteza cd sensul de scurgere este invers. ‘In acest caz - Q= Kil? @ Aici, K; este modulul de debit la adincimea ij. se obfine ecualia diferenials @ mye neunitorme an ” fm cate jp se delieyte eu relia o TRANSFORMAREA ECCATIEY BIFERENTIALE FUNDAMENTALE A MISCARM 67 tn cna (247) nonstora in putea deat eu 2 v vas | (2.48) , : sar umatnt prt dept desne iy 8, (240) woe j ste definite retin 250) ‘Tinind seama de relafiile (2.48) si (2.49) eeuatia (2.30) se serie (2.82) se obfine (2.53) ‘Aceastii ecuatie 0 vom folosi 1a anslizarea problemelor migedrii neuniforme in albii prismatice (cilindrice) cu panti. negativa. Evident, in eazul unor albii largi, se poate pune in relaia (2.50) Bey facheind acest paragrat referitor ta transformarea ecuaiei funda- mentale a mijeirit neuniforme, in condifile unei albil prismatic, fucem teva, observafil generale. eeobserragia 1 In condiflle unei albi prismatice (sau clin dice) cu pant& pouitivi, finind seama ‘de (2.17), de (2.28) gi de (2.36), relafia (2.26) se poate éxprima gi in forma: 8 eS (2.54) {In migeare uniform, K ~ Ky, respectiv x — 1. Desi, din relatia (2.54) tumeaza cd d2/ds ~ 0, gi prin urmare ¢ ~ const, dup cum 3-0 emonstrat anterior.6 _ECUATIA FUNDAMENTALA A MISCARIT PERMANENTE: GRADUAL VARIATE ‘in migeares neuniforma semnul derivatei dé de depinde de adincimea curentull, Lah > fy, hy fiind adineimea normal, K > Ky, respectiv x51. In acest cat, din ‘eenatia (2.54) rezulta ci déjda > 0, respectiv 4 encrgia specifics in seofiune ereste in sensul seurgerii. Pentru f= hy rerulta -K = Ay, deci <1, astfel cd dZjds <0 si energia specifica in Secfiune desereste in sensul sourgertl In albii eu panta nals (i derivata dé/de va fi totdeauna negativa, dupa cum rezulta ne relatia (2.26). Prin urmare, in asttel de’albit energia specifica seade Infotdeanna in sensul. seurger Observatia 2 Din relatia de unde, finind seama de relatia (1.59), se obtine j= 2Fr, (2.98) in care Fr este numarul Froude. ‘Apoi, eu ajntorul relafiei (1.60), relatia precedent se poate exprima sub forma’ in care functia A este definits de (1.28). Dat fiind ei marimile x si Fr pot lua ‘metral j, poate varia in limite foarte largi Ci ajutorul relapiilor (21) si (1.56) este ugor de demonstrat e& pentra albii dreptunghiulare largi, cind coeficientul C nu depinde de adincime const), mirimea’j se determin’ eu urmitoarea relatie aproxi- valori pozitive, para: (2.58) vind aceeaststructurd ea gi relat (1.56), care exprima numinul Froude. Relafia (2.58) arati c& pentru pante mich, respectiv pentra By < hyy J <1; reciproc, pentra pante mari, eind hy hy, j > 2 Observatia 4 tn cal nel al prlmatic, reli (21) deine A(2)--- wd get as (085, oben ai (255), 56 deduce ate ~ CUNDELE SUPRAFETET LIRERE A CURENTILOR IN MISCAREA PERMANENTA 69, cult cb paranetealjcaracterzcash varia energlel cintie specie (a4 a satin Tg Seugerl). fn analiza prblemelor Ye migsre newiformy se negra ane fener chnetle, mn Tungil scurgeradiet Se presopane 2g) la) In com tn gaen nent hsm exe el ro, ar meen «este tn gee, ‘Meise Din iia 50) wee seghjnen varia snl ate on Se er eteechiatena eu acceptaren valor =. fn acest ca, Wala (227) fam (25), ceca ee este acl era] capt forma mal simp re » 260) Acearts relate if gisesle uneortapliare in anaiarea problemilor anki aeuniforme tn ‘ti pesmatce. § 2.6. Formele curbelor suprafejei libere a curent in migeare permanent gradual variauh in albii prismatice Fie ecuafia migearii neuniforme in albii prismatice eu pant pozi- tiva, in forma (2. Tinind seama de (2.56) aceasta se poate scrie in modul urmitor (2.61) (2.62) Amintim ci parametrii si v depind de adincimea eurentului gi ca funetiile = f,(h) si v= f,(h) sint exeseatoare, iar pentru h = hy (unde i, este adiicimea normaid!) avem x = 1, iar pentru h = he, (unde hh este adincimea critica), v = 1. Astfel, adincimea normals gi adincimea ‘critica sint criterii care permit o apreciere general a mirimilor x si >. Dupk cum am ardtat, Ia adineimea eritied, v—1. Se vede oi in acest cax numitorul paxil drepte a ecuatiei (2.61) devine nul deci an (2.63) 39 aemenee intrrtare 8 parts j se oss mal petro lie pi ‘matics data, eu panta pozitiva i pentra un debit determinat. me70_ECUATIA FUNDAMENTALA A_MISCARI PERMANENTE, GRADUAL VARIATE Expresia (2.68) pune in evidenfa o discontinuitate a funetiei h = f(s) pentru h = h,,; prin urmare, in acest eaz, tangenta la suprafata libera tite perpendiculand pe axa curentului (pe patil albie). Dat fiind e& funetia A — fle) este prin exenta ei o functie continua, discontinuitatea pusi in eviden{a mai inainte arata ef ln adineimea eritied ccuafia diferenfialé fundamentalé a migearii neuniforme, dedust tn ipoteza caracterului gradual variat al migearil, nu mai este valabila, ‘Cu aceasti observatie introducem o limitare in aplicaréa ecuati fundamentale a migeirit neuniforme, obfinuti anterior; aceasta ecuaie este valabila numai in cazurile in eare adincimea curentului rimine tie mai miei decit 4,,, fie mai mare decit h,,, respectiv in limitele in care funcfia a = fis) este efectiv continua. Dé'aici se poate conchide ei Ia adincimea critics, apare in curent un fenomen datoritd chruia se racor- deazi doua curbe continui ale suprafefeilibere, dintre eare una eorespunde tunor adineimt I< h,, iar cealalta altora’h> hy. Dat fiind e& trecerea prin adincimea erities poate avea loc, in genere, atiede Ja adineimi mat mari deett la udincimt mal mici dectt Roy cit st de la adincimi mai miet decttf,, la adincimi mai mari decit h.,, fenomenele hhidraulice care se observa sint'de dona tipusi: la treeerea de la b> fh, la 4 < he, apare o cider, lar la treceres dels h 2, apare si ‘Daci in curent are loc cresterea adincimilor, acestea riminind inferioare adincimii critice (regim rapid), marimea v ereste si se apropie de 1, iar numitoral parti drepte a ecuafiei (2.61), care este negativ, ereste {in valoare absoluta si se apropie de zero. Agadar, in aceste condifii, in curent poate apare ‘un salt. hidranlic Dacé in curent are lo eresterea adincimilor, acestea riminind mai mari decit adincimea eriticd (regim lent), mirimea y creste riminind ‘mai mare ca 1, iar numnitorul parfit drepte a ecuatiei (2.61) eregte, riminind pozitiv. Prin urmare in acest:caz aparitia saltului nu este posibila. Astfel, ea o completare & imaginii pe care o avem asupra regimurilor de scurgere, din cele aritate anterior, se poate preciza ci in regim rapid aparitia saltului hidraulic este posibild, pe-cind in regim lent nu. 4 trecem acum Ia cercetarea formelor curbelor suprafetei libere {in migearea neuniforma, mentionind de la ineeput ed se vor Ina in eonsi- derafie numai zonele in limitele eirora funetia h— fie) este continua. Analizind aceasta problemd este util ca, de 18 inceput si se traseze dont linii paralele eu linia fundulni albiei, la distanfele hy si h;,. © linie, respectiv linia adincimilor normale se va nota cu N—N, iar a doua, linia adincimilor ertice, cu K ~ 4. Aceste linti, numite uneori ze hidrantice, pot avea, in funetie de panta albici, diferite poaitil, una fata de cealalté : pentru i <'s,,, linia Y—N este situatt deasupra liniel K—I (fig. 2.3); pentru i> ie) linia N—N ‘este situata sub linia K—K (ig. 2.10); pentra i= .,, cele doud linii se contunda (fig. 2.14). CONBELE SUPRAFETE! LIBERE A CURENTILOR I MISCAREA PERMANENTA 71 Amintim ci, intr-o albie orizontald (i = 0) sau intr-una cu pant negativa (i <0) eenafia misekrii permanente nu mai are sens din punct de vedere fizie gi implicit, nui mai aire sens fizie nici nofiunea de adineime normala, Adineimea critics isi pistreazd sensul insi gi in aceste cazuri, Fig 28 ind ei nu depinde de panta albiei. De aceea, intr-o albie orizontals fsau intr-o albie cu panté negativa, vom avea o singuni axi hidraulicd, gi anume linia K — K (fig. 2.17 si 2.18). 'Sé examiném separat cele trel situafil posibile = 1. Albie cu pant& poritiva (i > 0). 2. Albie cu pantd aula (7 = 0). ‘Albie cu panti negativs (i <0). 1°, Albie cu pantd positiva (i> 0) ‘In analiza formel curbelor suprafefei libere in albii cu panté poz pot spires trei cazar . ‘azul I; adincimea normala este mai mare deelt cea eritick ; faew IZ: adincimes normal. este mai micé declt_ cea” critics; azul TIT: adinelmes normali este egal cu cea eriticd. Gazut I (tig. 2.3) adineimea normal este mai mare dectt cea ertiet, respectiv fy> he, (- hy zona by in care hy, hy. Dar find eh > hy gi A> fhe urmeazi ch A> 1 gi YEA} in conseeinfa, din relafia (261) se obfine B50, a ‘adiek adincimea curentului ereste in lungul seurgerii.72_ECUATIA FENDAMENTALA A MISCARIE PERMANENTE GRADUAL VARIATE. Pentru fi -> co se obfine x > 00 si ¥ + 00, respectiv Bai (2.6) Agadar, la partea sa inferioard, curba suprafetei libere are © asim- ptotd orizontala. Justefea scestei conclusii se poate demonstra prin urmatonrele considerafii elementare. Si presupunem ed curba. suprafefel libere este ‘rizontalé la partea sa inferioard (fig, 2.4). Fie in curent, o serie de seofiuni 11, 22, 3-3, ete. aflate la distanfe ds egale inire ele. In acest. mod, Adincimile in aceste secfiunt vor difert Intre ele eu 0 aceeasi marime dh, iar ah = ids, (2.83) de unde resulta ed dack se respect: eondifia (2.64) curba suprafefei libere tinde si se confunde eu 0 Pentru > hy se obfine x? +1, respeetiv oo. & Agadar, la porte sa superioari, curba suprafefei libere are ca asimptota deapta Vint adioehnil normale) Corba euprafetet bere analizuthaci se numeste curbd de rem de tipud a. De Temareat ef In aceasta curbi, enengia specifica in sectiume ¢, cxejte in dinecfia scurgenii (@Zjas>0). “m = Fig. 28 Curba de remu de tipul 4, este foarte nispinditt In eazurile practice. Un baraj, euleele unui pod si in genere, orice obstacol in secfiunea vie & ‘unei albi prismatice, produc in spre amonte 0 curb de remu de tip a (fig. 2.5). IRBELE SUPRATETEE LIBERE A CCRENTILON JN MISCAREA PERMANENTA 72 Caracterul asimptotie al liniei ¥ — la curba ay arata ed, teoretic, remaul se propaga spre amonte, pe o lungime infinitd. Ins in’ practic’, Jungimea eurbei de remu se limiteazd, Iuindu-se drept eapat al ei, 0 sec- fiune in care diferenfa dintre adincimea curentului 4, si adineimea nor- ala hy devine suficient de mic& (sectiunea a —a, ‘fig. 2.5). Cu toate acestea, Inngimes curbel de remu ajunge, uneori, ia sute de kilometri. Zona b (fig. 23). Adincimes, curentului h este mai micé decit cea normal, dar mai mare decit cea critics, respectiv hy > h> he. Dat fiind ek ty> h> hg, wrmeard chs? <1 gi > 1. Relafia (2.61) arati, in acest eaz, ed B ly wood Bl ato, ‘Prin urmave, la parten sa superioar{, eurba tinde asimptotic citre linia V — Y. ‘La partea sa inferioard, in apropierea adincimii eritice, curba supra- fofei libere se terminé cu o cldere, Cuba suprafefei libere analizata aici, se numeste ceurba de remu de tip by. Tn cazul curbei de rema de tipal d,, enengia specifics in sectiune scade, In sonsul seurgeri (aé/d8 <0). ‘Curba de remu de tip b, este foarte freeventii in. cazurile practice. O coborire intimplatoare sau o cidere amenajaté pe fundul albiei due la aparitia eurbel b, (fig. 2.6). Aceeasi curb se poate observa, de exemplu, {a intrarea unui canal de dexi- vatie Intr-un lae de acumu- lare (fig. 2.7). ‘Teoretie curba de remu de tip by se propaga in amonte pind la infinit. In cazurile practice, Inngimes curbel de Fig 27TA_BCUATIA FUNDAMENTALA A MISCARU PERMANENTE GRADUA. VARIATE remu se limiteaza, luind drept capat al ei o sectiune a curentului (secti- cunea 4—a in fig 2.7) in care adincimea h, diferd de adincimea normal hy, intr-o misurd suficient de mic&. Cu toate acestea, lnngimea acestei curbe este adesea foarte mare. Ajcl trebuie facut © observatie important. Dack intr-o albie apare ‘curba 6, i nivelul suprafetei libere in aval de aceasté otrba este destul de coborit (de exemplu in Iacul de acumulare), astiel ed hy hy wre . 