FUNDATIA UNIVERSITARA HYPERION UNIVERSITATEA HYPERION PACULTATEA DE PSIHOLOGIE - SOCIOLOGIE Prof. univ. dr. EMIL VERZA PSIHOLOGIA VIRSTELOR se (HYPERION BUCURESTI ¢ 1993,Toate dreptuiterezervate EDITURH HYPERION Xt Argument Capitol pitt Capitol Capitol V, Capitol V Caittal VL CUPRINS Obicetl 5 metodologl stulei in pslologavrseor 1, Continual imperanateoeion pac a pihoogi vitor 2 Metedcgin sii a ping vitor Stadia evolu uma 1 Froese pihogectil i piinamicd 2 Step de ahora dined tamales dor eros pice Deut itt 1 Embeolgia lace ntratriae 2 Nasteea condi de nocmaizare 3. Dezvolres impure a copia Perloadaantepreycolarh (prima copii) 1 Canctersl opie generale 2 Comuniarea ave spatant 3. Conduit emojionl-atectva 4: Acti fie de sociaiare Periondnpreyeoara(adaua copie) 1 Dervolare pote comsoueasutogomiet 2 Devils pie comune Tnsugilor ‘e personaite 5. Conduite verbal Butea pesos 4c maior pesonati Pevioda solar mick (a trea copliie) Dezvotarea biofiiek 2 Dervis pitch 5 olla sical dc peronaiteCepitott vi. Perioada pubertigh T Derolares Bofiick 2 Dezolarea pict 3. Comportsmeatln rp Capitol VIEL Perloadeadolescefet 1 Derolaen nog 2 Dervoltata piled 3. Expansiunen personaly compra Capitol IX Pert dere Capitola X—Perfouda vise adulte Capit XL Periond ste tin Capitol XIL, Condi bo-pthosociale ae deve mane Blbiograiesletiot 103 10 tos 03 18 or 130 ist ARGUMENT Aceastd luerare, de Psibologia Vtsclor, este structurata pe {deea unl curs universtar prin care inceredim si rOspundem ne oil dea parrende in interesul formant, dezvolari, evolu, @ devenirit umane ca fini, cu tote atributele bio-psiho-octal- ‘alturale. Prin continutal ei prin modul de tratare a problema tic adiacente aprectem caeve wild studentilor in pathologie, sociologie, psihopedagosie special pedagogie, asstent socal Hapectaliilor din domenia,cadrelor didactic gi uturorcelor care, ntr-un fel saa, Sint ineresai de zimislrea gi formarea “omului cu tecerea prin toate palierele viet psihice. ‘O.asemenea lucrare este opremierdin fara noasir gla baza ciastatcartea "Psihologta virstelor”aparad in anul 1981, seis impreund’ cu profuniv.dr-Ursula Schiopu care, de asemenea, a fost prima de acest gen $tcare ig demonstreacviabtitatea gin prezent. In acelagi imp, am valorfica cercetarile contemporane fle autorlor roman stdin’ evideniind contribuia original a acestora la problematica psihologicd a traseului parcurs de om {ea debutal view pina la stadiul terminal. Desigur, investigate Inoastre desigurate Pn imp, interpretarea unor date gi modal de iratare a intregi problematici conferd lycra o novi personald, are sperm 3 fe apreciat de euitor. In ansambla, am incercat 5d imprimamo viune sstemicd pentraa putea contara imagines Probabilistic’ a “‘omului total" iniroducind curent modalitatea fanaiticd de preluerare a materilului informatiy cu prvire la ‘mul coneret sou fa "oma n situate". Asif, am recurs larapor- fart ale nei umane fa virsta cronologi@, la nivelul evolutt biologice gi mai ales, pshic, la tipul de relail ocupatonale gi sociale, laniveluile de dobindire a ideniailor caracteristice 3 la afrmarea stlalui personal tn elaborarea formelor specifce comportamentale gi adaptative etc. Acest demirs ne-a permis 38 ‘perdi cu departaari relatiy precise ae cclurilor viet inte ‘ioral cdrora am dnalizt principalele perioade sau stad sub- 5perioade sau substadii care incep $i inchid etapele virstelor omu- lui. Dikotomia cicluri- stadii, perioade-subperioade constituie ‘modalitatea prin care se pot evidengia acumularile cantitative gi calitative, salturile gi regresele posibile cu trdsaturile de specifi- citate pentru o etapa sau alta de virsta. In economia spajiului pe care il avem la dispozitie si avind in vedere conjinutul si sfera domeniului respectiv am trecut cu bund $liinya peste aspectele biologice care nu sint absolut necesare, dar Te-am relevat pe cele semnificative pentru evolugia psihicat a omu- lui. Contextal social, cultural si occupational este, de asemenea, precizatin interconditionarea umana deoarece influenjeazd struc turarea