Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Pamanturi Si Soluri PDF

    Uploaded by

    m r
    8 views4 pages

    Original Title

    Pamanturi si soluri.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views4 pages

    Pamanturi Si Soluri PDF

    Uploaded by

    m r

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    PLANETA PAMANT Pamanturi si soluri Solul este materialul fragil si afanat care acoperat intr-un strat subtire mare parte a suprafatei scoartei terestre. Fara el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei $i florei. Dar in zilele noastre pe tot globul pitmautese activi- tatile umane deterioreaza aceasta resursd vitald, Suprafata ms hivabila pe cap de Conform estimarlor, datontd late, se presupune cf in an cara va seadea la 0 ate, Ar fl ne de hrant egala cul cea const i d Calitatea pamantului © stratu superior ins diminua puter: ne calitatea <0 0.62490 ain Sopratata Pama lui, desert Sahara fu poate fi cultivat. substangele organ ae PAmAnturi ‘SOLURI Tee ng erecta “INDUSTRIE = “ZONA LASATA PRRAGINA Pronieri Vestutul Sdlbatic ou defrigat pdr, au cut tat terenurile in pants 3 ou deste- Tenit solute pusti. Drept urmore, prin ‘ont 1930 solurile preeriei au devenit ® scat si prfuite. ln perioade de seeetd véntul Iimprastiapeoful de ea suprofed, trons forménd regiunea Jntr-o zona denu- ‘itd aa "Dust Bowl". Oolé cu E rat. ‘Aceastd hort conceputs in 1968, prezinta 0 porte o stuarului Tamisel $i modurile de ttlizare a aménturitor in ‘Marea Britanie. © Dezvoltaren urbana este o caracteristics ‘major a peisajului modern. La stargitul seco [uu al 18-lea Millbank era o agezare semi rural astii ea apartine centrului Londrel zone care nu sunt expuse catastofelor nat Tale, O metodi tradiionala const in antelor, Tera celineste toare de a Tace ays Solurile de calitate superioara sunt foloste pentru cultivarea cerealelor, d fermierilor cel mai mare prof, Odatl ey dim ruarea cali solul,ctexcriscurle de com= Gospodarirea pamanturilor In paralel cu cresieren popula! Terre sporese si necestatea cult sluts! pent Droducerea hrane, Exist 0 adevirtd pati numa inte agric unile dens populate, suprafe reren fertl au fost acoperie cua Urbane, zone industrial, gosele, cal ferate 5 seroporti. Calitates pamntului propice agriculuri depinde de adminstrarea revole de sute de ani pentru a s pot fi distruse in ctiva ani print-o adminis trare incorectt. Cele dou mari ameningr: pentru solus sunt pola Poluarea solului Vilizaren pe scar lang ai poate diuninua capaciatea bi npuine substangele menea explozie ala termonucleara din Cernobi Hing Kiev, in fosta Uniune Sovietct, In 1 exploziel au fost elberate in atmosfer ppiminy, incheznd pane Seandinave si Tara Gablr. Anin 1 Ibtante radioactive au fost sarifcate fn uncle teh deyeuriie industiale sunt Jmpristate pe supeafsta paAmAnculu, iar pa cele de metale otrivitoare continute omoart bacterile din sl. Auminiul este un metal toxic si este components majoniact a mineralelor Argilaase, De obicel se gtseste sub format de ‘compusi chimiet simu eauneazt bactetior sau plintelor Pioaia seid inst eltbereaz aluminic Ul din minerilele arglloase, penclitind viast microorganismelor si a pkantelor cultivate Pleat devine ack atuncicipd este poluat cu ‘componente chimice eliminate de auiove- hicul, fabrics instal tehnice Eroziunea solului Cea ma grav forma de degradare 3 solulut este eroaitnea, Eroziunea solulul este provor © Detrigarea Padurilor de pe ‘oasta dealulul a condus la aparitia albilor de torent sipate de plo. ‘ata de inteebuintarea incoreett i nu rebuie cconfundaet cu eroziunea natural ravines natural este un proces let ca ru poate f oprit, Dar oda cu aceast uz hatura, se formenza solul now, Oamenit de Siig au estimat oh duruta de erode gi tare natura unui meta! patrat de spresitaiv de 30000 ni ‘1 paeainnuilor indepa pamnt este Dar administrarea incorec ponte wt aceeleneze in ast MIsueL acest proce Incit supnifete mint de teren ferl xe pot de gadis in citeva deceni, De exempl, eolonisti ‘in vremauile de pionierit ale Statelor Unite au esploait fied mia st ip aya miyurt ps- mantle, neat in decurs de 100 ani 20% lin suprafa cukivabilt a fost serios deteriora Tn anele tie in curs de dervoitare, cum arf Columbia din Ameri de Sud, Leseho, Malawi sSsvaziind din sll Afi, stata este i mi fea, In aceste ta nurebuingaren defects a dstras mai mult de 75% din supeafas gical Specialist estimeszt ia