8 sce. rin urmare la capital el aval, eurba suprafefl libere se poate termina aun salt i Le capital amonte al curbel, adineimile pot sekdes nelimitat Gia “supraffel bere snalizataaiet ae rameste ewrba" fe rem de tine : Pye curba de tip ¢, energia specificd in sectiune ¢ seade in sensul seungert(AZide-= 0) unin de rem de tip poate apare de exergy 1k Pctoral unk Dara) la racor: Enron vind devernate oa eu: rental din albia aval: dae ‘hte ie att mick STS le, 2) ha sourgeren tesube svi ntnn ean pant mie, ote Fue 28 Gerd Tf ‘(li 230, - ‘Adinelmea normeld ite an nied delt cea critic respectiv hy fe). ‘In migcarea uniforma curentul se gaseste in regim rapid. K@ Fig. 2.10 Zona a, Adincimea curentului h este mai mare decit cea critics, respectiv A> I. PeDat find Gi A> hy sl AD he, avem s2> 1 gl v> 1. Astfel, din relatia (2.61) reculta ci ah g, a76_ECUATIA FUNDAMENTAEA A_AOSCARI PERMANENTE GRADUAL VARIATE dec adic ensentalul crete in sensu ceurgei, Cind b> oo, x8 > 20 rent ee In consecin(d, 1a partea sa infevioari, curba suprafetei libere are © asimptoti orizontald. Ta partes superioara, unde adincimea curentului se apropie de cea. critic’, apare saltul hidraulic, Gurba suprafetei libere deserisa aici se numeste curba de remu de tip ay. Be ceasth curbi energia speciiet in seetiunen ¢ erexte fn sensul seurgerli (4Z/de> 0). ‘Curba de remu de tip @ apare in albii cu pant& mare (i> i) {in care curentul intilneste un bara} sau alt obstacol (fig. 2.11). Aceastie curb poate apare, de exemplu, gi la racordarea curenfilor in dowd albii, din care prima are 0 pantd Adincimea curentului feste mai mare decit cea, normals, dar mai mic decit. cea critics, respectiv Ie hy fi > i relafia (2.61) ‘aratl eit: eh theo, ‘Prin urmare, Ia partea Fig. 212 sa inferioari, curba supra- fetel libere este asimptota 5 la partea sa superioard curba este precedaté de o cadere. Comba supratefe libere analizatd aie se mumeste curba de remu de tip bn Pe curba de tip dy energia specified in seefiune & creste In sensul soungerii (déjds> 0). Curba de remu de tip, poate apare la racordarea curentilor din dows albii, din care prima are o'pant i i,, (fig. 2, ‘Adesea aceasta curbi apare la scurgered’ pe sub o stavili intr-o uibie eu pant mare (7>i,). Zona e (fig. 2.10), Adincimea curentului h este ‘cea normald, respectiv I<, Cum J hy, din relatin (2.61) se obfine wai med dectt an fo, o> adicd adincimea curentulni creste in sensul seurgerii. din relatia (2.61) reaulti Cind h+ hy, 2 > 1, “Agadar, la partea sa inferioard curba suprafetel libere este asimptotd la Greapta V—N. La partea superioark adincimile pot seidea nelimitat. Carba suprafefel libere analizati aci se numeste curbd de remu de tip ey. Fe curva de tip ex energia specific in secfiune seade In sensul seurgerli_(42/ds <0). Curba de remu de tip ey poate apare, de exemplu, la scurgerea pe sub o stavila intr-o albie et pant mare (i >i,,) sau la racordarea 4 doud albii eu pante j; si i, ambele mai mari decit ea eritied, Ins pen- tru i> i, (fig. 2.13). 'Pe fig. 2.18 linia’ N,—N, este linia adincimii normale pentru prima albie, iar Inia N,—N,, linia adineimii normale pentra a doua albie. Fig. 2.18 Cazul ITT (fig. 2.14). Adincimea normala este egal cu cea critica, respectiv hy « ‘Tn migearea uniformd curentul se giseste in regim ori{8__ECUATIA FUNDAMENTALA A MISCARIE_ PERMANENTE GRADUAL VARIATE Dat find ef in acest az lig = hy, liniile VN si K—K se con- funda gi, ea atare, zona dintre aceste dou linii (zona b) dispare in eazul de fata. Zona a, Adincimea curentului h este mai mare deett adineimea nor- mali A> hy - Cam h> hy si ho ley din. velagia (2.61) rezalta adicd, adineimea eurentului ereste in sensu seurgeril ‘Zona c. Adincimea curentului h este mai mick decit, adineimea, normal, h< he - Cun hy sf hy = hy, din relatia (2.61) rezult Adie, ancien eureta eet i sen senges. Vm aggh stad Sone a ural generals uae cueden nama ei oe Steplonglaare fart te, Dace s aac cofgenta € na depade ar Talndins cucatuu ui respeci C= Co com ubsince 2 pete tra a deptanghlae lng fy contort relate (2 hy wo(2y- 2.00 (2) eam Tinind seama de (1.64), se obine in cazul de fata (hy = h.,) (2.87) In aceasta situatie, relatia (2.61) devine * (2.08) deci curbele suprafetel libere se apropie, in cazul de fat, de 0 dreapti orizontald. In realitate curbele au o anumité curburé gi se racordeazi lin, eu dreapta — (sau, ceea ce este acelagi Incru, en dreapta K — K). Prima din cele doud’curbe, se numeste curba’ de remu de tip a, (zona a), iar eealalts, — curba de remu de tip ex (zona 6). ‘De observat ci pe curbade tip ax; energia specific in seetiune ereste in sensul scurgerii (AéJd#> 0)iar pe curba de tip ey desereste (dias <0). (CORBELE SUPRAPETE! LIMERE A CURERTILOR IN MISCAREA PERDIANENTA 79 Curba ay poate apare, de exemplu, la racordarea unui eanal eu panta i =i, ew an Tae de acumulare (fig. 2.15); curba de remu de tip ey lo seurgerea pe sub o stavild intr-o albie en panta i = i, , san la racordaren a dou ‘canale, dintre enre primal are 0 pant "iy jar al doilen ig iy thie. San inte © curbele ay si ey 3¢ Tacordeazi lin ew linia adincimil eritice K — K; aceasta caraeteristied se foloseste la ame: Fig, 245 ig. 216 najarea eanalelor pentru plute, unde este necesard o racordare lin a euren- tilor (tars ‘salt). De observat e& in toate cazurile analizate aici, problema semnulai derivatei dhjde se poate rezolva si cu ajutorul relafiel (2.54). Fie, de ‘exempln, cazul I, zona a. In acest caz avem h> hy si deci v> 1 In consecinga, din (3.54) se obtine dé(ds> 0, respectiv energia specifics in sectiune erejte. Cum curentul se giseste In'regim lent (> hy ) eresterea energie! spevifice In sectiune are loc odaté ex cresterea adincimii, res- pectiv dhjde> 0, rezultat obfinut si plecind de la relafia (2.61). Albie cw pant nut (i= 0) In acest eaz se va utiliza relatia (2.45) in forma foe (2.69) in care mirimea », 5 conform en (2.62), este egala cu ves Ee (2.70) ‘Dupé cum s-a mai anitat, in acest caz exist o singurdi ax hidraulicd, linia K — K, deci vom avea numai dou zone : zona b yi zona.e (fig. 2.17)- In zona b, adincimile k> 4, , iar in zona ¢ adincimile h heey %-> 1, dim relatia (2.69) rezultaé died adineimea curentului desereste in sensul scurgerii. Nu este greu de observat ca la partea si inferioari, in apropiere de adincimea critica, curba suprafetei libere se ter” mini eu 0 cidere. Spre amonte, adincimea curenti lui ereste indefinit. Aceasta curbii a suprafefei_libere, avind o aluré asemindtoare eu curba de remu de tip by © vom numi ewba de remy de tip by Zona ec (tig. 2.17) Dat fiind ef ey» Yep 1 $i din (2.69) rezulta Me see, Prin urmare; la parten 8 infrioar, curbs supratee bere se poate er- nina cus hidenulic. La partea bu superioar® carb supratstl bere poate cddea india ‘Carbu analgatd aii avind o alurkannlogi cu curbae,, 0 vom nut curba de Tom de tip Canute tip be seurba de tip e apar in alli orizontale, in ace: least cazurt in cave th aibil eu pant poultlr (mal mich dealt ea ten) pat reopen cubele de tip Beal ¢j(r- de ex. scheme din fig. 27 $1 te ay * Problema semnului derivatei dh/ds intr-o albie orizontal’ se poate rezolva gi cu ajutoral eafiel (2.20) 84 examindm de exempta, zona b ihe : O75), selatia (2.26) urmeash ch Intro albie oriontald energin spe- citi" seine Geseopte In seasal Seung respective dZ\de 0. Insd, cum A> h,,, curentul se giseste in regim lent ; micyorarea:energiei specitice ‘are loc’ odata ‘en. micyorateaadinciill, respectiv. dhiae 0. ‘Acelagi rezultat s-a obfinut mat Inainte plectnd de la relafia (2:69), B. Albie ew panta negativa (i <0) SA seriem ecuatia (2.53) in forma ay in care mirimen »' este (2.72) Ca gi in cazul precedent, vor avea o singurd ax hidraulica linia K — K si, In consecinfa, numai dons zone: zona b si zona ¢ (fig. 2.18). Zona b corespunde adincimii h> ,,, iar zona c, adineimiih <,,. Si examina ‘aceste dou’ zone separat. Zona b (tig. 2.18). Adincimea curentului # este mai mare decit ea critic’. Dat tind of b> he. o> prin ® vurmare din relajia (271) remulti ec’ adincimea curentului desereste in sensul seungeri. La, partea sa infe- ioaré, cura suprafefel Mbere se termini cu o cadere. In spre amonte fdinciinea curentului ereyte indefint, far canbe suprafetel bere are 0 asimptotd orizontalé. Curba suprafetel libere analizaté aici are o alurit aseminitoare eu cenrba 6, si 0 vom nami curbi de remu de tip BY Zona e (fig, 2.18). Adineimea h mai mick decit cen eritied. Cum h A> Por» tezltd ef curba suprate(eh bere se Eiseste in ona. ‘fader n confi probleme dat, In canal aparecurba de emu de tpal tal ge gavegte In repin lent Bacal de exempll,adlcimes Ie cepAtsl canalull va fl A= 5 mse obline A> hy, dest sn canal'va ayare corba de rem de tp, cartrouur 3 INTEGRAREA ECUATIEL ‘MISCARIT PERMANENTE GRADUAL VARIATE, A CURENTILOR CU SUPRAFATA LIBERA § 8.1. Indieatii generale asupra integrarii ecuagiei mised neuniforme in albii prismatice eaafia fundamentali a migedrii neuniforme a apei intr-o albie prismatic’ cu panth pozitiva, obtinuta la § 2.5 se poate exprima in forma (3a) scrie ey = St (62) p(k) find o funetie oarecare de h. ‘Atunel, in Toc de (3.1) vom aven ds p(h)dh. (3.3) Integrind aceastis ecuatie intre sectiunile 1—1 si 2—2 situate la distantele 4 S18, de o anumita sectinne ,,initialé, se obtine (fig. 3.1) nana tf oman, (4) fn acest mod, problema integrinit ecuafie! migeinii neuniforme tn albii yriswnatice en’ pant& pozitivi, se reduce la ealeulul integralel Jeaan, (35) Jn care functia o(h) este definita de relatia (3.2). In mod analog se puneSt___INTEGRAREA ECUATIEN MISCARIE PERSIANS problema integririi ecuafiei migedrii neuniforme intro albie prismatic’ x panta nul preeum gi intr-o albie cu panta negativa. ‘Trebuie arstat cA si pentru albii cn sectiuni transversale foarte simple, expresia analitied a funefiei 9(h) este extrem de complicatt, astfel ed 0 determinare exactd a valorii integralei (3.5) nu este posibilé, De aceea, timp de un secol, eforturile multor hidraulicieni au fost indreptaté spre gi sirea unor expresii aproximative ale acestei integrale, simple sub aspectul aplicirii lor practice, dar suficient de precise. Ca rezultat al acestor eforturi, au fost propuse multe metode de caleu} aproximativ al integralei (3.5), dintre eare unele gi-au gisit o aplicare lates in practiea hidrotehnies, Initial. procedecle de integrare aproximativa a ecuatiel mized neuniforme, se refereau 1a albit foarte largi, dreptunghinlare sau para- bolice. Se infelege ca folosirea acestor procedee pentrn albii de forma prac: tice (trapezoidale, dreptunghinlare de Kitime limitats, triunghinlare ete.), fri introducerea anumitor coreetive, nn puten duce la rezultate sigure, mai ales ea in acele procedee se prestpune coeficientul C independent de adincimea curentului), Actualmente hidraulica sovietic’ dispune de un mare numir de me: tode de integrare aproximativa a eeuatiei misemrii neuniforme, propase de Aiferiti cercetitori. * ‘Trebuie amintite propunerile lui B.A. Bahme tev (1914), N. N. Pavlovski (1924), I. 1. Levi (1928), A. N. Rahmanov (1980), RR. Cingaev (1831), K. A. Mihatloy (1932), M.D. Certow Soy (1934 si 1943), MZ. Abramov (1994), 1. L Veitz (193: PL Kudriavtev (197), 1 1 Agroskin (1010), G1, Su homel (1940), etc Procedecle uctuale de integrare aproximativ A ecuatiei migeirit neuniforme sint aplicabile pentru albii prismatice, avind sectiuni trans: versale regulate, de forma oarecare s1 pants onrecare ; in plus, aceste pro- cedee tin seama de variafia coeficientului C pe adincime. Astfel, aeeste metode sint mai generale si mai exsete, decit cele vechi si din aceasta cauza , din punctul de vedere al hidranlieii tovietice, vechile procedee prezinti doar un interes istorie 8 In aceasta Iucrare se prezinti ea proceden principal de integrare a ecuatiei migedrit neuniforme intr-o albie prismatic’, procedenl bazat pe relafia exponential a modulelor de debit. Acest procedeu, propus in 1914 de B. A. Bachmetev, asigur precizia necesari si este’ cel mal simply pentra aplicatille practice, 2) Prerentarea wehilor metode se poate gist n lyric Iai M.D. Ger tows ov [143] AN Attotin {HNN Pavlovekl [a], WX Evreiney [ia] ee 8 "Trebale aatat ed hidradtcien! din alle fel Ines wu Femunfat la Ipotessle idea ain aecla trectt in privinta studi sears newnlfornve:prerentindute Pe seesten tafe ‘tamentale (Wee prot Giulio de Marchi, daca", 1844. INTRGRAREA ECUATIEI MISCKRM NEURIPORME INTRO ALBIE PRISHATICA 95 {in afar de acest procedeu, se mai prezinti ined un procedeu de in- tegrare, destul de simplu si in acelasi timp destul de general, propus de autor i 1931, precum 3i o solupie bazats pe metoda insumarit diferenfelor finite. Acest ultim procedea se poate folosi in rezolvarea problemelor prae- tice in albii prismatice uvind sectiuni transversale de formi neresulatt, 8 Integrarea eeuajiei migedrii neuniforme intr-o al prismatied ew pant pozitiva (i > 0) ¥, Procent basa pe folsiren seatct eponentiale pentru modulul de debit i Eeuafin fandementali a migetrit neuniforme in abi ew panté poste tivil este " pe (3.8) Si seriem relatia exponentialé (1.5) pentru acest eax J (2), a. (e) 62) en tn care A ene nine morals pent deitl dat, lar Ky modal de Aeoity ebernttor adic ‘sa\introduem nojnen de sdineime relativism, dint. ca raportal dintre adincimea h intr-o seetiune gi adineime normal hy ve =e 88) {n acest cxz,in eonformitate cu (26) relafia (9.7) se exprim int-o forma cone Bay 8.9) Folosind aceastitrelatie, ecuatia miseurii neuniforme se poate serie in forma, ae; gai (3.10) Diferentiind relayia (3.8) se obfine ah = hyd, (any Substituind aceasta expresie a dliferenfilei di in relatia precedent separind variabilele, se obtine " ‘atia * as = ay + =f) (3.2)6 __EYEEORAREA ECUATIEE MISCARII PERMANENTE GRADUAL VARIATE. Integrind aceasta ecuatie pentrn domeniul cuprins intre seetiunes 1-1 gi secfiunea 2—2 (fig. 3.1) rezult’ ay, (3s) (y— m= n= ntl, in care cu indicele »* s-aumarcat elementele referitoare la seetiunea 1—. far ett indicele ,,2"" cele referitoare la sectinnen 2—2. ‘Si admitem ei mirimea j este constan fa ei, intre cele doui sectiuni’ considerate, respectiv j = j = const In acest eax, notind distanta dintre sectiunile 21 si 2-2 en J, adicd 1 fe (as) si egali cu 0 valoare medie (3.5) troducem notatis) (3.16) et=—h Astfel ecuatia (3.15) independent dacii > 1 sau 4 <1 capitd ur- mitoarea expresie tam ) Le (ae) — ¢ ade az) 3) Constanta de integrare s negli dat find eX Im eanul de fat mu ate importa ISTHORAREA ECUATIBI MISCARI NEUNIFORME INTH.O“ALBUE PRISMATICA $7 Aceasta este solufia ecuatiei (3.6) ob{inuti pe baza relatiei exponen- fiale 4 modulelor de debit. Dat fiind ed relatia exponentialé (1.5) este valabila pentru orice albii de forma regulata, relatia (3.17) se poate apliea pentra orice albii prisma- tice de form’ regulati }) Utilizarea relatiei (3.17) implick necesitatea caleulirit unei integrate ae tipul in care x = const. “Aeeasta integrals se culenleazi usor numai pentru anumite valori ale hij 2, de exemplu, 22, 2—=3 gi altele Tosi pentra valor! fracjionare ale exponentului 2, care sint gi cele mai freevente in prictied, integrarea devine dificil. ‘Din aceasta eausd, pentra simplificarea caleulelor eu relafia (3.17), 1a sfiryitul edvtit autorul dx tabelele Valorilor functiei o(%) pentru diferte Yalost ale argumentulul % (0.-.10) si diferite valori ale indivelui hidrantie al albiet_ © (8,0. .4,50) (tabelele: 6—19 9 Determinarea funetiei ¢() pentra valorile indicelut hidraulio 2 care nu se gisesc in tabele (do exempla 2 = 3,46; 7 — 3,85 ete.) se face prin interpolare liniard, Dact valoaren respeetiva a lui a be. gisegte intre Timitele a <2 <>, lav pentra valorilo.r =a si x= b, se gisese tabele, ¥) Gu anumite covet rlatia (17) se poate apie gait deforms esegalts. Pro- ‘eeu dicectie se gisese Intro Iuerare a tei KR. Clugaey (199) £5) Suh eonduceres iN. X, Pav ows ki fos intoeite tabele ale walolor tune {He o(e) penton urmtenrle valor aleYndeeothidraie al bie" 200: 2.502800: 3.25: B00 G28, kao; #50; 00; 3. Accste tabele au fost Feproduse Intro serie de cite ideale plete in simi a Tineartea hi B.A. Bahmetes (13 se dau taboleleacestelfanetit pentru urmitoarete lor ale inieetas hidraie al able, 3" 280; 3,00; 5,20; 940; 53007 8,00; 4,00; 4.205 300) 5.00 9 5 Betemart valle one 3) ptr val rachonare le nll 2 el ‘aproimatiy prin dervoltares in tere & Tunetle de so lategral rlaile finale te caeul fine entra y 1 rou ae cate a fot ntemie de ator pe Bs abr men ona an ‘alr finale nlefoncie¢() au fost precisa’ cu ajoral curbelar, care exprimat vara ‘Mferenfel unor valor! apropiate ale funetiel gf). fatreaga mined de itoemire a tabellor a fost depush de T. 8. Peeenkn, sub indramarey autor, ta aah 1935A§__INTRORANEA ECUATIEN MASCARII_PERMANSNITE, GRADUAL VARIATE valoarea eitutatd a funetiei y,(x) penta valoarea dati » se determing, eu relat (sas) in care g(7)este valoarea funotiei g(r) pentra 2 SG) — valoarea funefiel gm) pentra. 2 Bste evident ei pentru determinaren valorii functiei @(7) interpo- Jarea trebuie aplieata, in eazul cel mai general, detrei ori: o interpolare frebuie ficutiintr-una din tabele pentru determinarea tunefel 2(7), pentru 2 =a; a doua interpolare trebuie fienti in tabeli pentru deter. Tinarea funetiel g(x), pentru «= b; in afirsit, @ treia interpolare, intre Salone fant ea) Bas) pent determinaen vali (7) eorespane atoare indicelui 2. vn ajzuchraosiea indiceul hidraui » se sate $<» <4 avind a disporitie tabelele de ta sfirital cdr, se poate evita interpolatea, 10- tunjirea valosii Tui 2 fiind eu totul admisibia. ‘In incheierew prezentarit acestui procedeu, trebuie ficute citeva ob- servatit Observatia 1. Sa aritat mai sus ed in anumite eazuri, la rezol- varea problemelor de migcare neuniformf se ia j= 0. Studiul influentel parametruluijasupra rezultatelor caleulelor aratd ei la eoustruirea curbel de rem de tip a, in albii eu rugozitate mare (de ex. in albit de. pamint) se poate Tua totdeauna j = 0 In toate eelelalte cazuri, parametrul j nu trebutie neglijat. In albii x pante mai mari decit cea critied, negljarea Tul j nu pumal ci dice 1a jreyeli importante dar chiar deformeasi fenomenul, Observatia 2 Din relafia (2.33) se vede ei parametrul j de- ppinde de adincimea curentului. Pe de alta parte, pentru simplifiaré, s-a nat, la un moment dat, j = const. Aceasta ipotetd este admisibild pentru caleulele practice, dat fiind ci variafialuij ye tn sector de ealeul al ‘curbel de rema este In inajoritatea cazurilor negiljabila. Tnsi valoarea de calcul 4 Tui j trebnie luata, aga cum s-a facut mai sus, egula cu o valoare medie pe séotoral de calcul considera. ‘Aceasti valoare medie se poate determina cu urmitoarea relatie xc B (3.19) in care valorile medii ale elementelor hidraulice Z, B, C care intr in re- latia (8.19) corespund adincimii medii h definita asttel Sth + hh (8:20) Aici, hy si hy sint adincimile la capetele sectorului de calcul. INTEORAREA HCUATIE aMsCARI Pentrn determinarea valorii medi a Ini j se poate folosi si relatia j=tusin ‘eare jy si jg Sint valorile j corespunzitoare adineimiloy hy si Observatia 3. Pentru determinarea indicelui hidraulic al albiei se recomandi relafiile (1.6) si(1.11). Insk mfrimea indicelui hidraulie de- pinde de adincimile de caleul, care intra in aeeste relatii; de aceea. valorile acestor adineimi trebuie alese atent, pentrn a se asigura precizin necesari fa rezultatelor. La aplicaren relatiei (1.6), ndincimile f° si AY’ trebuie nate’ = hy si" = he aict hy este adincimea normal, iar k, adincimea medie pe sec tor, determinata’ cu relatia (3.20). In acest enz, relatia (1.6) devine “heh, Daci determinarea adincimii si implicit a modulului de debit este legatd de anumite dificultati, relatia (1.6) se poate caleula eu urma- toarele valori A! = hy $i” = hy find adineimea intr-una din sectiunile limita. in acest car inst, relatia (1.6) di rezultate mai putin precise»). Dacé coeticiental € se calculeaxi en 0 formula exponentials «uy = const, indicele hidraulie al albiei se poate determina. eu relafia (1.11) fn care Faportul § se va lua corespunzitor unet adincimi de calcul medit Far ante ® (3.22) B= Bua (3.23) Th 4) Deed la. determinarea indietut hidrauic, adincimle de caeul tm relia (1.6) se ein sefunile limit, respeeu A= ysl H = hy ane In leol Fee {ie Gar) se obtine 4 o » © tm care notajie au fost explicate anterior, "Eevatla (a) se giseste In Tuerle lui R. R, Chagaew [159] sf A. N, Rahmanov (104).i) ___IWFEGRAREA HCUATIEL MISCARIE PERMANENTE GRADUKE VARIATE ‘Valoarea adincimii medii se poate determina ew relatia rect = hy +H) = (Phy + hy + ay (20) Jn care notafille an fost explicate. ‘In acest ultim caz, se pot determing valorile 2'y si 2, ale indicelui hidraulic, eorespunzitoare adincimilor f° Sgt lua apot media lor definiti de relatia eh ee ? fot Es +) 6. Reamintim ci in acest exz,indivele hidraulic al albiei se poate deter- mina gi en grafieul din fig. 14 (pentra. y= 1/6) Tn inchelere, precizim eA in domenial. de variagie angumentului, 0 < 4, < 0,9, inflienfa indice hidranlie al albiei asupra mirimii functiet ‘7p este neglijabili, mai ales pentra valor ale indice hidraulie situate in Intae 6 1 sim = <1, ‘sub forma 2) =a = 9G) — PCO) (8. ‘Aceusti expresie este tocmai solutia ecuatiel (8.6), obtinutt: dupa ‘procedeul prezentat ° hat nd ca ia fau impus nici un fel de conditit im privinga formei albiei cuatia (5:32) ese valubila pentru albit prismatice tegalate, de orice form ‘in cossul demonstratiel, nu + impus de axemenea nici o condi sie asupen inltingi exponentalul 2;-dech, im cenformitate eu procedeul SNous, ponte fi orice numar poaitiy . ‘aiolele efectuate de autor folosind ecuatia (9.32) au aritat ¢& pen- tru majoritates profilelor eare par in prnetied, cele mai bune rezultate ophiveu se d's Inst o valoate fractlonata a exponentulul = este inco~ Heat Caute. De aevea, In rezolvarea problemelor de miyeare newnl- orm pose de pructies, pentrn profile cele mai freevente, eansidenfan a¢- ‘Ceplablis valouren 2 =A in eeuatia.