identitatilor specifice personale gi intregul sistem psihic uman. La incheierea acestor rinduri facem cuvenita precizare cit indiferent de conceptele ce se vehiculeazd pentru domeniul pe care il abordéim (psikologie evolutiva, dezvoltare umand, psihologia omului de la nastere la senectute etc.) sint subnumite sau echiva- lente termenului generic si consacrat de psihologia virstelor. AUTORUL CAPITOLUL I OBIECTUL $I METODOLOGIA STUDIERII IN PSIHOLOGIA VIRSTELOR Psihologia virstelor este o ramuri a stiintelor psihologice izvorita din necesitatea de a infelege modul cum se constituie caracteristicile, functiile, procesele psihice de la cele mai fragede virste si evolutia lor pe tot parcursul existentei umane, cu progrescle cc caracterizeazi fiecare virsta, Astfel, activitatea psihicd este privité in mod unitar cu relevarca semnificafilor posibite pentru un anumnit palier al virstei si evidenticrea specificului de ansamblu in dezvoltarea structurilor psihice. Din acest punet de vedere finja umand este analizaté longitudinal gi vertical in Conteatul existentei sale sociale, a modificarilor psiho-fizice ce se produc sub influenta conditiilor de mediu, a educatiei, a culturii si profesici, a statutelor si rolurilor sociale ce le indeplineste. 1. CONTINUTUL $I IMPORTANTA TEORETICO- PRACTICA A PSIHOLOGIEI VIRSTELOR, Fiecare etapa de virsti are anumite caracteristici bio-psihice care ct unitatea dezvoltirii de ansamblu a personalitiii gi se manifesté in comportamente generale si specifice mai mult sau mai pun adapta- bile. In evolutia psihic’ se pot desprinde anumite legi si principii general valabile, dar si structuri specifice pentru o etapa sau alla de virstd. Psi hologia virstelor este stiinja care studiagd caracteristicile constituirii ‘ctivtai psihice umane, modificerile acesteia de la inferior la superior, a regreselorce aulocin anumite etapede virstd, a evolugiei personalitii simanifestarii actelor de conduita in relagie cu determinarile socio-cul- turale ale existenjeifiingei umane. Continutul si sfera psihologici virstelor depageste pe cel al psiholo- ici copilului prin aceea c& realizeaz3 o cuprindere pentru toate virstele ‘mane departajind stadii si substadii in cadrul acestora, cu specific gi ‘comun inire ele, dar fri si fie o psihologie generald Cici activitatea Psihied pe care o studiaza aceasta este raportaté la condifia umani de 0 anumitd factura si structura bio-psihica, Psihologia virstelor se foloseste 7produselor activitatii, anamneza etc., metode asupra cdrora nu insistim deoarece cle sint comune gialtor ramuri ale psihologiei, Se impune totus © precizare: toate aceste metode se folosesc prin adaptarea lor la virsta subjecfilor $i la condifiile concrete de activitate. Aléturi de metodele de cercetare, in psihologia virstelor sint vehiculate si metode si tehnici de psihoterapie in scopul unor interventi calificate pentru a determina mo- dificari pozitive ale activitatii psihice gi conduite adaptative tot mai efi- “Tinind seama cf la nivelul psihicului uman are loc o schimbare lent a caracteristicilor sale ca urmare a transformérilor condiilor de vial’ gi a relatiilorinterumane s-a produs o distanfare intre psihologie si paradig- ‘mele ei, iar “omul coneret” devine subiectul central al studiului in psi hologia virstelor. In felul acesta se diminueaz domeniul speculativ al psihologiei si se evidenjiaz conduitele de adaptare cu marcarea insertici social-profesionale a personalitiii. Tratarea “omului concret” se rapor- teazi la multiple conditionari din care cele mai importante privese pe cea biologico-ereditard, social-cconomicd, socio-cultural, educafionala si profesionald. Astfel, problematica virstelor o privim din perspectiva psi- hologica, psihosociald si biologica, conturind un cadra metodologic unitar. In abordarea ciclurilor vielii psihologii au avut in vedere mai cu seamé virstele de crestere gi de dezvoltare. Contextul in care se des- fagoard analiza vizeaza, pe de o parte, natura si educatia subiectului, iar pe de alta parte, maturizarca si