MONITORUL OFICIAL ROMANIEI fru 179 QI) —Ne 16606 Lee, DECRETE-ABTECAAh gi aure acre Veer 4 mate 2041 SUMAR Pagina ceva rns td deel eon of wt we Lacario pan esourea rogenetat nce Palinasalabastan sere st esto Volumut It2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 158 bis/4.I,2011 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE!I PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $1 TURISMULUI - ORDIN pentru aprobarea Reglementarii tehnice ,,Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrarilor de sustinere, indicativ NP 124: 2010"*) In conformitate cu prevederile art 10 gi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 1/1995 privindcaltatea in construcfi, cu madificaile Uiterioare, ale at. 2 alin. (3) 5 (4) din Regulamentulprivnd tipurile de reglementarl tehnice side cheltuiolaferente activa de reglementare in construc, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat, aprobat prin Hotérérea Guvernuli nr. 20/2003, cu modiicrie si completa uiterioare, si ale Hotéréii Guverului nr. 1.016/2004 prvind masurle pentru organizarea gi realizarea Schimbului de informati in domeniul standardelors reglementaiortehnice, precum gal regullorrefertoare la servcile soceti informatjonale intre Romania gi statele membre ale Uniuni Europene, precum si Comis‘a Europeana, cu modifcaile ukerioare, ‘avnd in vedere Procesul-verbal de avizare nr. § din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare general din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale gi Turismului, Tn temelul art. 5 pet. I lit. e) sil art. 13 alin. (6) din Hotérarea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea i functionarea Ministerului Dezvoltari Regionale si Turismului, cu modificdrile gi completarile ulterioare, ministrul dezvoltirii regional Art. 1. — Se aprobé Reglementarea tehnica .Normativ privind proiectarea geotehnic& a lucrarilor de sustinere, indicativ NNP 124: 2010", elaboraté de Universitatea Tehnicd de Constructii Bucuresti, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin, ‘Art. 2. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial at Romaniei, Partea I, i intrd in vigoare la 30 de zile de la data publi ‘Art. 3. — La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, cap. 1—3 din Reglementarea tehnicd ,Normativ privind proiectarea, execulia, monitorizarea gi receptia perefilor Ingropati, indicativ NP 113-2004", aprobata prin Ordinul rministrului transporturilor, construcfilor si turismului rismului emite prezentul ordin. rt, 27912008, publicata n Monitorul Oficial al Rom&niel, Partea |, nr, 458 gi 458 bis din 30 mai 2008, se abroga. Prezenta reglementare a fost adoptata cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/469 din 11 octombrie 2010, prevazutd de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European sia CConsilului din 22 iunie 1998 de stable a unei proceduri pentru furnizarea de informati' in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, publicaté in Jumalul Oficial al ‘Comunitailor Europene L 204 din 21 iuie 1998, modificat& prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European gia Consilului din 20 iulie 1998, publicaté in Jurnalul Oficial al Comunitajilor Europene L 217 din 5 august 1998. . Ministrul dezvoltarii regionale si turismului, Gheorghe Nastasia, ‘secretar general Bucuresti, 29 decembrie 2010. Nr. 2.689, 7) Ordinal nr, 2.682010 a fost pubiat in Montorl fil al Romine, Parts nr, 168 dn 4 mantis 201 lest reprodus ln acest num bis.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 158 bis/4.,2011 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A LUCRARILOR DE SUSTINERE Indicativ NP 124:2010MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4II.2011 CUPRINS I. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE II. TERMINOLOGIE $I SIMBOLURI 14 Terminologie 11.2 Simboluri Iii, GENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE SUSTINERE M14 Ziduri de sprijin M2 Sprijiniri simple 1.2.1 Sprijiniri cu dulapi orizontali cu dulapi verticali 1N12.3.Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar 11.3 Sprijniri de tip mixt sustinere din palplanse MLS Pereti ingropati 1.5.1.Pereti ingropati din panouri 111,5.2.Pereti ingropati din piloti forati me Sistome de sprijin pentru pereti de sustinere a excavatiilor ustinere in consol ereti de sustinere rezemati a peretilor de sustinere 1.7 Pereti de sustinere realizati prin injectare cu presiune inalta(tehnologia ,jet grouting”) IV. PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE IV. Prescriptii privind elaborarea proiectului 1V.2 Stari limita IV.3 Actiuni si situatii de proiectare 1V.4 Metode de proiectare si modele de calcul V. _ EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE PAMANT ASUPRA LUCRARILOR DE SUSTINERE V.1 Generalitati V.2 Presiunea pamantului in stare de repaus V.3 Valori limita ale presiunii pamantului V.4 Valori intermediare ale presiunii pamantului V.5 Evaluarea presiunii pamédntului in conditii seismice V.6 Evaluarea presiunii pamantului in cazul zidurilor de spi V.7 Evaluarea presiunii paméntului pe lucrarile de sustinere a excavatiilor VI. ZIDURI DE SPRIJIN VIA Predimensionarea zidurilor de sprijin Vi2 Calculul la starea limita ultima VI3 Proiectarea structurala a zidurilor de sprijin V1.4 Calculul la starea limita de exploatareMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.11,2011 Vil. PERETI DE SUSTINERE A EXCAVATIILOR VIL4 Prevederi comune VIL.2 Actiuni asupra peretilor de sustinere a excavatiilor VII.2.1 Incarcari laterale VILL2.2. inc&rc&ri verticale VIL.3 Caiculul la starea limita ultima a peretilor de sustinere a excavatiilor VIL.3.1. Generalitati VIl.3.2.Cedarea in teren a peretilor de sustinere VIL.3.3.Cedarea structurala a peretilor de sustinere VII.3.4. Ruperea hidraulica a terenului VIL.5 Prevederi specifice pentru sprijinirile simple si de tip mixt VIL5.1. Sprijinirile simple VII.5.2. Sprijinirile de tip mixt VIL6 Prevederi specifice pentru peretii din palplange VIL6.1. Standarde aplicabile VIl.6.2.Elemente constructive VIL7 Prevederi specifice pentru peretii ingropati VIL7.4, Standarde aplicabile VIl.7.2, Dimensiuni uzuale ale peretilor ingropati VIL.7.3. Elemente constructive specifice peretilor mulati din beton armat VIL7.3.1. Materiale VIL7.3.2. Elemente de proi VIL7.4 Elemente constructive speci lansate in noroi autointaritor VILT.41. Materiale VIL.7.4.2. Elemente de proiectare VIL7.5. Elemente constructive specifice peretilor ingropati din piloti forati VIL7.5.1. Materiale VIl.7.5.2. Elemente de proiectare tare peretilor ingropati din elemente prefabricate Anexa A (informativa):Evaluarea presiunii pamantului asupra lucrarilor de sustinere AA Teoria Rankine A.1.1 Presiunea activa AA.2. Presiunea pasiva A.2 Teoria Coulomb A241 Presiunea activa A.2.2 Presiunea pasiva ‘A.3. Probleme practice de calcul 3.1 Efectul unei suprasarcini uniform distribuite 3.2 Efectul prezentei apei subterane A3.3 Calculul presiui e stratificate A.3.4 _Efectul solicitarilor seismice A Parametri utilizati in calculul presiunii pamantului AS Grafice pentru determinarea coeficientilor presiut A6 Cazuri particulare de evaluare a presiul A6.1 Cazul paramentului amonte frant A6.2 Cazul suprafetel inclinate sau frante a terenului 6.3 Cazul zidului cornier cu talpa cu consola lung’ A.6.4 Cazul zidului cornier cu talpa cu consola scurta A.6.5 Cazul zidului cornier cu consola de descarcare A.6.6 Cazul umpluturii inguste pamantului pamantului asupra zidurilor de sprijinMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.1.2011 A6.7 Efectul compacta 7 Evaluarea presiunii paméntului pe lucrari de sustinere a excavatiilor 7.1 Calculul peretilor autoportanti 7.2 Calculul peretilor ancorati A.7. 3. Calculul peretilor rezemati cu spraituri A.7.4 Efectul suprasarcinilor aplicate la suprafata terenului asupra presiunilor de contact perete-teren Anexa B (informativa peretilor de sustinere B.1 Avantaje si limitari ale diferitelor tipuri de perefi de sustinere B.2 Metode de calcul utilizate in proiectarea peretilor de sustinere B.2.1. Metode care considera echilibrul limita B.2.2 Metode care iau in considerare interactiunea teren — structura B.2.3 Parametrii geotehnici necesari diferitelor metode de calcul B.3 Metode de modelare a contrabanchetei de pamant 8.3.1. Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcina echivalenta B.3.2_ Modelarea contrabanchetei prin ridicarea nivelului excavatiei B.3.3 Modelarea contrabanchetei prin metoda penelor de pamant de tip Coulomb B.3.4 Modelarea contrabanchetei in element finit B.4 Analiza stabilitatii trangeei excavate sub protectie de noroi bentonitic B41 Metoda suprafetei cilindrice de alunecare B.4.2 Stabilitatea trangeei cu lungime infinita B43 Calculul stabilitatii trangeei pe baza echilibrului volumelor de pamant B.4.4 Calculul stabilitatii trangeelor de lungime finita B.5_Presiunea apei asupra peretilor de sustinere :Aspecte specifice proiectarii geotehnice prin calcul aMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Ne. 158 bis/4.1N.2011 1 OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE, LL. Prezentul normativ stabileste prescriptiile generale de proiectare a Iuerarilor de sustinere a paméntului de tipul zidurilor de sprijin. sprijinirilor simple, palplangelor si peretilor ingropati 2. Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de standarde europene pentru constructii ~ EUROCODURI si sunt in concordanga cu principiile expuse in Sectiunea 7 din SR EN 1997- 1:2004,,Eurocod 7: Proiectarea geotehnicd Partea 1: Reguli generale”, si SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic& Partea 1: Reguli generale, Anexa najionala”, si dupa caz, cu eratele si amendamentul asociate. 1.3, Prevederile prezentului normativ nu se aplica lucrarilor de sprijin din pamént armat cu materiale geosintetice si metalice. Pentru aceste lucrari se vor aplica prevederile privind utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii, in vigoare si GP 093-2006 ,.Ghid privind proiectarea structurilor de pamdnt armate cu materiale geosintetice si metalice”. 1.4, De asemenea, nu sunt incluse in acest normativ lucrarile de consolidate a pantelor cum at fi pilotii sau baretele pentru consolidarea pantelor instabile, lucrati cu siruri multiple de ancoraje sau finte et. LS. Prezentul normativ nu se aplic& luordrilor de ancoraje pentru care se vor avea in vedere prevederile NP 114-2004 ,Normativ privind proiectarea si execuia ancorajelor”. 1.6. Aplicarea prezentului normativ se face in corelare cu prevederile reglementarilor tehnice nationale conexe urmatoare: = NP.074-2007 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii. NP 114-2004 Normativ privind proiectarea si execujia ancorajelor = NP120-2006 Normativ privind ceringele de proiectare si executie a excavaiilor adénci in zone urbane ‘NP 122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici ‘NP 123-2010 Normatiy privind proiectarea geotehnicd a fundatiilor pe piloti = P100-1:2006 Cod de proiectare seismica—Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladiri siale urmatoarelor standarde romaine armonizate’ = SREN 1536:2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti foragi = SREN 1537:2002 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Ancoraje in teren - _ SREN 1537:2002/AC:2002 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Ancoraje in teren - _ SREN 1538:2002 Executia lucririlor geotehnice speciale. Pereti mulati. = _ SREN 1990:2004 Eurocod. Bazele proiectarii structurior = SREN 1990:2004/A1:2006 Eurocod. Bazele proiectitii structurilor = SRN 1990:2004/NA:2006 Eurocod. Bazele proiectarii structurilor. Anexa National = SREN 1990:2004/A1:2006/AC:2009 Eurocod: Bazele proiectari structurilor = SR _EN 1990:2004/A1:2006/NA:2009 Eurocod: Bazele proiectirii structurilor. Anexa A2: Aplicatie pentru poduri. Anexa nationala. SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Aotiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni generale. Greutati specifice, greutiti proprii, inctircdri utile pentru cladi SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 Eurocod i asupra structurilor. Partea 1- generale - Greutati specifice. greutiti proprii, inedredri din exploatare pentru constructii ActiuniMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4lI.2011 SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Actiuni generale. Greutii specifice, greutati proprii, incarcéri utile pentru clidiri. Anexa National SR EN 1991-1-6:2005 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale. Actiuni pe durata executiet SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale, Actiuni pe durata executiei SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Acfiuni generale. Actiuni pe durata executiei. Anexa National SR EN 1993-1-10:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a ofelului SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a ofelului SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a ofelului Anexa Nationala ‘SR EN 1993-5:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 5: Pilogi si palplanse. ‘SR EN 1993-5:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 5: Pilofi si palplange, SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton, Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton, Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cl&diri. Anexa Nafionala SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de ofel si beton, Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clidiri SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnici. Partea 1: Reguli generale. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale ‘Anexa national, SR EN 1997-2:2007 Burocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 2: Investigarea si incercarea terenului SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic’. Partea 2: investigarea si ‘ncercarea terenului, Anexa National SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 1: Reguli generale, aojiuni seismice si reguli pentru cladi SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri. Anexa Nationala, SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenja la cutremur. Partea 5: Fundatii, structuri de susfinere si aspecte geotehnice SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 5: Fundati, structuri de sustinere si aspecte geotehnice. Anexa National SR EN 10248-1:1996 Palplanse laminate la cald din ofeluri nealiate. Partea 1: Condi tehnice de livrare. ‘SR EN 10248-2:1996 Palplange laminate la cald din ofeluri nealiate, Partea 2:Tolerante de forma sila dimensiuni, SR EN 10249-1:1996 Palplange formate la rece din ofeluri nealiate. Partea 1: Conditii tehnice de livrare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.1N.2011 - SR EN 10249-2:1996 Palplange formate ta rece din ofeluri nealiate. Partea 2: Tolerange de forma si la dimensiuni - SR EN 12063:2003 Executia luerarilor geotehnice speciale. Pereti din palplanse - SR EN 12716:2002 Executia lucratilor geotehnice speciale. Injectarea cu presiune inalta a terenurilor (Jet grouting), - SRE} 1333 1-1:2004 Sisteme pentru sprijinirea santurilor. Partea |: Specificatii de produs, = SR EN 13331-2:2004 Sisteme pentru sprijinirea santurilor. Partea 2: Evaluare prin calcul sau incercare.. = SR_EN 14653-1:2005 Sisteme hidraulice actionate manual pentru sprijinirea santurilor. Partea 1: Specificatii de produs = SR_EN 14653-2:2005 Sisteme hidraulice actionate manual pentru sprijinirea santurilor. Partea 2: Evaluare prin calcul sau incercare = SR _EN ISO 14688-1:2004 Cercetari pamanturilor. Partea 1: [dentificare si descriere. = SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006. Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pimanturilor. Partea 1: Identificare si descriere = SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetari si incerciri geotehnice. Identificarea si clasificarea paménturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare. = SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetati si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea paménturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare. ercati geotehnice. Identificarea si clasificarea I. TERMINOLOGIE $I SIMBOLURI ILI. Terminologie in cuprinsul prezentului normatiy se utilizeaz’ urmatorii termeni, cu definitiile aferente: 1, ziduri de sprijin — lucrari de sustinere continu, realizate din piatra, beton simplu sau beton armat, avand 0 talp& de fundare, cu sau fii c&lcai, umir sau contraforti, utilizate pentru susjinerea unui masiv de pimant, 2. perefi de sustinere — pereti relativ subtiri ancoraje, spraiut in ofel, beton armat sau lemn, susfinuyi de si/sau de presiunea pasiva a piméntului, utilizayi pentru sprijinirea imple ~ pereti de sustinere a excavatiilor, cu rol temporar, neetansi, realizati din elemente din lernn sau elemente metalice de inventar. 4, pereti din palplange — pereti de sustinere din elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn, introduse in teren prin batere, vibrare sau presare cu rol de rezistenta si etangare. 5. pereti ingropati - pereti de sustinere a excavatiilor realizati din beton armat; pot fi sub forma de pereti mulagi, pereti din piloti forati sau pereti din elemente prefabricate. 6. perete mulat — perete ingropat din panouri realizate in transee excavate in teren sub protectie de fluid de foraj. 7. perete ingropat din pilofi foragi — perete format prin alaturarea de piloti forati dispusi la ante inter-ax mai mari decdt diametrul (piloti cu interspatii), egale cu diametrul (piloti Joantivi) sau mai mici decat diametrul (piloti secanti).. 8. pilot forat — pilot la care gaura se realizeaza prin excavare. 9, perete din elemente prefabricate - perete realizat din elemente prefabricate din beton armat care sunt lansate in trangeea umpluta cu un fluid de foraj autointaritor.. 10. _perefi de susfinere de tip mixt — pereti temporari de sprijinire a excavatiilor care utilizeaz’ combinatii intre diferite materiale.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.11,2011 ‘1.2 Simboluri Litere latine A’ suprafata efectiva a bazei (tipi) fundagiet ‘Ay suprafata bazei unui pilot ‘Ac suprafafa total’ a bazei supust la compresiune a4 valoarea de calcul a datelor geometrice pom valoarea nominal a datelor geometrice Aa modificare adusa valorii nominale a datelor geometrice pentru anumite ceringe particulare ale proiectarii b —bigimea une fundatii bY lagimea efectiva a unei fundayii C4 valoare de calcul limita a efectului unei actiuni © coeziunea © coeziunea efectiva Gy —coeziunea nedrenata Gus valoare de calcul a coeziunii nedrenate Ez valoarea de calcul a efectului actiunilor Exta valoarea de calcul a efectului actiunilor stabilizatoare Essta valoarea de calcul a efectului actiunilor destabilizatoare Fs valoare de calcul a unei actiuni Fi, —_valoare caracteristica a unei actiuni Frep _ valoare reprezentativa a unei actiuni H incareare orizontala sau componenta orizontala a unei actiuni totale aplicata paralel cu baza fundatiei Hy —_valoarea de calcul a lui H hh inaltimea unui zid Ko coeficient al presiunii in stare de repaus a pamantului Kog coeficient al presi stare de repaus intr-un masiv de pimént a cérui suprafaa este ‘nclinata cu unghiul A fata de orizontalaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 158 bis/4I.2011 " Kk raportul &:/ ev J tungimea fundaiei 1 lungimea efectiva a fundatiei ox valoare caracteristica a presiunii pe baz Ra —_valoarea de calcul a rezistentei fata de o actiune Rye valoarea de calcul a fortei datoraté presiunii paméntului asupra fetei unei fundatit U __presiunea apei din pori V___incarcare verticala sau component normalé a rezultantei actiunilor aplicate asupra bazei fundagiei Vs valoarea de calcul a lui ¥ Ve _valoarea de calcul a actiunii verticale efective sau componenta normala a rezultantei actiunilor efective aplicate asupra bazei fundatiei Vesa valoarea de calcul a actiunii verticale destabilizatoare aplicat& asupra unei structuri Vasik Valoarea caracteristcd a actiunii verticale destabilizatoare aplicata asupra unei structuri Xq —_valoarea de caleul a proprietatii unui material % —valoarea caracteristica a proprietitii unui material 2 —— distanga vertical Litere grecesti @ _ inclinarea fata de orizontala a bazei unei fundayii 8 —unghiul pantei terenului in spatele unui zid (se considera pozitiv cénd este in sus) uunghi de frecare la interfaga structurd-teren &% —_valoarea de calcul a lui d ~ greutatea volumic& ~ greutatea volumica submersata ye coeficient parfial pentru coeziunea efectiva Yes coeficient partial pentru coeziunea nedrenat ye coeficient partial pentru efectul unei actiuni jt coeficient partial pentru actiuni, care tine cont de posibilitatea unor devieri nefavorabile ale YValorilor ac{iunilor prin raport eu valorile lor reprezentative2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4II2011 ye coeficient partial pentru o actiune 78 coeficient partial pentru o actiune permanent’ ‘yeast coeficient partial pentru o actiune permanent destabilizatoare yest» factor permanent pentru o actiune permanenta destabilizatoare ‘n coeficient de important’ in functie de durata de existemta a lucrarii de sustinere ym coeficient partial pentru un parametru al pimantului (0 proprietate a materialului) inj coeficient partial pentru un parametrul al paméntului in stratul ym coeficient partial pentru un parametru al pmantului (o proprietate a materialului), indnd cont de asemenea de incertitudinile asupra modelului ye coeficient partial pentru o actiune variabita ‘Yeu coeficient partial pentru rezistenta la compresiune monoaxiala yR —_Coetcient partial pentru o rezistengt . ya coeficient partial pentru o incertitudine intr-un model de rezistenga yee coeficient partial pentru rezistenta pamantului yn coeficient partial pentru rezistenta la lunecare yey coeficient partial pentru capacitate portant My greutatea volumicd a apei y° _coeficient partial pentru unghiul de frecare interna (tg ') % _Coeficient partial pentru greutatea volumica 8 unghiul de inclinare a lui H sw valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator ho _componenta orizontala a presiunii efective a pimantului tn stare de repaus o{z) _efortul normal asupra unei lucrari de sustinere la adncimea z x(z)__efort tangential in lungul unei lucrari de susjinere la adncimea z @ —_unghiul de frecare interna in termeni de eforturi efective > —unghiul de frecare intern’ la starea critica Gora valoarea de calcul a lui gy + valoarea de calcul a lui gMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.1,2011 13 LGENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE SUSTINERE. __ Luctaile de sustinere sunt lucrari care au ca scop rejinerea terenului (pmant, roci, umpluturi) si a apei. fn aceasta categorie sunt incluse toate tipurile de lucrari si sisteme de sprijin in care clementele structurale sunt supuse forjelor generate de materialul retinut (teren, api). in prezentul normativ sunt tratate urmatoarele categorii de lucrari de sustinere: © ziduri de sprijin = Ziduri de sprijin de greutate din piatrd sau beton simplu, inclusiv gabioane, = Ziduri de sprijin tip comier din beton armat, = ziduri de sprijin din c&soaie, * peretide spriin = sprijinii simple din lemn si din elemente metalice de inventar pentru susfinerea excavatiilor, = pereti din palplanse, = pereti ingropa = pereti de sustinere de tip mi = pereti de sustinere realizat prin i jectie cu presiune inalta (tehnologia ,,jet-grouting”).. MLA. Ziduri de sprijin Zidurile de sprijin sunt lucréri de sustinere, in general definitive, utilizate de regula pentru a asigura trecerea intre dowd cote, atunci cénd spajiul nu este suficient pentru o sipaturd taluzata. Zidurile de sprijin sunt lucrari de sustinere cu caracter continu, la care presiunea pamantului se transmite integral, pe toata suprafafa de contact dintre lucrare gi teren. Zidurile de sprijin sunt realizate din zidarie de piatrd, beton, beton armat, c&soaie sau gabioane. Zidurile de sprijin de greutate sunt luctéri de sustinere masive care rezista presiunii pamantului prin propria lor greutate. in Figura II1.1 sunt prezentate, cu caracter de exemplu, cateva tipuri constructive de ziduri de spriji de greutate din beton. Figura III. Exemple de tipuri de ziduri de greutate Zidurile de greutate din beton sunt indicate pentru indlimi de pan la 6 m, peste aceasta valoare alte tipuri de ziduri fiind probabil mai economice. Pentru a se face economie de material se adopt secjiuni in trepte sau inclinate (Figura Ill.1 ¢, ¢, f). Sectiunea simplé din Figura III.1 d) este indicat pentru inaltimi mmici, de pang la 1.5 m.4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2011, Ziduril fe din zidarie de piatra sunt indicate pentru inaltimi mai mici de 4.5 m. Pentru inalyimi mai mici de cca 1.5 m se poate adopta o sectiune simpli, ca cea din Figura IIL.1 d), iar pentru inaltimi cuprinse intre 1.5 m si 4.5 m sectiuni in trepte sau cu contraforyi (Figura Ill.2). Figura IIL2. Exemple de ziduri de greutate din zidérie de piatra nearmates Pentru imbunatitirea stabilitai 1113 a) sau un pinten (Figura IIL3 b). at Figura 111.3. Exemple de metode de imbundtiire a stabilitatii zidurilor de greutate idurilor de greutate se adopta de regulé o talpa inclinata (Figura Tot in categoria zidurilor de greutate intra si cele realizate din gabioane (cutii din plasi de sérma umplute cu piatra) ~ Figura III.4, Ele se pot realiza cu trepte spre amonte sau spre aval. Figura IIL4. Exemple de ziduri de sprijin din gabioane Zidurile de greutate pot fi realizate si din elemente prefabricate de tip cisoaie. Cisoaiele sunt cconstrucfii alcatuite din dulapi sau grinzi de lemn asamblate prin stivuire, delimitand incinte patrate sau rectangulare care se umplu cu piatra sparta sau pamant necoeziv (Figura III.5). Prin inlocuirea elementelor de lemn cu elemente prefabricate din beton armat (Figura III.6) se pot realiza ziduri de inaljimi mari, de peste 10 m (Figura If7). Tipul de cAsoaie utilizat pentru zidul din Figura III.7 b) este indicat in general pentru situafii in care nu existé suprasarcini.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2011 18 fhe b) Figura IIL7. Exemple de ziduri de sprijin din cdsoaie de beton Zidurile cornier sunt Iucrari de sprijin realizate din beton armat, cu structurd mai svelté, care utilizeaza greutatea plmantului aflat deasupra consolei amonte pentru preluarea presiunii pamantului, reducind astfel greutatea proprie a zidului, in Figura 1IL8 sunt prezentate exemple de tipuri de sectiuni de zid comier.16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.I.2011, Pentru micsorarea consumului de arméturd, la inaljimi de peste 6 m se recomanda utilizarea de contraforti (Figura III.8 c, d). Pentru aceasta situatie este mai economic adoptarea unei solutii de pamént armat cu geosintetice sau, eventual, armaturi metalice. Stabilitatea zidurilor de sprijin poate fi imbundtaité prin prevederea de console de descércare (Figura 111.9). ~ Figura IUL8. Exemple de ziduri de sprijin cornier Figura IIL9. Exemple de ziduri de sprijin tip cornier cu consola de descareare Zidurile de sprijin sunt prevazute cu sisteme de drenaj in amonte pentru colectarea apei subterane si a apelor provenite din infiltratia precipitailor. ILL2.Sprijiniri simple Sprijinirile simple sunt lucriri de sustinere cu caracter temporar, utilizate pentru sprijinirea excavatiilor, atunci cand: = adancimea sépaturii este mai mare decét inaljimea la care pamantul s-ar mengine la verticala nesprijinit = realizarea unei sipaturi taluzate ar fi imposibili (din ratiuni de spatiu disponibil) sau neeconomica. Ele au forma unor pereti de susfinere verticali neetangi.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/411.2011 Elementul principal al unei sprijiniri simple este constituit de dulapi, care sunt cei care vin in contact direct cu paméntul. Ei pot fi orizontali sau verticali. in primul caz, dulapii orizontali sunt montati dupa ce a fost realizata excavatia (pe tronsoane). Ei sunt utilizagi atunci cénd paméntul se poate mentine la verticala nesprijinit pe adncimea unui tronson de excavare (pamanturi cu coeziune suficients). Dulapit verticali sunt introdusi in teren inaintea realizarii sapaturii (utilizénd un sistem de ghidare), fiind utilizati in azul pimanturilor necoezive. Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regula din lem si/sau metal. ‘Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea executiei si de costul relativ redus. Datorita faptului ca nu sunt etanse nu pot fi folosite sub nivelul apelor subterane, M,2.1. Sprijiniri cu dulapi orizontali Sprijinirea cu dulapi orizontali este alcatuitd din urmatoarele elemente (Figura Ill.10): > dulapi orizontali, dispusi joantiv, in cazul pamanturilor cu coeziune redusa sau cu interspayi, daca paméntul are o coeziune mai mare; > filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe inaljime; > spraituri, elemente de sprijinire filatelor, dispuse orizontal sau inclinat, fixate prin impanare. spratn A ene“ Figura IIl.10, Schema tip a unei sprijiniri cu dulapi orizontali Dulapii si filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar spraigurile din lemn rotund (bile) sau elemente metalice. jn cazul unei sdpaturi de latime mare, in general peste 6 m, spraiturile orizontale trebuie contravantuite prin grinzi si contrafise in plan orizontal si sprijinite pe verticala in dreptul nodutilor (cu clemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau incovoiere sub greutate proprie (Figura t-14). y 2) Q N N Figura IIL 11. Exemplu de sprijinire cu dulapi orizontali cu spraifuri rezemate intermediar (pop) Tot pentru sépaturile de kitime mare se pot utiliza spraituri inclinate (Figura II1.12). 78 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.11.2011 Figura II.12. Sprijinire cu dulapi orizontali cu spraiturt inclinate Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafejei de lucru de cdtre contrafige. Pentru a impiedica alunecarea pe grinzile orizontale, precum si ridicarea acestora, contrafigele trebuie si aiba o inclinare redusa fagi de orizontala, HL2.2. Sprijiniri cu dulapi verticali Sprijinirea cu dulapi verticali este alcatuita din urmatoarele elemente (Figura III.13): > dulapi verticali, dispusi joantiv; > filate, elemente orizontale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe inalyimes > spraituri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin impénare. Figura III.13. Schema tip a unei sprijiniri cu dulapi verticali Dulapii verticali sunt introdusi in teren prin batere, treptat, pe masura avansarii sépaturii, devansind-o pe aceasta. Varful dulapilor trebuie intotdeauna sa se gaseasca la cel pugin 0.30 m sub nivelul fundului sipaturii. Sistemul de sustinere din Figura 111.13 se utilizeaza in cazul unor sépaturi continue, in spatii inguste, a cdror adancime nu depiseste lungimea dulapilor. Pentru spafii largi, filatele si spraiturile se inlocuiesc cu cadre orizontale din bile sau grinzi ecarisate legate pe vertical prin popi (Figura III.14). Daca dimensiunile cadrelor sunt mari, ee se contravéntuiesc in plan orizontal (Figura If1.15).