incepeatl anilor 1960, in lume in ecare an st erodat supra de ‘pimint echivalentd cu fenton Angle sa Ts ot lawn lo Cum apare eroziunea solului Broekinea sll ve produce pe teres cre au fo culate stu pgunate. prea. infers Sse si aa one sire amumike plane sua ciate an de an Gr mu se fice feilizaren 3 subsantele ext five nu sunt reintockse in sol, Culvaret in tens rele fest pins provoact sclderen. preci la hecta. Este esd des cthinea solu sind ase me ‘stent hb emelune, Deteroavea pasunlor fe price ict ml rete pre mile a tale peo supra ctl, Numrl prea mae rapid decic tml de reyenerce natu & acestely, lind fn uma pul gol *eSfrovuned soul se produce fn coud faze in prima fazt se sf bulgtrit de pamant {ire cov a solu) in pacule separate tn faza a dows. acest su Indepaate de svoiul ator cungtoare sf de vn in zoncle cu precipita abxindete pctt- file de plea se Tovese de pam cao ford Censiltabill, In mod noma pantelesbsoe tmare pane a acenel fore, dir daca veyetats lpeede picture de ploae. zdrobesc sul eal, Partculele de prt sant sidcae i ner pox fl deplasate pnd 1,5 met Fora izbiturior picaturlor de ploie tuseaat solu formindk-se 0 crust compacts 1. Chiar cs 0 cms secetaass pimantul neper- ‘urbat poate sustine 0 vegetatie bogata. Padu- file $i lerburlleprotejeaza impotriva eroziunl 4,.De pe coasta dealulul se spala tot mai ‘mul paint fertil si pasunatul permanent einen areankdvareians: | 2. Prin eutivarea terenurllor plat sl tSierea pomilor de pe pante, emul expune soll ero- ‘luni cauzate de api si vint ‘om olior¢caprelor, cosas palstilor”, pen- ‘wu curltenie totals. 3. Cutivarea prea intens’ degradeaza terenu- file plate, destinate acum pigunatulu. Cultiva- ‘rea plantelorereste ritmul de pierdere a solu 6.1m fina, tot ce rine in locul plmantul fertil odinioars, este desertul, dezgolit de sol # incapabil x3 sustind vreo vegetatie. HB rvnrun si sou la suprafta acestula, Crstele.tmpedic inl area. apel de plosie tn sal 31 In focile de a2 in consecintt, cea mai mare parte a apei ge pe suprafats pamdntulu easth ap, denumtt Ge specialist scurg ede suprafaya, pearel_granulele solulul fre piciu si riuri. Sedimentele rezultate ‘imply albille riurilor, micsorind ast adancimea lor, provoctind inundai. In cele ceantay urase de panne fer Eroziune pe versante Eroziunes in suprafal se datoreazd scurgett are spall un stat subfire de sol In faz inc Scurgerea de” Suprafatd se adund in caren. chp 0 plac puternict ‘evi torente stale sang alanc in pine 1 reife uscate complet pate principal agent de erozhine a solult) ete vant. Slul nefxat expus vinului este adnat in reste $i Gung. Granulele miscate de vine sunt sf imate rezultino palbere fina cat apot ia pura la distante mari De exemple, mare pute din ste und Solu platoulit Great Plains din Statele Un sfirgeste pe tate Clima si eroziunea ni! 1970-1980" foametes sa abitut ia repetate findunt asupra unet pari a Afric Amit Sahel. Sahelul este 0” zond uscatd acoperitt et kerb atinde de la vest fn nordl Afi la suc de Sahara, cel mai mare desert din lune 1950 precipitate in Sabel au fost mai petit de psn. Loculan savanel ude dens au incepit 1 migreve ce Sale! populate Anioulee oe au past pune, iar ‘Ba arbor folosndi ca Temne de foc O Stropirea cu turlor co ingrigaminte sau Droductia agricola pe termen scurt, dar pe termen lung acest ‘agent chimicl pot dlistruge bacterile $1 alte organisme ute, Este astfel imped ‘ata regenerarea inaturala a pamint ll cesta devenind Ltiizabil doar pon: Sota el Severn thistreazs schimbarea prior {atilor in compettia pentru pamint in fost sserifeate pi © oforograte in inrarou de pe ‘rational de pe partes fmvercans par in Fog in contrast cu ‘le mexicane din Sid, Hisate In para anis 1970-1980 au urmat 0 serie de pe in Sahel nu a ioade seoctonse si vegeta mai putut regenera. Vantusle putemice au imprisat soll and provocdad eroziunea de 2 solului Animalele aw munt st scoperite odinieard de format in desert sterp, Planuri de viitor soli! nu este 0 resus infinitd, Astzi,cind popula lu este in continud crestere, fe are st prevind efecele nedonite ale erozianl maforitatea lor find Solulu, Noite tehnich, aduptdsi ale metodelor trliionale, au fost use la punt tocmai pentru a putea culiva plante pe terenurie in pant sin regiunile cu Sol mal putin Fertil » Cercetarea Sintfica poate Yeni in ajutor pentru 0 mai, eficentt folosite a. inge Siminteloe st insectcdelor care au un efect

    You might also like