seats eerie Bec -OZN-uri - Stiinta viitorul: B ate ee V inal Don er UY ae PIL Cy Peery 4 Retest wt) os ow er $ MAREA BRITANIE 2,95 GBP ES CaN Pe ee re) Bilderberg EET © Noua Ordine Mondiala anotehnologia in alimentatie i boiul secret al Marii Britanii . Reet a a l Si psihobiologia PetryNEXUS NEW TIMES MAGAZINE erect CeO eae Ae SCTE oT} CUPRINS STIRI DE PE GLOB 3 feest mumir include informatit rel ‘document rit af guvernului Brita i Brita fra hotin 93 se aliture 5.0 inca in aprile 2002, precum so evaluare a adeviraeiagende GS afte Oy spaeleseutrl de datri ‘TACEREA A FOST RUPTA: GRUPUL BILDERBERG EXPUS de Daniel Extuln senpile stabi, ca de obice, programa privind con ‘lchoaiclor in wrmatorl an, Prine propuner secrete de la fnilirea Bilderberg din al peel cursul cute sau regsit cele cu privre la impunerea unei tare pe petrol, precum $1 realizarea imei comisi de consolidare a pact! NANOTEHNOLOGIA IN ALIMENTATIE Partea a Il-a dde ETC Group, Se gtle ed tebnologia genetied ridicd m nanotchnologia este foarte riscant cu toate acstew corporal dlimentare introduc nanopartcule atit in alimente si produce tasmence edt sin ambalaje RELATIA DINTRE NANOBACTERIT, BOLI DE INIMA ST CANCER 23 de Dovglas Mulal. a procesui de bol ale Ini a MALADIA ALZHEIMER $I CONEXIUNEA ET CU ALUMINIUL .. 30 de de: Harold D. Foster Uni oameni au o predisposiie genetic fade boala Alzheimer dar est probabil gica unit factor de medin care de la ve rived de aluminis in organism ila exiragerea magn resporsabli penta apariia acest! bol RAZBOIUL SECRET AL MARII BRITANII IN ANTARCTICA ~ Partea I 35 de James La farsi cout deal dole rizoi mondial, Anglia «rims © OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005 NOUTATI DIN LUMEA STIINTET.. ticle de David Ta 28 model Tn acest numa sunt prezenta resping mit Soarelu a fama CCERCURILE DIN LANURI ‘SUNT CREATE DE SUNETE? de Freddy Sila desea fost auzite sete asend lr din lant, lar experimente desfasura rator cs sunt planteau pros efete sl (OZN-URI DEASUPRA CAPITOLIULUI - Partea I cde Robert Stan La exact $0 de an dupa ce OZN-urie aw zburat in Capitol din Washington DC, obiecte ce derfid gravitatia au sirdpuns din now spatial aerian inerais $1 chiar au aterzat pe Capi, ‘ZONA CREPUSCULARA In ace 0 misterioasi aeronavis neagrd. de formd irunghiulard, cu spe parten de desu, precum si noua tending tare braciliene dea face dezviluir! asupra ‘RAZBOTUL GEOFIZIC de cl. dr Emil Stim Clima poate consti sare poate of dacd este bine cunoseutd $1 dria. 0 arma premajia pe orice tere de actuni milare MOTORUL CU APA 62 Va propunem o metodi alteratvi de a Jace ca motorul cu combustie Interna al vehicolulus dumnevoasia si funcioneze cu APA DE LA ROBINET. REZONANTELE SCHUMANN SI PSIHOBIOLOGIA UMANA cde Richard Alan fase ceebrale sunt acordate la anum romaguel Paimdntula ers ona Miler frecvene ae tanjelor Schumann ~ seme extrem de as freventa ce bree itre se fonoserd wiv nexusmagazine.ro"1841-5091 PUBLICAT IN LIMBA ROMANA DE ‘S.C. SFERA GRUP SRL +4009 402204 ‘mat ofetsenuimapse ro ‘ets woemenmagzite 0 ‘SEF AL BIROULUI MARII BRITANI Mars Alen ‘COLABORATORI AI ACESTUI NUMAR Danie Esl ETC Group, Dogs Mahal, De Harold D Foster nes Rober Davi Taber; Fey Sa: Rote Staley CARICATURE ‘COPERTA apneic cosh! REDACTIA CENTRALA PO Box 30, Mapleton, Ql 4860, Austin. a 617 S442 920, Fan 7 5293 ‘ema edioiexasmapzine com ‘Web: wena com DECLARATIE DE INTENTIE [NEXUS resent c mais exe pinto tranfmare mi In aca ie NEXUS cw fami fafa ares de toi” stein jt oument weed inact chit NEXUS nue esto i orga ss idesoge lige, oes su politics. ‘copYRIGHT In timp ce erode ici Informatie dn NEXUS sue inert moat ete ct nih abner de ste nani et erie e {In momentul in care sei acest etoval au wecut deja dou zie de a atcurile erorse din Lona si deja e internet sunt In cresterespeculaile refritoare responsablalacestor crime atroce. Ulima dat ind am navigt pe internet am observat 8 ete ot mai mare null celor care accep fapul cd majoiatea teorighior ga ineidnteloreorste sunt spontorizate de cre stat. Se pare c din cen ce mai mi amen sunt pret i accepte fal el asemenea aii sunt realzate eu scopul de a produce mai mult conto ocal~cu ale cunt, sunt ila penta 4 manipula masle spe o stare de serviliam 9 fii. Crearea une siti confietuale este ‘considera de ete mul istic ca ind cel mai vec te din me! Incadal elitr $i eretsilor mele am vrbt cu ctv agsni scx si membr i rupelor speciale gleam ct mri, in fecare ine acest cazurpesoana implica fos isis Sk partcipe Ia acini de tererism~ de me or chiar impotriva unor evil nace aga cum a feria seyiilor secrete israciene au fet publiceingrijraile lor isaciene infiuate sau contoate au organizat mule stair i pur fi simply cu scopul dea justia incur” de repress uv? Seamnd cu o combina nee excuse invazie) offer ai serviclr secret ritanice cae eunosteau stunt n care explo de 6 a cs cetien rani cau abut organiza IRA, ins in relate acest bombs pasate de cite forele speciale brtanice. Conform anumitor rapoarte care ecu pe Internet, ola secret spaniol a fest respnsabils pir stentatul dels Mari din an 2004 nse timp, cam eu 10 2ile in uri, aproximatv 40 de OZN-uri a pit dessupra orgul Mexico City, cea mai mare meropoi ami, in jurul oe 10/a.m. in pind. cesta a fost ‘mate, ogra mi de omen au fst martor I pari acestoa, riminind mai mul de © jumiate de ord pent a pi acest speciacolulitor ~ mu a exist ns nc o relate let de st everimentextrordinarn mass-nedia dia afara Mexiculi su a Americ de Su {in cadrul rubric Zona Crepuscular” din acest umd veh citi despre Aviatia Miltars Brazilian, care, probabil cu aprobareaguvemulu, au afinmat cS OZN-urile mnt ele, Mai mult ect ati, eprezzstani acstra au ineeput proces de dezsairea informatio legate de acest fenomen, primal ps ind fcut prin permitere aces uno cerettori OZN la dase multare secrete refertace la OZN-, Exist citevaarticoleulitoare in acest mam. Agtepai pink vei citi despre riboiul core al, “Mari Britain Antartica despre bazele nazi ascunse in Antarctica, espe tun sta tehnologe exotic i total pare autentic! Sunt fare icin de aicoll despre lepitra dine anobaceri cafes bolle de ii, CCind ci aceste rindur, mute din celulele dumneavoased cereale vor poco das ‘onexiuilor pe eae le eliza ore mite aioe dn NEXUS! Deaserened arco despre intinirea secret a gropuli Bilderberg din lna mai este dstl de ‘int Este vorba despre accesul a anunite cures" de informa provenite chiar di interior ‘enclave elite! Vet reaiza ed amumite deci au fost deja implemertate de cin avut loc inten ‘Sunt de asemencaincintat de material realizat de Freddy Silva ce prezintsrenuttee wor ‘cretr despre modul in care cercunie din ani otf pus in legit cu sunetele, Dac pla isi au o pdr eristalin fins peo supraf ical foarte ube cones aceasta supra 1a suri de vibra sonore reztatul vial poate f spetatilos, Anumite sete vor produce 0 mod constant modele spcifie,unele dine acete aritind exact ca hierghele egiptene sa ‘mandaee vente, iar alte a eolebrele gi yncexplicatele” erm din lan ‘Vest bund est exist acum o ein iba mind a revistei NEXUS gi tn curd vom avea sedi limba germang Vestn proathexte cf editor cu cae Inchiasem acon de colaborare pentru nos noses ite in limba spaniol a dsprat dup