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Ne. 158 bis/4II12011 19 Figura 1114. Exemplu de sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale Figura 111.15. Exemplu de sprijinire cu dulapi verticali si cadre contravéntuite ‘I1L2.3. Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar Sprijinirile din elemente metalice de inventar se trateaz4 din punct de vedere al alcatu caleulului precum sprijinirile simple din lemon Toate cele trei elemente ale unei sprijiniri simple (dulapi, filate si spraituri) se regasesc sub forma ‘metalicd, cu dimensiuni in general modulate. Spraiurite sunt telescopice, permijand adaptarea lor la diferite dimensiuni. jn Figura II1.16 este prezentata, cu titlu de exemplu, o astfel de sprijinire. sial Figura IUL16. Sprijiniri cu elemente metalice de inventar20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 168 bis/41I.2011, IIL}3. Sprijiniri de tip mixt Sprijinirile de tip mixt formeaz pereti temporari de sustinere a unor excavatii care utilizeaz’ combi tre diferite materiale pentru alcdtuirea structurii de sustinere: metal cu lemn, metal cu beton, beton cu metal si lemn, Dintre aceste tipuri de sprijniri, cel mai rispandit este asa numitul ,.sistem berlinez”. Sistemul berlinez combina metalul cu lemnul, elementele de rezistenta verticale fiind alcatuite din profile metalice laminate (I) amplasate la diferite distange (circa 1 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de sustinere, intre care, pe misura avansirii lucrailor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor forma peretele propri-zis de sprijinire. in Figura IIl.17 este prezentata o secgiune orizontala printr-un astfel de perete de sprijin. Dati fiind tehnologia de execufie a unei astfel de sprijiniri, aceasta nu poate fi utilizata decat in terenuri care au o suficienta coeziune pentru a se menfine nesprijinite pe o anumits indltime pan’ la montarea dulapilor si deasupra apei subterane. Dadapi de lem Figura III.17. Schema tip a unui sistem de sprijinire berlinez in functie de adancimea excavatiei profilele metalice pot fi introduse prin batere sau vibrare, sau pot - fi introduse in gfuri forate si incastrate prin betonare sub cota finala de excavare, Totodat, in functie de adncimea de excavare, peretele poate fi realizat autoportant sau spt prin spraiguri respectiv, ancoraje (paragraful 11.6). ILA. Pereti de sustinere din palplanse Palplangele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn, introduse in pimént prin batere, vibrare sau presare astfel incat si formeze pereti continui cu rol de sustinere si etansare. Palplansele sunt prevazute cu imbinari care asigura continuitatea peretelui din punct de vedere al rezistentei si etansarii. Palplangele pot fi utilizate pentru lucrati definitive sau temporare. .4.1.Palplanse metalice Palplansele metalice, in sectiunile cele mai utilizate sunt in forma de Z, S, U (Figura I1L18). Acestea pot fi combinate rezulténd sectiuni compuse in functie de condigiile de stabilitate si rezistent& pe care trebuie sa le indeplineasca (Figura III.19).. Palplangele laminate la cald sunt utilizate in cele mai multe cazuri, find foarte versatile. Gratie formei lor simetrice se pot reutiliza cu usuringa si permit o fixare facila a tirantilor, chiar $i sub nivelul apei. Palplansele de tip Z sunt adaptate solicitarilor severe, gratie unui modul de inerjie mare, iar raportul rezistenga/greutate le face si economice. Palplangele profilate la rece au grosimi limitate, dar latimi mari, Forma specifica este data prin pliere. Aceasti gama de produse ofera solutii foarte economice pentru lucrari de mica anvergura. Palplangele combinate sunt indicate lucrarilor mari, care necesit moduli de inertie si de rezistenta ‘mari (cheuri maritime, excavatii de dimensiuni foarte mari).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.1N.2011 2 Tip U Tipz TPs Dry S\Sf J rx/» imbinari imbinari, Tipuri de imbinari -- —@ ly Figura IIL 18, Exemple de palplanse metallice si de tipuri de imbineiri —tuburi + palplange ,U" 'b—chesoane din profile ,U" + palplange ,U" ~chesoane din profile 2” + palplange ,2" — profile si palplange .2" Figura 111.19. Exemple de pereti de palplanse mixte Utilizarea palplanselor metalice neprotejate in medii foarte corozive (ex: in contact cu substante chimice agresive) nu este indicata. in cazul utilizdrii palplangelor metalice pentru lucrari definitive sunt necesare masuri de protectie anticoroziva in functie de agresivitatea mediului. I1L4.2.Palplanse din beton armat sau beton precomprimat Palplangele din beton armat sau beton precomprimat sunt utilizate, de reguli, pentru lucrari definitive. Utilizarea lor pentru lucriri temporare nu este indicati din cauza recuperarii dificile din cauza _sreutaii proprii mari Transportul, manipularea gi introducerea in teren ale palplanselor din beton armat sau precomprimat presupun masini si utilaje specializate. Introducerea in teren se realizeazA prin batere sau vibrare.2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/41I.2011 Palplansele din beton armat sau precomprimat au sectiuni dreptunghiulare si sunt prevazute cu imbinari pentru asigurarea etanseitatii (Figura IMl.20). Etanseitatea asigurati de aceste imbiniri este in ‘general slaba, find necesare masuri suplimentare de impermeabi Figura 11.20. Exemple de palplange din beton armat sau precomprimat si de tipuri de imbindri 11.4.3,Palplanse din lemn Palplangele din lemn sunt confectionate din dulapi sau grinzi ecarisate. Palplangele din lemn sunt introduse in teren prin batere. Pentru a nu se deteriora la introducerea in teren, palplansele din lemn sunt protejate la capete cu platbande metalice. Utilizarea palplanselor de lemn este limitata la lucrati temporare (ex: sprijinirea perefilor gropilor de fundare). in funcjie de gradul de etangare necesar se pot adopta diferite tipuri de imbindri intre palplange (Figura ill.21) CSS ESS ESS] Dalapi joantivi eee ee ‘Imbinare in jum&tatea lemnului Imbinare in coada de randunica SSS SP Imbinare cu lamba gi uluc Figura IIL21. Exemple de palplanse din lemn si de tipuri de imbinéri ILLS. Pereti ingropati Perejii ingropaji sunt pereti de sustinere a excavatiilor realizati din beton armat. Dupa criteriul aledtuirii constructive, perefii ingropaji examinati in cuprinsul prezentului normativ se clasificd in: peresi din panouri si pereti din pilogi forayi Dupa criteriul functiilor indeplinite de peretele ingropat in lungul aceleiasi verticale, peretii ‘ingropai se clasificd in: pereti omogent si pereti compusi. Pere{ii omogeni sunt acei perefi la care att materialul cét si fimotia pe care o indeplinese (de susfinere, de portanfa sau de etansare) sunt identice in lungul aceleiasi verticale. Pereii compusi sunt acei pereti la care functiile de rezistenta, portanga si de etansare se separa pe vertical. jn Anexa B, Tabelul B-1 sunt prezentate avantaje si limitari pentru principalele tipuri de pereti de sustinere a excavatiilor.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.1.2011 IILS.1.Pere{i ingropati din panouri HLS.1.1-Peregi mulagi 111.22 este prezentata o seotiune printr-un astfel de perete. Peretii muleji sunt realizati prin turnarea in teren a betonului dupa ce in prealabil a fost realizata prin forare, sub protectia noroiului bentonitic, o trangee de dimensiuni stabilite prin proieetare, in Figura Panourile sunt armate cu carcase de armatura iar legatura dintre panouri trebuie tratata astfel ineat si asigure continuitatea peretelui din punct de vedere al rezistentei si etangarii, lungimea panoului grosime panou rostintre panouri_ carcasa armatura Figura 111.22. Perete din panouri - exemplu 1.5.1.2. Pereti din elemente prefabricate Perefii ingropati din panouri prefabricate sunt realizaji prin lansarea in trangeea excavatd a unor elemente prefabricate prevazute cu margini profilate care s& asigure imbinarea intre acestéa. in Figura 111.23 sunt prezentate doud exemple de realizare a perefilor din elemente prefabricate. Figura 111.23. Pereti din panouri prefabricate - exemple noroiului de foraj autointiritor care este uti Legatura ferma intre perete si teren, precum si etansarea peretelui sunt asigurate prin intirirea 4n astfel de cazuri (noroi bentonitic cantitate de ciment si un aditiv intarzietor de priza). care se introduce si 0 L5.2.Pereti ingropati din pilogi forayi in functie de condijiile de rezistenfa si etangare pe care trebuie sd le indeplineasca peretele. pil pot fi dispusi cu distanfe intre ei, joantivi sau secanti. pentru panouri mu este asigur realizati din piloti sunt recomandagi, de regula, atunci cfind stabilitatea trangeelor necesare {de exemplu, cénd in vecinatatea peretelui se gisese fundatiile unorcy MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2011 constructii cu incdrcari mari) sau daca in cuprinsul stratificatiei se intdlnesc maluri_ sau nisipuri antrenate de curentul de apa. in astfel de situatii se recurge la piloi forati cu tubaj recuperabil jn Figura 111.24 sunt prezentate cAteva tipuri de pereti ingropati din piloti, diferentiate dupd modul de dispunere, materialul din care sunt alcatuiti si de armarea pilotilor. _ in cazul peretilor din piloti secanti se poate recurge la armarea tuturor pilotilor, daca peretele este supus la inc&rcari mari care impun o rezistengi ridicati a acestuia, sau la armarea numai a pilotilor secundari, dac& peretele nu este supus la solicitiri importante dar este important& indeplinirea conditiei de etansare, fn functie de conditiile pe care trebuie s8 le indeplineasca peretele, pilotii nearmagi (primari) pot fi realizati din material cu slabe rezistenfe care asiguré numai conditia de etansare (amestec de noroi bentonitic cu ciment la care se poate adauga si nisip) sau din beton simplu care are o rezisteng mai ridicat’, OOO®S perete din plot armati cu interspatit OOOOOO ‘rete din pilot armati tangent OLOBSZOEO > perete din plo secant: pilot rezstenti (anna) * pilot nearmati(beton sau alte materiale) CBOBOTOEO SUGUGHENS) ‘perete din pilot secant arma (plot pai pot fi armat ‘eu carcase deptunghiulare sau cu profile metalice) Figura IIL24. Pereti din piloti forayi in cazul realiz&rii peretelui din piloti secanfi, se va avea in vedere corelarea intre adancimea de intersectare a pilofilor cu toleranele in executie ale acestora si cu diametrul lor, astfel incat si fie asigurat’ intersectia pe toaté lungimea pilotului, iar pilotul primar si nu se distruga la forarea pilotilor secundari pundndu-se astfel in pericol etanseitatea peretelui. ‘HIS. Sisteme de sprijin pentru pereti de sustinere a excavatiilor Dupz criteriul modului de preluare a solicitarilor Ia care sunt supusi, peretii de sustinere pentru excavatii se clasifica in: pereyi de sustinere in consola si pereti de sustinere rezemati. IL.6.1. Pereti de sustinere in consol Stabilitatea unui perete de sustinere in consol pe parcursul lucrarilor de excavare este asigurati prin incastrarea acestuia in teren. in Figura 111.25 sunt ilustrate etapele de executie a unui perete de sustinere in consola.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 158 bis/4lI.2011 25 TFE Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 cexecutia peretelui excavare realizarea structuri permanente Figura 111.25. Etapele de executie a unui perete de sustinere in consoldi 111.6.2.Pereti de susfinere rezemati Rezemarea peretelui de susinere pe masura realizarii excavatiei reprezint& o alternativa care permite reducerea adancimii de incastrare a peretelui, precum si limitarea deplasarilor orizontale ale peretelui, comparativ cu solutia peretelui in consol’. Sistemele de rezemare de tip spraiquri sau ancoraje sunt descrise in paragraful IIL.6.3. Pe masura avansirii lucrarilor de excavare sunt amplasate sistemele de rezemare Ia cotele gi intervalele rezultate in urma calculelor de proiectare. in Figura II1.26 sunt ilustrate etapele de execujie a unei astfel de lucrari, 7 “Th — Etapa 1 Etapa2 Etapa3 Etapa4 Btapa 5 executia pertehii excavarepartiala—coptinuarea finaizareaexeavarii demontarea Si instaarea exeavarii si Siconstuirea (eventual) @ Primoluinivel montarea niveluli_structuri ingropate _tezemarilor de rezemare lumator de rezemare temporare temporara Figura 11,26. Etapele de execuie a unui perete de susfinere rezemat O varianta de rezemare a peretilor de sustinere prin insasi structura ingropata realizata sub protectia acestora 0 reprezinta procedeul de ,sus in jos” sau .,top ~ down”, cunoscut si sub numele de .metoda milanezd”. Structura subterand este realizati de sus in jos, pe masura avansarii lucrarilor de excavare, iar planseele acesteia devin pe rand rezemati ale peretelui de sustinere. incarcarile verticale sunt preluate de stilpi si transmise unor barete sau pilofi executati in prealabil. Procedeul permite realizarea, simultan cu subsolurile, a unui numar de niveluri din suprastructura constructiei. Executia lucrarilor este ins mai complexa si mai anevoioasa; spatile de lucru sunt reduse - saparea terenului are loc sub fiecare planseu pe 6 inaljime egal cu cea a viitorului nivel; trebuie asigurate goluri pentru evacuarea pimantului spat; sunt necesare utilaje cu gabarit redus ete. in Figura 111.27 sunt ilustrate etapele de executie in procedeul de sus in jos.26 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 198 bis/411L2011 LEIE Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4 Etapa 5 executia peretelui excavare partialarealizarea primului_ continuarea excavarii_finalizarea plansew al structurii si construirea excavarii sia care arerol side planseului urmator _structurii rezemare a peretelui ingropate Figura 11.27. Etapele de executie in procedeul de sus in jos (top-down) 1116.3. Sisteme de rezemare a peretilor de sustinere 111.6.3.1.Solutia cu spraiguri Spraiturile sunt in general elemente metalice (profile H, sectiuni rectangulare sau tuburi) avand rolul de a prelua eforturile din presiunea pémantului asupra peretelui. Funcfia acestui sistem de rezemare, de reguld provizoriu, este de a asigura stabilitatea perefilor de sustinere pani in momentul in care este structura definitiva. Dupii ce intreaga excavatie a fost realizaté, incepe de jos in sus construirea spraiturile fiind indepaitate pe masurd ce structura avanseazi. Dezavantajul major al acestui sistem de rezemare a sustinerilor il reprezinta ,aglomerarea” excavafiei, ceea ce complica atét lucrarile de excavare, care trebuie realizate printre si pe sub spraituri, ct si lucrarile ulterioare de construire a structurii subterane. in cazul unor deschideri mari ale excavatiei, spraiturile pot fi realizate sub forma de contrafise care asigura rezemarea peretelui prin sprijinirea de fundul excavatiei. In acest caz este necesara di adecvati a elementelor in care se sprijina contrafigele. 111.6.3.2. Solugia cu ancoraje Solutia cu ancoraje are avantajul c& lasi liber incinta excavat. Aceasti soluie poate fi utilizata ‘complementar cu alte solugii (spraifuri sau contrabanchete de pimént). Ancorajele, in general, nu sunt indicate in cazul unor terenuri slabe sau atunci cand exista construcfii in vecinatate care ar putea fi afectate de executia ancorajelor. Sistemul de rezemare cu ancoraje poate fi realizat in doua solutii: * cu tirangi pasivi care transmit solicitarea din reazem la o placa de ancoraj (Figura 111.28) sau la un bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o capra de piloti in cazul unor solicitari mari) (Figura 10.29) ; * cu tirangi fora, injectati si pretensionati.