invajarea. Specialist sint de acord cif atit natura, cit $i educatia, sint esentiale pentru dezvoltare, iar interacjiunca dintre cei doi factori reprezinta influenta crucialé asupra fiecdrui individ Atit maturizarea, cit si invajarca determind numeroase schimbiiri in dez~ voltare, in timp ce diferentele individuale imprima un grad mai mare de ‘complexitate problemei, deoarece factorii genetici pot juca un rol major {n nivelul de achizijie al unei persoane, pe cind invajarea influenteacd acelagi nivel, in cazul altei persoane. Desigur, modul de relafionare si influenjare a persoanei de catre acesti factori se raporteaz la calitatea lor si la virsta fiecdruia. Unii psihologi sustin c& prima copilirie este cea mai importanta perioada care influenteaza formarea persoanei adulte, iar alfii sus{in c& unii indivizi se schimba radical in copilaria mijlocie, adolescen{i si maturitate, La aces- tea se adaugit mediul in care are loc dezvoltarea individului. Pentru un 1 Vera E, Meraiologia recuperdrit in defectologe, in I: Verea, “Metodologs gontemporae in denen detectlope st ogopeti fp Uni. Buca, 1987, 10 asemenca demers sc ia in consideratie cele patru niveluri de structuri ambientale: 1. microsistemul care reprezint& interactiunea dintre persoan’ si ‘mediul restrins apropiat; 2, mesosistemul ce semnifica interrelatile dintre anturajele diverse ale persoanei, diferite de la 0 virst& la alta prin scoala, loc de muncd, sgrupul de pricteni ctc.; 3. exosistemul ce se referd la structurile sociale majore care in- fluenfeaz individul de tipul mass mediei, mijloacelor de transport, refelelor sociale $.2.; 4, macrosistemul care priveste modelele institujionale ale culturii sau subculturii $j totodatd, sistemele economice, sociale, educafionale, legale $i politice!, ‘Toate aceste aspecte determing o anumita evolutie a omului si forme deconsolidare sau fragilizare pentru uncle etape si pentru unele persoane. Societatea este interesatd si adopte atitudini diferentiate fat de asemenea persoane. A rezultat ideca protejarii pertinenete a virstelor fragile si a creerii unui cadru adecvat de dezvoltare. O asemenea protejare s-a extins sil nviclul virstelor de regresic gi a persoanclor handicapate. in acest. context, cercetarile de specialitate au fost orientate in principal spre: a) ~ geneza si evolutia relatiilor adaptative, a statutclor si rolurilor sociale, a naturi si factorilor care influenjeazA progresul ori regresul in adaptative; b) - factorii si fortele implicate in structurarea personalitajii in co- pilirie, contradictile ce caracterizeazit personalitatea la un anumit mo- ment dat si posibilititile de interventic psihologic& pentru realizarea efec- telor ameliorative. Virstcle tineretii si maturitiji sint mai putin investigate prin rapor- larea la normalitate, dar prezintd interes mai mare in condiile planului psihopatologic. De’o tratare mai largé s-au bucurat aceste virste din Lunghiul psihosociologiei prin invocarea domeniului atitudinilor in socie- tate si in vila profesional sau a psihopatologiei in scopul. descrierii ‘caracteristicilor anormale si de interventie in tratarea acestora. In schimb, Pentru virstele copilariei accentul a c&zut pe fenomenul educational care ‘inglobat, din punct de vedere psihologic, sarcini in directia cunoasteri ‘masurarii, programaii siformarii subiectilor. S-a stabilit cl aceste sarcini Pot fi realizate optim numai finindu-se seama de numeroasele relatii interpersoante ce au loc intre copii, pe de o parte, intre copii si educatori, 1 Bergen. 