ce pinise umeroase ameniniri cu moartes se crede cS ‘ste mor. Nu consider ci dspartia este lepats in veun fl de NEXUS, deoarece el ea deja un civist macant ia sctoarele film gi poblicitte El ga utiliza resursle peru a protests Impetriva suport oft de guvernlspio invari conde de anterican in Irak (CS Lam Seba ine il mening, mia rspunsc& Opus Dei!) Duncan [autour acl VA DESPAGUBI rei ueinr 9 gemi pre rc el de reclanaisau proce juice apt a uma obi respect ail fr in geerlieseleuze de ma su npn emt, alan, ned npg, mode ma ie bls compeii su practic crea net, rca in vin wil depo su» nny Ao isa acl GARANTEAZA et tri ined prt publica een conform uate epic ell revatio ge sim or webu ase umf d ola su esposabiii drt publ sl. parca ern ara garner chil pte arm ete fl, ngltonte icin inca Farea a Va a Aci Practr Come di 1978 Tse apie einai materille pbiste mi vr fender ca spin rede uneonsir au agnor Sharan mee sein iret a ae jer pfesnst pe pelense [hernia Reda reer deel de refi vc ai, xi [S REXUS New Time 205 ‘DESPAGUBIRI SI GARANTIT 2+ NEXUS www.nexusmagazine.ro OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005BREVETE ASCUNSE SUB PRETEXTUL SECURITATII NATIONALE renin sectoral privat i se poate acorda calificativul de ,secret” jn 13 din cele 26 de state membre NATO, precum gi in Australia si Nowa Zeeland. Aceasté tendinja, conform datelor din S.U.A. pare fi in crester. Jn S.U.A. s-au emis pind in prezent 4.885 decizii de inventie secrets”, comparativ cu cele 4.741 cite existau nd in aul 2001 Tn Marea Britanie, din 30,000 de cereri de brevet de’ invenfie trimise anual la UK Patent Office (UKPO), in Cardi, intre 600 gi 1.500 sunt separate de cltre expert militari in vederea cefectultii unei analize minutioase. Jeremy Philpott, Funefionar al biroului de informafii al UKPO, spune: Nu pputem declara cite inventit devin interzise pentru sectorul public.” Din ordinele Ministerului Aparar UKPO restituie domeniului public citca 100 de patente pe an ~ de obicei dupa 10-20 de ani de la data solicitar brevetelor respective The US Invention Secrecy Act din 1951 prevede ca de fiecare dati cind spublicarea sau de2valuirea uni inven prin eliberarea unui brevet ar fin detrimentul securitatii nationale, Functionarit responsabili de acordarea brevetelor de invent si ordone ca inventia respectivi si fle pistrath secrets. The UK Patents Act din 2004 ingicd misuei similare fn ambele cazuri, pedeapsa pentru Tealearea acestor prevederi include dot sani de inchisoare si/sau amenzi considerable. (Sura: New Sclentst, 9 ili 2008) ‘ASOCIATIA AMERICANA A BOLNAVILOR DE DIABET ‘A FOST MITUITA? upd ce Asociafia Americans a olnavilor de Diabet (ADA!) a primit un cadou substanial de la un important produettor de biuturi induleite cu zahir, principalul reprezentant medical al acestei ssociafi, Richard Kaho, pretinde cb ahirul mu aze ici o legiturh eu dliabetu, Tno-un interviw publeat pe 16 mai fn Corporate Crime Reporter, Richard Kabn a spus: fin ce consth dovada c& Zahirul i sine are ceva de-a face cu diabetul? Nu existh nici o dovada in acest sens.” Pe 21 aprilie ADA a anunjat © operate pe o perioadi de tei ani, pe taza uni fnantii in valoare de eiteva nilioane de dolar” cu Cadbury Schweppes Americas Beverages, cate produce biutusi ricortoare dulci ce contribuie Ia rispindirea ,epidemiei” de obezitate si diabet din Siatele Unite ‘Compania-mama, Cadbury Schweppes, este pe locul tei printe proucdtori de bduturiricorit iy Abvev penbu American Diabetes Asotin Siptimina asta vol termina o campanie de pret rma circa energa mclearé fi considera nou energie eclogia,Siptimana vitoae voi nea a eteva reclame TV ipenirasensiilizarea opine publice indi rept o modal de cea OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005 inetiaconsderri vindtori de balene mai malt spaja in oceane www.nexusmagazine.ro ume, dupa Coca-Cola si PepsiCo. A Spune 8 zaharul nu are nimic de-a face cu diabetul este ca gi cum ai spune c& tutunul nu are nici o legiturl eu emfizemul”, a declarat Gary Ruskin, director la Commercial Alert --Asociafia Americana a Bolnavilor de Diabet este atit de corupta incat s- ajuns lao mentalitate aseminatoare celei a savanfilor care negau le + Dezvoltarea unor senzori care ish ci acestia vor trebui si igi asume si rolul de inspectori sonitari pentru ca industria si poati continua si evite costurile implicate de misurile de siguranf si si-gi mireasca profit Identificarea si monitorizarea: + Dispozitivele de identiicare prin frecvent& radio (Rfid ~ Radio Frequency 1D) Un RFid este un cip foarte mic eu circuite integrate, ce conjne un cect radio gi un cod de identiicare. Avantajele acestorcipuri in comparatc cu alte dispositive ~ ca de exemplu codurile de bare cate se gases in prezent pe aproape toate produsele ~ jin de faptul cd RFid-ul este sufiient de mic pentru a putea fi incorprat ree in produs (ou doar in ambal), poate stoca mult mai multe informal poate fi scanat de l dstan (prin material, cui, sau alte mbalaje) si pe ling acesta, se pot seana mai multe RFid- uri deodat Dispocitivele RFid se folosesc deja pentru monitoriarea animalelor, find atasate de ureche sau injectate diect in detecteazd' microbii patogeni din alimente nu se va limita doar Ia industria agricold i de procesare Ja scard mare a produselor alimentare, forfele —militare americane considerind deopotriva Un nanocod de bare animal. Cipul are dimensiunile tunei particule de praf. Cei ce au dezvoltat aceasti tehnologie previd o lume in care i se poat identifica automat orice object oriunde sar afla."!77 Dispozitivele ar putea fi folosite test aspect 0. proriate a m f In produsele peatraambalat eta magmas Ge de identificare | inencie insopinind tinct iitaca alimenteie inmonie} — $LMonitorizare care —_| rei simple: fe le vor penmite contaminini se raizet in 2-7] fumetioneaza intr-un mod |csilor on magecie | ss zile iar senzorii creati pind tn prezent sunt prea mari pentru a putea fi transportati cu uguring.!75 Mai multe grupuri de cercetitori din SUA dezvolt biosenzori care si poata detecta microbii patogeni mai repede si mai usor, argumentind c& in eazul unui atae terorist indreptat_ supra asemanator codurilor de bare obisnuite, dar la scara nanometrica. ‘cumpiriturile unui client, fie ii vor atentiona pe clienti dacd produsele au depisit termenul de valabilitate. Dispozitivele RFid sunt controversate deoarece acestea pot transmite informatit chiar gi dupa ce produsul pardseste supermarketul. Cei preoeupayi de produselor alimentare acest biosenzori ar avea un rol vital Finanjati de US Department of Agriculture (Ministerul Agriculturii din SUA) si de National Science Foundation (Fundatia Nayionali pentru Stiinja), cercetitorii de la Universitatea Purdue Iucreaza pentru a produce un senzor Portabil capabil si detecteze bacterii specifce, instantaneu, din orice mostri. Acesta au creat chiar si o companie in acest sens, numiti BioVitesse.