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 188 bis/4.I,2011 a {re placa de ancora Sau boe de bolo in spatele acestor init oy Figura 111.28, Tirant pasiv care transmite incdrcarea unei placi de ancora - “7p yew / ff cama / ype \ boo Figura Il.29. Tirant pasiv care transmite incarcarea unui bloc de beton fundat pe o capra de pilofi Tiranjii forati, injectagi gi pretensionagi (Figura 111.30) sunt indicati atunci cénd nivelul apei subterane este deasupra nivelului de ancorare si cdnd terenul din spatele peretelui este abrupt. Nu este recomandata folosirea acestora in cazul in care nivelul hidrostatic se afla deasupra punctului de pornire a forajului, dac& acest nivel nu poate fi coborat sau dacd nu se dispune de o tehnologie adecvata care si prevind curgerea apei. in cazurile in care nivelul de ancorare necesar este apropiat de suprafata terenului, Varianta tirantilor pasivi poate fi mai economicd, cu conditia si existe suficient spatiu liber in spatele peretelui. Tiran injectati si pretensionaji au avantajul c& pot fi instalati pe mai multe nivele. La stabilirea tipului de tirant trebuie avuta in vedere durata de lucru estimata pentru acesta.28 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.IN,2011 ee c Cae Figura 111.30. Exemplu de tirant forat, injectat si pretensionat La proiectarea tirantilor fora, injectaji si pretensionaji se vor respecta prevederile reglementaile tehnice specifice acestui tip de lucrar. in Tabelul III-1 sunt prezentate cdteva din avantajele si limitarile tirangilor fora, injectati si pretensionati. Tabelul III-1. Avantaje si limitari ale tiransilor forati, injectayi si pretensionati ‘Avantaje Limitarh ‘dupa execufie, incinta excavaté este liberi © timpul necesar instaléri i pretensionarit permigénd accesul pentru lucrarile de ancorajelor duce la mairirea duratei de executie a constructie lucr&rii de sustinere * ancorajele pretensionate pot reduce * ancorajele se extind adesea pe o distant deplasacile peretelui i tasdrile terenului in _considerabila in afara incintei protejate de pereti spatele peretelui, in funcgie de valoarea de susfinere fortei de pretensionare = uneori este necesara inlaturarea tensiunii din ancoraje sau chiar a ancorajului la sfarsitul luorarilor de construire * execuia ancorajelor poate conduce la slabirea terenului strabatut I11.6.3.3.Solutia cu contrabanchete Contrabanchetele din pimént pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui perete de susfinere si pentru reducerea deplasitilor acestuia. Utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui de susyinere are avantajul ca excavatia poate atinge adancimi mai mari (chiar cota finala) in partea centrald, fra a fi impiedicate lucrarile de spraijuire. fn combinagie cu contrabanchetele poate fi utilizata solutia cu contrafige. In Figura ll.31 sunt prezentate schematic etapele de executie a unei astfel de lucrari de sustinere. Se interzice inlaturarea prematura a contrabanchetei sau micsorarea acesteia, intrucdt poate si conduca la cedarea peretelui de sustinere. Contrabanchetele pot fi utilizate si in combinatie cu rezemarea peretelui de sustinere direct structura realizati in incinta excavata. in Figura III.32 este prezentati schematic aceasti posibilitate. Contrabancheta este indepartaté numai in momentul in care structura poate prelua solicitarile date de peretele de sustinere.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.l.2011 29 TPR PE apa 3 Etapa4 Etapa S ‘executia _excavareasiformarea—instalarea_——exeavarea completa_—_inlaturarea peretelui contrabanchetei——_contrafisei si excoutia seazemelor infrastructurit temporare Figura I1L31. Utilizarea contrabanchetelor din pamdnt in combinagie cu sistemull de rezemare prin contrafise Etope | Etopa2 Eupa3 Exapa 4 Etapa S executia excavarea si formarcaexevutia nei parti rezemarea de ——_exeeutia poeta: contabenchetei = ainfrastuctiri—inffatructurasi__ completa a excavarea—infrastrututi contrabanchetsi “emarea peretelui de Figura III.32, Utilizarea contrabanchetelor din pamdnt in combinatie cu infrastructura construité in incinta excavaté in Figura I11.33 sunt prezentate elementele geometrice ale unei contrabanchete. o Figura 111,33, Elementele geometrice ale contrabanchetei de pamént in condijii de teren date, gradul de asigurare a stabilitigii oferit de contrabancheté depinde de indlfimea H., de létimea B gi de panta I:m (Figura II1.33). Panta 1:m este guvernata de parametrii geotehnici ai terenului, in timp ce H si B sunt limitate de consideratii legate de spatiul si accesul din excavatic.30 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.111.2011 Dacé, pentru a se instala reazemul permanent al peretelui, contrabancheta este indepartati pe 0 anumita Iungime, poate fi necesara o analiza tridimensionala pentru estimarea stabilititii si deplasarilor peretelui. Dificultatea analizei determing, in general, utilizarea contrabanchetelor de pamént impreund cu metodele observationale, jn anexa B, paragraful B-3 sunt prezentate cateva posibilititi de modelare a contrabanchetelor de pmént utilizate pentru asigurarea stabilititii peretilor ingropati. ‘IM7. Pereti de sustinere realizati prin injectare cu presiune inalta (tehnologia ,jet-grouting”) posibilitate de realizare a unor pereti de susfinere a excavatiilor o reprezinta injectarea unui mortar de ciment in teren prin tehnologia ”jet-grouting”. Aceastd tehnologie consté in fracturarea hidraulicd a terenului cu ajutorul unui jet de fluid de mare presiune si injectarea terenului cu un liant (in general pe baza de ciment). Jetul de fluid poate fi constituit chiar de liantul de injectie. Rezulta astfel coloane, panouri sau alte tipuri de elemente injectate. Tehnologia de execuie este descrisd in SR EN 12716:2002. Dispunerea secant sau tangent a unor astfel de elemente (coloane sau panouri) permite realizarea unor perefi care pot avea si rol de sustinere (Figura III 34). Aceasta tehnica este folosita mai ales in cazuri ‘unor Iucrari speciale (realizarea unor lucrari de subzidire, consolidari etc.). 1-Forare “G Ridicareacoloanei de injectare 2-Forsj complet 5 - Reluarea etapeor in foraje invecinate 3 Debutulinjctisit Figura IIL.34. Principiul de realizare a unor pereti de sustinere prin injectare cu presiune inalté (,,jet- grouting”)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.NL2011 IV. PRES CRIPTIL GENERALE DE PROIECTARE IV.1. Prescriptii privind elaborarea proiectului I.1.1. Categoria geotehnica (1) incadrarea lucrarilor de susfinere in categoriile geotehnice trebuie sé respecte prevederile generale ale SR EN 1997-1:2004, paragraful 2.1, si dupa caz, cu eratele, amendamentul si anexa national asociate. 2) Luerarile de sustinere sunt inc: irate astfel in categoriile geotehnice: Categoria geotehnick 1: structuri mici sau relativ simple, care pot fi proiectate folosind experienta acumulata si date gi analize calitative, in aceasta categorie intra lucrarile de susfinere cu inalyime ‘mai mic de 1.5 m, la care cedarea ar duce la distrugeri minime si a blocarea accesului. Categoria geotehnick 2: structuri conventionale fara riscuri deosebite, firs conditii de inctircare sau de teren speciale, care pot fi proiectate utilizind date si analize cantitative obisnuite. in accasti categorie intra Iucrarile de sustinere a caror cedare poate provoca pagube moderate. Categoria geotehnicd 3: structuri care implicd riscuri datorate conditiilor deosebite de teren, incarearilor si vecinatagilor, care trebuie proiectate utilizdnd metode speciale, 3) Incadrarea preliminara a unei lucrari de sustinere intr-una din categoriile geotehnice trebuie ‘si se fac, in mod normal, inainte de cercetarea geotehnica terenului. Incadrarea poate fi ulterior schimbata in cursul procesului de proiectare si executie. (4) Pentru evaluatea riscurilor si incadrarea lucraritor de susfinere in categoriile geotehnice se seama de clasele de consecinte CC1, CC2, CC3 definite in SR EN 1990:2004—Anexa B, si dupa caz, ‘cu eratele, amendamentele i anexele nationale asociate. IV.1.2. Investigarea geotehnicé a amplasamentului (1) Investigarea geotehnicd se realizeaza cu ajutorul forajelor si sondajelor, ca si a incercatilor in situ, Se vor respecta prevederile NP 074-2007. (2) Investigatiile geotehnice trebuie realizate in functie de incadrarea pe categorii geotehnice. Pentru categoria geotehnicd | nu sunt necesare investigaii geotehnice specifice. in timpul lucrarilor de executie trebuie s& se verifice ipotezele avute in vedere la proiectare Categoria geotehnica 2 presupune studii de arhiva si realizarea de investigatii geotehnice specifice, conform NP 074-2007. (3) O etapa importanta este determinarea informatiilor privind regimul apei subterane. Trebuie realizate urmatoarele: : observarea nivelului in foraje si piezometre, precum si a fluctuatilor acestuia, preferabil in timpul iernii $i a primaverii : estimarea hidrogeologiei amplasamentului, incluzand migcarile apei subterane presiunilor; - determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenité din diferite cauze) care pot influenta presiunea apei subterane. ariagiile (4) Categoria geotehnica 3 presupune investigatii aditionale fafé de cele impuse la categ geotehnicd 2, cum ar fi de exemplu: incercari geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri ae pot caracteristici utilizati intr-un calcul de interactiune teren — structura prin metode numerice. Ac referi la determinarea coeficientului de presiune in stare de repaus, Ko, prin incercati de teren. deter a32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2011, relajiei efort — deformafie ale terenului cu luarea in considerare a fenomenului de ecruisaj, incercari dinamice ete. (5), in cazul in care sunt suspectate contaminari chimice, trebuie realizati o investigare pentru determinarea compusilor chimici sia modului in care ar putea afecta structura de sprijin. (© in elaborarea programului de investigatii geotchnice, pentru fiecare tip de lucrare de sustinere se vor avea in vedere parametrii geotehnici specifici necesari fie pentru aplicarea unei anumite metode de calcul, fle pentru alegerea unei anumite metode de executie. Se vor avea in vedere standardele specifice de execufie existente pentru unele tipuri de lucriri de sustinere (de exemplu: SR EN 12063:2003 ,,Executia lucririlor geotehnice speciale. Pereii din palplanse”, SR EN 12716:2002__,Executia lucrdrilor geotehnice speciale. Injectarea cu presiune inalta a terenurilor (jet grouting)”, SR EN 1536:2004 ,.Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forayi.”, SR EN 1538:2002 ,,Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti mulaji”, SR EN 1537:2002 ,,Execufia lucrarilor geotehnice speciale. Ancoraje in teren”) care previd determinarea unor parametri geotehnici specifici. De asemenea, se vor avea in vedere prevederile SR EN 1997-2:2007 ,Eurocod 7: Proiectarea geotehnicd. Partea 2: Investigarea si incercarea terenului”, si dup& caz, cu anexa najionald asociaté, precum si ale SR EN 1998-5:2004 ,,Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten{a la cutremur. Partea 5: Fundatii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice”, si dupa caz, cu anexa nationala asociata. In capitolele prezentului normatiy, ca si in Anexele acestuia sunt date, acolo unde este cazul, cu caracter informativ, care sunt parametrii geotehnici necesari aplicdrii anumitor metode de calcul. IV.2, Stiri limita 1V.2.1. in metoda starilor limita sunt analizate: starea limitA ultima (SLU) si starea limiti de exploatare (SLE). Acest tip de metoda de calcul are ca obiectiv aplicarea unor coeficienti de siguranta potriviti, acolo unde ei sunt necesari - de exemplu, cei mai mari factori de sigurant trebuie aplicati acolo unde incertitudinile sunt si ele mari. Aplicarea factorilor partiali de sigurant& are avantajul de a putea distribui diferit marja de siguranga pentru diferitii parametri. Starea limita ultima se referd la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al structurii sau al intregii structuri. Cu alte cuvinte, se definese criterii astfel incét s& nu survind o cedare a constru‘ Starea limitd ultima este atinsd cénd forjele perturbatoare devin egale sau depasesc forjele rezistente. Marja de siguranti fai de atingerea SLU este objinuti prin aplicarea de factori partiali ai incarcarilor si ai materialelor. Fortele perturbatoare sunt marite prin multiplicarea cu factorii incdrcarilor, obtindnd astfel valori de proiectare ale acestor forje. Forfele rezistente sunt diminuate prin impartirea la factorii parjiali de material, objindnd rezistentele de proiectare. Daca rezistenta de proiectare este egal sau mai mare decat solicitarea de proiectare, se estimeaza c& existi o marja suficienta de siguranta fata de cedarea la starea limita ultima. 1V.2.3. In conformitate cu SR EN 1997-1:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexele nafionale asociate, trebuie Iuate in considerare urmatoarele situati = pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerate ca un corp rigid, in care rezistenja materialelor structurale sia terenului este nesemnificativa in asigurarea rezistenjei (EQU); cedare intern sau deformatii excesive ale structurii sau elementelor structurale, in care rezisten{a materialelor structurale este semificativa in asigurarea rezistenjei (STR); cedarea sau deformatii excesive ale terenului, in care rezistenfa terenului este semnificativa {in asigurarea rezistentei (GEO); + pierderea echilibrului structurii sau terenului datorita ridicarii de catre presiunile interstitial (UPL); + antrenare hidrodinamica, eroziune interna a terenului datorati gradientlor hidraulici (HYD).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 188 bis/4.1I,2011 33 1V.2.4, Starea limita de exploatare se referd la conditiile care duc la pierderea utilitatii functionale @ unui component sau a intregii structuri, Aceasta poate fi provocata de deformatiile terenului sau ale structu Starea limita de exploatare este atinsa atunci cnd deformatiile aparute in timpul duratei de viata a constructiei depagesc limitele prevazute sau daca exploatarea normala a structurii este afecta IV.2.5. Pentru calculul la stari limita a lucrarilor de sustinere trebuie avute in vedere starile limita precizate in SR EN 1997-1:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexele nationale asociate, paragraful 9.2, respectiv: - pierderea stabilitatii generale, - cedarea unui element structural sau cedarea legaturii dintre elemente, - cedarea combinati in teren si in elemental structural, - ruperea prin ridicare hidraulica gi eroziune regresiva, - miscari ale lucrarii de sustinere care pot produce pribusirea sau pot afecta aspectul sau utilizarea eficienta a lucrarii propriu-zise sau a celor invecinate, - pierderi inacceptabile de apa prin sau pe sub perete, : transport inacceptabil de particule de pamant prin sau pe sub perete, - modifica inacceptabile ale reginului apei subterane. 1V.2.6. Pentru lucrarile de sustinere de tip gravitational (ziduri de sprijin) si pentru lucrarile ‘compozite (cum ar fi, de exemplu, lucrarile de sustinere din pamant armat) trebuie luate in considerare si urmatoarele stiri limita: - pierderea capacitatii portante a pamantului sub talpa, : cedarea prin alunecare pe talpa zidului, - cedarea prin risturnarea zidului. 1V.2.7. Pentru lucrarile de sustinere ingropate (pereti din palplange, pereti ingropati) trebuie luate i considerare gi urmatoarele stari limita: - cedarea prin rotirea sau translatia peretelui sau a unor parti ale acestuia; - cedarea prin pierderea echifibrului vertical al peretelui. IV.2.8. Pentru toate tipurile de lucrari de sustinere trebuie analizate si combinatii intre starile limita ‘menjionate. IVIL. Actiuni si situatii de proiectare 1V.3.1. Actiunile si situatiile de proiectare pentru calculul Ia stiri limita al lucrarilor de sustinere sunt cele precizate in SR EN 1997-1:2004, paragraful 9.3, si dup’ caz, cu eratele, amendamentele gi anexele nationale asociate. 