Galaxia In general, se poate spune ca Unit si vid. Dar stelele nu sunt sul este format din stele raspandite in spatiu la intamplare, ci sunt grupate in nsule” enorme de stele, galaxiile. S le pe care Ke vedem noaptea pe e ca si Soarele, aparin galaxiei noastre, a Sistema C ‘e. Denumim Calea te anginte pe pitem vedea pe Dac privim aceasta fle cu un ecbean iu eu un telescop, alunel putem observa ste alcituitd din millarde de stele. Not inst vedem in realitate marginea si ect ici, Galaxia Tosi ssemanitoare nu disc corm care se “umf la mi std formatiane este denumitt Q Sir William Herschel (1738 - 1822), Plonierul astronomiei, descoperitoru planetei Uranus. © Imaginea panoramicd a C3iiLactoo, reali- © Tats prin desenarea celor mai luminoase 7000 de stele si cartografierea distributel nortor ‘alactci de pe fotografi Sagitarius SagetatoruD), zona cu cea mal mare Jensitate de astra Sistemului Cail Lacee, Nu se poate prvi in interiorul nucleulu pentru ca inconjurat de nor de praf foarte dens. In cul inconjritor, sel pupeaza in jun imnitor brafe de spiral ce pomese din hhucleu, Galaxia noastrt este una din gala Universilu, Asemanator cu alte PLANETA PAMANT = 2 © centrul galaxie! noastre este inconjurat de ‘ulti sferice de stele. Pot contine pind la un rilion de stele bitrine ros, dar nu stele tinere. © Norut Magelan Mare, una dintre cole ous galaxii mai mici care ae rotesc in jurul Sistemului Cli Lactee, este format din brate de spirala asemenea galaxiei noastre. de Maca, eu multe yepuse Specialist’ au defintcteva brat ik fe galaxle prin stud Hi ii sdiotelescoapelor au constalat poziia nox rosi de hidrogen in bratele spirale. Be propia sunt raul Orion, br[EB cusnn © Nori de hidrogen tuminos in galavia noastra In zonele HII hidrogenul se gaseste © Spectra reat cu un obiectv de prisms. Prisma descompune uri ementle coreepund cu nile rzontale din spectra © Un pas important in cercetarea stelelor Fa constituit camera telescopica Schmidt, inventats in 1975. Gu ajtorallentileior corectoare,oglinaile sferice dau 0 imagine rlativ larg de pe bola cerull Moastre care se nase din asemenea nori contin 3 sey doe cio cau ce eat 1ONUOO Amreeessl te Seamnede srle cpa dea luning pao pra Orion, lao distantd de central gala In nucleu wet de 30000 de ani mind sface'o rotate fn nucle Satemulti Lace se aft losis st galaile'formeai “gpa de Stile Gin dec sunt cu mult mai tere, Ga ahora. telesconpelor, asrononi renee oat ed sel nrc ie bee pieiient) hates ticlel conte fnle fac, galt mic si dezordonate, dar si Comportia lor iferd de cen a seleor in cle avand tempertan extrem de nic jenumila galaxie Andromeda face parte din de, Sau format din nori de hidragen st hela (1 7 Grupul Local. $i aceasta este o galixie ch Si inainte St intve in comporitia lor met itera ineletor ori de gaz dh foginizare in spirala, dar putin mai mare rezutate din explozia sopernovelor, apn central este foarte mare ddeeit a noasir fa contineaus met Pentra a menting galaxia tn format Exist o diferent vizio inte nucleul si Stele ate, rol se afla 9 in afar pari tote nevole ca in centr ela se fiscul palaxel. Stelle din dive sunt relat bombate a nucleulul, sl formexzA alot Corp cu 0 mast enor de mute ~ d Sune foarte multe scle albus, albe- sferice (zone huminoase cirulare tn jurul rimatiy 5 milioane de oni msi mare decit abuse. Unele dintre ele sau format impre- galaxie. In uncle locuri asemenes stele 1 Soarela din sigemul nosis in, fr pe acestea le putem vedea ca pe mise sural (mal multe site de mi) siformeazai on Din ceninul galaxiet noasire sosese nist omatiun deschise, un exemplu elocvent Ml gru nandtor cio nvinust de box semmale radio foxte putemice: se erede cl msttuie Pleiadele din Constelaia ‘aur denuit mulime sferi uta Kor este Saitarius A. Tot aceastl 20n Taurus). Porunea dinte selele discull este Cele mai luminowse formation’ de acest fel emite si raze Roentgen. Dupt paren implutt cu nori mari de gaz, Din astiel de sunt Omega Centaur si 47 Tucanae, cine se mnemilor, doar 0 gael neaye poate 3 not se msc steele, Dupi calcule se pot vedea si cu ochiul liber in ember forjeze un obiect st emitl o n mutt din astel de Tn totatate se canose 200 de asemenea concordant ew parerea cl tr “ Nori -de cde praf pot contine matin sen lun corp ceresc de mast imensl care pr materiale care sau) rispinlt in spaiv in In mex! cuca stelle din mulinile sferke sustine nor de gaze. Se crede eX in impul explozie! unor stpemove. in aceste sf din aloud exe impreund cu majortates_galaxilor in cenirul lor se allt materiale se gasese si metile, astfel cd steele Celealte pai ake galaniel AU o trac But nee Joncta Pimin TIME SOLARE Plana Pandeu 5 ~ SISTEMUL SOLAR