in timpul eruptiet vulcanul arunca in aer lavit incandes- cenld si ne incanta cu un joc de artificti spectaculos. E. poate revarsa torente de lavit lopita pe versantul muntelut, sau poate acoperi soarele cu nori de pulbere. Gran. Ce este un vulcan ? Vukeanul este de fapt ser prin care enap in ac imiro 2i ea descopert (© Mauna Loa aruned artifict de tava, find cel mai mare vulean activ de 120 km lungime si 50 km latime. Vecinul lui vuleanul hawaiian Kilauea erupe in mod similar. unui lan de porumb, in 24 de ore fsurt transformat int-o prapastic de 25m Lyin are apoi $a deschis, lisind Ia suprafatd le incandescent. In scurt tmp (east prjstie sa transfonmatiau-un deal de lava de 10 mime. Vuleanul a fost ‘denumit Parcutin, ating tnahimea maxim ‘de 405 m dupt nou ani de activi © Incredibil, dar aceasta nu este o poza in negativ. Ea infatigeaza o regiune a insulelor Filipine, acoperita de ‘cenusa vuleanului Pinatubo in 1991.iB VULCANI VULCANUL KRAKATAU In 1883 0 eruptic a distrus complet in sla vuleanica Krakatau, situat intre Sumatra si Jawa. Vuleanul se pregatea -zgomotos de peste patru ani iar pe 27 august prin eruptia cea mai 2g0- ‘motoasa a zburat in aer varful munte lui vuleanic. Explozia sa auzit in Australia, la 4000 de km departare, ‘Au ajuns in aer milioane de tone de fum si cenusi, acoperind soarele in ‘toata lumea, Valuri de funami au inun dat coastele Jawei si Sumatrei, nus ‘mirul vietimelor depasind 36 de mi. Cand cerul 5-a inseninat, 5-2 observat cea mai mare parte a vulcanului Krakatau disparuse. In scurt timp apa s:a ridicat © nous insula, cSreia i s-a dat numele de Anak Krakatau ceca ce inseamna copill lui Krakatau, ‘Actualmente acest vulean are o altitu: dine de 200 m. pldcilor cad tn sanpuri adinci, fa. adneul Paminnul ‘numit subcluctie Pleile in miscare cind se iaiilnese, cind se Indeparteaza unele de alele. Astel de zone sint zonele marginale ale placilor tectonice, flind zone de minima rezistenta pe scoara terest, unde se pot produce eruptii vul: Sub scoana se afl un alt strat, mantaua, fn interiorul carwia, sub litosferd, lao adincime de peste 100 km se afld asteno: sfera, Aici se produc temperaturi asa de mari net multe roc! se topese. Aceste roct topite care contin $1 apa st gaze, se numese magma, care se aduna in camera magmatic. Magma mai fierbinte si mai usoard decit materile fnconjuratoare, iar in spre suprafatl topeste mare parte din socile sia talus superior. In daumul spre suprafatt ia stere homul vuleanului Gazele sin fochise Jn magma, cresendu-i pe in fi, sub presiunea gazelor, magma erupe sub forma lavei in punctl de minim’ rezistent a scourel Puncte fierbinti Cikva vukani sau format deasupea aga-nu mielor puncte Herbin. Aces nu Sunt one insula: Surtsey, denurait dupa Suns, un zew antic ip lumea’nordicd. Eruptia -a termina abia dupa 3 an, insula exesend la 1,9 km2 supra Adancurile mocnesc ‘Vuleani se formeaza in punctele de minim reastenta ale scoartel terestre. Pamintul ee acopert de 0 scoarta dura, exterioark: litos fera, compust dintr-o scoarta si partea supe oard, duet a mantle, Litosfera s-a frag ‘mentat in placi uriase, rigide, asa numitele phici tectonice presiuni din adine Sub influenga ria curi, plcile tectonice sunt tn permanenta miscare. in unele locurl aceasta miscare da alteon! marginile 52 Vuleanut insulei Heimeay din Islanda ‘a erupt in 1973 dupa un gomn de '5000 ani, acoperind (cu praf si cenusa orasul Vestmamacyjar. @ Vulcanul Etna din Sicilia e unul din cei ‘mai activi vuleani din lume. Cea mai veche eruptie ‘cunoscuta, ‘s-a produs in jurul anului 1500 Le.n., de atunci erupand de peste 150 de ori slabe ca rezstenta a scoanel, of surse de ccldurt in straturile adinei ale produc cantian) enorme de mage. Magma Se ridied spre suprafatd, orev o gaura tn scoana, formand vuleanul. Magma apoi se riceste, se sculundd, eventu din nou. Punctele ferbint ale scoartel riman into: deauna in acelasi loe, cu toate et place tee tonice se deplaseazt deasupra lor in perms enti. in felul acesta dea Iungul milicanelor de anise formeaza not valcani in asa fel sau format si se formeaaa si asta prin actviate vileaniet ineuele Hawall- dia Occanul Pac Tipuri de lava Java ce erupe din vulcan_poate_stlage 1000°C, revarsdnd-se de pe muntele vul canic cu 165 m/s. In imp ‘ncetineste si