1V.3.2. Actiunile vor fi considerate in conformitate cu prevederile paragrafului 2.4.2 (4) din SR EN 1997-1:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexele nationale asociate, respectiv se vor include ca actiuni de baza urmatoarele: - sgreutitile paméntului, rocilor, apei - eforturile din teren - presiunea pimantului si presiunile apei subterane - presiunea apei libere, inclusiv valurile - presiunea apei din pori - forte hidrodinamice - incdreari permanente si incarcari transmise de constructii - suprasarcini - forte de amarare - descércarea sau excavarea terenului - ‘ncdrearile din trafic - migcari cauzate de exploatairi miniere, tuneluri, cavitati subterane, - umflarea si contractia produse de vegetatie, clima sau variatii de umiditate34 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/411.2011 - migcati datorate curgerii sau alunecatii, precum si tasdrii masivelor de pamant, : migedri datorate degradari, dispersiei, auto-compactarii si dizolvarit - migcari datorate cutremurelor, exploziilor, vibrator si incarcarilor dinamice, : efectele produse de temperatura, inclusiv inghet - incarcarea din gheala, : eforturi de precomprimare in ancoraje sau spraituri - frecarea negativa. 1V.3.3. Actiunile sunt definite in conformitate cu SR EN 1990:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexele nationale asociate. 1V.3.4, La stabilirea valorilor actiunilor se vor avea in vedere prescriptiile si recomandatile cuprinse in SR EN 1997-1:2004, paragrafele de la 9.3.1.2 la 9.3.1.8, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexele nationale asociate. IV.3.5. Orice interactiune teren — structura trebuie luatd in considerare atunci cand se determina actiunile de proiectare. TV.3.6. Calculul lucrarilor de sustinere se face, dupa caz, in functie de una sau mai multe combinatii posibile de actiuni si/ sau situatii de proiectare. 1V.3.7. Valorile de calcul ale datelor geometrice vor fi stabilite pe baza prevederilor cuprinse in paragraful 9.3.2. al SR EN 1997-1:2004, tindndu-se seama de posibilele variatii in teren, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexele nationale asociate. IV.3.8. Nivelele de apa considerate pentru proiectare se vor baza pe datele locale din amplasament, findnd cont de efectul vari 1V.3.9. Situayile de proiectare ce trebuie luate in considerare pentru lucrarile de susfinere sunt: - variajia in spafiu a proprietatilor paménturilor, nivelelor apei si presiunilor apei din pori, - variajile anticipate in timp ale proprietitilor piméinturilor, nivelelor apei si ale presiunilor apei din pori, - variatiile actiunilor si ale modului in care acestea se combina, - excavatia, afuierea sau erodarea pimantului in fata lucrarii de sustinere, - efectele compactirii materialului umpluturii din spatele Iucririi de sustinere, - efectele viitoarelor lucrari si ale unor incarcari si descareari prevazute asupra materialului rejinut sau in apropierea lui, - miscarile anticipate ale terenului datorate, de exemplu, subsidenjei sau actiunii inghegului. IV.3.10. Pentru structurile de sustinere realizate in zone seismice se vor respecta prevederile SR EN 1998-1:2004, SR EN 1998-1:2004/NA:2008, paragraful 2.1, si dupa caz, cu eratele, si amendamentul asociate, precum gi SR EN 1998-5:2004, sectiunea 7, si dupa caz, cu eratele, si amendamentul asociate. De asemenea, se vor respecta prevederile P100-1:2006. IV.4, Metode de proiectare si modele de calcul IV.4.1, Metodele prin care se verifica starile limita sunt cele prevazute la paragraful 2.1 (4) din SR EN 1997-1:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentul si anexa nationala asociate, respectiv: - prin calcul (conform 2.4 din SR EN 1997-1:2004) - ‘pe baz de masuri prescriptive (conform 2.5 din SR EN 1997-1:2004) - pe baz de modele experimentale (conform 2.6 din SR EN 1997-1:2004) metode observationale. Metodele de proiectare prin calcul sunt descrise in prezentul normativ pentru fiecare tip de lucrare de sustinere in parte, in capitolele respective.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/411,2011 35 Metodele de proiectare pe baz de masuri prescriptive sunt previzute pentru lucrarile de sprijiniri simple ale excavatiilor, pentru adancimi de pang la 3 m (ase vedea paragraful VII.S.1 Metodele bazate pe modele experimentale sunt indicat a se utiliza la lucrari de sustinere complexe, Ja care comportarea lucrarii de sustinere in interactiune cu terenul nu este cunoscuta sat nu este corect modelatd prin metodele de calcul curente, Din aceasté categorie se pot aminti modele de laborator (clasice sau centrifugate) sau la scara real. Se vor avea in vedere prevederile SR EN 1997-1:2004, paragraful 2.6, si dupa caz, cu eratele, amendamentul si anexa nationala aso Aplicarea metodelor observafionale presupune monitorizarea lucrarii de sustinere si corectarea proiectului pe parcursul executiei. Daca masuratorile realizate in timpul executiei indica valori diferite de cele din proiect pentru anumite marimi (deplasari, forte in spraituri, nivelul apei etc.) se aplica prevederile SR EN 1997-1:2004 paragraful 2.7, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa national asociate. 1V.4.2. Rezultatele calculelor se vor compara or de céte ori este posibil cu experienta comparabild. IV.4.3. La proiectare, pentru verificarea stirilor limita se vor aplica procedeele descrise in SR EN 1997-1:2004, paragrafele 2.4.7 (pentru starea limita ultima) si 2.4.8 (pentru starea limit de exploatare), cu eratele, amendamentul si anexa nafionald asociate. 1V.4.4. La proiectare se vor avea in vedere prevederile si recomandarile paragrafului 9.4 din SR EN 1997-1:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexele nafionale asociate. 1V.4.5. Valorile coeficientilor partiali pentru actiuni, efectele actiunilor si rezistente sunt cei din Anexa Aa SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa National SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu cratele, si amendamentul asociate 1V.4.6. in conformitate cu Anexa Nationala SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu eratele, si amendamentul asociate, valorile coeficientilor partiali pentru actiuni si efectele actiunilor in situatiile accidentale sunt egale cu 1.0. 7. Este indicat ca valorile coeficientilor pargiali pentru rezistenge si fie stabilite tindnd seama le particulare ale situatiei accidentale. IV.48. Determinarea valorilor de proiectare a parametrilor geotehnici se face in conformitate cu prevederile Normativului NP 122-2010 privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehni IV.4,9. La proiectarea prin calcul se vor respecta exigentele fundamentale ale SR EN 1990:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentul si anexele nationale asociate, precum si prevederile paragrafului 2.4 al SR EN 1997-1:2004, si dupai caz, cu eratele, amendamentul si anexa nafionalat asociate. IV.4.10. Modelul de calcul utilizat trebuie s4 descrie comportarea prezumat a terenului, pentru starea limits considerata. 1V.4.11. Daca pentru o stare limita nu exist modele de calcul fiabile, calculul trebuie realizat pentru o alta stare limita folosind coeficienti care si asigure cd depasirea starii limite considerate este suficient de improbabila. in astfel de cazuri, proiectarea se poate face si pe baz de masuri prescriptive, modele, incercari de proba sau metode observagionale. Ie 12. Modelul de calcul considerat poate fi: analitic, semi-empiric sau numeric.36 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 158 bis/4.lI.2011 v. EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE PAMANT ASUPRA LUCRARILOR DE SUSTINERE V1.1. La determinarea valorilor de calcul ale presiunilor paméntului se vor tua in considerate moduri si amplitudini acceptabile ale deplasdtilor si deformatiilor lucrarii de sustinere, care sunt posibil a se produce pentru starea limita considerata. V.1.2. La evaluarea presiunilor paméntului asupra lucrarilor de sustinere trebuie si se find cont de urmatorii factori: ~ existena unei suprasarcini la suprafata terenului, - panta suprafefei terenului, - unghiul pe care il face peretele de sustinere cu verticala, - nivelele de apa si fortele hidrodinamice in teren, - marimea, directia i sensul deplasirii lucrérii de sustinere in raport cu masivul de pamént sprijinit, - caracteristicile geotehnice ale masivului de pamént sprijinit, respectiv greutatea volumic& si parametrii rezistentei la forfecare, - rigiditatea peretelui de sustinere si a + nugozitatea suprafefei lucririi de sprijn aflaté in contact cu terenul, - in cazul lucrarilor care sustin masive de roca se va lua in considerare respectiv orientarea, deschiderea si rugozitatea acestora, precum si caracteris materialului care eventual umple discontinuitagile. iscontinuitagilor, le mecanice ale V.1.3. La evaluarea parametrilor de frecare la interfata Iucrare de sprijin/masiv de pimant, respectiv. a frecai si adeziunii mobilizate se va tine seama de: ~ parametrii de rezistenta ai terenului, - proprietaqile de frecare Ia interfata lucrare — teren, - directia si amplitudinea deplasarii lucrarii de sprijin faya de masivul de pamant, ~ capacitatea lucrarii de sustinere de a prelua forjele verticale ce rezulta din frecarea si adeziunea la contactul dintre aceasta si teren. Se presupune cd frecarea maxima pe peretele de sprij maxima la forfecare de-a lungul suprafetei de rupere. ‘in Anexa A, Tabelele A-1 si A-2 sunt prezentate, cu caracter orientativ, valori din literatura ale unghiului de frecare perete/teren, 6. La evaluarea acestor parametri se vor avea in vedere recomandarile si prescriptiile cuprinse in SR EN 1997-1:2004, paragraful 9.5, si dupa caz, cu eratele, amendamentul si anexa national& asociate. nu poate apare simultan cu rezistenta V.1.4, Valoarea presiunii pimantului pentru calculul la starea limit ultima este in general diferita de valoarea acesteia la starea limita de exploatare, ea neavénd o singura valoare caracteristica. V.1.5. La evaluarea presiunii piméntului se va ine seama de eventualul potenjial de umflare a pamantului, precum si de efectul compactarii umpluturii din spatele lucrdrii de sprijin (a se vedea Anexa A, paragraful A.6.7). V.2, Presiunea pamintului tn stare de repaus 'V.2.1, Atunci cénd lucrarea de sprijin este foarte rigida, nu se deplaseaza si nu se roteste, presiunea paméntului este calculati pe baza eforturilor in stare de repaus. Pentru un pamént normal consolidat se considera a fi indeplinite conditiile de repaus atunci cand deplasarea lucrarii de sustinere este mai mic& de 5 x 10 x h, unde h este inaltimea structurii de sprijin. V.2.2. Presiunea in stare de repaus, oo’ se calculeazi ca fiind: =Koy, unde: (Ee, V-1)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 158 bis/4II.2011, 7 Ko ~coeticientul presiunii in stare de repaus, ‘y- greutatea volumica a pamantului susfinut, z—adancimea punctului de calcul. V.23, Pentru o suprafata orizontald a terenului din spatele lucrarii de sprijin, coeficiental presiunii in stare de repaus, Ko se calculeaza cu: Ko =(I-sing’)x VRSC , unde: (Ec. V-2) p’ — unghiul de frecare interna in termeni de eforturi efective pentru pamantul sustinut RSC ~ raportul de supraconsolidare pentru pamantul susfinut, Aceasta formula nu este indicat a fi utilizat& pentru un raport de consolidare, RSC mai mare de 3. V.2.4, Pentru o suprafata inclinata a terenului cu un unghi f fata de orizontala, deasupra acesteia, daca B Se obignuieste ca si se includa in expresia lui ke pe cos, astfel c&: Pa =12ka, (Ec. A- 10) cu: 25 cos? cos p088— Ve0s? pcos? ¢ 4-1) cosp+ \cos? B-cos? » Pentru paméntul coeziv se aplicd aceleasi formule ca mai sus. A.L2. Presiunea pasivit in Figura A - 4 este figuratA schematic situafia unui element de susfinere vertical, neted, care se deplaseaz& spre masivul necoeziv. Efortul orizontal care acioneaz asupra unui element de pimant creste, {n timp ce efortul vertical ramane constant. La un moment dat, cercul eforturilor devine tangent la dreapta intrinsecd, presiunea laterala atingdnd in acest moment rezistenta pasiva.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4I2011 Sensul deplasari Element de sustinere 69 Figura A - 4. Teoria Rankine pentru rezistenja pasiva. Pamant necoeziv Rezistenga pasiva, pp la cota z este egal cu: Pp = Y2kp nde ky este coeficientul rezistenfei pasive, egal cu: te*(15+2) Forja rezultanta pe unitatea de lungime a peretelui este: lig s1H"k, ra in cazul unui pamnt coeziv. cercul eforturilor este cel din Figura A - 5. (Ec. A~ 12) (Ee. A- 13) (Ee. A- 14)0 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bs/4.N.2011 Sensul dopl easel denies Element de sustinere bse ma Figura A - 5. Teoria Rankine pentru rezistenfa pasiva. Pémént coeziv Rezul Pp = 12kp +2c,/kp . (Ec. A- 15) aH kp + 2cH kp (Ec. A-16) in cazul suprafetei inclinate a terenului cu un unghi / si teren necodziv (presiuni paralele cu suprafata terenului, Figura A - 6): Sensul deplas + —_ * B lox-yzcosp H Be 7 Element de sustinere Figura A - 6, Teoria Rankine pentru rezistenja pasiva. Teren necoeziv, teren inclinat fajd de orizontalé Pp = 12kp, (Ee. A-17) . — cu: cosB+ cos? B- cos? } cosB. cosB- cos? B-cos* (Be. A- 18)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.,2011 n A.2. Teoria Coulomb ‘Teoria Coulomb considera echilibrul prismului de cedare ce apare in spatele elementului de sprijin, atunci edind deplasarea acestuia este suficient de mare pentru a produce starea limita activa sau pasiva. Se fac urmatoarele ipoteze: = pmant izotrop si omogen, ~ suprafata de cedare plana, - suprafata terenului plang (orizontala sau inelinata), - prismul de cedare este considerat un corp rigid, ~ exista frecare intre perete si pamant, exprimata cu ajutorul unghiul de frecare. 5 A21— Presiunea activ in Figura A - 7 sunt prezentate forjele implicate in echilibrul prismului de cedare ABC, delimitat de suprafafa terenului (AC), inclinata cu unghiul /8, de suprafaja de cedare (BC), inclinata cu unghiul a fata de orizontald si de suprafata elementului de sustinere (AB), inclinati cu unghiul 0 fai de orizontala. epi Element de sustinere Legenda: G — greutatea prismului ABC, P -presiunea piméntulu, R~ reafiunea terenului Figura A - 7. Teoria Coulomb, Presiune activi. Seriind conditia de echilibru gi de maxim pentru impingerea pamantului, P, rezulta: 2 ey P, =. sin?+4) . (Ee. A- 19) 2 asin(o a) 1+ [Si +8)sin(@—B) se -B)) sin? Bsin(o afr sin(0—)sin(0 +) | sau: Py =a yHky (Ec. A- 20) cun MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.1.2011 sin?(6+6) Isin(@ + 8)sin(o—B) | . (Be. A-21) sin? osn(o—sfie — sin(@=8)sin(0+6) Pentru cazul particular si = 90° (perete vertical neted, suprafata orizontala a terenului), se objine aceeasi expresie a presiunii active ca in teoria Rankine, respectiv: P, = pe tan?(s5-2) (Ec. 4-22) {In acest caz, unghiul ao pentru care impingerea paméntului este maxima este egal cu: iy = 4548, (Be. A-23) Calculul impingerii active dup’ Coulomb conduce doar la determinarea valorii impingerii totale. Directia impingerii depinde de valoarea adoptata pentru frecarea dintre perete si pamant, 6: Daca se admite cd impingerea variaza liniar cu adancimea, rezulté cA, in cazul absenfei unei suprasarcini, diagrama de presiuni este triunghiulara (Figura A - 8). Lao adéncime z, presitnea activa, Par este egal cu: . = yk S08 (Ec. A-24) Paz = Yoke SO y _— | cement de \\ p, sustinre 8 Hi Figura A - 8. Teoria Coulomb. Diagrama de presiumi active. Atunci céind paméntul este coeziv, in echilibrul prismului de pamént ABC intervine si forja de coeziune, C= c-BC (Figura A - 9).