(9.82)4) nteactd valoare a exponentului 2 este, dupa pirerea noastra, eu totul sqtistinitoure atft sub acpeetal. exnetitiif rezltatelo, eit gi sub aspectal Simplitaitcalenluls {Treble prelate ecuna (8.2) fost aint pena prima ca de 8. N. Ra vane HON, ne ies inearaseeain lene nemifrne erin pe aa cle. Ta Pan HL GS in ata che sli mat exact a probleme imple o msine tocars A seta font de frm bi dcernat eu o Tate exponential, SRERRIAS RUQ"SCiteloe hsm aest cam = sa fv on mar tractona He aaischh a uf AX. Hah marge se aumite += cmt Independent de form tl ncarth ecaie devine Ante (822), Je eels eaponntel 0 comands st A. N, Rabmaney. 2, Rees eae enPacntgrae secu ngs eure, ropise de tor scares Mrlcevapsrns su stasn tn Tea gros etn (2) autora hat: is prima iyeiegtias tot ss asim dou eae (0) 29 9h 4 9 fg Fe wie sate (980 * = 83. et (0D eas (82) mu d& reulae satststoare, dup eum am aezentuat tn cartea sCurs spa fe Braet 1918 (pa 69)a _mvreonan Int MISCAR PERMANENTE GRADUAL VARIATE Daca se ia = = 4, mirimile = si ~y se determina cu relapiile V4 ai % (3.33) iar valorile funetiei F(+) se pot lua din tabelele functiei o() corespunzi« tonre indicelui hidraulie al albiei r= 4 respeetiy din tabela 18 — dupa cum rezultt din compararea integralelor (3.16) si (3.31). Se observa. nyor ei procedeul prezentat aici, este independent de forma albiet 3i necesita, pentru rezolvarea, problemelor practice, 0 singurd tabelA, ‘Daca in ecuatia (3.32) se ia j=0, ceea ce este admisibil la construi rea curbelor de rem de tip a, in albii rugoase, rezultio expresie mai simpli Gil = F(x) ~ F(x), (3.31) unde FC) Pentru simplificarea ealeulelor en ajutorul ecuafiei (3.34) autorat 1 intoemit © tabeli a valorilor funetiei #(=) pentra diverse valoti ale argumentului 7 (tabela 20). In aceast’ tabela, valorile funetiet ¥() sint marite eu un numir constant 0,804, pentrn a se evita valorile negative, Aceasta mi are, evident, nici @ influent asupra rezultatelor caleulatui dupa ecuatiile (3.32) si (8.34). Din tabeli se vede ch pentra 0073, funetia F'(s) = 0,894, Astfel, dacd se admite ci valoarea z = 1,0075 coréspunde capatului curbei de remu, din ecuatia (3.34) rezulti 0 relatie aproximativa pentra deter- minarea lungimii totale a curbei de rema -FC (3.35) (3.36) in care z, este valoarea argumentului + in sectiunea in eaxe remuul este maxim (Sectiunes n—n pe fig. 3.1). Procedeol preentat ale pentru integratea ecuatet miei! neunltrme, bazst pe apli- care relaiel (528), este datal Ge generals se Poste demons tor et multe ain procedecle fSctoale repreantaeaurt pariclare ale sale, ')Dach se admite cl eoeflcental © ets Independent de adinclme, mirimen x este des terminate reat as cu Indice 0 clementelecorespuntoare adncinis normale ‘eamia de (337) yi Tuind = = 3 In (328) obfine wr . 38) olny INTEORAREA ECUATIEE MISCANIT NEUNITORME INTRO ALBIE PRISMATIC’ 49 Linda varlabils independents mislmea ol presupunind j = 0, dupa Snegrare ecua Wek migednt neunifrme, obinem Bua Fey —Fep Gs) In cael mira i ponzatere ny ey, Fune(ia Me) are 0 streets, ‘Eeuata 3) 2 fost props de E- Batlle i ae up ay 189) ‘up en se vee, ceuais Tat Batic este an ear particular a ec const; = 0h 1) Dae ee In relahia (3.20) = — 2, rogues > Ih devnt car particular, ecuatin (33) Wein i 42 vite soit inte ine cree OB pene constratlacurbelor de rem 5 (3.38) (pentru Bil = ~~~ HLF 04) FO ou Mrlmea se determing rl (3.28) ny care se va y= 5 ey a atl eo te nei fn Ele nh a ‘Eeania @.40) fon propuad de NN: Paviovskt m 1021 [68] Dia oe aratate soak nate ress cae wate ncaa avi a wei (29) (pentru: ~ Incest eas parties cevatia 3.2) tm da reultateidentice cu slutiapropunt te 1 Neh int 1908 2. 3) Este ayer de demonstrat ck mdsimes 2 se poate espria sub forma aaj Ba (©) easte(2y, oan Ancaré ay st Bey sntsurataa aetinilv a ltlnea et la partea supesonr, corespunas Fie"S 9 tn relia (2:20), tn acest car i Dao a ntesraen ecoaiet miotitneuniforme se fw ck variabllt independents si se vresupene met te ob{ine tn loc scbatie (332)urmdtoares exprsie Fe oy 0-5 unde tunetia. Fu este defini de integral (3.1) pentru ‘ain tobe ean (243) a fost propoxd de LT Lev i aml 1926 [62]. Se vede ef ca repress fun car particular al euatie (3.35. “4 Sh huim tn (222) ~ = ty Sind adincimes reatva, defini eu (4). Ta aces ea, aie (1.9) #1 G.20) Sor fi entice 9 en stare, exponental >a avea aes sens ex indcele raul al albiel x. Dest tlatia (3:19) obtinula pe bara elaiel exponentale @ moduler ‘debit, Pepreintt un exe partleular at eeuatel (3.32. Limitindu-ne aci cu datele asupra integririi ecuatiei miscarii neuni- forme in albii prismatice en pant pozitiva, precizim e& toate*)procedeele 4, satel ef vale acest fone 4) Naloritefunetie FQ) se pot ttn Iucrrie aatorulat [148] 5 (14). 3 Netti [el freeefit N'Pa eos font pleat peat prima 3) Reamiatim cd cevala (339) te poate flo! mumal pentru costrulzea curbelor de rem de tip ut04 ___WTEORAREA BCUATUEL MOSCARI PERMANIITE GRADUAL VARIATE prezentate asigurii o exactitate suficient& i pot fi aplicate in calculele practice 1). Dintre aceste procedee mai comod este insi eel bazat pe rela- fia exponential a modulelor de debit. Avantajul acestul procedeu consti in aceea ef variabila independent 7 si adincimea h sint legate printr-o relatie liniard foarte simpli, pe cind in toate celelalte procedee, variabila independenti este o functie complicata de adineime, ceen ce ereeazi dificn)- ‘titi la rezolvares problemelor practice, mai ales cind se cere sa se deter- mine adineimea curentului. In incheiere, amintim e& unii autori au incereat si tind seama de variafia mérimii j In Tungul seurgerii, ceea ce, in genere, ar duce la 0 Solufie mai exacti, Nu vom examina aci aceste propuneri, ei vom indica celor interesafi literatura respectivi :Iucriile Ini I. I. Levi (62), K. A. Mihailov [73], A. NX. Rahmanoy [l0ij, R.R. Cin gaey [159] 51 Mononobde (i7i}. § 3.3. Problemele principale ale caleululmi migedrii neuniforme Intr-o alhie prismatick eu pant pozitivi ‘Forma finala in care sa obtinut ecuatia misedrii neuniforme permite rezolvatea unei intregi serii de probleme, care apar in practica ingine~ reased. Si examinim schemele de rezolvare a principatelor probleme, folosind ‘ecuafia (3.17). Se considerd o albie cu sectiune transversal trapezoidal Si se presupun ewnoscute urmitoarele mirimi: panta i a fundului albiei, Latimea seefiunii vii la fund D, coefieientul de inclinare a taluzului m 3 coeficientul de rugozitate n — (sau ~). Prima problema, Se dau debitul Q, adincimile hy gi fin seefiunile 1-1 3 2-2, Se cere sA se determine distanta dintre sectiunile 1—7 3i 22, respectiv lungimea eurbei suprafetei libere intre cele dowd sectiuni (dig. 3.4). In primul rind se determin adincimea normali hy (v. Introducere, § 3). Apoi se caleuleaza toate elementele hidraulice care intré in ecuatia (3.17): indicele hidraulie al albiei 2, dupa (3.22) sau dupk (1-11); mari- mea j dup’ (3.19); adineimile relative %, si ny dupa (3.8) ; funetille o(%) si lie) dupa tabelele 6—19, in functie de miximea indicelui hidraulic al albiei, san folosind eventual i relafia (3.18). Introdueindu-se mirimile date si pe cele calculate in relafia (9.17) se determina distanfa chutata 7. ‘De remareat ed la aceasti problemi, se reduce si accea a construiri curbei suprafetei libere, cind se di adincimea intr-una din sectiunile de eapit. Intr-adevir, dack intr-una din sectiunile de capit, inifialé sau fi- , 8e di adincimea curentului (A, sau ay) si se cere construirea.intregit ccarbe de remu intre cele dou sectiuni (respectiv sectiunile i—i xi ff) >) Neat gt (14 [FROBLEMRLE PRINCIPALE ALE CALCULULUI MISCARII_ NEUNIFORME — se procedeaz in modu urmitor: se ia o adincime h si se determind Gistanta dintre secfiunile cu adineimi eunoscute, h gi h, (sau hy). Cu datele ‘objinute in acest mod se eonstruieste curba de remu. In aceste ealeule marimile «r gi j se pot considera constante pe intreaga lungime a curbei ; fceste marimi se pot insi 3i determina pe fiecare sector in parte, ceea ce mareyte, intr-o anumith misuri, preeizia calculul A doua problema. Se dau debitul Q, adincimea ih, intr-o sectiune 1-1, distanta'T intre secfiunile 1-1 si 2~2. Se cere si'se determine a- Gincimea h, in sectiunea 2—2 (fig. 3.1). Ca si'in prima problemi, s¢ determing in primul vind adincimea normalit hy. ‘La determinarea mirimilor 2 gi j trebule si se fini seama de urmi- toarele: adineimen h, find neewioseutd nn se poate determina adincimes medie pe sector si, deci, nut exist posibilitatea folositii relatiilor (3.19) $1 (3.22), De aceea, intr-o primd aproximatie a determindrii miximilor « Gi jy trebuie si se vonsidere cf adincimes medie pe sector este egala ou © adincime de capat, respectiv od h = I. Determinind astfel valorile pre~ Timinare ale mirimilor 2 si j, se caleuleszd m dupa (3.8) si gv) din tabele. Apo, introducind notaiile + — A Delay Sng) = ta — 1H ead sub forma se serie (8. Sen) in care mirimea A este cunoseud. "Rezolvind ccuafia (3.44) se determin 7, iar apoi si adincimen hy, eu relatia (at Ia = tahy Eeuatia (9.44) trebuie rezolvati. prin ineeredri sau grafic. In eazul din urmA, se iau o serie de valori ale mérimii 7 si se gisese din tabele, valorile corespunzitoare ale functiei giz). Apoi, calculind Valorile functiel fi.) se construieste eurba de variatie @ funetiei fn). ‘Aceasta curba permite determinarea mirimii 74, care satisface ecuafia 44). we Dupi ce s.a gisit adincimes hy, se poate recalewla adineimen medie F gi, repetind operafiile, determina'o noni valoare mai exact, @ adin- cimil hy A treia problema. Se dau debitul Q, adincimea hz in seetiunea 2—2, distanga 7 intre sectiunile 7—7 i 