8, The Developing Person, Bron Community College Cty Univer ‘ity of New York, Worth Publishers, Inc, 1980. * “mype de alt parte. Astfel de relatii - functionale, comunicative, c simpatetice — pot stimula satt atenua procesul instructiv-educativ, dar cunbasterea si stipinirea lor de c&tre educator faciliteaz& controlul asupra evolujiei psihice sau aga cum ardta J Bruner, de modelare a dezvoltari side organizare a mediului Fiinta umand cunoaste o serie de modificari care duc, mai cu scama, {n perioada copilariei la dezvoltir pe directiile biologice cu transformari fizice, morfologice si biochimice, psihologice cu optimiza calitative ale proceselor, funciilor si insusirilor psihice gi sociale care duc la coechi- librarea conduitei umane in relatiile cu mediul social. Intre aceste trei forme ale dezvoltarii umane se stabilesc legaturi de interdependent’ fara, ins, afi o relatie de influenjare cu determina stricte i intr-un timp dat, dar Care, pe parcursul evolufiei contureaza si structureaza personalitatea bio-psiho-social ‘Analizind dezvoltarea psihic& din perspectiva psihologici virstelor, a trebuie privita ca un proces complex, dinamic gi cu multiple determi- nri in care se intersecteaz caracteristici ale filogenczei (ce tin de spe- ie), ontogenezei (cu particularitafile psihoindividuale), psihosocialului (cu raportarea persoanei la colectivitate). Astfel, dezvoltarea psihicd are un caracter plurideterminat si multifactorial ce faciliteaz4 0 multitudine de prefaceri cu echilibrari $1 adaptari de o anumitd facturd calitativa si cantitativa. 12 CAPITOLUL IL STADIALITATEA $I EVOLUTIA UMANA In literatura de specialitate se fac insa simyite o serie de controverse pe marginea perioadelor, etapelor, stadiilor ce caracterizeaz& ciclurile Vic{ii umane. Aceste dispute provin din diferenfele conceperii “omul concrei”” cu existen{ temporari si “omul fn situatie”” cu un anumit potential psihic la statutul de virstd. Totusi aceste dispute nu contrazic sinonimia dintre termenii etape, perioade si stadii, respectiv subperioade si substadii, la care se adauga, adeseori, cel de ciclu, Astfel, omul traver- seazA tei cicluri mari in decursul viefi sale: al copilrici al tinere{ii si al adultulu, iar din cadrul fiectreia se desprind perioade $i subperioade relativ distincte. Tratarea noastra se realizeaza prin prisma particulari- 1itjlor structurale cu dinamismul ce caracterizeazA evolutia, dar conce- pain ordnesistematic pentru creeao imagine probabilistic “omi- ui total”, 1. PROCESUALITATE PSIHOGENETICA $1 PSIHODINAMICA Pentru injelegerea problematicii psihologiei virstelor se simte nevo- ia operirii, pe de o parte, cu criteriile dupa care se realizeaza impartirea {n perioade, stadii ale dezvoltaii psihice, iar pe de alt& parte, cu insusirile esenfiale si reprezentative ce caracterizeazA fiecare ciclu de virst& deli- ‘ital dupa accepiille respective. in acest context analiza reperelor psihogenctice si psihodinamice este oportund, dar cu precizarea unor dificult ce se datoresc si faptului & mulji autori decupeaza spre analiz4 numa unul din ciclurile viefi ‘omului si incearca s¥ reconstituie pe baza lui intreaga viati a dezvoltaii Psihice umane, Trebuie remarcat c& cele mai semnificative contributi la ‘lucidarea problemelor reperelor au adus-o specialistii in psihologia co- Pilului. Ca atare, ponderea studiilor s-a axat pe reperele psihogenetice ar nu pot fi neglijate nici reperele psihodinamice ce se exprima in Conduite, caracteristici si trisdturi psihice pe tot parcursul vielii. Acestea 4 o Tatura instrumentala important pentru sesizarea momentelor de 13schimbare din ciclurile vie gio laturd teoreticd care faciliteaz4 descrie- rea probalistici si prospectiva a dezvoltarii iectirei persoane. ‘Din aceast perspectiva, A.Gessel a diferentiat intre comportamen- tele maturizirii punind accent pe achiziiile din perioadele timpurii, dar ‘iri a neglija acumulérile ulterioare pe care le raporteazA la virsta crono- Jogicd. Ca urmare, el suprinde un fapt semnificativ pentru caracteristicile ‘generale ale dezvoltarii psihice gi anume succesiunea continu si tot mai Complexa de stadii de echilibru in alteman{é cu stadii critice ce sint mai putin echilibrate. in acclasi timp, Gessel a atras atentia asupra “copilului ‘coneret” cu conduitele vietii sale de fiecare zi creind perspectiva trait longitudinale in psihologic. La intersectia dintre concepfia lui A.Gessel sicea a lui A Binet s-a conturat analiza distan(elor dintre virsta cronolo- gicd si “vista de dezvoltare” (Q.D.). {n timp ce Gessel a considerat