% Daca dispozitivele capabile si detecteze microbii patogeni din alimente pot fi foloste cu succes pentru monitorizarea produselor alimentare, senzorii si ambalajee inteligente mu vor aborda Inst i problemele inerente productiei de alimente la sear industria, probleme ce duc in definitiv la contaminarea alimentelor: Tiniile de preluerare a carn automatizarea, forta ieftink de mune, mumérul mic de inspectori, lipsa de responsabiltate a’ guvemnului sau a corporafiilor precum si distanfele enorme dintre producti, prelueratori si consumatori de alimente. Consumatori gia asumat deja responsabilitatea de a git alimentele din came suficient de mult pentru a omori microbii patogeni; se pare 18 - NEXUS: wwnw.nexusmagazine.ro fncBlearea dreptului 1a intimitate sunt ingrjorati deoarece vinzitorii vor avea acces la informapi despre cumpiritor. Acestia dorese ca dispozitivele si fie dezactivate la casi (procedeu numit ,ciderea etichetei”) pentru anu se permite obfinerea sau stocarea unor informapii eu caracter personal. Magazinele Wal-Mart din SUA gi Tesco din Marea Britanie au testat deja dispozitivele de monitorizare RFid pe cdteva produse din magazincle fort + Nanocodurile de bare Un manocod de bare este un dispozitiv altemativ de identficare gi monitorizare care funcfioneazi int-un mod asemandtor codurilor de bare UPC (codul de bari standard, dar la scar nanometried. Un tip de nanocod de bare — dezvoltat de Nanopiex Technologies ~ este constituit dint-o nanoparticula format din benzi metalice care codeazi informatia in functie de diferitele combinati ditre benzi.!7? Nanoplex Technlogies variazi numirul si dimensiunile ‘nanoparticulelor precum sia benzilor pentru a realiza mii de OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005combinafii. Pana in prezent au introdus coduri de bare in ccemeali, materiale, imbricéminte, explozibili si bijueri CCodurile pot fi citite folosind un dispozitiv portabil sau un ‘microscop care misoarl diferenta dintre benzi din punct de vedere al gradului de reflexie. De exemplu,argintl si aurul reflect lumina tn mod difert, conferind astfel fiecirei particule codul su uni. Pe ingd codurle din aur si argint, Nanoplex realizeazi coduri gi din platind, paladin, nichel si cobalt. Nanoplex produce de asemenea dispozitive ,Senser” (Silicon Enhanced Nanoparticles for Surface Enhanced Raman Scattering) — nanoparticule de metal cu dimensiuni 4e ordinul a 50 de nanometri, cu coduri unice similare nanocodurilor. Aceste dispozitive pot fi incorporate ambalaj si citite automat de la un metru distant, dint-o singurd verificare, ea gi dispozitvele RFid.!®0 Monitorizarea produselor pentru ambalat va permite lurmirirea produselor de la producitor la consumator, pe perioada preluerri, in timpul transportulu, in restaurante, pe rafturile din magazine si chiar si dup ce consumatorii le ccumpaé, Aceste ambalaje fimbundtigite nanosenzori pot identifica bs eee Nanoalimentel Pregateste?!®! In antl 1998, Foods, fiiala ‘de niliarde de dori companiei Altria (fost | Philip-Morrs) a tingat | primal Taborator din | dlomeniul nanotehnologi alimentare. fn anul urmitor, | Kraft a lansat consortia NanoteK ce cuprinden 15 universal i Taboratoare publice de eereetare din {ntreag lume. Nii unul din oameni de ging implica in consomiu. mu axe pregitire in domeniul alimenta, find specializat fie in chimie, fe i yinja matralelr, inginerie sau ized Analizares alimentelor dint perspectivltehnologicd nu reprezinti un aspect nou. In ulimele Wei deci, cameni de sting. au folosit ichnlogia moificirlor genetce pentru a introduce gene dino specie de plan sau animal in alta; cu toate acestea fn urmd cu 0 mie de ani, aii special eran introdui in alimente pentru a le confer noi arome gi text culor sau clit ‘Nanotehnologia va simplifcaproducfia de alimente avind poteniaul de a schimba dramatic modul in care sunt produse, cultivate, prelucrate, impachetate si chiar Consumate acestea Kraft Nanoaditivii alimentari De fapt, produsele nanotehnologiei au inceput si ,apari! deja in alimente, iar consumatorii nu au de unde si stie acest OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005 wonw.nexusmagazine.ro ae hclind ok aectonee nines soc producitori si menioneze exstena acesor aditivt rode De exemplu, BASF a produs o clas de carotenoizi sintetici la scard nanometre, activi alimentari care confer rroduselor culosreportocalie care spare de altl sin mod ‘natural la rosii si morcovi. Unele tipuri de carotenoizi gi tntioniéanyi sunt transforma. in vitamina A atunel clad ‘jung in corp. Maile companit de prodase alimeatare 9 ‘uta din ineaga lame cumpérknanocarotnoi sitet produ de BASF pentru wi folosi tn margarine gi sucuri de fructe.' Fiind realizafi la scar nano, acestia sunt mult mai ‘or asim in corp avn gun termen de valabiltate ma rare. BASF obine 210 miliane de dolar anal din vinzaes de carotenoizi, In aceasti ciffi sunt inclusi atit nano carotenizi cit alte tpuri de carotenoi. 5 {in anul 2002 BASF a depus o insiintare cdtre FDA pentru a anunja ponerea in vinzare ea adv alimentar'a unui carotenoid sitet numiticopen (care apare in mod natural in ros, Liopenulsinttcrealzat de BASF este relia la sari nanometricd #6 Conform BASF, mi at ridicat ined problema testi nanolicopenuiui clei BASF a. demonstrat Sigurana folosrt cestuia in clteva.. evalusi | toxicotogice.""87 FDA a | acceptat instingarea BASF ‘irk a pune inte! fnte-un interviu telefonic, Robert Martin de la FDA @ confirmat faptul ci le verificarea _licopenului realizat de BASF nu a fost latin considerare dimensiunea _acestuia, cexplicind c& ,.dimensiumea fn sine” nu este un eriteriu _| foarte important pentru ‘evaluare, El a afirmat ini cl se va fine cont de acest aspect ,de la caz Ia ca2”,dacd apa ccomplicatii legate de sindtate sau siguranti.™° Existh iscuri legate de introducerea nanoparticulelor in alimente? Pentru a rlspunde pe scurt Ia aceastdintrebare vorn spune cd ,nimeni nu ste cu siguranfa”. Acest aspect trebuie analizat fie de cei in misura si impund unele reglementir, fie de comunitatea stigificd. Grupul ETC a identiicat civa nanoaditivi alimentari pe Dial, ins mu se cunoaste cu exacitate aria de utlizare a acestora, din moment ce nu existi reglementiri care si impuna menfionarea nanoaditivilor alimentari. Ca gi in alte domenii, ca de exemplu cel al produselor cosmetice sau cchimice, problema siguranfei nu 2 fost abordati niciodats din perspectiva dimensiunii. Pind in prezent fabricanti sunt singuri interesati de acest aspect — in principal din punct de ‘vedere al avantajelor pe care le oferd produsee de dimensiuni foarte reduse (de exemplu, cu edt dimensiunea este mai redusi, cu att creste valablitatea biologied a alimentelor 51 transparenfa cosmeticelor). NEXUS - 19Jn cazul aditivilor care apar de asemenea in mod natural in alimente nu se cunose cu exacttate normele de sigurant specific scalei nanometrice. Dr. Gerhard Gans de la BASF, analizind licopenul de dimensiuni nanometrice, a explicat c& © dati ce nanolicopenul sintetic ajunge in intestin, se ccomporti exact ca si licopenul objinut pe cale natural din roi: este descompus de enzimele digestive si transportat in singe, apoi la ficat si la celelate organe sub forma de ‘motecule.!