2—2, Se cere si se determine adineimea hy in secfiunes II (fig. 3.1). Se vede usor cf aceasta: problema se rezolvé in acelasi mod, ea 3h precedenta.A patra problema. Se dau adincimile h, si h, in sectiunile 1-1 si 2-2, istanta 7 intre aceste sectiuni. Se cere si se determine debitul Q. Debital @ fiind necwnosent, nu se poate determina adineimea nor- ‘mala fy. Tn ectatia (3.17) sint ehnoseate marimile ¥, 1 (date) i j (care 86 poste ealeula pe baza marimilor date). Se serie eenatia (3.17) sub forma im by lta — m4 — (A= 9) (90m) = tno Partea dreapti_a acestei ecuatii este o functie de hy; de aceea se introduce notatia urmatoare Fl) = ho ia — ta Reulti astfel (1 5)L5 (a) — 2 Ca) SU) = it = Im care mirimen A este cunosenta. Rezolvind aceasti ecuatie, gisim adineimea normali hy si apoi, up relatia (6), debitul @. Eeuatia (3.45) trebuie rezolvati prin aproximafil succesive sau gra fic, intr-un mod analog eu cel indicat pentrn rezolvarea ecnafiel (3.44). Ecemplul 3. Ua canal de derivate avind o lungime f= £4. km, face legdtora tee tun tae fe acumulare sh tamera ce Inchreae n unel une hidrvlectriee, Canatul tunes In gegionneunlformy debit sau fed Q = 48,12 m*[s lat adincnes te capatal canatalt y= 0, Canal este de pam ar seeianea oa eat trapesodal, Se cere st se construiased cuba uprae(e bee ssi se determine ancien Ia nceputel eanalstal, conoseind: B= 12 oie Fe 13s m0, , (3.45) Tabet aa =e > > > ¥ 38 za | 2 we | awe 3 Bo | 3 So | 3a a Ba | fa | ie 8 iw | | fe |e as | Bas | fon | ase i arto | ate ieee | Sa a | Bat | aa fs | bie so | gao0 | 270 a5 losin! relatia (6) determindm adnelmea normal hy = 30m. Apol callin elemen- ‘te mldraulice pent fete valor ale ania 0m 22 R= 50m ‘Rezllatleealeulelor sie srine in tabela 28, PPentrreaalvarea probleme se ullizeana eemala (2.17). CH ajutral selik (2) a6 determind Indice hraie al aie ¥) Coeticental C x enleuat eu rlaia ui N.S. Pavtows ki PROBLEMELE PRINCIPALE ALE CALCULULY MISCARKE NEUMIFORME 97 Presupanindc8 adicimea hla incepta canslu este apropiata de adincimea normals, ta+y Om: WR Introducing aceste valor, precum scale ale modulelor de debit conespunzitoare lor, = = 5.408 mgt Km 5777 mele In lala (2.3) obtinem 2588 tn cele ce urmeaci vom lua £— 3,70 ‘Ne vom da valor ale adinctal A gl vom determina distanfele respective ale acestora {aja de capital” canal. ede exer, A= 48m, ta acest ea ‘ExaminndtabelaValorlorfunelel () pentru x ~ 3,70 (abela 14 deta Anese), psn etm) = 04185 aloarea imediat superioard 170... 0,094, ‘aloees imediat infertarl 1,88. 0,10 (2.000 gor — 168 9) = 0108 — RE .887 1.850) — 010. ‘Din ecuafia (2.17) se determing (pentru j = 0): 0.0002 “s = 1,687 — 1,600 — (0,100 — 0,119) = 0,060, de unde St consderam Inftvonja mavimll J, ealeulind valoutea ot medie, pentra adlncimea 40m ‘Din tabela 2A, pentru R= 40 m avem Fa Wao; Bm 2400m; T= 4463 mos, Desi, dap (2.19) 1 jt 0088 = 0.982, Fetfcnd calcul ex ccuntia (5:17) se obtine (21199,oe__rnonntn HEI CH ERAN OADM ETE Te). >. pw pe] — = ist | 1 ine jee = fe pe ella) ae | ae ‘update din aceasta labels, sa reprezentat fn ig. 3.2, eurba de remu (entra J +E 0) Si ldeterminim adineicea hy de la tpeepatul cansiuia folosind eeua{in (3-17) see $14 000 = 0.9953. Tntroductd tn ecu (217) ‘mille cunoscute, ‘btinem one 0,9833-21,687—n,~0.952 [0,100 efn))- te unde ta 0882 9 (m) = 0.6985. St notim Fon) = m4 0.952 9%) Apadar Fe) 0.6085, ® St rezolvtin acestafecuatie grate. RReratatele alenlelornecesae consti: fle gree Sint grupate In tbe SC. Tabela ac 108 | 0580 | o,s820| o5os0 ios | sro | 0436s | Osoar sto} 0456 | 0.4938 | 0.6a62 aia | oie | oso | 0,780 In fg. B.s}s-2 constroit,gratieut fey) eu nltona Paria gi €8 Seon Oe ee cheat Pig 33 by = 1006-2 = 328 m TA we vedea solatin actleiagt probleme tm exempiol 36. Ta exemplul 36 ravines”) sa mat constantt nema pe um rector Ge ealel flim pe Intreaga lungime corel de Tey ya cn to ealeulle din exemplal ce ta. 23.2, Un cana trapezoidal, pereat, are In regi uniform 0 cap ‘adincmsea normals find hy © 40 im. Sa'se determine tpl corel de Tem Sue talealee animes apelin ental la'@ distant !~ 6 000m de capil sia, yuind ek b & o'r; = 010008; m = 1,5; n= 040225; ndinelmen ape! la capatul canlul ty 3,0 =, "n primul rind si determinim adincimea eritch, Folsind.qrafct) np. Hf, gisim ‘he BOS tm Cathy > he > hey In canal spare o\earbe de etna de ip y (can 1, Zona Tuo prima Sproxtmale "wom considera j = 0 Construlnd. anemovfoue logaiied (constrctia certian so mat isi), im indice hiraulie al able! "Apo! calcul at __ 90009-6000 = heme 04s: tan S07, Din tale 16 9617 sim) entra 2 = 8,80... @ 0%) = 08155, ponte == 800... 9) = 0812. Introducind sceste date mn relate (3.18) btlnem (pentea 2 = 3,86) 98, 261) = 05 + O94 ont? — 0810 Din ecuaia (8.17) rezk 045 = O75 — ny — (08138 — 9 (me Notim oben) ~ ty = 03888 Astte ot Fe) = 90) vines @ da A. Dupt datele se determina jor valoarea y= tyke = 0078-4 = 380 m. Si finem seam seum de mirimes J. Avem L639 + 3.00) = 345m; Los +300 = 34 Am c= 55.9 m0 Prin urmare +) Conform indlestilor date anterior, valoarea de calcul a indiclolhldraulle a albel sar poten tun 380, Ins in exemplul dat, se considers = = 3,4 4 se folsese tabelele 16,117 ‘penta sutra flees relate (218). ")'Cocfcental wa eset ca oat N. Pawlowski,100__INTRGRAREA SCUATIEY MISCARIE_PERMANTOVTE GRADUAL VARIATE: Din eevatia (8.12) rez 0.901 (m) — ne reo » 0,968 | 1,385 0,96 3970 | 1,246, | 0,286 Consider j 0,006 recaleuiontabsla Sb, Rezultatee respective s¢ dau tn tabela SE. ‘Bin tebe vata ch eesti (@) este sates pentra yO 98. Dect adieimes cequtetd vat y= 098-4 ‘Bxemplel 2:2 Un canal de evacvare de setiune trpesoidld, este compus din dous sectoare su pane diferte. Pe sectoral eu panti mre spare curbs de remu de Up Bg, far le ‘neepotal acetal sector se sablete adincimes elie. {3 Se'constralased ura de tip by, find date @ 392 m 2 nuns; b= 2 mi m 5 £000; 1= 195 m Gunglnea sectoral): ‘n= 014 (canal este betonat). ‘i determinism tm primal rind adneimes normalé hy (grail TI) adinlca ented hy tet I Compt y= 091 ms hy = 25 0, Presupumind e adincimes la capatulsectoruul va fapropinté de esa normal, const seria R= Eas + 090 = 1.0m. Cateslim apoi B= 5doms Z— 655 m: B= 506m; B= 0854 m; Tm ens mos; Km ae7 ms; j= 2605 1-ja nas. ‘De asemenea 131 tis 08 Pentru determinares indeealhidralle al slbletz,folasim rlala (8.22) gi eonslderim Wty 091 my B= R= 159m; KOmAS mile RP BET PROBLENELE PRINCIPALE ALE CALCULULU: MISCANH NEMMIFORME —_10L Reratts r=. Se electuearcaleutol pentru scfianes in care, de exempl iy = 1,80 m, Avem Dy fey = BAB ms hy = 180 m; Ay = 81 m Se paseste a3 1 fa 2S = 2.361; xq = 18 — 1.978, at oot Din tae 15 se determina oa) = 0.0954; rg) = 00582, Folosind cevatia (317) obinem 0.84, oe = 1,078 — 2,364 + 25 0.0582 — 0.0354) 4 unde 0886-081 og Lund 3 lte valor ale atncimit hy 6 psese varie conespunedtoare ae lgimi, Revulatele Galeuelor stat grupate in tabelacrmatoaret02__BSTEONAREA BCUATIEL SUSCARIT PERMANENTE GRASUAL VARIATE, ca datee din acesth tabeld, tn fig. 24 2 Dept cum era de aceasth curb a emitat dental de Scurth in (abelt se mal bers ch adincmes Im cata ecctorulo consierat al canallst 25 m) te poate lua y= 1,00 3. reprenantat curba 8 § 3.4, Tntegrarea ecuafiei misedirii neuniforme intr-o albie prismaties eu panti nul (i = 0) 1, Procedeul_ bazat pe rélatia exponentiala pentru modulele de debit. Eeuafial diferenjials a migeérit neuniforme tntt-o albie prismatic cu pant nul are forma fe (3.46) Pentru integrarea acestel ccuatii se foloseste relatia exponentiali ‘8 modulelor de debit, seriss sub forma

1 sau { <1, ecuafia (8.77) capitis expresia —Be “Wt AFH leG) eh (8.80) % care este solufia ecuatiei miscarii neuniforme a apei in albii prismatice eu pantd negativd. Se observit ct folosirea ecuafiei (3.80) implic& determinarea functiei AG), respectiv efectuarea integralei te, ise in care x= const. Dat find cA, im majoritatea cazurilor, indioele hidranlic al albiei este un numar fracfionar, pentru simplifiearea ealculelor se dau, la stir pital cdrfii, tabelele valorilor funefiei g(t) pentru diferite valori ale argu- mentului % (0 ...10) si pentru diferite valori ale indicelui hidraulie (intre $ si 4,00) (tabelele XXVIII—XXXITI), Aceste tabele au fost ine tocmite sub'conducerea Ini N.N. Pavlov ski’), Determinarea funefiei (%) pentru acele valori ale indicelui hidra lic 2, pentru care nu exist tabele, se va face folosindu-se relatia de in- terpolare (3.18). Indicele hidraulic se va determina eu relafia (1.6) sau eu (1.11), alegindu-se in mod convenabil adineimile de calcul (§ 3.2, observatia 3} i refinind c& rolul adineimii normale hy, fl are aici ac hy. Astfel, in eazul de fafi relafia (3,22) devine (3.81) ‘Daci coeficientul C se ealouleazk eu o relafie exponentialé, pentru ¥y = 116, indicele hidraulic se poate determina din graficul din fig. 1.9). 2) Tabelele XXVINI—NNNILL au Ju din cartes tui N. Pavlovld [88], La tntoc- ‘mire tabelelor clenulfunetel g(t) se efeetont en 0 metodh apoximativ, rin desvttarce inser a funclie de sob dntegraty relate tnd penn ee get gen Om g+ ee tee s On G4 oo aes desi ° penta E> 200 =G,~ on ” porta Im care Gy sh Gy eran constantele de integra, ‘Constanta Cy a nat egala ‘eu zero, lar constant ca ls fon fy alone Tuntis %) coals dup ecafie fenivalent co eondifa de sonkinhate a Tunetiet 9) a determinat, punind conaia (0) ste pate, ceen oe ete INTEGRAREA ECUATIEY MISCARIL_NEUNIFORNE: 9 Pentru variafi ale argumentilui & in limitele 0 < % < 0,6, influenta indieelui hidraulic asupra marin functiei ¢ t) nu este prea mare. De aceea, {in aceateag, se poate lua o valoare constanth a indicelu hidraulic, de exem: pue=d {In ce priveste mirimea j', aceasta, conform indicafillor§ 9.2, trebuie eterminata’ cu velatia (3.82) - Procedeul de integrare a ecuatiei migedrii neuniforme propus de ‘autor. Ca si in cagurile anterioare, se opereaza o schimbare de ‘vatiabila, Gefinité eu relatia (3.83) fn care 2’ este modulul de debit relativ, iar z, un exponent constant, in- dependent de forma sectiunii transversale. ‘Rafionind Ia fel ea gi in eazul precedent (vezi § (8.69) sub forma |. obfinem ecuatia aids (3.84) iar (3.85) Aici, by si hy sint adincimile in secfiunile 11 9i 2—2, xsi — valorilé variabilel +, corespunaitoare adineimilor hy gig ‘Admifind j’ = J’ — const si integrind ecvatia (3.84) intre seoginnile 1-151 2-2 situate ta distanja'l una de cealaltd, obfinem (fi. 8.6). -a) +0439) (3.86) re Dacd = const, funcfia de sub integralt. din partea dreaptd a acestei ecuafii depinde numai de +’, ceea ce permite notatia (3.87) Astfel, ecuafia (3.80), independent dack «’ <1 sau 1 capita ‘urmatoarea’ expresie Til s— (= YF FHL OD — OCD}, (3.88) ‘care se poate folosi la rezolvarea problemelor migedrli neuniforme in albii prismatice cu pant negativa.310__NTEORAREA ECUATIEY MASCARI PERMANENTE GRADUAL VARIATIE INTEGRAREA NCUATIE: MISCAMI PERMANENTE