c& Variabilitatea trebuie raportata la virsta cronologica, A.Binet acorda va- riabilithii psihice o mai mare dependenté de virsta de dezvoltare, Opus autorilor citi, J Piaget se refer la repere biopsihice creind 0 teorie intelectuald originalé. Dupa Piaget structurile, relatiile cu mediul se construiese in mod dinamic sub form de acfiuni, operafi, grupari de operafii mai intfi concrete apoi, formal-logice. : O serie de psihologi i-au repreosat lui J-Piaget aceast incheicre a ciclului de dezvoltare psihict intelectual odati cu adolescenta facind o difereniere exageratd intre copil si adult ca si faptul c& sistemul su psihologic este accentuat individualist si ignord factorul social in deve- nirea umand ‘Referindu-se la evolutia individual Claparéde! a aritat c& sint par- ccurse trei stadii principale: 1. Stadiul de achizitionare si experimentare in interiorul c&ruia se pot distinge citeva tape cum ar fi cea de formare a interesclor perceptive din primul an, cea de interese glosice formate in al doilea gal teilea an, cea de interese generale cind se activeaza intelectul si este specifica pentru virsta de la 3 la 7 ani iin final, 0 ctapa de interese speciale gi obiective definitivate intre 7 si 12 ani; 2, Stadiul de organizare i evaluare in care se elaboreaZa si se cris- talizeazi o perioada sentimental’ la intersec{ia interesclor etice si sociale, interese specializate gi interese raportate la sex ce domin& intre 12 si 18 ani si ulterior, 1 Clapartde, Fa, Psychologie de lenfant et de Vadolescent, Geneva, 1926. 4 3. Stadiul de productic specific virstei adulte cind diferitele interese se subordoneaz4 unui interes superior legat de ideal sau de conservirea ald ca urmare a activititiicurente desfigurati de om. Din alté perspectiv’, H.Wallon a axat structura reperelor psihoge- netice pe constructia afectiv’ a cului si personalitati in care ae loc, ntr-o mi clapé, difertn{ierca impulsivititii emotionale de impulsivitatea Frotorie-primari dupa care se constituie constinfa de sine. Ulterior, prin achizitile de rol se conturea74 independen(a cului sin fine, se constituie Sineretismul personalitagi (10-11 ani) prin includerea afectivitit in yamente sociale si intelectuale. Cu toate acestea Wallon! pistreaz cadrul general enuntat de Claparéde, dar accentuca7 unitatea comportamentului si continuitatca nivelurilor ce se succed. ‘Astfel, pentru primele luni de virsti, dominanta majori este a tre- buinfelor biologice i fiziologice. $i activitatea motric’ se subordoneazi nutri si somnului. Ukerior si mai ales din luna a treia migcarile incep si se oganizeze si s& se generalizeze. $i reactile afective sint legate, la inceput, de trebuinjele biologice, dar cu timpul (luna a sasea) ele se diferenjiaza si se exprimi mai variat. Acestea se asociazi cu gesturile $i mimica adecvatd exprimari. Spre sfirgtul primului an se manifest tot ‘mai mult coordonarea senzorial-motrica si prin experientele de cunoas- tere se ajunge la diferentierea lucrurilor. Comportamentul se modifica substan oda cu cel de al doileaan ca umare a deol mersuli $i limbajului. Prin mers si fn contact cu mediul si prin limbaj se lirgese relatiile cu cei din jur. Intr-o ctapa urmatoare, pe la trei ani, are Gian de opovitie gio capacitate mai mare de limitare, ca la patru ani s& adopte attudini mai clare fade cei din jur sisi devin receptiv la amuzament. Apar forme incipiente de detasare fa{i de concretul imediat. Odati cu ‘ta yolar,copiul ig deplasca7ainteresul de lac la lamea exterioar biectvitatea fnlocuicytc, spune Wallon, sineretismul, fécind loc unei ccunoasteri mai largi. Transformiri majore in toate perioadele activitiji pai au loc oda cu puberata gi ulterior aces vite H. Wallon a ocupat de conduitele usor crtice pentru care a - sou in vederea echilibéa lor. Peeeacee accel 8848 ordne de dei nu pot fi neglijate teri reudste care pun Sccemul pe energia instinctual. biologic) ce se expriml pe wei ei SeuRines bidnalt, conserva sit (oame, see ares) Wallon, H., L’evolution psyohologique de enfant, Paris, Colin, 1941 1s