% Cu alte cuvinte, pana intl in singe, toate alimentele aung si aiba dimensiuni nanometrice —indiferent acd inainte de a fi consumate au fost o elie de rosie sau 0 limonadi ce contine licopenul sintetic al BASF-ului (Probabil e& din cauza problemelor de sinatate legate de rnanopartcule dr. Gans a subliniatcX licopenulsintetic folosit de BASF si furnizat clientilor mu era sub forma nanopartculelor; in aceasti etapl, a afirmat el, particulele sunt concentrate in grupuri de dimensiuni micrometrice care se vor dizolva partial in produsul finit. In eele din urmi enzimele digestive ale consumatorlor reduc toate particulele Ja dimensiuni nanometice) asemenea bioxidul de titan ea , substan de contact” ~ ceca ce inseam cf nu existé nici un pericol daca aceasti substan{é incorporatd. in ambalaj intr in contact cu alimentele. Bioxidul de titan este folost si pentru colorarea hhrtiei de impachetat (in alb) 192 Progresul —inregistrat in domeniul nanotehnologice ficut posibilé realizarea bioxidului de titan sila scar nanometricS. Transformirile ce au loc o dati cu reducerea dimensiunilor sunt avantajoase pentru anuimite aplicai. Totus, unele ransforméri ce au loc in bioxidul de titan Ia seardnanometries ~ cum ar fi eresterea reactivititi chimice ~ sunt ingijoritoae in aplicayile in eare substan la Scar nanometricd intr in contact direct eu corpul omenese (de exemplu ca ingredient in cosmetice).!" Particulele de bioxid de titan la scar nanometricé nu mai sunt de culoare alba (sunt transparente), dar igi pistreaz proprictatea de a bloca razele UV (ultraviolet). Bioxidul de titan transparent la scard nanometric este folosit in prezent in folile de plastic Pentru ambalat pentru a oferi protecte impotriva razelor UV. Deoarece bioxidul de titan a fost deja validat drept adit tchnicilor Desi explicafia bazati pe faptul ci toate alimentele . vor avea — dimensiuni nanometre pin eind vor ajunge in singe este logics vA priori”, nu trebuie si neglijim totusi faptul cd testele —_toxivologice efectuate de BASF vizau structura licopenului si nicidecum dimensiunea’ —acestuia, testele find realizate in special datorit fatal ci metoda de objinere a licopenului era sinteza chimica (In Toe si se obfind prin derivare din fructe gi legume care contin Ticopen). Dac licopenul sintetic ar fi fost deja chimick a Asemenea companiilor « farmaceutice, agrochimice si de cosmetice, companiile de alimente si bauturi alcoolice experimenteaza utilizarea de nanocapsule pentru a livra ingredienti activi. colorant —alimentar 31 ssubstan{i de contact’ este nevoie de suplimentare de toxiitate pentra utilizarea bioxidului titan de dimensiuni nanometrice in. alimente Limitele de gramaj fixate in 1960 nu mai sunt neapirat relevante pentru bioxidul de titan nanometric din moment ce eantitii foarte mici pot produce efeete foarte mati Bioxidul de sliciu (SiQ;) este un alt exemplu de aditv alimentar aprobat de eitre FDA, care nu apare in alimente pe cale natural Siliciul este o substants validat a ingredient alimentar, BASF tu ar fi fost constrins si efectueze teste de siguranga gi pentru versiunea la sears Din aceste motive, este ingrijoritoare perspectiva introducesiinanoparticulelor in alimente, in lipsa unor reglementiri privitoare la mirimea acestora: se studiaza in prezent vreo substan realizati la scart nanometrcd, a eatei versiune la sear mai mare si fi fost validaté deja ca aditiv alimentar? O atenjie deosebiti ar trebui acordata de ssemenea realizirii la seari nanometrict a unor substanfe ce ru apar in mod natural fn alimente + invelisurile din bioxid de titan si bioxid de silciu Si luim, de exemplu, bioxidul de titan (Ti0,): bioxidul de tan a fost‘aprobat ca aditiv colorant alimentar in 1996 de FDA, singura stipulaie find ,$ nu depigensed 1% din {greutatea produsului”! (Bioxidul de titan de dimensiuni ‘micrometrice confer’ produselor © culoare alb deschis gi se foloseste in glazurile de torturi si prjituri). FDA a aprobat de 20 - NEXUS wwrw.nexusmagazine.ro nit fn naturd ~ nisipal de pe plaje si cuartul sunt forme aproape pure de bioxid de siliciueristalin. 19 Pe lngd forma cristal, bioxidul de siliciu se mei regiseste si in form amorfi, de exemplu in piméntul de diatomee ~ forma de bioxid de silici produsa si sinetic si aprobaté de FDA ca ingredient alimentar 5 (Bioxidul de siliciu amorf este cunoscut gi ca ,bioxid de siiciu afumat”.) Reglementirle stipuleaz cd bioxidul de slic nu trebuie si depiseased in confinut 2% din greutatea alimentului. in prezent sunt disponibile pe piati produse alimentare cu Particule la scari nanometrici ce contin ,bioxid de siliciu afumat”96 Nici de aceasti data nu se cunosc ct exacttate produsele alimentare cate confin nanobioxid de siliciu sinttic, deoarece nu exist reglementiri care si impund ‘menfionarea acestuia ‘Mars Inc., una dintre cele mai mari corporajii alimentare private, a obfinut in 1998 brevetul nr, 5.741.505 patra ,produse comestibile cu invelisuri anorganice”. Aceste inveliguri actioneaz ca o barieri ce previne pitrunderea OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005ee oe Salabiltate in brevet se prevedec& aceasth invent va preven tpi bomboansor,favechire prajturilo,inmuieeseerallor in lane, ete. lnvelgunle pot fi fiewe din diferii compu chimii, menjiondndwse cu precddere bioidul de ttn Dioxidul de sili, Inventatort susin of acest invelis treble si fie foarte subjie, din consderente ce tin atit de reglementii et ide texture produssor In brevet se prevede ef invelgl ideal a avea 05-20 nm srosime. Dey ivelgu poate f realist cin orice material norwanc, inventatort sustin of ar f de prefertt sf se uilizeze 0 substan autoriatt deja de FDA, cum ar bioxidal de tian sau dioxiol de sien, Mars iwreace ‘modal de folosite a invent, prin glazrarea nor bomboane (M&M, Twix i Skits cu un nanostratanorgane Grupal ETC su este in mound si valueze siguranta aditvioraimenta ev nanostratiri anorgeice. Ceea ce ne= fam propus noi este dose a evideniem defiiefelein cea ce privet reglementrl, cae fn cont de dimensiun i Impun testi speciale pentru produsle realizate la scara rnometric8.Avem de- face cn fl de ynepotism? inte Particle, care ar putea avea conseinfeperculoase: dace spartcala mai mare rece test desiguren,.particula mai ‘Pit ict mma trebuie siden examen Lvrare speciala Industria alimentari urmareste prelucrarea_alimentelor pentru ca acestea si fie mai functionale —adic& mutitive (sau cel putin s8 fie percepute astel) sau ca si serveascd si altor svopuri in afara celui biologic de a oferi energie prin consum caloric Exist multe companii care cred cf nanotehnologia va servi acestui scop si Se concentreaz in consecin}d. asupra sliver” Majoritatea oamenilor nu se gindese Ia ,Jivrare” nd vine vorba de mincare (asta daci nu asteaptd 0 pizza care vine din cealalté parte a oragului): muscém, mestecim, Inghifim iar tubul digestiv rezolvi restul. Dar pentru a benefici de olivrare - fe cde vorba de vitamina C din care tocmai am muscat sau din Ficopenul sintetic din limonada, clementul ntrtivtrebuie si jung la loeul potrivit in corp gi ‘mai ales si fie activ atunci cnd ajunge acolo." Controlarea si prelucrarea elementelor nutritive reprint © provocare, iar stipénirea la perfectie a acestui domeniu se vvadovedi a fi enorm de profitabild, Conform unoranaligt din domeniul industrei, piaja pentru alimente functionale ce conjin elemente nutritive benefice din punct de vedere ‘medical valoreazi 23 miliarde de dolar numai in S.U.A., iat pind fn anul 2008 va depigi 40 miliarde de dolar 198 {In decembrie 2002, grupul ETC a oferit informariiprivind intentia industriei biotehnologice de a dezvolta noul sgenerafie de produse si anume produse ,mutraceutice” ‘modificate genetic precum si unele alimente functionale care sisi adued beneficii consumatorului.!