GRADUML VARIATE 411 La rezolvarea problemelor practice, se poate lua s ~ 4. In acest eaz, pentru determinarea valorilor numerice ale fanctiel ®(;)) independent de forma albiei, se poate folosi tabela XXXII (functia ¢(¢) pentra 2 ~ 4], jar mizimile = i= se determing cu relaiile Ve gt dade, (3.89) eon seston de rani tna aa vp pant neaig,_apare wn remo panes ate nepal raat Sse Sh ae et Replace igs gS te B= Pa, oe a aa, See te cn anne moral Ay pent cee hit dnt sar serge wom pe set dt see vers Act ainine ve tae ei 2) ere, Se ahie Exemplet = 0581 m Pentru determinaresindisloi hidralle x sal parametrulus J se te adncmea medic Finn, — Sa ss 92109 9.59 ma; 1084 mils; B= 2742 mt; [= 1498 m; B= 1260 m; ass m; R= 2006 mie; j= 807; 14 ¥ = 907 Din reais (3.81) obtinem sett Pentru simplieaea ealeulelor s-2 Tuat Se mai ebtine et _ 9.02100 0584 2G) = 168 Introdcnd datele de anal sts tn 9.80) obinem BAR = = 4 808 9.07 (9G) —- 24}, 07) — Ge = 7.808. Rezolvind seeasté ecuaie prin aprosimatit cuccesive,obtinem Ga 308. ‘Dec a capital seetoruel de tran adncimea apt va fl Dy = GA = 2712.0,584 = 1,60 *) Coctcientul Cs ealeulst dupi reais ul N. N. Pavlowsk. § 3.6, Integrarea ecuafiei migedrii neuniforme intr-o alble prismatied, prin metoda diferenjelor finite Eeuafia diferentials a migearii neuniforme se poate integra in mod aprozimatic, folosindu-se metoda diferentelor finite. Si examindm Ja ineeput aceasti problemi, cu aplicatie la 0 albie eu pant pozitiva. In acest eaz, dupi cum s-a mai aritat (§ 3.1), problema fe reduce In rezolvarea ectatiel \ ‘elhyan. (3.90) Aici 2 este distanta dintre seofiunile 1-1 si 2—2, in care adinci- mile sint, respectiv hy 5i y, iar functia 9(h) este definité de relatia eo), (3.91) th) = Si gisim 0 solutie aproximativa a eeuafiei (3.90), folosind pentra caleulul integralei din partea dreapt& metoda trapezelor }). ‘Dac& se pun pe axa abseiselor valorile k (fig. 3.7) iar pe axa or- donatelor valorile corespun- ritoare ale functiei (h), se (4) obfine o curbi oarecare JEN. Tntegrala parfii_ drepte @ ecuatiei (3.90) va fi echi- valenté eu suprafafa limitats de curba HN, de axa absei selor gi de dous ordonate AC ‘51 BD, corespanzitoare absci- selor A, gi hy, adied en supra- fata ABCD. S& Inim pe curba MN donk puncte si 3 situate lest aproape unul de celilalt. 8% notiim abscisele punctelor a si b, ct hy gi Tespectiv hy, a cAror diferenti, Bh = Iyer — hy, (3.92) este finiti si arbitrar de mica. git S00 Bt ordonatele punctelor @ gi b vor 11 egalo ox o(,) Si ahaa) ¥) Se pot, evident, folos sf alte metode de ales! sproximatiy al integrate (de ex. me- todele P.L. Cebtgev, Simpson ete).112__INTEGRAREA ECUATIET anSCARIE PERMANNETE GRADUAL VARIATS Caloulind m&rimea suprafejei trapezului elementar abed (supratata haguratd pe fig. 3.7) si impérfind-o Ja + obtinem distanfa 8s dintre sectin- nile ale earor adincimi sint h,, respectiv ya Be = E Lathe + al )}BH (3.98) Insumind expresii de tipul (3.93) objinem EE Celhend + oh 8h, (3.94) sn care m este numaral de sectoare de caleul in care sa imparit sectorul limitat de seofiunile 1-1 si 2—2. oa art s Relatia (3.94) reprezinti solujia aproximativi a ecuatiei (3.90). Tn cazul unei albii cu panta nul, in locul relatiei (3.93) vom avea 1 a= (Basa) + alles) 18h, Fo lelheon) + sell ]Bh (¢.05) tn care ath) = fer = 1 (8.98 Insumind expresia (8.95) se obfine solujia aproximativa a ecua- vo }) se obfine solufia aproximativa, 3 low si) + ge (ba)]8h. (3.97) tn mod analog, pentru o ‘albie prismatict eu pant negativs ae (hess) ++ 9°(ha)1Bhy (3.98) ‘in care ny Lt ea (3.99) _ nsumind expresia (8.98), se obfine solufia sproximativ’s a ecua- fies (5.69) ES bead + o(A)188 (3.100) Metoda expuss aici poate da rezultate foarte exacte, dack se alege 1m mod convenabil mirimea 8h. Printre dezavantajele metodel insumint fe numiri in primul rind, imposibiitates de a determina printr-o sin- er operat eh mpi in secone da) angie cares DPrafojel libere intre doui seojiuni date, precum gi adinoimea intro sec- fiune — cind sectiunile sint situate la distangé mare una de cealalta, iar thn al doilea dezavantaj este necesitatea efectudrii unui numar relativ mare de caleule numerice. ‘Metoda insumirii este recomandabili atunci cind se cere sk se con struiased curba supraiefel libere. In incheiere, trebuie accentuat cf metoda expusi aici se poate aplica in cagul albiilor prismatice (sau cilindrice) avind sectiuni transversale do orice forme, chiat si nerogulate. Accasta reprezinti, un avantaj important 1a metode! insumarii, in comparatie cu metodele precedente, a cAror aplicare se limiteazi Iq albli de forma regulati. ‘Excmaplol 8.6, $3 se conseuased eutbs de rem Intrun canal folosindu-se, metods rosumat eierenfeor finite; eunalul este de plot, lar selinea sa transversaeste tape ida ‘Se dau: Q— 4819 miss hy— 8 mp Pm IZ ms ma dS; nm O00: f= O00 5 Gapital canbe de en eva considera im seinen in eae ances este = 3,02 me {i pritul ind ealeslém modal de debit tn migcrea unifrms. Aver b @ sets yo 2 ‘Apolnd o serie de valor Iu incepind eu 8 ~ 3m, ealekim valoileelementlor hide, Fie, de exeimpla A= 5 m. Obtinem Ky 404 mth. = OTSmF: 7 = 900 ms R= 395 my B= AT ms Woo mise K~ 8754 mis; x= 287R; J = 00500. ‘Rezultstele acestor calcule sau grupat fn tabel 3). . | matte 5,00 soe | 7 40 i830 eo 00 ia | ais 0 or sco es 380 | 80 30 San 30 ait 30 Son a0 eam | aor | toe | oss So erm | dna | tas: | oust aoe fer | 345 | tow | oie 300 fess | 340 | oo | oloede SN. Pavlovskh 2) Goefcientul C + ealeulat ca reayia To314_INTEGRAREA ECUATIET MISCARI PERMANENTE GRADUAL VARIATE. FFolosind relajia (3.91) caleulam tunetia gh. Aya, de exemple, penta S72; J = 0. asin Desi tty = 2588 160 acca fein pentru A= 480 mg) = 1.008 Foland (9), eed dstanga Bs 1 ute ig M2 sons 17 Pentru alte valor, ealeutl se eectueaet tm mod ea ttl anslag. Renate acestora sau grupat i tabea 3G se foul analog rabele a6 7 | sie | ono on] ome | se] | so sein some | sar | 104] | he 440 41047} 40557 | sa0a7 | 1,306 | 3089, 4.20 3.4633, 24639 | 1,386 aa sae 3.035, 4,00 28798 1,8798 ae rae 6481 3,80, 2.3839 41,3839 ® rer 8078 310, 11278 | 10825 | 01278 | 3,470. | 19151 In utima colonia tbe su tree dstantele del apt canatul pn Ie seeianes cu aaineimen respetiv. " ‘ comands inten a obit pea seumare engmor s dtale dn cael 26 carrroen & INTEGRAREA ECUATIEI MISCARIT PERMANENTE GRADUAL VARIATE INTR-O ALBIE NEPRISMATICA § 4.1. Indieagit_ generale In practica hidrotehnicl se intilnese treevent cazuri_ de migeare a apei in albii neprismatice. In astfel de eazuri, trebuie folosita ecuatia generali a miseérii neuniforme, scrisd in forma (2.28), in forma (2.23), sau in forma (2.26). ‘in literatura sovietiod se gisese o serie intreagé de propuneri pentru integratea ecuatiei migcixii neuniforme intr-o albie neprismatics (I. I. Levi, LL Veitz, M. B. Andreicicov, M.D. Certousov). ‘Toate ‘procedeele propuse admit anumite ipoteze simplificatoare gi sint, ‘ca atare, aproximative. Feuatia migcérii neuniforme intr-o albie neprismatic’ se poate integra aproximativ si prin metoda insumarii, seriind ecuafia diferentialt fn diferente finite, Aceasti metodi a fost propusi pentru prima oar’ de NL Cernoms ki, in anul 1914%), Din punct de vedere al practieii ingineresti, prezinta un anumit interes integrarea ecuatiei migedrii neuniforme intr-o albie prismatic’, ‘unui curent eu adincime constant. ‘aproximative ale acestei probleme, care este de fapt mai simpli, se gisese intr-o serie de alte lneriri (I. I’ Levi, V.D. Surin, V. 8. Istomina, M.D. Certousov ete). In cele ce urmeazi, ‘se vor prezenta doui procedee de integrare a ecuafiei migearii neuniforme in cazul general : procedenl Iui V. J. Cer - nomski si cel propus de autor. ‘De remarcat ei ambele procedee se pot aplica si in cazul albiilor neprismatiee, in condifiile curentilor eu adineime constanta. Pentru acest ) Meloda ni Cermomek, publistd pentru prima card tn 1914, a reapirut_aece ani mai testes atten Ingiersist american He ed de alune! a fost prezentata ‘Mcsen in eile de bidroves sub numee. Je ymeoda ll Hest aaupre acest fapt am atrat stents opnil pubic sovetce tn eartea iéroute" in 1948caz particular, se va prezenta gio solufie mai simpla gi mai exacts, pro- ypusi de antor § 42, Integrarea ecuatiei migedirit neuniforme gradual variate, In eazul general V, Procedeul tui Y. I. Cernomski [138] }), le eouafia fundamentals a ecuatiei migesrii neuniforme serist . fn forma (2.26) i" jn inet le ini, (44) ‘Vom considera aici 0 albie cu pant pozitiea (i>0). Se cere, de exem. plu, determinarea distan- jel'T intre douk sectiuni 1-1 si 2—2, in care adin- cimile sint’ respectiv si hy (fig. 4.1). Si ludm in curent dows secfiuni n gin +1, situate destul de aproape Fig. 4a una de alta, In acest az, ecuafia (4.1) serisi in dife: renfe finite, pe sectorul limitat de aceste secpiuni va fi) mini, 3 7 (42) 4m care 39 este lungimea sectorului, 36 — vaniafia energie! specifice in secfiune, pe Tungimen 3s, i, — Valoarea medi, constants, a pantel hidraulice. intre secfinnile considerate. Din eeuatia (4.2) se obfine be = 3S (4.3) Amintim ci mirimea 3¢ se exprimi astfel ae = (han) (+): (44) 3 east proceden se pretntsIntr-o form dat de autor, dele de cea original, * Este ujor de observat cd ecuatia (42) nu este det ecunia Tot Bermoul seth Intre secjuatien fh Dac In curentul considerat se ian mai multe sectoare de calcul, se poate serie pentru fiecare din acestea eeuatia (4.3). Insumind Inngimile 8s,, 85, ale fiecdrui sector de caleul, objinem distanfa T cautati eas 3 Bin in’ (8) in care m este numirul sectoarelor de calenl, intre 1-2 3i 2-2. Eeuatia (4.5) se poate folosi pentru determinarea distantei I si deci entry construirea curbei suprafetei libere intr-o albie eu panta positind. In cazul unet albii eu panti nuta (i = 0) eenatia (4.3) devine 86 ak, (4.6), iar In eazul unei albii en panta negativa (i < 0) Ba = (4.7) Conform ou (4.6) sf (4.7), im loe de (4. eu pant mula vom avea pentru o albie 1 y fa; (4.8) pentra 0 albie x pant nogtea a (49) ‘Marimea pantei i, care intr in relafiile precedente se poate ealeala. dupa relafia (2.13), serisk sub forma (4.10) GE in care cu simbolurile V, C gi R, s-au notat valorile medii ale elementelor respective, pe tun anumit sector de calcul. Mirimile V, C gi R se pot calcula fie ca medii ale valorilor respective Ja capetele sectorului, fie ca valori corespunzitoare adincimii medil pe sectorul de caleul respeetiv. . Afara de aceasta, mirimea i, se poate determina si din relafia by =F inet fase) (ay fn care iy, gi ijgs1 sint valorile marimii i,, corespunzitoare adineimilor A, i hysa” de Ta capetele sectorului, caleulate ou 0 relatie de tipul (4.10).118 __BvTHORAREA ECUATIE! MISCARIT PERMANENTE GRADUAL VARIATE, Construirea curbei suprafetei libere eu ajatorul relatiilor obtinute se face in modul urmator : a) Cazul unei albii prismatice. Presupunind debitul