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/41I.2011 Sensul deplasarii ce Element de sustinere Figura A - 9. Teoria Coulomb, Presiune activa, pémdnt coeziv A22 Presiunea pasiva Schema de forte in acest caz este prezentatd in Figura A - 10. Sensut deplaseri c Elomont de Figura A - 10. Teoria Coulomb. Rezistenja pasiva in mod analog cu presiunea a , rezult: aH? (Ec. A 25) sin? esin(o -ofi - {5 sau 1 Pp =a Hp (Ee, A- 26) cu:™ MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 158 bis/4II.2011 2 kp sin?(0+¢) 7 (Bc. A-22) 2 asi sin(@-+6)sin(—B) sin? osin(o—3) 1— [n+ 2)sinie— Br ( : sin(@—8)sin(0 +p) a Pentru cazul particular 6= 5=0 si @= 90° (perete vertical neted, suprafatd orizontala a terenului), se obtine aceeasi expresie a rezistentei pasive ca in teoria Rankine, respectiv: LP tan(4s ) (Ec. A-28) In acest caz, unghiul ao pentru care presiunea paméntului este maxima este egal cu: =4s—$ a = 45-4 (Bc. A-29) Considerdnd o distributie triunghiulara pe adancime, lao adancime z, rezistenja pasivd, Pps este egal cu: | sind Ppa = Yekp oo (Ee. A- 30) Pentru pimént coeziv se procedeazai ca la presiunea activa, prin introducerea fortei de coeziune, C. A.3. Probleme practice de calcul A31 — Efectul unei suprasarcini uniform distribuite Se considera valabili teoria Rankine, elementul de sustinere este vertical, neted, iar suprafaa terenului orizontald. Pentru alte situafii se extinde ceea ce urmeazi conform teoriilor acceptate pentru caleul Daca pe intreaga suprafata a terenului se aplica o incarcare uniform distribuitd, de intensitate q pe unitatea de suprafata si se considera situatia de regim, in care intreaga incarcare este preluata de scheletul solid al pamantului, efortul efectiv vertical este sporit, la orice adancime z, cu q. ‘Ca urmare, presiunea activa este majorata cu kaq, iar rezistenta pasiva cu koq. Diagramele de distribuie ale presiunilor laterale din impingere activa si rezistent’ pasiva datorate cexistengei suprasarcinii g sunt constante pe adancime (in Figura A - 11 este dat exemplul presiunii active in ccazul unui masiv necoeziv) si au drept fore rezultante: Pag = kag Ppa = kg (Ec. A-31) Aceste presiuni se adauga presiunii active sau rezistentei pasive calculate conform celor prezentate ‘in paragrafele anterioare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2011 5 ED eC ECE EEC | tote ka fe H) Element de fc | sustinoce a | | 2s, | ht we 1 / a Hs | k4 | 4 i, tf i kari Figura A - 11. Presiunea activés a masivelor de pdmdnt necoezive datoraté existenfei unei ssuprasarcini Rezulta ca, in cazul general, cu suprasarcind si pentru un masiv coeziv, presiunea activa si rezistenta pasiva lao adancime z sunt egale cu: Pa = Y2ka +4kq —2cyk; ae 6 (Be, A-32) Pp = ¥ekp +Gkp + 2c kp in cazul pamantului coeziv si a impingerii active, suprasarcina are drept efect reducetea adancimii zonei de intinderi din diagrama de presiuni, care este acum egal cu: _2eyka —kad (Be. A- 33) kar Zo Daca kaq < 2c kg , diagrama prezinti o zona de intinderi (Figura A - 12 ~ cazul a), iar forta rezultanta este data numai aria diagramei presiunilor pozitive: yH-zo)ka (Ec. A-34) Daci kaq > 2c,/k, . diagrama prezint& numai valori pozitive (Figura A - 12 —cazul b), iar forja rezultanta este egala cu: 1 1 1 Pa = 51H —Z0) Ka — 5 12ika = SHH 220 Hka (Be. A- 35)76 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 158 bis/4II.2011, Element de sustinere @ wo Figura A - 12. Presiunea activi a masivelor de piimént coezive in cazul existenfei unei suprasarcini 43.2 Efectul prezenjei apei subterane Sub nivelul apei subterane se lucreaz’ in eforturi efective. | Se considera situatia din Figura A - 13. Figura A - 13. Considerarea efectului apei subterane ‘Sub nivelul apei subterane: 2-2) +Ysat2w —Yw2w = Y@—Zw)+ (reat >Yw Ew oy oy =@-2w)+¥2w (Ec. A - 36) iar efortul orizontal este egal cu: Sh =kaSy + Pw = YKal@—Zw)+ 1 kazw + Yw2w (Ec. A-37) unde py este presiunea hidrostaticd a apei la addncimea Zw Sub nivelul hidrostatic (NH).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 188 bis/4.11.2011 7 A433 Calculul presiunii in masive stratificate ‘Cand terenul este constituit din mai multe straturi, diagramele de presiuni active sau pasive nu mai sunt continu crescatoare cu adancimea, prezentand salturi in dreptul suprafejelor de separatie, iar pantele sunt diferite functie de caraeteristicile straturilor. in Figura A - 14 este prezentat cazul presiunii active a unui masiv stratificat compus din straturi necoezive, deasupra nivelului hidrostatic, fara suprasarcina = >( 4se Pay = nH tan?| 43" — 8 (Ec. A- 38) \ Pentru calculul saltului Api, greutatea stratului 1, egal cu yyHy, este considerata ca o suprasarcind, Rezulta: (Ee. A - 39) Pai-2 = ri ten?( $5" - si Pai-2 = Pat + APai-2 (Ec. A- 40) De notat ca, in functie de valoarea unghiurilor ¢: si go, Saltul poate fi pozitiv sau negativ. Pa? =Pai-2 + 72H tani{ as" - &) (Ee. A- 41) |W, Stratul 1 Tbe | Stratul 2 1] Element de bn. sustinere Stratul 3 thd Sis Figura A - 14, Calculul presiunii active in cazul unui masiv stratificat aledtuit din straturi necoezive in mod sit Pars = (rit sat ton*[ 45 -%) (Ec. A-42) Pa2-3 =Pa2 +APa2-3 (Ee. A-43)8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/41I2011 Daca poz rezulta mai mic decat pa2 se obfine situatia din Figura A - 14, in caz contrar saltul va fi pozitiv. Pas = Pao-3 + ¥3Hs ton'[45 -%) A 4d) in cazul straturilor coezive, in functie de valorile parametrilor geotehni ‘ntindere in diagrama de presiuni. pot apairea zone de 3.4 Efectul solicitarilor seismice in timpul cutremurului, masivul de pimént din spatele elementului de sprijin exercité o presiune, Ps in plus fata de presiunea activa in condifii statice, P, totalul impingerii objinut in conditii seismice find notat Pas in plus, elementul de sustinere este supus unei forte de inertie in directie orizontala: Fu=hG, (Be. A-45) respectiv in directie verticala: Fiv= iG, . (Be. A- 46) unde: G este greutatea structurii de sprijin, iar ky este coeficientul ‘in directie orizontala. in cazul lucririlor de sprijin, coeficientul ky poate fi luat egal cu: ag ky = 0s (Ec. A-47) unde: ‘yi— coeficient de important, functie de durata de expunere a lueri care se efectueaz calculul, conform paragrafului V.5. ‘ag ~ acceleratia terenului pentru proiectare, stabilitt conform P100-1:2006; g~acceleratia gravitationala. susfinere, in situafia pentru Coeficientul total al impingerii pimantului in condigii dinamice este calculat cu metoda Mononobe = Okabe, bazata pe teoria lui Coulomb: ke, = —_[ickv)eos”(o-§-90+0) a = x cosécos(90-0)cos(6 + 90-0+&) ee (Ec. A- 48) [¥ [—sin(g+8)sin(o—e—B) | 'cos(0-0-B)cos(5+90-0+8) unde: kyeste coeficientul seismic in directie vertiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4. 11.2011 7 Coeficientul seismic in directie verticala, ky poate fi considerat in calculul presiunii paméntului cu semnul plus sau minus, dup& cum este defavorabil pentru verificarea unei anumite stari limita. in cazul structurilor de sprijin poate fi luat, acoperitor, egal cu zero sau cu semn negativ. in cazul in care mu se cunoaste valoarea sa, se poate lua egal cu 0.7, . © este unghiul facut de suprafata de contact dintre elementul de sprijin sii masivul din spate cu orizontala, Beste unghiul ficut de suprafata terenului cu orizontala, este unghiul de frecare pe planul de contact dintre elementul de sustinere si terenul din spate. Rezultanta impingerii active seismice va fi in cazul pamantului necoeziv si al suprafejei orizontale a terenului: HP kas (Ee. A-49) sau, in cazul piméntului coeziv: (Ec. A- 5) {in cazul existenjei unei suprasarcini uniform distribuite, q se adauga o impingere suplimentar’, Pasq, care, in cazul general, este egal cu: gHcos(90 - 0) cos(90 - 6 —f) (Ee. A-SI) Pas.q Punctul de aplicatie al forjei Pas se determina astfel: = componenta impingerii in regim static, P, are punctul de aplicatie la o treime din indlyime ays de baza; = componenta seismica, Ps = Pas — Ps are punctul de aplicare la jumatate din inaltime fay de baza. Punctul de aplicatie al fortei Pas. se determina in felul urmator: = componenta static’, Pay are punctul de aplicatie la jumatate din inaltime fay de baz: = componenta seismic’, Psq = Pasq — Pag are punctul de aplicatie la 0.66 din inaltime faa de baza. in Figura A - 15 este prezentat cazul presiunii active a unui pamént necoeziv, cu suprafafa terenului orizontald, element de sprijin vertical si cu o suprasarcina q (B= 0, = 90°, 5= 0)PLDC COCO corer sd —-sustinere-| —- Puma Pas nl Fi le 1Uayte,* + 2 0.664 4/3 es « ‘Componente statice Camponiente dinamice Figura A - 15. Bfectul seismului asupra presiunii pdméntului Pentru calcul rezistenei pasive se procedea7a similar, expresia coeficientuli rezistenteipasive in condifii dinamice de solicitare find: (1-ky)oos?(o-& +900) cost cos” (00 —0)cos(5—99 +0+2) (Ec. A~ 52) Pentru alte cazuri practice de calcul in condifii de solicitare seismic se vor aplica prevederile ‘Anexei E a SR EN 1998-5:2004, si dupai caz, cu eratele gi anexa najionala asociate. Ad. Parametri utilizati in calculul presiunii péméntului Pentru calculul presiunii pamantului se utilizeaza eforturile efective. = pentru nisipuri se considera valoarea = Pentru paménturi coezive normal sau usor supraconsolidate se utilizeazé valoarea coeziunii nedrenate, Cu; ~ pentru pamdnturi coezive supraconsolidate se poate utiliza: * parametrii efectivi, gc © rezistenja la forfecare nedrenati, un unghi de frecare interna efectiv, ¢” cuprins intre valoarea de varf si cea reziduali (Considerdnd mobilizarea sa cu deplasarea). Frezena ape n spaele struct de spriin este de nedoritdeotrece cri greuatea volunil si presiunea laterala. In general, se prevad sisteme de drenaj in spatele structurilor de sprijin. Un alt efect nedorit al prezentei apei este ingheful. Unghiul de frecare dintre elementul de sprijn si teren, Sdepinde atat de proprietitile terenului, eat side mirimea si directia deplasarii structuri Se presupune ci frecarea maxima pe peretele de ‘maximd la forfecare de-a lungul suprafejei de rupere. in nu poate apare simultan cu rezistentaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4112011 at jin Tabelul A-1 sunt date valori orientative ale unghiului de frecare 5 pentru diferite materiale in contact, ‘Teoria Rankine considera d=, ceea ce duce la valori mai mati ale presiunii decat teoria Coulomb. in cazul unor pereti de sustinere de inaltime mare, flexibili, cu deformatii mari, teoria lui Coulomb este mai realist, ceea ce implic& estimarea valorii unghiului 6. Jn Tabelul A-2 sunt date cateva indicatii pentru valoarea unghiului 5 in functie de caracteristicile suprafegei de contact dintre structura si teren, Adeziunea de-a lungul peretelui se dezvolté in cazul pamanturilor coezive. Valoarea acesteia este luata intre 0.5 cy si 0.7¢a, cu 0 valoare maxima de 50 kPa. Tabelul 4-1. Valori orientative ale unghiului de frecare perete/teren, 5 (dupa Bowles, 1988) Materiale in contact i de plated in contact sip cu pier, nisip mare ‘isp fin — mijlociu prafos, petri cu parte find (pra sau argila) “Nisip fin, nisip prfos sau argos Praf nisipos, praf ‘Agila tare Argild sau argila prfoasi plastic consistenta -varioasa age metalice in contact cu Piet, pers cu nisip iar apart neuer Bo ‘isip piers eu nisipprafos, iat part uniform ‘7 ‘isip prafo,pitrig sau nisip cu pare find (praf sau aril) 1a Prat fn risipos, praf i [Beton sau palplange de beton in contour —_ Piet, piers cu nip, patra sparta neaniforma 23.36 ‘isip piers eu nisi pafos, pata spar uniform 17-22 ‘isip prs, pitrig sau nisip cu parte find (pra sau aril) a7 raf fin risipos, praf ra Teman in commact cu pimint 14-16 Tabelul A-2. Valori orientative ale unghiului de frecare perete/teren, 5 (dupa Brandl, 1987) ‘Supraafasructri in contact cu pamantal Suprafaja de cedars Plana I Curba Supra neteda 5=0 Supra putin ragoasé (Deon selivsit de exempla) = 136 = 126 Suprafatdrugoasi (de exemplu Beton neta, oreretal, 3= 2136 B75 2 53 ‘fe sau Leman) <9-25° Sepa ei eg (ae poe 5=28G o5¢ pi Ziduri din Gsoaie umplute ou pamant 2218682 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4..2011 AS. Grafice pentru determinarea coeficientilor presiunii piméntulai Pentru determinarea coeficientilor presiunii paméntului asupra perefilor de susfinere se poate utiliza ‘Anexa C a SR EN 1997-1:2004 ,.Eurocod 7: Proiectarea geotehnicd, Partea 1: Reguli generale”, si dupa ‘caz, ci @ratele, amendamentul si anexa nafionali asociate. A.6. Cacuri particulare de evaluare a presiunii paméntului asupra zidurilor de sprij 4.6.1 Cazul paramentului amonte frant {in cazul unui zid de sprijin cu paramentul amonte fant, presiunea pimantului se calculeaza separat pentru fiecare laturd a acestuia (Figura A - 16). Figura A - 16. Diagrame de presiuni pe pardment frant 4.6.2 Cazul suprafetei inclinate sau fréinte a terenului Suprafata terenului din spatele zidului de sprijin poate fi inclinati cu un unghi , pozitiv sau negat (Figura A - 17). Se disting trei situafii pe Figura A - 17, in functie de geometria ansamblului structuri de sprijin — umplutura. fn situafiile b) si c) se introduce in calcul greutatea umpluturii care se aflé deasupra bazei idului {in general, fie c& se utilizeaza teoria lui Rankine sau cea a lui Coulomb, nici o parte a zidului nu twebuie sa interfereze cu prismul de cedare. in cazul zidului cornier (cazul b) se vor considera doua situaii: > cu H= AB pentru calculul momentului sia forte tdietoare pe inima zidului; - CUH=A'C pentru verificarea stabilitajii globale si la risturnare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 168 bis/4II2011 Fé Se anita iter Caiemb Legenda: a) zidul si baza nu interfereai cu prisml de cedare; b) baza interfereaz cu frmareaprismului de cedare, cu ‘excepfasituafeiprezentate in figur; c) umplutua si bazainterfereazs cu formarea prismului de cedare, cu exceptia stuati prezentate in figura Figura A - 17. Cazul suprafefe’ inclinate a terenului (dupa Bowles, 1988) {in cazul suprafetei frdnte se poate utiliza schema din Figura A - 18. Figura A - 18. Cazul suprafetei frante a terenului (dupa Brandl, 1987) Pos = Wakes Kar = (84) (Bc. A- 53) Paz = Makan kar =f(B2), (Ec. A- 54)os MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 158 bi/4.1I.2011 4.6.3 Cazul zidului cornier cu talpii cu consolé lungs Presupundnd ci deplasérile datorate presiunit plméntului sunt mici, se poate utiliza teoria lui Rankine. fn Figura A - 19 a) este prezentat prismul de cedare care se formeazi in acest caz, in figura b) fortele care actioneazi, iar in figura c) un caz simplificat, considerand un plan fictiv de actiune a presiuni paméntului. in acest ultim caz, presiunea activa Pas este inlocuiti de Paz care actioneaz paralel cu suprafaja terenului. Rezultanta este in ambele cazuri (b si c) aceeasi dacd consola este suficient de lunga si ‘daca prismul presupus de cedare se dezvolta complet in teren. Figura A - 19. impingerea paméntului pe un zid cornier cu consold lungé (dupa Brandl, 1987) A64 — Cazul zidului cornier cu talpé cu consol scurtis in cazul zidului cornier cu consol scurta, planurile teoretice de cedare intersecteaz sectiunea centrala (inima) a zidului. Pe zona A’B se dezvolta presiunea in stare de repaus, iar pe AA’ presiunea activa (Figura A - 20). Daca planurile de cedare nu intersecteaza inima zidului, presiunea in stare de repaos, Po actioneaza pe intreaga inaltime.