® Desi afectate de controversele legate de recoltele modificate genetic, proieetele privind produsele nutraceutice sunt totus in curs de dezvoltare. Va reusi oare nanotehnologia acolo unde @ esuat biotehnologia? ‘Asemenea companiilor farmaceutice, agrochimice $i de cosmetice, companiile de alimente si biuturi alcoolice ‘OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005 worw.nexusmagazine.ro experimenteazi utilizaren de nanocepsule peau a aaa ingredieny activ. O modalitat de a mengine un element activ este de a+ proteja cu un stat protector La declangarea stimuli potrivt, se poate ca strat protectors se dizolve Sau ingedienal activ s8 ifzeze prin stat protector. hn prezent, citeva sute de astel de microcapsule sunt folosite numai in S.U.A. drept aditivi alimentari?, unele ‘ind wilizate si pentru a realizaaceasteliberare contol de ingredient activi, De exemplu, George Western Foods din Australia comercializeaza produsul Tip Top-up, 0 versiune a populace pani TipTop, care confine microcapsule de ulei de ton foarte bogat in acizigagi omega-3. Consumatorul mi va simi atfel gust uleiului de peste care va fi eliberat prin digestie de indati ce ajunge in stomac. Aceeasi tchnologie este flosit gi a iurtur i mncarea pentru copi. Compan rari (Unilever, Kraft) $i miei deopotva dezvolt in prezent ssanocapsule” + ceretitori de la Universitatea Ebracs din lerusalim au creat o companie mumitl Nuralease si au depuis 0 cerere pentru fnregistrarea brevetului®! pentru o structra autoasamblatk ce poate tansportaclemente active inst prin corpul unan. in cererea pentru invepstrareabrevetull se afirma c& acest nanovebicil poate fi dlut att fn ap ct ‘le, fErk ca ingredientul activ sh fie afectat Nanovehiculele se afl deja pe pat intr-un wlet de rapid pentru reducerea colesterolutui.”®? Nutralease tocmai a femnat un acord eu © companie isaeiand specalizas fn produse din came care drestes& foloseasca produstl gi se aflé in tratatve pentru incheierea unui alt acord ev un fabricant de ngheft. 2 * Royal BodyCare 0 companie din Texas, S.U.A. a creat aga rnumitele ynanoceutice” (Gi a depus cerere pentru egistarea mii) flosind un alt ip de recipient” penta a iva sicilegi putericele complex de minerale car se pre ci intensified absorbjia clementelor nutritive in celule."2™4 Royal BodyCare a introdus aceste particule ‘nanoceutice in linia de suplimenti nutritivi SuyperFoods, + BioDelivery Sciences International (BDSI) a dezvoliat si ‘brevett ,nanomeli”— particule de form spiraat la sari tanometticd (eu diametrul de 50 nm) obfinute din so (nemodificatd genetic, subliniazd compania) si cali, care pottransporta direct in celule att compusifarmaceutici cts lemente nutitive (vitamine, licopeni, aiai grasi omega $4). Compania sustne ef ,nanomelei” pot lvraaczi grasi ‘omeps-3 in prj, broge, paste, supe si duleiur fd a ‘modifica gustul sau mirosul produselor25 In prezent ma e pial nic un produs cares config acest sistem de livrare, dar compania incearcd si obfind licenti penta acasti technologie ‘Exist citeva companitalimentare care g-au manifetat interesul” a afrat Raphael Mannino expertul stinjiic al BDSI26 Mannino a declarat grupuui ETC ef incd nu se cunose toate demersurle de feglementare pe care acest sistem ar trebui si le indeplineased inate de a fi comercalizat. Aces aspect mu a fost clarifcat inci” a afirmat Mannino 2” Inainte ea ehnologia ,nanomeleilor” si devind o realtate comercials, BDSI tebuic si realizeze 0 produce I scarf mae, Mannino a afi cn cel mai bun Caz ,am putea prunde pe pajaslimentlorint-un an NEXUS + 21+ Fiind finanjaté de USDA, LVK Chemsolutions dezvolti nanocapsule cu polimeri comestibili care si previ degradarea aromei moleculelor alimentelor. Seopul este de fapt de a mini perioada de valabilitate a produselor alimentare delicate, dar compania refuza si deaviluie care sunt acestea.208 LK Chemsolutions a fost fondati de de. Gustavo Larsen, profesor de tehnologie chimicd la universitatea din Nebraska, “Alte companii incearca si utilzeze nanotehnologia pentru crea ,alimente interactive", care functioneaz pe baza livrdri la comands”. Ideea de bazi a conceptului este ca utlizatorul si poatd alege elementele care si fie activate gi care nu, in functie de cerinfele individuale sau de preferintele «de moment. Oamenit de stint de ta consortiul NanoteK’ al companiei Kraft dezvolti nanocapsule ai ciror pereti explodeaz’ la iferite freevenfe de microunde oferindu-i_astfel consumatoruli posibilitatea si ,activeze” noi gusturi si/Sau culori Astfel ar putea fi activate doar nanocapsulele dorite celelate riminind int-o stare latentd, Kraft luereazd de asemenea la elaborarea unor senzori capabili si detecteze eficientele nutrifonale individuale si apoi si rispund8 cu alimente ,inteligente” care clibereazi molecule ce contin clementele nuvtive respective 2 Experi in domeniul produseloralimentare se vor inti la Tnceputul anului viitor pentru a discuta abordisile In scari micrometricd si nanometrici tn ceea ce priveste absorbjia $i eliberarea controlati de elemente nutritive — in cadrul primului simpozion international cu tema ,Livrarea funcfionalititii i sisteme alimentare complexe ~ abordiri de Ja scara manometric la cea micrometrica” ce va avea loc la Centrul de Cercetare Nestle din Lausanne, Elvejia2!° Pe lingd faptul e& nanoparticulele vor ajuta Ia livrarea clementelor nutritive, acestea vor putea fi folosite pentru a modifica uncle proprietiji ale alimentelor. De exemplu, ‘margerina, inghefata, untul si maioneza aparfin toate unei clase de alimente numite .colozi”, in care miei particule sunt ispersate intrun alt -mediu ~lichid, gazos sau soli. Unilever, Nestle $i alte companii fie au deja brevete, fie ezvolté proieete de cercetare pentru realizarea unor noi rmodalitii de a crea coloizi folosind nanoparticule care si iireasci termenul de valabilitate, si intensifice aroma, si transforme textura si si imbundtijeased stabiltatea, (Vezi anexa 2.) + Cosmeticele nutritive Consumnul alimentelor este doar una dintre modalitile de transmit ingrediente active. Compania LOreal eu sedi in Paris, cea mai mare companie de cosmetice din lume, comercializeazi deja produse de ingrijre a pili care conjin particule la scard nanometriel.! (Nesile define 49% din acfiunile L'Oreal), Acestea sunt sisteme minuscule de livrareintercelular care penetreazpielea si apoielibereaza vitamina E. L'Oreal afirmi: ,datoriti faptului ed interstiile stratului superficial al pielii misoara aproximativ 100 nm, nanovectorii oferd cea mai bund solutie pentru rezolvarea problemei legate de livrarea i concentrarea ingredientelor active in piele."23 Cosmeticele care conn nanoparticule invizibile mu au treeut neobservate in rapoarte europene recente privind 22+ NEXUS www.nexusmagazine.ro potenfialele riscuri asociate cu nanoparticulele fabricate. Un raport al Royal Society din Marea Britanie emis in iulie 2004 atrage atenfia asupra lipsei de informatii toxicologice cu privire la nanoparticulele artificiale2!