Q, panta, i si adincimea h, eunoscute"), udm’ o adincime oarecare h..1 si de- iermindm elementele hidraulice in seefiunile » sin +1. Apoi, eu (44) determinm 82, en (4.10) pe i, i, im sfrgit, eu (4.3) (sau (4.6) sau (4.7)}— Aistanta 32. Pentru sectorul de calcul urmitor, se va pleca de la adincimea yas In acest fel, trecind de la un sector la cel urmitor, se obtin pint Ia urmé, datelepentra caleulul eurbei suprafefei libere Intre sectiunile date 1-1 $i 2-2, b) Casul nei albii neprismatice. In acest eax este folosease’ ecuatia (4.3), serisi sub forma ndicat si se boa = Ex HE IDB (4.12) in care si Cao sin energie specitice in seeiunile gf.» + 1 ‘Beuafia (412) se rezolvd prin aprorimatii succesive, in, modul urmator Flind date Q, i's! hy, se determin 2y-Apol,s0 in 0 distant ‘ourecare” 3p gio adinciine by s6-eneulensd Zaloarca-corespunestonre Gr Be dealta parte, se dcierming 2, din telafia (4.12), ealeulindu-se snaiinti «dup (410). Solutia probleinet o constituie acele valor Bs §i divas pentru care &), nea *)e Pentru simplificarea ealculelor este indicat s& se construiase initial agraticele Tanctior 2 = f,(8) = fall ‘Evident, rezltatele objinute vor Hien atit mai exacte, eu eit se: toarele de caleul vor fl mai seurte, “Aspectul negativ al procedenlui prezentat aici il constituie faptul nic chiar in abit prismatice nu se poate obfine cu 0 singuré operate {Gars imparynen in seetoare de calcul) Tungimee curbel de rem inte dous Sectiunl sau adéneimea ints-o sesfiume ~~ duck secjiunile sint situate Ia Gistantd mare una de cealalt. Alara de aceasta, penton nezolvaren pro- Dlemelor practice, trebuie efectuate un mare nuimir de calcul. 2. Procedeul propus de autor (152) Acest procedeu pleaek tot de la ecuajia (4.1) Iuind in consideratie cazuri 1 i>0;%i=0;3i<0 1) I oot adnelmit Ase poste tu adineimen Bey 4) Gonsteucia eurbel suprateel bere ttr-o able sepismateg este stent tn exer tat 108" INTEGRAREA ECUATIEE MISCARIE NEUNIFORME GRADUAL VAMATE 110 1. Casul unei albié en panta positiea (i > 0). Determinim modulul de debit en relating) ME Posited Q=Kyi (4.13) {in care Q este debitul, iar i, panta albiei. Cu ajutoral relatied (4.13), relaia (2.17) devine (saa) in care K este modulul debitului in sectiunea data. Se introduce modulul de debit relativ x definit de relatia, (4.15) Acum (4.14) devine (4.16) ‘Finind seama de aceastit relatic, ecuatia (4.1) capita forma ob eat (az Astiel, am obfinut pentra o albie neprismation o ecuatie avind jceeas expeste co 9 (2.54), Inst mame. are In aceasta alt Sens dest Fie x variabila independenta gi si admitem ei mirime deriva Aiw/dé este constanté si egal cu valoarea ei medie pe sectoral considerat 8 2 9 = cons aa , (4.18) {in oare indicii 1% si 42" se referd la seefiunile de eapit 1 — 1 si 2 — ty gare fi i : Tn acest a3, ecuatia (4.17) se poate serie dias ax 4 (4.19) Integrind accasté ecuatie intre seefiunea 1—1 gi 2-2, siouate Inte ee in stanga objinem fwetines Bit = 99) — 9m) (4.20) *) Tat ale psmatin valoareamedullde debit K’va fl identick cu con modulus sie aanit By in mre union BA wa ent *ISTEORAREA ECUATIEI NEONIFONME GRADUAL VARIATA ra 100__INTHORAREA ZCUATIEY MISCARIE PERQANENEE GRADUAL, VARIATE 1m care ox) = wtf a5 (4.21) Bfectuim integraren i trecem la logaritmi zecimali ; rerulti expresia oo) = «= 3aonig| (uaa seer epee vars shri 9 eh ‘Gcuatis’ (220) reprezint® solufia final’ a problemei in eazul con- ‘Siders entru simplificarea caleulelor, la sfirgitul cin se da tabela XXXIV. valorile functiei 9(x)*). «ot te ta =o, 8 oto 0 pois one A Ceylon» ais O=K.Vin (423) ‘Atanei, in conformitate eu (4.16) vom avea (4.24) (425) Dos, cum in cazul de fof i= 0, eoustia (4:1) devine, finind eama de (4.24) We oe i departe, consderind pe x, ca variabli independents, admitem ca sil antnt, 0b denivata d2s)Q0 cate constant po sectoral considera fi egala ca valoarea ef medio (4.26) Bia a= 3, cons aan ne s > 1m care indieti 41% si 42 se refer la sectiunile 17 gi 2—2. “Acum, ectafia (4126) devine Buide =~ ax. (4.28) °) Tn abel XXXIV valor fneie eau fost mate cu contanta 2.00 penta a evita yl epative le inci Aosta efveneass erate alensar eu ecb (4.20)- Integrind aceasté ecuafie de la sectiunea 7—1 pink la sectiunea 2-2, situate la distanfa 1 una de alta, obtinem solufia final sub forma 344.1 = 8, — A, (4.29) In cazurile practice, este indicat si se ia mirimea K, intr-una din secjinnile de capit, de exemplu in secfiunea 1—J, respectiv Ky — I} in acest caz, %, = 1. Se infelege ci mirimea pantei i, =f, trebuie deter= ‘minata acum din relafia (4.23), in care K, = Ky. 3. Cazul wnei albii ew panta negativd (i <0). Fink si mai repetiim aici demonstrafii analoge celor precedente, indicim ei in eazul de fata se obfine solufia final in forma @ET= glx) — a), (4.30) tn cate i este valoarea sbecluth a antl, @ — valoarea medie a derivatei dx'/dé , 4st es (es) ve = modulal de debit relatiy, determinat eu wed, (4.39) rmodilal H” saistieind conaiia EN? (4.33) Funofia o(x) are expresia oe rete x. 43) Pentra simplificarea caleulelor, la sfirgitul cdrfii se di tabela XXXV cn valorile funefiei 9(x'). ‘Dac in problemele practice apar adincimi apropiate de cele critiee, se recomandé ca Telafille obtinute aici #8 fie aplicate pe citeva sectoare de calcul, coca co duce la rezultate mai exacte. Acelasilueru trebuie avut ta redere gn cul alblor en pante mar, Trebul remarcat od in cal construirii curbei suprafefei libere, procedeul prezentat. nm compliei ct nimie caleulul, me ” In cazurile in care adincimile nu sint apropiate de adincimea critics Preeum gi pentra albii cu pante mici, recomandagia precedent’ cade. Procedeul prezentat 4a rerultate foarte bune in cazul albillor cu pant i= 0 sau i <0. ‘La rezolvarea problemelor practice, este util s& se construiasci de Ia inceput graficele funcfillor C= f(h) si — fyb).{22 _INTRORANEA ECUATIEE MISCARIE PERMANENTE: GRADUAL VARIATE, Hxemplol 4.5. Int-un canal de paint foarte tung care fee legitoraintre doul teusl —“* ‘de acumlare, spate o cufod de rem, Provorata Ge cabortes ively iaeul aval, ise consrlasea crn sprafee Here Jn cna utr tod a V1 Gar nomshis Seda; 482 mis; fy med 12m: m Je anes cantatas iy 2:0 (edncnes ia capil atta canal ‘Adineimee Ia capitol canalue, hy ind eunoseal vom Inepe eau pancelorcurbel suprat{e bere, pornd de ln aeeast adele, ' Th primol tind, vom determina elementee hideaulice necesare pentru y= 210m. eat) y= sists Vy pot, isin VSS m5 y= 18.56: Ry = 1626: Cy 14.29 mA. Eg = 210 4+ 0056-15158 = 2,220 m, Luan 0 até valoae @adincimi,destol de aprpiats de hy = 210 m 4 ealeuldm elemen- {ete niralee eoespunzatoare ek Be 220 m, ‘onyinem, 1492 mss zy = 19.92 ms 5 x= 2015 m 690 mC, 4468 wt ‘alain enerlel specie pe setorel inte sectunle 1—1, cu ancien = 2.20 m ‘a adingmen y= 2s0'm 88 A Bo = ba — Ey = 2200-28 Pentru eatelul pierderilor de saeind és determing valorle medi sleelementelor idealie Fy E91 Cpe seetrul considera 0,086 m 1 4 casa 4 1515) = 1473 mis ze 7 BoE asm 1) = sams c= Es 444m — e640 mts Relatin (4.10) ne a : arse fre: = 0000662 = 652°: He 58 "ee FFolosind acum relat (43) obfinem ton tn a7, ‘0000 — 0000662 °) Goaiiental € +8 ealelat eu Feafa Iai N. N, Pavlos. IVTEGRAREA ECUATIEE NEUNIFORME GRADUAL VARIATA a Luin sate velo seeetund caleue snaloge, termini eaordonatelealtor_punete ‘ale suprateel bere, Rezaltatele tuturoracestor alee sat ‘strinse fn tabea ce uemeay In fare ulin eon 2 ont pt tnsumarealungiilor Be Cu datcle di tabla sonst 240] sua | 2220|ane 142 9.00) 1,600) a 1.350) rol az | anal 5 30 | 35,59 40 sz.) 1815. ssc san En a : isos 2.00 is oy 935) 8 ses 270 4384 1.112)" | a. 2008! 1.905, 2,90 | 45,88 1,08) 2084 2069) 249) 981 285 | 46,391,059)" 29,20] 2,084 1 | See ao 12.90) 4742] ,016| | ana! 2,19) 1007 2125) 2.9¢/ 48,250,900) "| 22,64| 2,136, |, 2s] 2,98) 49,08 0,982|"""" 22.73] 2,100 2g 270) 0 210,385 Scara vertiata de 1000 tt cen ortzntata Pig 42124 _INFHORANEA ECUATIEY SUISCARH PERMANENTE GRADUAL VARIATE § 43. Integrarea eeuatiei migedrii permanente gradual vari intr-o albie neprismaties In eonditiile unui eurent eu adineime constant Pentru integrarea ecuatie! migcirii neuniforme intz-o albie neprisma- tied, in condifille unui curent cu adineime constanta se va folosi metoda propusi de autor [143]. Fie ecuafia migeirii neuniforme serisi in forma (2.23). Daci adincimea curentului este constantd, ahjds = 0 si deci, inde- pendent de panta albiei, eurba suprafetei libere va fi o dreapti paraleli ea fundul (fig. 4.3). ‘Afar de aceasta, pentru k= const, marimea © va depinde numai de e, respectiv do _ aw, at. (4.35) {In aceste condifii ecuatia (2.28) devine te ge at a aR | age (4.38) In cele ce urmeazi se vor lua in consi- deratie trei eazuri i>, 2i=0, Fig 43 s)i ae cent a sin paragraful precedent, seintrodue marimile : modu de del K’, definit ea relafin (413) si modulal de debit relativ’ x, definitiy cw relajia (4.19). ‘In acest mod, dupi transformirile corespunettoare, relatin (4.36) capitis expresia aa) (437) ae unde wae (4.38) mt Si operim urmatoarea schimbare de variabili wae, (4.39) {im care x este modulul de debit relativ, « un exponent constant, independent INTRGRAREA ECUATIEY MISCARIE PERMANENTE GRAi vancare 135 de forma albiei. In acest enz, ecuatia (4.38) se poate serie sub forma 20d vm - as= (4.40) Si inlocuim derivata, dade eu o valoare medi, constant pe see- torul de ealeul considera, respect ti pe se ts Sa = 8g meonst, (a1) fn care «, si op sint suprafetele sectiunilor vii in 11 si 2 ‘4 $1 & — valorile eorespunzatonre ale méimil In acast cat dw = ade, (1.42) ‘Tinind seama de geeasti relatie, vom transforma couatin soutl r fon in (4.40) (4.43) in care 2, (448) Si presupunem cd misimea u este, de asemenea, constant gi egal eu yaloarea ei medie pe sectorul considerat nee # const. In acest caz reunind cele dows constante intr-una singurd t (4.85) bfinem umatoarea expres ecuafic, mijeéit newnifome den (4.46) Integrind accasth ecuatie intre sectiunea 1—1 sf sectiunea 2-2, situate a" aistaje I, obfiners Wanea 11 9 see U= nolo) ~ ole} 47) fn care ‘ a) =f) in cursul demonstrafiei nu s-a ficut nici o limitare referitoare la ‘valoarea exponentului z. Astfel, 2 poate fi egal, in general, eu orice numir (448)125 __INTRORAREA ZCUATIET MISCARII_PERMAN pozitiv. La rezolvarea problemelor practice, in eazul albitlor de forma Fegulata se poate lua z= 4. ‘Astiel, conform relatiel (4.39), mirimile o, si o, se vor determina cu (4.49) jar funetia 92) devine ae) =| (4.50) Yalorite numerice ale functiei 9{c) se pot lua din tabela,valorilor nomerice ale functiei (1), corespunzitoare indicelui hidraulic «= 4, respeetiv din tabela. XVILT. ‘Procedeul de integrate propus aici este independent de forma albie, jar pentru ealeule practice necesitd o 2ingurd tabela ajutatoare, Marimen fe poate determina eu relatia , (4.51) v1 in care T si 7 sint valorile medii pe sector ale clementelor hidraulice