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4lIL2011 85 Thoin Figura A - 20. Impingerea péiméntului pe un zid cornier cu consola scurté (dupa Brandl, 1987) A653 — Cazul zidului cornier cu consola de descarcare In acest caz presiunea pamantului poate fi evaluata folosind schema din Figura A - 21 Figura A - 21. impingerea pamantului pe un zid cu consolés de descarcare 46.6 Cazul umpluturii inguste Daca spatiul din spatele zidului, in care se realizeazd umplutura, este foarte ingust, prismul teoretic de cedare nu are loc si se dezvolte, ceca ce duce la o reducere a presiunii, in mod similar cu efectul de siloz (Pigura A - 22).86 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.1N.2011 mex b” teoretie) ‘Vedere in plan Sectune traneversaia Figura A - 22. Impingerea paméntului pe un zid cu umpluturd ingusté (dupa Brandl, 1987) Conform teoriei silozului, efortul vertical lao adancimez este: 6z = Pye = eoll-e7** (Ec. A- 55) unde, cu notafiile din Figura A - 22: ab 2=> (Ec. A - 56) 0 2a+bktand ) este adancimea la care presiunea geologica este egala cu valoarea maximi a presi din siloz, adica: Pvz,max = Z0- (Ec. A - 57) Pentru un zid lung (a -> «): » auton 76 = l-e 2. A - 58) Pre weal (Ec. A-58) Presiunea orizontala in siloz va fi: Phz =KPyz. | (Ee. A- 39) unde: > greutatea volumicd a umpluturii, ‘k~coeficientul presiunii (cel mai adesea in stare de repaos, ko), 5- unghiul de frecare zid/umplutura (care actioneaza in ,siloz”). acti se adaugit o suprasarcina, q, presiunea suplimentara verticala care apare este:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4lI.2011 87 Apve = ppellatb)/abktanéz (&o.4-60) mpingerea totata va fi egala cu: P=phz + APhz: (Be. 4-61) 46.7 Efectul compactirit Atunci cénd se pune in oper umplutura prin compactare, impingerea paméntului poate creste considerabil, depasind chiar valoarea in stare de repaus (Figura A - 23). k Gradul de compactare Figura.A - 23. Modificarea coeficientului presiunii paméntului in timpul compacta Conform schemei din Figura A - 23, coeficientul presiunii nu scade pana la valoarea ky inainte ca 0 anumiti densitate si fie atins’. Dacd se continud compactarea, coeficientul presiunii creste. Calculul impingerii pamantului nu se poate face cu valoarea ko in practica au existat situatii de cedare a structurii de sprijin datorité compactirii excesive in spat inguste. A.7. Evaluarea presiunii pimantului pe lucritri de sustinere a excavatiilor A7.1 Caleulul peretilor autoportanti Un perete de sprijin poate fi autoportant la sfarsitul execufiei excavatiei, sau poate trece prin faza de perete autoportant pana la montarea primului rind de spraituri sau ancoraje. Metodele clasice de calcul admit ca peretele autoportant se roteste in teren in jurul unui punct, C. sub actiunea impingerii pimantului, iar impingerea activa si rezistenja pasiva sunt mobilizate integral (Figura A-24 a,b). A. Cazul materialelor necoezive . in acest caz este admis urmatoarea schema simplificata de calcul (Figura A-24 c): * presiunile de deasupra punctul rezistenta pasiva in fafa peretelui; = centrul de rotatie, C, se afla la eca 0.2Dy, de baza peretelui; ‘= presiunile ce se dezvolta sub centrul de rotatie sunt inlocuite cu o rezultanta, R, care actioneaza in centrul de rotate. de rotatie, C, sunt impingerea activa in spatele peretelui si Adancimea la care se realizeaza egalarea impingerii active cu rezistenta pasiva este: OKs a= (Ec. A - 62) Kp ~Ka)88 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.1N.2014 iar figa necesara D,, rezulta din echilibrul de momente fat de punctul C: RaD+a+Dy — (Be. A -63) Figa total reaulta: Dy =Dy, +a+0.205, (Be. A-649) Momentul maxim apare in sectiunea de anulare a fori taietoare si are valoarea: 2p Mmax =Ra(O+a+Z—-h)-4-(ky -Ka)y (Ee. A-65) a) ») 9 Figura A - 24. Starea de echilibrul limita pentru teren necoeziv B. Cazul materialelor pur coezive. Pentru a evita distributia negativa a presiunilor Ia partea superioara a excavafiei, pentru impingerea activa se considera o distribuyie corespunzitoare unui material cu frecare redusi ( = 20°) care si find seama de eventualele efecte secundare care pot duce la cresterea ‘mpingerii (de exemplu, umplerea fisurilor cu apa). Din echilibrul momentelor in jurul punctului C (Figura A - 25) reziulta: DF (ey -4)-2RaDy, -Ra(0-h)=0 (Ec. A- 66) din care rezulta fisa nevesara: Dy =1.20,, (Ee. A- 67) Momentul maxim apare in sectiunea Z de anulare a forjei tdietoare: (Be. A - 68)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.1I.2011, 89 2A Aeyoa Figura A - 25. Starea de echilibrul limita pentru teren pur coeziv A.7.2 Caleulul peretilor ancorati Calculul peretilor ancorati cu considerarea stiri limita de eforturi in teren se face, in general, cu doua grupuri de metode, depinzind de lungimea fisei peretelui si de rigiditatea terenului de sub cota excavate Daca lungimea figei peretelui este micd sau terenul de sub cota excavatiei este deformabil (nisipuri afanate, argile moi) atunci peretele se deformeaz ca in Figura A-26a si se admite ca el este ,liber” s& se roteasca si si se deplaseze in teren, sub cota excavatiei, terenul oferindu-i o rezemare simpl Daca lungimea figei este mare, sau terenul de sub cota excavatiei este rigid (nisip indesat, argile tari) atunci peretele poate fi considerat .,fixat” in teren si in zona de sub excavatie apar dowd reactiuni de semn contrar care asigura incastrarea (Figura A-26b) Figura A - 26. Deplasari ale peretelui de sustinere ancorat in functie de modul de rezemare in teren A. Cazul peretelui simplu rezemat in Figura A-27 sunt prezentate diagramele de presiuni, momente si deplasari in cazul peretelui liber.980 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4II.2011, F, a a qR To WK Ke Figura A - 27. Diagramele de presiuni, momente si deplasdri pentru cazul peretelui simplu rezemat Distanta a poate fi calculata ca adéncimea la care presiunea neti se anuleaza: Pa —Pa (Ec, A- 69) Kp -Ka) Ecuafia de'moment fafa de punctul de ancorare este: Rp =9Ra (Ee. A-70) > | Es 3 yh; +a42x se obfine: inlocuind rezistenfa pasiva cu Rp = (Kp —Ka’ 2 : FR = kp —Ka)*[my +242) | ie. A-71) Rezolvarea ecuatiei anterioare conduce la aflarea distantei x si deci a fisei peretelui: Dy =a+x (Ec. A-72) Forta din ancoraj poate fi dedusa din ecuatia de echilibru de forte orizontale: F,a=Ra-Rp (Ec. A~73) in cazul in care terenul este pur coeziv, iar diagrama de impingeri este ajustati la o diagram’ standard cu 6 = 20°, c = 0 sau in cazul in care exist o succesiune de straturi: nisip pand la cota excavati argild pur coeziva sub cota excavatiei, rezistenta pasiva a terenului este data numai de coeziune si ecuatia (A=70) devin Ray—Dy (4ey —a)h3 +D; /2)=0 (Ec. A-74) de unde se poate objine direct valoarea fisei peretelui, Dy. Din expresia rezistenfei pasive se poate constata ci, in cazul terenurilor pur coezive, peretele devine instabil daca: 4ey-4=0 : (Be. A-75) sau © < <0.25 (Ec. A-76) yw Corectii pentru fenomenul de bolt Pentru nisipuri de indesare medie momentul maxim in perete s¢ reduce datorité fenomenului de bolts (Figura A-28). Ca rezultat al deformarii peretelui, distribujia de presiuni se modifica fafa de cea teoreticd, astfel: reste deasupra ancorajului, scade sub acesta si creste in fata peretelui sub cota de excavatie si in spatele acestuia la baz, Cresterile de sub excavatie provoaca un cuplu orar care reduce momentul din perete.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4II2011 1 Cresterea de sus provoaca un moment anti-orar care iarasi scade momentul din perete. in fine, descresterea dintre reazeme provoaca o reducere de moment si efectul este denumit efect de bolt AM, (exe deasupa ancora) My, (descarcate datorta fenomenului de bolt, — Terstestere crestor [AM (flexiune sub excavatie) Festere Figura A - 28. Bfectul de bolt Marimea efectului de bolta poate fi exprimata calitativ prin: ap=a8e (Bc. A-77) incare: ‘Ap —reducerea de presiune; @/L — deformarea relativa; 5 - deplasarea laterala maxima a peretelui, L—lungimea totala a peretelui; E~modulul de elasticitate al terenuluis ent egal cu 0.3 + 1.0, in functie de dimensiunile masei de pimant de sub excavatie si de coeficientul lui Poisson, Rezistenja pasiva a terenului sub adancimea y este inlocuitd cu o forfé concentraté Ry, (Figura A-29) care actioneaza la distanta 0.2y de la baza peretel Metoda consti in alegerea unei distante y, calcularea lui Ry din echilibrul static si apo trasarea diagrama de momente. Distanfa y trebuie s& coincida cu punctul de anulare a momentului fa partea de jos a peretelui. Daca aceasta condiie nu este indeplinita se alege o noua valoare y si calculul se reia. Figura A - 29. Diagramele de presiuni, momeme si deplasari pentru cazul peretelui incastrat in teren varianta simplificata a acestei metode este metoda grinzii echivalente (Figura A-30).. Aceasté metoda face uz de faptul c& distanta x de la cota excavatiei pana la punctul de anulare al momentului (O, Figura A-30) este functie de unghiul de frecare interna al terenului. in Figura A-31 este prezentati variatia distangei x cu unghiul 6 al terenului de sub cota excavatiei.x/D Figura A - 31. Variagia distangei x cu unghiul de frecare interioard al teremulut Relatia din Figura A-31 a fost stabiliti admitand c& K, = 2/K,. Odata stabilita distanga x, rezolvarea grinzii superioare conduce la aflarea reactiunii Ry. Pentru grinda echivalenta inferioara se scrie ecuafia de momente fat de punctul de aplicatie al lui Re si se obfine distanta necunoscuta y, apoi valoarea lui Re rezulta din ecuatia de proiectie. Valoarea figei peretelui este: Dy =(1.20+1.25)y (Be. A- 78) 4.7.3. Caleulul peretilor rezemati cu spraiguri Realizarea excavatiei cu pereti sprijiniti cu spraituri presupune montarea spraijurilor dupa excavarea unui nivel de rezemare, astfel incdt, in cazul in care nu se introduc fon de pretensionare a spraiturilor, deplasirile peretlor cumulate dela fiecare nivel de excavare si fie suficiente pentru a mobiliza in intregime rezistenfa la forfecare a pamantului din spatele peretelui Astfel, metodele clasice de calcul considera ca peretele este supud pe toata lungimea la impingerea activl a paméntului din spatele sau si la rezistena pasiva a terenului din fata sa, sub nivelul excavatiei. {in mod acoperitor, pentru determinarea eforturilor sectionale maxime in perete, se considera cl peretele este simplu rezemat intre doud nivele de rezemare pe spraituri si ca acestea preiau reac{iunile ce revin reazemelor simple. Misuratorile i observatiile efectuate pe diverse Iucrari subterane au aritat ins cA forgele din spraiguri diferd substantial de cele calculate cu metoda descrisa anterior. Valorile masurate ale forfelor din spraiturile situate la partea superioaré sunt mai mari decat cele rezultate dintr-o distributie triunghiularé a ‘impingerii active din spatele peretelui, in timp ce cele din spraiturile de la baza peretelui sunt mai mici. Pe baza masuratorilor efectuate au fost propuse diverse diagrame de distributie a impingerii active a terenului, in functie de natura acestuia. in Figura A-32 sunt propuse trei astfel de diagrame.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.lI.2011, 93 - [TS Jo2sp [FS Jo2sp jo7sD losoD EX’ Loasn \, D, Du4e 027d... 04yD terencu serene coeziune mica coeziune ridicata Figura A - 32. Diagrame de distribusie a impingerii active a paméntului pe pereti rezemati cu spraiquri in Figura A-33 este prezentati schema de calcul a unui perete rezemat cu spraituri. ® R D fe c Re D| Re Figura A - 33, Schema de calcul a unui perete rezemat cu spraituri Considerarea fenomenului de bolt Acelasi fenomen care se intalneste in cazul peretilor ancorati este regasit si in cazul peretilor ‘cu spraituri Masuratorile deplasarilor peretilor spraituiti au aratat ci adancimea, Dg, pana la care masa de pamént de sub excavatie participa la deformare se extinde sub limita inferioard a peretelui (Figura A-34a). jn cazurile in care la adancimi nu prea mari existi un strat de pimant rigid, pozitia a determina adancimea de influenté, Ds. Dac& terenul este ins uniform, adancimea D, depinde de deformabilitatea si de rezistenta terenului precum si de dimensiunile excavajiei. Admigind deplasarea terenului ca o translajie generala si o rotatie in jurul punctului de la cota D, si c& deplasarile laterale sunt suficiente pentru mobilizarea integrala a rezistenjei la forfecare, presiunile exercitate din spatele peretelui reprezinta impingerea activa pe indltimea Dp. Faptul ca peretele nu se deplaseaza si se roteste ca un rigid, existind fenomenele de flexiune ale acestuia, face ca distributia presiunilor de contact si nu fie liniar’, prin aparitia fenomenului de bolta. Astfel, o secventi de excavatie intre dou nivele de spraituri provoaca dou modificari importante ale incarcarii peretelui sp a. indepartarea terenului de Kinga perete care duce la disparitia suportului lateral pe adancimea excavati (Figura A-34b); b. _indepartarea terenului de pe baza excavatiei care provoaci o reducere a presiunii laterale in teren, sub excavatie (Figura A-34c).4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4IN.2011 7 Figura A - 34. Punerea in evidengita efectului de bolt Reducerea presiunilor laterale din fafa peretelui provoacd un dezechilibru de forfe care are ca rezultat incovoierea locala a susfinerii. La randul ei, incovoierea locala provoaca redistribuirea presiunilor de contact in spatele sustinerii care se manifesta prin reducerea presiunilor in zona cu deformatii laterale mari si cresterea presiunilor in zonele invecinate (in zona superioar, sprijinita cu spraituri si in zona inferioara, in teren). Efectul cumulat al redistribuirilor care apar la flecare treapti de excavare este acela c& o parte din ce in ce mai important din inedrcare este distribuité partii superioare a sustinerii, 1a care deformarea lateral este impiedicat de spraituri. Cu cat adéncimea Do este mai mare in raport cu cota excavatiei, cu atit transferul de sarcina la spraituri va fi mai mare. Diferen{a dintre suma fortelor masurate in spraituri gi ‘impingerea activa pe adéncimea excavatd D este cu att mai mare cu cd raportul D/Do este mai mic (se reduce la zero pentru D/Do = 1). . . Graficele din Figura A-35 pot fi utilizate pentru corectia forjelor din spraijuri calculate cu metodele clasice de stare limit, pentru a fine seama de fenomenul de bolta. 1 os 06 os 02 ° 02 o 0204 ofp! (estes aie = apa ews apie a Figura A - 35. Corectia fortelor din spraituri pentru a fine sama de fenomemul de bolt A7A4. Bfectul suprasarcinilor aplicate la suprafata terenului asupra presiunilor de contact perete ~teren A.74.1 Suprasarcin’ liniar distribuita, paraleta cu peretele in Figura A-36a) este prezentat cazul unei suprasarcini liniare verticale care actioneaza la suprafaja terenului.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 188 bis/4.1N.2011, b 49, Figura A - 36. Suprasarcind distribuitd verticald In ipoteza ca terenul este un semispatiu ek ‘Teoria Elasticitatii furnizeaz4 expresiile presiunilor orizontale si verticale in teren datorate suprasarcinii distribuite pe metru liniar, Qe Prezenta peretelui cu rigiditate diferita de cea a terenului face ca eforturile care actioneaza la fi peretelui si fie diferite de cele date de Teoria Elasticitaii si si depinda de modul de deformare al peretelui ‘in mod acoperitor, se poate considera ca peretele este infinit rigid, situatie care este echivalenta cu cea in care semispatiul este actionat de doua forte agezate simetric, de o parte si de alta a secjiunii verticale in care se calculeaza eforturile (Figura A-36b). in acest caz: oy 10s 2? 