* Deoarece aceste particule se folosese in unele cosmetice si produse de protectie.solard, raportul recomands si fie aprofundate stuuile privind penetrarea pielii de citre nanoparticule, iar stuailetoxicologice efectuate si fie ficute publice ~ motiv de ingrjorare pentru L'Oreal cici se mai adaugh astfelcateva ‘fiduri” la imaginea acestei companii {In prezent companiile de produse alimentare si cele de cosmetice colaboreazi pentru a realiza,suplimente nutritive cosmetice”. L'Oreal si Nestle au creat de curind laboratoarele Jnneov, © companie in care L'Oreal si Nestle tin drepturi gale. Primul produs al companiei numit Inneov Firmness conjine licopen. Acest supliment se administreaza oral si se adreseaza femeilor peste 40 de ani ingrjorate de pierderea elasticitii piel 215 a putin timp dupa ce Nestle si-a consolidat colaborarea cu L'Oreal, Procter & Gamble si Olay au anunfat c& vor ccolabora pentru a crea dovi linii de suplimente nutritive una pentru ,Frumusefe” si alta pentru ,Sindtate™ 216 Desi in publicitatea ficut acestor suplimenti mu se mentiona folosirea nanotehnologiei, nu putem sti cu siguranta dacd tehnologia s-afolosit sau nu, din moment ce ‘nu existl reglementiri care s& impun& menfionazea acestui aspect, In orice caz, alianfele dintre companile de produse alimentae si cele cosmetie ilustreaz’ tendinga actual de a suprima diferenfele dintre alimente, medicamente si produse ccosmetice, tendinta ce va fi in mod sigur accelerati de nanotehnologie. Nota autoruluis Grupul ETC adreseazi.mulyumiri citre International Development Research Centre, Canada pentru sprijinul financiar acordat cereetitilor —noustre _asupra nanotehnologiilor. Mulfumim de asemenea lui SwedBio (Suedia), CS Fund (S.U.A.), Educational Foundation of America (S.U.A.), JMG Foundation (Marea Britanie) si Lillian Goldman Charitable Trust (S.U.A.). Grupul ETC igi assum oricum ntreaga responsabilitatea pentru opiniile exprimate in acest document, Despre autor: ‘Grupal ETC (cunoscut inainte sub numele de RAFI) este un grup de acfiune preocupat de tehnologie. Publicatil, inclusv textul complet al aticolului Down om the Farm: The Impact of Nano-scale Technologies on Food and Agriculture, precum gi alte recomandar si anexe pot fi descireate gratuit de pe site-ul http:/wwwetegroup.org, find disponibile gin format tiiit de la adresa: ETC Group, 431 Gilmour Street, Second Floor, Ottawa, ON, Canada K2P ORS, telefon +1 (613) 241 2267, fax +1 (613) 241 2506, e-mail ete@etegroup.org. Nota editorulu: din cauza ipsei de spatiu mu au fost publicate note de subso.Incurajim tt titi si. abjind 0 copie a anicolul de la: hupe/wwwetegroup.org si si genereze dezbater: pe acest tems OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005RELATIA DINTRE NANOBACTERII, BOLI DE INIMA SI CANCER Wen eagle re etal Perec calcifiere care Beard mutltor boli. ORT i { Se ieee ed Ta Te) erential Pe ena bolilor de inima. Care este cauza Egos Eee tie ii) ela epee im Fae Wa Clete Pero) aceeasta privinta? pee de Douglas Muthal © mai-iulie 2005 E-mail: info@calcfy.com Website: http//wwnw.calciy.com. Material bazat pe cartea The.Celclum Bomb, de Douglas Mulhall si Katia Hansen (The Writers’ Collective, 2005) ocr MBRIE - NOIEMBRIE 2005 Me= ‘amt vind pi termed uel urd nos iit Je ie In iulie 2004, in publicagia medicali Pathophysiology a aparut o recenzie a unui tetraciclind si EDTA”.' In termeni simpli, aceasta inseamni ci procesul de fate cr ayy cl mal tne oun sore “pon bare 205 un areal pole n pein! Jura of Urology de ‘mein, annye ancl import xl prs! oni 0 problem ‘eguaseri.? fntre aceste studii, desi independente, existé o legituri. Ambele au Soe ceshcusccleierceldnias lo are pane ae peta eu recurs Bell gas xe dat pn ep nedgna merce ca pros in dou pin www.nexusmagazine.ro NEXUS + 23inceput protocolul nanobectrin, In dowitre sptimént boala sa ameliora. A fost capabil s6 se reintoarcd la activitatea sa nomad ia aproximatv dou luni. »Protocolul nanobacterian Fa ajtat pe acest pacient acolo unde alte tratamente au eguat. Sunt impresionat de acste reaultate. Cu valor ale calculu la nivel nimi de 750 sau chiar mai mult, nimiealtceva nu pare si funeioneze." Dr. Bajwa gi pacientu ei mu reprezith un eaz singular. Dr. Douglas Hopper, medic generalist din Santa Monica, California, a anunfat ca obynut rezultate impresionante eu un pacient bolnav de diabet in momentul in care a utlizat acest tratament pentru al ajuta si se insinatoseased dupd un stop cardiac. Hooper a aplicat apoi pacientulustratamentul uilizat in studul clini: tetacicling, EDTA (acid etlen diamino tetraacetic — substan cuefect de chelatizare ce este utilizaté pentru inkiturarea metalelor rele gia calcilui din corpul uman) si nusaceutce(suplimente dietetic eu efete benefice asupra sini) toate administrate pacientuli ambulator. Tebuie remareat ef aceasta nu este terapia de chelatizare inravenoasi care a fost pe larg analiza si critica, ci un amestec de tratamente ce se administeaei pe cale oral i sub form de supozitoar. Webste-ul unuia dine pionieit acestui tatament, cardiologul dr. James C. Roberts din Toledo, Ohio, izdueste zeci de asemenea cazuri in care pacienpi au obfinut amelioririremarcabile prin aceasté modalitate, fa ‘Tampa, Florida, eardiologul dr. Benedict Maniscalco, care a supervzatstudiul clinic I care am ficut referie tn pagina anterioard, a raportatfaptl c& pacienfi care au continuat tratamentl i dupi ce studiul a fost incheiat au prezentat 0 reducere dramatci a simptomelor boilr de inima de cate sufereau, Exemplele pot continua Astfel de rezultate, sustinute de studi ctinice, chiar preliminare, ar fost in mod normal moti de sirbitoare. act aceste constatir ari fost raportate de cite 0 companie farmaceuticd insemnat, ele arf ajuns cu usurin pe prima pagind a slrlor medicae, deoarece pina in acel moment nimeni nu a raportat vrcodatéinversares into asemenea misuri a simptomelor unci astfel de boli. Deoarece medicamentele utlizate in acest atament se pisese pe pati de mul ani si efectle lor secundare sunt minime si bine cunoscute, aceasta face ca noua abordare si fic deja disponibilé si uilizabilé pe teritorul Statclor Unite. Aceata face ca mii de medici cu milioane de pacieni 58 poatt beneficia chiar acum de acest fapt. fn plus, pe Baza aesti noi abordiri s-arealzat un test de singe care a fos utlizat pentru identificarea bolilor de inima ined din taza preliminara, in cazul unor pacienti care nu manifestau inca "ci un simptom evident De ce rispunsul care a venit din partea autoritjilor uvemamentale, a asciatilor medicale sia expertlor din dlomeniul siti a fost tcere gaunoasd? Penta injelese acest fat trebuie sine indreptio atetia etre o problema ce ne-a insofit timp de mileni si pe ear sina mu sit 58 0 explice ping acum, Este vorba despre califier CALCIFIEREA CCaleifierea este procesul prin care se formeazi un amestee solid, dur, din cele mai abundente minerale din corp: calciul si fosforul. In mod normal acest amestec de calciu si fosfor 24 + NEXUS www.nexusmagazine.r0 este esenial pentru cresterea oasclor si dinjilor Dar pe ‘misurd ce imbitrinim, i uneori chiar nd suntem tines, © parte