respective. ‘Pentra determinarea lui ji se poate folosi si relafia B=fin tm) (4.52) 2 in care j $i vs Sint valorile win secfiunile 1—J, respectiv 22. "Casal wnei albii cw pantd negativd (i <0) Ti acest ear, ecuatia (4:30) are expresia fe 90 tet ; a aon tS 3G (488) in care i’ este valoarea absoluta a pantei i. ‘Sk transformém aceasta eenatie In fel ca gi in cazul unei albii ew pant pozitiva. ‘Tntroducind modulul de debit K, definit eu relatia (4.33) g1 modulal de debit relativ, definit eu (4.32), obtinem, dupa citeva transformiri elementare, Bama t x, (+54) de unde ste a2, _te (4.55) ite a ISCARI! PERMANENTE ORADUAL VARIATE 127 oa si anume in cazul precedent, vom opera o schimbare de variabili ; (4.56) in care = este 0 constantd oarecare, independenté de forma albiei “'Pinind seamna de (4.36) 9 inlocuind. derivate dolla’ 9 medio te conn pe nestor daty ada UG? @% © Yaoare (as (in care 0 gi ay, of si of aw semnificatii Goya, shucks gan acteng semi ex yin cul precedent), (4.58) Notdm en aw at (4.59) i presupunem yw’ constantd gi egal en i i 3 presupumem w’ constanta si egal en valoarea el medie in sectoral con- w= B= cont (so) eonind produ cor doub constante tnt-une sigur obtinem wen (4.52) Integrind aceasti ecuat situate la distanta 1, reaulta T= LYe8) — Wei], (4.03) fintre secfiunea 1—1 si seetiunea 2-2, in care Hem sh de gett (4-00) reprezints tocmai soluia problemei, pentru eazal tua qt fi cata precedent, inte-o albie de forma regula se poate Astfel, conform relatiei (4.58), marimile of si o! se vor determina eu (4.85)25 _TTHORAREA ECUATIEE MINCARIE PERMANENTE GRADUAL VARIATE iar funetia $(o') devine i ee uo) = j (4.66) Valorile numerice ale funcfiei U(o") se pot Ina din tabelele valorilor funcfiei. 9( 2), corespunzitoare indicelul hidraulic « = 4, xespectiv din tabela XT. Mirimea x’ se determind cu ajutorul relafiilor (4.51) sau (4, 3. Cazul wnei albié eu pant nuld (i= 0) Ta integrarea eeuafiei migeérii neuniforme in eazul considerat, se poate folosi procedeut indicat de autor la § 4.2 (punctul 2°). Insi aici vor. prezentao cale mai simpli de integrare proptsi de IT Levi (61). ‘atind In ecuatia (1.38) ¢= 0, obfinem 2). ae, (4.67) a" 30R de unde ds = 2. “F aa, (4.68) Notim ew ag = 228 (4.69) si admitem ci pe sectoral considerat mirimea 7% nimine constant si egal en valoarea oi medie, adic (4.10) (amy Integrind aceasti ecuafie din seotiunea 1—1 pind in seofiunea 2—2, situate la distan{a J, obfinem, in logaritmi zecimali (4.72) in care by si Dy sint Lafimile secfinnilor 1-7 si 2-2. 2 Un cna de beton de scan rapper oo Ye variably cave scade In sensul seurger, ‘dine im el sh rina constant, pentru Un Get dats Seveore sd te determine forma tq plan canalull, Se dau Q= 56 msi A= 180 mn const; b,= 460 m (Lifines initiate ta tune); f= 2 10N7 matin 112 m (anginea eanalat. + entry renolvaren probleme! vost folost ccuatia. (4.18) comslderind = 4 ‘om determina in pro tind nol de bit A Aven @ n= & w 5017 = 1480 mts, iv Mai depart, clean tone clement hdelicenecesre pent seinen dé Ince «cana, respecte entra 6, = 1.00" $1 f= 880 me Resale m S86 ms Ry = 0.407 m: 6, = 5282 mS 9 y= TOE A oy = Luin, ai, in mo sebitra o serie de valor ale itm canalul, sai anei dec cea Initia st eft calesele corespunsitosre dupa relat 4). sab exemple f= a0 mene act ame ene asncmes A= 080m, 28 m1 Ce = 084 m6: Ky 10 m3 Ry = O18 mz 240 mins ng = 2.80, elie (649) asin anti Worl relate (441) bine a = 1278 w 1m cantinate, eu (4.48), 445) 31 (432) ave oh 1 Leap 494m = 8725 % a-t 7 Din tabela NVIIE gisim ov 0265 oa) (1.085) = 00741 fei set toate valle obyinate tm eevapia (1.47), callie distante inte setianen i cae laine la fund este egal cu 030 to 1114 007 0.0308) = 4.615 [Galcule ayemanstoae sit uyor de eects yi pena alte vali ale limit pe fund, b. ‘erate totuor acestor calc sit prezentae in tale cae Urmeass gi 6a tera cesta ra trast. contorol canaalol Sn plat tig. 40 Resleatn seteny rbleme tp psd esp 6 § 4.2 punta 2 det ame 9) Coctcientul C 5 ealelat cu retin (3,Bo vi361-a0.81 2 ross) 4776] 20m] | 63:30) 4280) 2071) 1,380) Seize S701) i947) 19 49.14] S310) 1820) 130 $20) 210) 685) 1205 35,33| 2.381] 134d) 12a oil 880) 1/390) 11203, 140 | 320 saad] 0 ‘is| oe iowa] St finda] 82 finen| fet soo! $3 sina 38 Tanerstaa carivone, CONSTRUIREA CURBELOR SUPRAFETEI LIBERE IN ALBIL NATURALE § 54 Indieatii_ generale 1a proiectarea constructillor hidvotchnice care urmeazi si se exeente in albii naturale (baraje, regularizini 2.) precum sa luerarilor de dragare, trebuie construite curbele suprafefei libere care vor apare dup modi ficarea regimului natural de seurgere. Cunoasterea curbelor suprafefe libere in regim amenajat este foarte Importanta; aceasta. permite projectarea corects digurilor de apirare contra inundatillor (daea topografia locals 0 cere), ealeularea. pagubelor Aatorite remuului ete. Cele mai mari dificultaji apar la construirea eurbelor suprafefei libere, datorita taptulai e& mérimile elementelor hidraulice ale albiei naturale ‘variaza foarte mult, astfel ci in ealeule trebuie s& se opereze en anumite ‘Yalori medii ale acestor mavimi. fn afaré de aceasta, in majoritates ca rilor practice, curba suprafefel libere trebuie construita. pentru ‘niveluri ‘maxime, eare au fost observate pe cursul de apé respectiv numai la. ape mari extraordinare san n-au fost observate miciodata. De aici apare dificultatea cea mai important a rezolvarii acestei importante probleme practice; este necesari o mare experien(S ingine- eased pentru ca, prin calcul, sf se determine 0 curbs tuprafetel bere care si eoincida in mod acceptabil cu cea care ¥a apare pe cursul de apa, dupa realizarea eonstrucfillor. Pentra construirea curbei suprafefei libere in albii naturale se folosese diverse metode ;alegerea unei metode sau aalteia, cum gi precizia calculului depind de cantitatea side calitatea datelor de baa hidrometrice fi topografice, care se pun la dispozitie In vederea ealculelor. Metodele de construire a curbei suprafefei libere in albii naturale, folosite in. practica hidrotebnied, se pot reduce la doni metode prin: ipale: prima este metoda construirit suprafejei libere prin inoumarea directa a diferentetor finite, respectiv metoda aplickri divecte a ecuafiel192_CONSIMUINEA CURDELOR SUPRAFETET LIBERE IN_ALDEE NATURALS: lui Bernoulli, iar a doua, — metoda reducerii cursului de api natural la o albie auxiliard ficticd, prismatiea xan cilindried, eu 0 pantd wnied, Prima metoda de construire 2 curbei suprafetei libere In albii nat diferite variante de efectuare « insumirii, se foloseste cel practica inginereasei. Exist’ atit procedee analitice eit grafo-analitice yi grafice, care se pot lua in consideratie, Diferenfele dintre aceste procedee sint. in anumite eazuri, esentiale, de naturs prineipiali, dar in altele se referi doar la detalii, Uneori aceste diferente sint conditionate de volumul datelor de baz disponibile si de metodica prelucririi lor. ‘A dowa metodd de construire a eurbei suprafefei libere in albii natu. rale, nu se mai foloseste in ultima vreme, cel putin ea metodi principal De aceea, aceastd metoda nici nu va fi expusi in aceasta carte, indicin: du-se doar celor interesafi literatura de specialitate %). § 5.2. Imparfirea cursului de api in seetoare S.a aritat mai Inainte eX Ia construirea curbet suprafete albii naturale trebne si operim eu valori medi ‘are se ian dept earacteristie! reale ale cursil de api respectiv. Dat fiind ed In vegim natural elementele hidraulice ale cirentulut suferi variafit importante in Inngul seurgerl, pentru stabilires, valorilor ‘medil ale acestor elemente, cursul de apa trebute Impartit in sectoare de aleul, iar valoile medit wexpective stablite pentru fieate sector in parte, ‘Numai in aceste condi, valorie lor reale vor reflect in mod aceoptabil regimul de seurgere teal TImparjiren cursnlui_de api in sectoare de calcul se face in mod Aiterit, im funetie de datole hidrometrice disponibile. Daca exista observati suficente permitind construinen citorva. pro: file tn Tung ale supratetet Iibere, se recomanda ca sectoarele si se aleaga Astfelincit pe fiecare sector, pantn suprafefel libere si fhe pe elt posibil constant gf in acelasi timp, see{innes vie sk nu sufere vatiatil brugte. ‘Daci asemenes observafii nu existd, imparfirea in sectoute trebuie fgcutt mal dopa scan trusvenaie prin albia earl de apa fe poate merge in acest. caz, pe doua cai: dupa prima, sectoarele se al asifl co pe Hecare sector stratafa sectiuah vis fe aproxiatiy con, stant; dupa a dou, sectoarele so aleg astfel incit pe unele sd apari nomai -mdrire 4 sectiunil vi (sectoare divergente), iat” pe altelo “numa 0 ‘micporare et (sectonre convergent). Cele aritate aici sint ilustrate in fig. 5.1, unde estereprezentats srafic variafia suprafefel sec{iuni vii in Inngul caentutul al sint indicate Schemele de impartire a cursului de aps in sectoare de ealeul; links plind D Videos AN. AhULIn [IIL NN. Pavlowski [SS,AN. Ranmanoy ou) ¢f 105, HEB. Certousey [it 8 Toh. inact impaxtine dupa al doilea Primul proceden de impartire pe sectoare este mai indicat, deoarece permite un calcul mai corect al pierderilor de sarcina prin frecare. In_ ceca ce priveste alegerea lwigimi sectoarelor masurate fie pe axa geometriea a curenttlu, fie pe firul pei (pe linia adincimilor maxime) — aceasta este determinat’ de modul de impirtire in sectoare de calcul adoptat side marimea eideri, ‘A, a suprafetei bere a apel pe ficcare sector (fig. 3.2). In caleulele practice, mari- mea Aipe un sector nn va’ depigi 15m. Insi aceasta: valoare & mirimii Ann trebuie considerata ca 0 limita absolutd. Fig, 51 In incheiere, se mentioneaz ca procedeele de construire a curhelor suprafetei libere in albii_naturale expuse in cele ce urmeazd, sint aplicabile numai in acele cazuri ¢ind debi- tul rimine constant pe fieeare sector de caleul. De aceea, cind cursul de api are afluenti, impartivea in sectoare se va face astfel incit confluenta sano sectitune din imediata apropiere a ei, si coineida ew limita dintre dona sectoare. sectoare dup primul procedeu, iar linia punetata — § 5.3. Eenafia diferenjiali tun La construirea curbei suprafetei libere in albii naturale, ecuatia fundamentala este eeuafia migedrii permanente gradual variate, objinuté anterior in forma diferentialé. (v. § 2.2) ads = dh, + dh, + dl, Ga) in care dz este variafia coordonatei pe lungimea ds, 2 determining poritia unui punet de pe suprafata libera, in raport ou un plan de referints, 0-05 ah, — variatia sarcinii cinetice pe aceeasi lungime ; dk, — pierderile de sarsink necesare invingerii rezistenfelor locale; 4h, — pierderile prin frecare, in Iungul curentului. In analiza problemelor migeirit neuniforme in albii artificial, aa Tuat dh, ). In cazul albiilor naturale, se fine seama uneori de aceste Pierdert gi de sceen sa seris aici eeuatis completa a migearit neuniforme