20s 20? = Gap be +v*f (Ee 4-79) 3, = 108 2 = Bae Se constata cd eforturile orizontale au un maxim la cota z = b/V/3, valoarea maxima fiind: Shmax ab = (Be. A- 80) in Figura A-37 este prezentata variajia eforturilor orizontale, on. Figura A 3°, Variatia eforturilor orizontale, on___orizontale datorate suprasarcinii este: 96 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 158 bis/411.2011 {in figurile A-38 si A-39 sunt prezentate modalititi aproximative de calcul al presiunilor orizontale de contact datorate suprasarcinii liniare. in cazul pamanturilor necoezive, in mod aproximativ se considera cA rezultanta eforturilor P=Q, JK, (Ec. A-81) Rezultanta P se aplicd pe o portiune de perete intre cotele 21 = btgd si Zz =bKa (Figura A- 38a). Se presupune c4 reparttia este triunghiulara (Figura A-38b) cu valoarea maxima Qs VK, 2 (Ee, A - 82) nae = 28 (Ee. A-82) (alts varianta este de a admite o distribusie uniforma (Figura A-38e) cu valoarea medie: iK max = S8VK2 (Ee, A-83) 22-21 © varianta care aproximeaz mai bine diagrama teoretica este prezentati in Figura A-38d). In cazul piménturilor pur coezive, diagrama aproximativa de presiuni laterale datorate suprasarci liniare este data in Figura A-39a). a ® © 4 Figura A - 38. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarciné liniar distribuité, paralelé cu peretele | Figura A - 39. Efectul unor suprasarcini liniar distribuite A742. Suprasarcini liniar distribuit’, perpendiculara pe perete Pentru a obfine solutia teoretica se utilizeazi aceeasi ipotezi a peretelui indeformabil (Figura A- 39b).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA | Nr. 158 bis/4IN.2011 7 2 on = “8 (0-6, ~sin02 60882 + 8in8, c0s®,) oo (Ec, A- 84) cz ~ 8 (0; 6, + sine cos8, ~ sind, cos®)) ™ Distributiile aproximative ale eforturilor orizontale pe perete sunt prezentate in Figura A-40. 142 (3b#28) Figura A - 40. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de 0 suprasarcind liniar distribuitd, perpendiculard pe perete in toate variantele rezultanta presiunilor orizontale este: P=eq./Ka (Ec. A- 85) Se admite ca presiunile se repartizeaza intre cotele: 2 =btad (Ec. A - 86) 2) =(b+e) Ka Daca se admite repartitia triunghiulara (Figura A-40b), presiunea maximé este: max = (Be. A-87) 22-4 Pentru repartijia uniforma (Figura A~40c): o=—P (Ec. A- 88) 22-2 Jar pentru reparttia trapezoidala (Figura A-40d): Smax =4sKa (Ec. A- 89) distanga a rezultand din conditia de echilibru: 2P__(@,~2) (Ec. A-90) max in Figura A-40 e si f sunt prezentate doua distributii aproximative de eforturi orizoniale ce ctioneaza asupra peretelui in cazul pimanturilor pur coezive. A.7.4.3. Suprasarcina uniform distribuitd local98 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.lI.2014 O metoda aproximativa pentru determinarea presiunilor orizontale pe un perete datorate unei suprasarcini distribuiti local este prezentati in Figura A-41. Figura A - 41. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcina distribuita local (pémént necoeziv) In cazul materialelor necoezive rezultanta presiunilor orizontale distribuite pe perete este: P=qsed/Ka (Ee. A-91) iar presiunea maxi max = wee) (Ec. A-92) In cazul materialelor pur coezive, rezultanta presiunilor este: P=q,ed (Be. A- 93) jar presiunea neta rezults (Figura A-42): aged 3b/2+ed+b+e (Ec. A-94) max = Figura A - 42. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de 0 suprasarcinés distribuita local (pamant pur coeziv) ATA Suprasarcina concentrata Un caz particular al sit ici anterioare este cel al unei suprasarcini concentrate (Figura A-43).. Pentru materiale necoezive (Figura A-43a):MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4II,2011 P=Q5 Ka, 205 (Ec. A- 95) max = * be: ~21) Figura A - 43. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcinit concentra Pentru materiale pur coezive (Figura A-43 b): (Ec. A- 96) ATA Suprasarcina uniform distribuita Presiunea orizontala ce se exerciti pe perete datorita unei suprasarcini agezate langa perete poate fi calculata, pentru terenuri necoezive, aproxim: Ka (Bc. A-97) cu valoarea maxima la cota z = 0: max = 4s Ka (Ec. A- 98) Repartitiile din Figura A-44 si ecuatiile anterioare raman valabile si pentru terenuri pur coezive cu ‘menfiunea cd, datorita lipsei frecarii interne, Kg =1100 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA J, Nr. 158 bis/41I.2011, Figura A - 44. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcini asezatis Tanga pereteMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4II2011 ANEXA B. ASPECTE SPECIFICE PROIECTARI GEOTEHNICE PRIN CALCUL A PERETILOR DE SUSTINERE (informativa) B.1. Avantaje si limitari ale diferitelor tipuri de pereti de sustinere 101 In Tabelul B-1 sunt sintetizate tipurile de pereti de sustinere cu evidentierea unor avantaje si limitari ale fiecarui tip. Tabelul B-1 Tipuri de pereti de sustineri Tipul peretelul Sprijinii simple si de tip mixt ‘Avantaje rapiditate gi usurinjé in executie solugie economic pentru un perete de sustinere Limit ‘numai pentru Tucrari temporare nu sigura conditi de etansare {in anumite solugi poate fi aplicate doar in ppaménturi coezive (ex: sistemul beriinez) Perefi de sustinere din palplange 2 palptanse metalice 2 palplanse din beton armat rapiitate si usuringd in execugie stabilitate si reistengeridicate asigura condifi de etansare pot atinge adancimi ridicate ufilizate in toate tipurile de teren, chiar dure fata peretelui poate ramane parent pot fi introduse si prin presare pentru a se evita efectele neplacute ccauzate de batere sau vibrare stabilitate si rezistenteridicate ssigura condigi de etangare {aja peretelui poate ramane parent formeaza pereiflexbili care pot suferii deformati’ importante lungimi limitate datorits greutai (cea 20 m) ‘manipulare si punere in opera dificile Q __palplanse rapiditate si ugurinja in execugie | * _ numai pentru lucriri temporare din lemn soluyie economica © iu pot fi utlizate in pamdnturi tari + asigura condi de etangare limitate Perefidesusfinere [+ stabilitate gi rezistenferidicate |» continuitatea orizontalaintre panouti este dificil din panouri = asigura condigii de etangare e asigurat © potatinge adancimiridicate | + —_uilajle si instalile ehnologice, bazinele de © utiliza tn toate tipurile deteren | noroi bentonite gi carcasele de armatura necesita © mai pute imbinari decat la pati larzi pereti din pilot = tu poate urmaritrasee complicate © in anumite cicumstange faja peretelui poate raméne aparenta daca Se cura gi se indeparteaza ceventualele protuberange Perefi de susfinere in pilosi oe interdistanje 2 tangengi 3 secant reprezinta cea mai economic solutie de perei din pili rapiditate in executie stabititate sirezisteny§ridicate utilizar in toate tipurile de pamint porefietansi cu caracter nu asigura condi de etansare utilizare doar ia pimfnturi coezive datorita distanjelor inrepilofi nu reprezints 0 solufie permanenta in nici un tip de teren decat daca Inte pilogi se dispun elemente structurale nu asigura condi de etansare nu oferd 0 solutie permanent de exansare102 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.1I.2011, pilot armati/ploti | tomporar : fin nore + forarcapiloilorsecundar autointritor (arma este mai ugar 2 secamf: |» peep ctang cu crater + adncimi imitate de tlerangape verticals pilot arma pitosi |” permanent (pentru asigurréa zone de intersect a piloior fin betonsimpta |» staiitate gi rezitenh bune scan) secant: |» pref ctangi ou crater + forareaplilorsecundar necesit insti pilot armagi/pilosi | permanent puternice armafi 2 PU sabilitate srezistemridcate | 6" adincimi imitate de tolerana pe vertical (de asigurare a zon de intersecjie a pililor scan) Pereildesustinerein | » nu pesupune ssteme de 7 ponte even’ neseonomis penta excavatil consol rezemaretemporare ale petteui adinct (sprig, ancora) + deplasrile presi datratelucrrlr de +" spafiude cr itr i incinta |” excavae pot fi maccepabile excava fir resvietiimpuse de | + adancimea de infigere a pereteli (fs) st Tori dé rezmare ale pettelui caracteristiciledetonale(grosime, materi, armare) pot déveni considerabile pentru a asigura stabiltatea Pereiidesustinere [+ deplasiilpericuringropat [© compaatv cu pore Tn consol pot f mal rezemaica spraifurt | "sunt contolate prin mplasarea scum si presupun otehnologie mai complex in reazemelor emporare ((ealizarea reazemelor tomporare) ancoraje . rigiditatea acestora, . ‘in cazul ufilizarii spraigurilor, spajiul de lucru in adencimea de infgere si ezstnsa |” incinta excavatt se aglomereaa gi apar dfcukai In pot fi dimimiatecomparatv eu pret | continuarea exchvari realizar strut Ingropate Inconsola . . ‘in cazul utilizarii ancorajelor se sigur un pau de ue bern incintaexcavata Pereti_ de sustinere | + parte supraterandaconsiwced |» Torile de excavar ide ealizare a srt rezemaji in cazul | poate realizat concomiten cu subverane sun ici mi seumpe datos utilizirii procedeului ‘structura subterand ‘spatiului redus de lucru do sus in jos + reszemele emporare sunt |» rebuie isat golur in planse petra acesul fnlocuite cu plangsee stu camenilor si ljelorn vederenexcavi subterane execu! struct subterane + “sigurtorezemarerigidsa | + la deschieri mari este necesar asigurarea pertelul cu o minimizare 8 reemicivertial a plangelorinfastuctr deplasirilor acestuia B.2, Metode de calcul utilizate in proiectarea pereilor de susfinere B.2.1 Metode care considera echilibrul limita Metodele de echilibru limita sunt bazate pe conditille corespunditoare momentului cedarii, end itreaga rezistenta de forfecare a paméntului este mobilizata uniform in jurul peretelui ingropat. Calculele la starea de echilibru limita sunt bazate pe considerarea unei distributii simple, liniare, a eforturilor laterae. Metoda este utilizata pe scard mai larga si oferi rezultate acceptabile si poate fi utilizata pentru anumite forme structurale (de exemplu, perefi in consol), dar este mai pujin indicata pentru alte forme structurale, de exemplu pereji rezemati pe mai multe niveluri. Datorita faptului ci metodele la starea de echilibru limita sunt bazate pe rezistenga la forfecare a terenului, acestea nu oferd i in cea ce priveste deplasirile peretelui. De asemenea, aplicarea de ocficiengi de siguranga la valorile presiunilor terenului, poate conduce la supradimensionarea structurii. La proiectarea perefilor ingropati se va da prioritate unor metode care pot lua in considerare interactiunea intre perete gi teren.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr, 188 bis/4.1N,2011 103 B.2.2 Metode care iau in considerare interactiunea teren — structuré B. 1 Ipoteza comportarii clastice a terenului. Mediul elastic diseret si mediul continua intr-o analiza simpla de interactiune teren — structura, peretele ingropat este modelat printr-o grind’, iar terenul printr-un mediu elastic discret, alcdtuit dintr-o serie de resorturi orizontale (mefoda coeficientului de reacfiune), sau printr-un mediu elastic continu. Rigiditatea terenului este caracterizati prin rigiditatile resorturilor (coeficienji de reacjiune) sau prin rigiditatea mediului elastic continuu Rigiditijii resorturilor i se poate asocia o lege de crestere cu adincimea sau se pot impune limitari inferioare sau superioare are forfelor in resorturi care s& corespunda atingerii valorilor de impingere activa sau rezistengd pasiva ale terenului Metodele bazate pe ambele modele (mediul elastic discret sau mediul continuu) pot fi utilizate pentru calculul deplasarilor peretelui, al momentelor incovoietoare in perete si al forfelor in reazemele peretelui (ancoraje sau spraituri), dar nu pot furniza deplastrile terenului in jurul peretelui. Spraiqurile si ancorajele sunt modelate, in general, prin resorturi sau forfe, aparand dificulayi in estimarea conditiilor reale de rezemare. B.2.2.2 Metoda elementelor finite si a diferenjelor finite Calcule mult mai complexe de interactiune teren — structura sunt cele care permit modelarea peretelui, a terenului, precum sia etapelor de executie prin metoda elementelor finite (MEF) sau metoda diferengelor finite (MDF). Prin aceste metode este posibild modelarea unor factori precum: ‘comportamentul complex al terenului; etapele de executie a lucrarii de sustinere; detaliile de rezemare a peretelui; efectele date de consolidarea terenului; efectele date de prezenta apei subterane etc. Se pot face estimari privind deplasarile terenului si ale peretelui, marimea eforturilor in perete si fortelor in reazemele peretelui. Pentru a objine, ins, rezultate apropiate de realitate este necesara in prealabil o ,calibrare” a modelului utilizat prin compararea rezultatelor calculului cu masuratori realizate pe structuri de sustinere asemangitoare. Metoda elementelor finite (MEF) si metoda diferenfelor finite (MDF) sunt considerate ca ofera solutii ,teoretic complete”. Aplicarea acestor metode impune ca proiectantul si alba experienta atat in utilizarea unui anumit program de calcul care se bazeaza pe una din aceste metode cat si in modelarea unor astfel de lucrari. B.2.2.3 Alegerea metodei de caleul Metoda de calcul aleasi pentru a fi utilizata depinde de complexitatea structurii, de procesul de construire, de informatiile necesare a se obtine prin calcule, de datele de intrare avute la dispozitie si de beneficiul din punct de vedere economic care rezulti in urma rafinirii calculelor. De exemplu, dact peretele ingropat trebuie sii satisfact doar conditii de impermeabilitate, calculele prea complexe oferd beneficii reduse. De asemenea, nu sunt indicate calcule complexe pentru cazuri in care interactiunea teren ~ structurd este putin relevanta (de exemplu la perefii in consola). in Tabelul B-2 sunt sintetizate avantajele si limitarile principalelor metode de calcul al peretilor ‘ingropati. Unele dintre acestea oferd o cantitate larg de informayii, dar acuratejea rezultatelor depinde de calitatea datelor introduse in calcule. Tehnicile numerice avansate (MEF sau MDF) necesiti timp pentru calarea modelelor si date de intrare complexe, precum si un operator cunoscator al programului de calcul si cu experienta in domeniu. Aceste metode nu sunt, deci, de indicat in proiectarea unor structuri simple, cand sunt de preferat metode de calcul mai pujin complexe. In principiu, este mai bine sd fie utilizat o metoda de calcul simpla, cu parametri ai terenului corect cstimai, decat 0 metoda de calcul mult mai complexa, dar cu valori nesigure ale parametrilor terenului104 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/411,2011 Tabelul B-2. Avantaje si limitari ale metodelor de calcul a peretilor ingropati Metoda Avantaje imitiri de calcul Echilibru = ‘neces numai parametri de ‘nu modeleazinteracjnea teren —structar, limits forfecare ai terenulut ‘igiitatea peretelu s etapele de construire . simpla si clara niu permite caleulul deformatilor ‘muse aplic& unor sisteme static nedeterminate (perei tezemati pe mai multe nivele) poate modela numai condi drenate (cforturi fective) say nedrenate (eforturi totale) ‘numai probleme bidimensionale ‘nu ia in consjderareefectul str initiale de fora nen Coeficient = posibil modelareainteactiunit modelare sinplisti a terenulut ae teren ~ structur, a etapelor de executie ete. cstimare difigla a coeficientilor de reacjiune = ‘modelarea terenului prin reactiune resortur elastice ‘numai probleme bidimensionale . deplasarea peretelui poate fi anumite congctri structurale sunt dificil estima de modelat . utlizare rlatv simpla

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Piloti de Indesare PDF

  

  Document1 page

  Piloti de Indesare PDF

  Angela Matei-Firescu

  No ratings yet
• Formulare

  

  Document53 pages

  Formulare

  Angela Matei-Firescu

  100% (1)
• Delmag RH Reihe en

  

  Document20 pages

  Delmag RH Reihe en

  Angela Matei-Firescu

  No ratings yet
• Ioana Hantea

  

  Document1 page

  Ioana Hantea

  Angela Matei-Firescu

  No ratings yet
• Manual WindevRO 6.7

  

  Document174 pages

  Manual WindevRO 6.7

  Ambiguu Mihai

  No ratings yet