din acesta este dina greyitrigiizind artrele, find Pielea aspra,distugind inf, blocand riichi si pregitind teremul pen diferite forme de cancer. Aceasti aritmeticd este insplimintitor de wyoard Caletieea se dubleaz in corp la fecare tei sau patru ani Putem si avem parte de ea in adolescentd gi sf mi 0 observim, desi uneori procesul se aceelereaza in. mod ‘isterios Ta. unit ale, Apoi, pe misuri ce fmbatrinim, problema devine atit de endemici incét majortatea ‘oamenilor de peste 70 de ani sufer de aga ceva Procesul de caleifiere sa amplificat impercepibil in ultimele decenii Ia zeci de milioane de now nlscus Politiceni st savani sunt print cei mai afetai de aceasts cxestre lent, care afecteaza profund sistemul de ngrjre a Sintitit datorith watamentelor extrem de costistoae. fn decembrie 2004, medicit Lau diagnostcat pe Presedintle SUA, George W. Bush cu una dinte cele mai comune forme ale acest afeciun ~caleifierea arterelr coronaiene. Fostl Presedinte Clinton a tebuit i fie supus unr procedee chirurgcae de urgent, deoaece doctor, uilznd este mai vechi de detrminare a cacifieri, nu au reuit si i ssizeze prezenja. Vice-preyedintele Dick Cheney si multi dine colegii sti de senatsufer si ei de califiere. Cel pun tei femei guvematoare in S.U.A. au sufeit si ele de aceasta afecfune, manifesta prin cancerul de sn, $i acestea nu sunt singurele cazui, Reporteri care se ocupi de politict mu au sedpat nici ei. Lary King gi David Letterman suferd ambi de calcific, la el ca mul alli vehi prezenttori. Rene Syler, un tinar prezentator al Early Show-uli de pe CBS, are gi el aceast boa Pe misuri ce invitim tot mai multe despre ea, cleifirea concureazi cu clelateafecfuni pentru ocupares pote de boaldprncipld. Desi mu se gisestenicairt pe lista eu «principale cauz ale morfi", ea conribuie la majoritatea Bolilor care ne cauzeazd moartea, inchiznd aici bolle de inim, dabetl gi cancerul. Cifele sunt amefitoare. Din cei 60 de milioane de americani care au boli de iim, mjoritateasuferdecaleifire. Calefirea este un semnal de alarma pentru milioanle de femei care se imbolnivese de cancer de sin sou ovarian sau care au implante de sini Birbati care au afectiuni ale prostatei prezinté si i fenomenul de clefire, la fo eas cei care sutra de pete Ja rinichi. Atlei care prezinl leziuni datorit solicitor, cum ar fi ciocuri osoase gi tendonit, prezité si ei adesea aceasti problemi. Majoritatea dintre noi mu stim eit de Tispinditi este calcfirea, deoarece aceasta poarti alti denumire in multe boli, cum arf: piatrh dentac, itirice a arterelor, pat larnichi, excrescenjeosoase, microcalcifiere in cazul canceruui 1a Sin si nisip la eteier”. Nu doar pacieni care nu binuese nimic se afl in ignorangl. Muli doctor nu sunt continti de exstenta unor noi studi care aati toxicitatea caleifierit, cauzind inflamatii_ acute, diviziunea raid a celulelor 9 distrugerea articulator. in mod strani, aesteefete neplcute sunt binecunoscute de citre specialist care stdiazAfenomenulcaleifierit in arte, dar aceste informafii nu au fost tansmise foarte bine specialiglor in cardiologie, rezultatal find injelegerea ‘rept caleifer drept un fenomen trecdtor,inocent OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005Modul dualist in care este privit caleifirea este ilustrat de felul in care este tatatt in cazul cancerului de sin, Cénd ‘microcaleifierea este detectati la sin in cadrul conrolului de ruting, ea este priviti ca un semnal de alarma ce poate arita prezenfa cancerului, iar depozitele descoperte sunt analizate prin biopsie pentru a se determina eventualul lor caracter malign, Aga_au stat Iucrurile in cazul guvernatorului Connecticutuui, Jodz Rell, laineeputul anului 2005, Medici au descoperit prezenta cancerului in depozitele de calciu site 1a unul dint sini ci inainte ca scanirile i determine vreo tumoare. Aceasta a dus Ia extiparea chirurgicalé a ‘acestuia, inainte de rispindirea cancerului spre nodulii ei limfatc. Acest fupt personified unul dintre avantajele perverse ale caleifieri:ajuti doctor in prevenirea unor boli mult mai rave, Cu toate acestea, dae nu se descoperi cancer in epozitele de caleiu, atunci de multe ori acestea sunt declarate ,benigne” gi pacienfilor li se comunicd s8 nu isi facd eri La fel se petrec Iucrurile si in cazul bolilor de inim’, Caleifierea arterelor coronare este priviti ca un element premergitor boli. Zeci de miliade de dotari sunt cheltuii in fiecare an pentru tehnologia de seanare, cu scopul de a identifica liniilesubtiri,albe, ce trideazA prezenja acesteia Cu toate acestea cea mai mare partea a doctorilor privesc caleifierea arterelor ca pe un fenomen care spare dupa ce boala a pus stipinire pe organism, in ciuda dovezilor care rat c,cristalele de calciu fosfat genereazi acelasi tip de inflamatie care, conform cardiologilr,joaes un rol important in atacurile cardiovascular. Incredibil, cu toate tebnicile avansate de detectie mu a fost posibil si se descopere depozitele de caleiu acolo unde incep Si se product, adic& in miliardele de eapilare ale corpului ‘uman » aga €4, nefiind capabili si vadi punctul de plecare, doctoii deseori concluzioneaza cA ceea ce nu vid, nu exist. Dar si nu gresim: calcifierea exist, ea este acolo si este definita ca o boald. Organizajia Mondial a Sinatiii (OMS) a inregistrat-o in anul 1990 pe lista international. de clasifieare a boilor si ea fost adoptati de statele membre ale OMS din anul 1994 (htp:/Wwww.who.intelassifications! idem). ind este bine stabilits, calcifierea priveste sfiditor la radiologi pe misurl ce se rispindeste fia incetae, Nu exist nici o dovada a locului de unde provine gi nu se cunoaste nici © modalitate de a 0 prevent sau de a 0 elimina definitv, firs 10 indepirta chirurgical. Printre efectele exotice ale calcifieri se numité $i amenintarea exploririlor spatiale, atunci cind ii face eputineiogi pe astronaut datorité neasteptatelorcalifiri ale snichilor,fiind de asemenea o cauzi a micgoriii bugetului unor echipe sportive atunci cind se pierdatlei datorita ravagiilor pe care Ie produce. La un nivel mai lumesc, caleifierea duce la aparitia unor afectiuni ale rinichilor si disturb viaja tinerilor atunci cdnd fi afecteaz’ sub forma pictrelor Ia rinich. $i cel mai ru dintre toate, se inflteaza in bolile de inima, in atacurle cardiovasculare gi anuleazi cfectele unor operaji chirurgicale, mai exact a acelora ce lurmirese si ereeze noi cli pentru migcarea unor fuide ia corp. Biblioteca National de Mediciné a .U.A. define mii de OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005 wurm.nexusmagazine.ro documente rezultate in urma cercetirii referitoare ta caleifiere; numeroase publicatii medicale se ocupl ia profunzime de acest subiect. Firmele GE Healthcare, Toshiba, Philips si Siemens vind mii de aparate pentru etectarea acesteia, ‘TRATAMENTUL ~ 0 AMENINTARE LA ADRESA PROFITURILOR FIRMELOR FARMACEUTICE Dar, cu tofi acesti bani cheltuii pentru studiul si combatereaefectlorcalifieri, nu s-aInregistrat practic nici un succes in descoperiea cauzei acesteia. Asa ci, atunci cind cercetitori, cum ar fi cei de la clinica Mayo si cei de la NASA, descoperd ceva ce pare si o cauzeze, si studi clinice arati ci un now mod de abordare