se Flceste, foomind dou puri de lava, fiecare find" denu a de origine hawaiiana Primal, denumic avi “pahoehoe" se solidified in creste apropiate, care deseori amintese de niste funii, Al doilea, denumit lavit "sa", formeaza un strat dus. Vulcanii nu erup la fel. Natura eruptici este CUM S-AU FORMAT VULCANII? vutean de tip seu lant insular vuleanic Bs jeasupra u fe punet fierbi tie 4 ‘camere magmati sooo" 5 é = nsec £ q 150056oun eles sv sursey, anda os > Li = Pelee, Martinique “5 Etna, alla 4 ha E Za e . ee poe @! ct sat: Haw ME Z = mi, ‘ dor = . A t 4 A ‘crakat Indonesia = é a ah t vite and Noun Zelda 1 determinata de tipul gazelor si cantitatea de bueti de lwa semilichide, cure cad pe | VULCANII LUMIL as ae eee ne ace sata. tus wee es eeieae et Se gasesc multi vulcani in ‘orcul de foc Mgt. Lava este ogiact, chil 9 ae ee viscoast. Gazul se elibereazd mai uso Eruptia tip Vulcano parti ale kumi. . wteziene incandesceme. Acest tip de eruptic —numit dup vulcanul Monte Volcano din mht paerwca este erupyia eat nous batolite formatedin cceenica seoaits magma silt walean de punet tant muntos format surge de bazalt eo fierbinte ‘Multi vuleoni s-au formet la limita dintre doue pléci tectonice Astenostere este stratul semitopit din ae ferd, In oceane se fatind lanturi ‘muntoase formate din lava. Lava sa scurs in ‘cropaturile formate prin indepartarea plocilor ltosferice. jn olte locuri in care plile s-0u cioenit dde-e lungul zonei de subductie, una dintre plac aluneco sub cealolta, far placa scufundata se topeste, Astfel se formeaza mogme, substanta vulconiior istanta detaHE wow Magni Veruviulai era foarte concentra plina de gaze neciberate. fect a fost devas tutor, Sub presiunen gazclor, magma a erupt clin homul vuleanulu, ca 6 hie din tun Pulberea ucigasa Forte elierte intro erupt & tip pinks pot aga de uae, Incr cena, plete fazele cing cto vitert ce depiveie vez Sunetull,rdicindu-se la 0 inalime de 30 tn. Aces amestec, num piocasic se poste sficima th partcile foare mic care se ddepune sub fon une pubes! ueigse ropa dep pli” at de putea, incitadevea vuleanul se distruge complet. In Cuz mal simple se supp pereele orn Si formeaza un crater sa ede (caldera in Spaniold seamed cloth in erbero. Aor! explodeart tor vulcanl, cum a fost cazul inset Krk 1883 © cratorul vulcanu: 1 EI Chichon din Mexicul de sud, dupa eruptia din 1982, care a ridicat ‘© coloana de conus sulfuroasi de 16,3 serv inalime, QRaut de lava topita a vulanului Etna lumineaz cerul, in thmp co ii arde drum spre poalele muntelui. Nori de cenus Dac magma e compact, dar gazete exert ©. presivne. ict, cruptie se elbereart nor! de cenust s gaze, aceten plotese 0 vreme in er, apo cad ea oavalanst Incandescent ens Herbie i proc acest val, nuonit “nue ardente Francesa) dstrage Acest fel de eruptle @ fost denuinit dupa vulcanul Mont Pelée de pe insula Martinique cin Antilele mici, care in 1902 a ingeopat orasul St. Pier de mii de oameni, supraviewind doar un Océnd arheologii au turnat ghips intr-o cavern din conusa intirits deasupra foragului Pompei, au dat seama ca au ceruptie! Vezuviului din anui 79. en IGRAREA CONTINENTELOR * Vulcan au fost denumiti dup zeul roman al foul, Vuleanus? | 1 Pe Pamant exists cca 1300 vuleani activ Se numesc acl vuleanit care erup cu regutaritate, sau au erupt cl putin o dat inuktimi zecl mi de ant ‘Dac. un vuean nua erupt in ulti 10000, ‘ni il num vulean adormit. Daca nu a erupt de peste 25.000 ani, se poate considera sins. | * Majortatea vukanitor nu se pot vedea, find submarni, dar ea. 500 sunt viii ‘deasupra apel * Cel mai mare crater vukanic se afl in Indonezia, (Sumatra) in Toba. Are o suprafata de 1775 ki. etiout care ven geamol celled atit de mie inci valu ucigas mua pra ajunge el Mount St. Helens In mod aseminator a enipt vulcanal Mount St Helens din Statele Unite, staul Washington, dypit un somn de 123 de ani, la data de 18 ‘mat 1980, Erupta a smuls pric 0 Latur a ‘mute Non de gaz si cenus sau eliberst inte cascadi piroclasticl, arzind tot ce au otlnit in eale. Fruptia a durat 9 ore, anuncind mai ‘multe miliaine de tone de cenust in der, Jupa cae 0 ploaie cx potopul a wransformt ‘cenust si prafl in nor. Cu toate et eruptia a fost semnalata dinainte, mui my au dat atenic avertismentelor, vuleanul fcind 57 de Planers Fam