a acesteia pare si 0 climine, vefi gindi ef cea mai mare parte a comunitti ‘medicale va fi extrem de interesat, nu? Greit Doar pune studi referitoare la acest fapt au fost co- finanfate de citre National InsMutes of Health (NIH) (Gostitutul Nafional de Sindtate al SUA) si nic unul nu are de 2 face cu tratamentul. Singurullueru pe care Food and Drug Administration (FDA) pare si fi fut a fost si bodogine in legitura cu leitimitatea acestitratement, desi ingredientle ctve utlzate in cadrl lui — tetraciclina si EDTA — au fost probate de FDA in alte scopuri, de decent. Pind acum, nici © agentie guveramentalé mu aficut vreoreferte publi la aceste_stuli despre care mulfi medici afi e& sunt foarte promititoae. Conform doctorlor familiari cu accasti abordare, exist teva motive pentru care acest tratament nu a primi ate} ceuventd. Acestea sunt urmitoarce: + Luerul cel mai tulburtor pentru pacieni: ratamentul este ‘elaty ieftin i aduce un profit neinsemnat in comparafie cu alte medicamente. Este in mod exponential mai ieftin decit ‘operatia pe cord deschis. Deoarece tratamentul nu trebuie ‘administattoati viata la doze maxime ~ asa cum este cazul ‘cu majortatea celrlalte medicamente — nu furizeazd fluxul ‘inanciar constant pe care alte medicamente il aduc ca profi. + Desi initial tratamentul este utilizat alituri de alte ‘medicamente ca misuri de precaujie pentru a fi siguri ck pacientul nu modificd tratamentul prematur si nu cauzeazi astfel probleme, dovezile arati ci noua abordare poate inlocui substanjele anticoagulante si antinflamatoare care reprezinti un procent important din profiturile industriel farmaceutce. + Dac aceasti abordare continu i duci la vindecarea bolilor coronariene, aceasta va duce la climinarea unor interventichirurgicale costistoare ce reprezinti sprijiml financiar principal al multor spitalele ‘Aceasta nu inseamna insé eX chirurii nu vor s& scape de caleifiere. Noiletuburi ce se insereaz i artere sunt special ‘mbracate cu niste medicamente ce se elimind in timp in ‘organism si care par si elimine cacifierea, Dar acest cru se pettece doar in locul in care tubul est inserat, nu in celelalte (99,999% din artere, De asemenca, combinatia de EDTA, tetraciclint si nutraceutice ce $-2 demonstrat atit de promititoare mu este tunicultratament viabil. S-a demonstrat in laborator eficienta bifosfonailor ~ grup de medicamente utilizate, de exempla, jn tratarea osteoporozei — impotriva anumitor forme de caleifiere. Dar aceste medicamente pot avea efecte secundare NEXUS + 25neplacute, in special in cazul utilizar lor regulate, aga cum pare si fie necesar pentru vindecarea boilor de inima cronice severe. In prezent, datorté acestor riscuri, singura abordare ‘ce pares fie sigur gi ecient in vindecarea boilor de inima este cea care utilizeazi—amestecul de EDTA-tetraciclind-nutraceutice. CCritici pretind isi ci motivul pentru care acest tratament nu este adoptat pe scard lagi nu are nimie de a face cu bani, ci mai degrabat cu stiinfa. Fi afirma ci cercetitort nu pot arita modul in care fanctioneaza acest tratament. NANOBACTERIT DESCOPERITE IN SANGELE UMAN Total se reduce in final I 0 particulésubmicroscopic& din singe cunoscuta sub numele de nanobactere si descoperit in anul 1988 de cate cereetitorul finlandez dr. Olavi Kajender de la Insttutul de Cercetare Scripps, din California, Aceasti particula are un comportament pe care nici o alti particu din singe nu igre: formeaza un invelig din fosft de caleiu, tare ca piatra, care este identic din punet de vedere chimic eu materia ce cauzeaza intrirea pereflor arterial, bolile de proastati si de rinichi, paradontoza si cancerul de sin, Problema consti in dimensiunile reduse ale particule, aspect care, aparent nu i-ar permite si conjind secvenfe de acid nucleic. Conform viziunii obisnuite aceste seevente de acid nucleic sunt absolut necesare pentru a-i permite particule’ si se reproduc singur gis fe vie. Asa c8 oamenii 4e sting’ sunt in incurcaturs, datoritéfaptului ef nu infeleg cum reugeste aceasti particu 88 se autoreproduc, Dz. Neva Ciftcioglu, microbiolog, a analizat timp de 1 ani Ja un microscop electronic aceasté paticuld. despre care critcil afirma cd nu este in viat8. Dar conform colegilor avesteia de Ia NASA si a cercetitorilor de la clinica Mayo, problema dack triieste sau nu este mai pujin importanta, important fiind ceea ce ce face aceast particult. in ciuda sau Poate tocmai datoriti dimensiunii sale foarte mici si a insesizabilittii ei genetice, aceasta particulé. poate fi considerati 0 adevaraté piatra Rosetta! pentru un limb al caleifierii descoperit in majoriatea bolilor alate pe lista bolilor cu o rata ridicaté a mortalitgi. Exact ea gi activitatea i stintifcd, viata dr. Ciftciogla este plind de intorsétui neobignuite. Faptul cd este o femeie microbiolog din Turcia spune deja multe, Adiugati la aceasta faptul c& vorbeste ‘uent finlandeza, poziia de la NASA gi catedrele definute pe ambele maluri ale Atlanticului si aveti deja imaginea unui caracter hotirat ce se lupti eu. incSpanath eriptograms sting, “Munea dr. Ciftcioglu eu nanobacteria a inceput atunci cind bursa sa de doctorat @ purtat-o la Universitatea Kuopia din Finlanda, unde impreuni cu mentorul siu,biochimistul Olavi Kajander, a dezvoltat anticorpi necesari pentru descoperirea particule’ in corpul uman, Un deceniu mai trziu, munca sa a airas atenfa cercetitorului principal de la NASA, de. David McKay 5 astfel a ajuns si luereze la Centrul Spatial Johnson din Houston, objinind premii stinjfice ce demonstreazi suceesul In prezent dr, iftcioglu si vechiul ei colaborator dr. Olavi i pat de baz de eloure near descopera in Epp nana 1799, ace continea un acelai mes srs dete n e imb ert, cee ce a fcue se de mae sjtor pent ling a dssciftareaacelor imbi 26 - NEXUS worw.nexusmagazine.ro Kojander, care a deseoperit artefactul nanoscopic, se afl in centrul unei mari controverse. Ei si colegi lor primese laude dar si semne de dispret deoarece pretind ei au doveri care rat de ce cea mai mare parte dite noi suntem literalmente pictrificafi atunci ind murim, De asemenea, munca lor poate influenfa modul in care sunt descoperite noi forme de viafé pe imént gi pe alte planete, NANOPARTICULE CARE SE AUTOMULTIPLICA ‘Ani de zile a exstat o disput care face legitura intre modul in care cdutim o ingectie in corp cu cel in care clutim noi 2 fncercarea de a corela boala Alzheimer cu aluminiul existent in apa potabilt poate prea o manieré de abordare ‘mult prea simplist In anul 2000, Gauthier si colaboratori® sii au descris un studiu de caz care compara caracteristcile chimice ale apei consumate de pacientii bolnavi de Alzheimer in virsti de 58 de ani, cu ale apei consumate de alte persoane de acceasi varst si sex dar care nu erat afectfi cde dementi. Acest studiu de caz a fost efectuat in regiunea Gaguenay-Lac-Saint-lean din Quebec, uméind procedura analiic8 standard, A fost studiati expunerea indelungat la: api infectaté cu aluminiu, aluminiu dizolvat, alumini ‘monomeric organic si anorgani, aluminiu polimeric si alte 32 - NEXUS ‘wwrw.nexusmagazine.ro inci tipuri de aluminiu. Desi nu s-a putu fae nici o legiturt {tre aluminiul total din apa potabilé si boala Alzheimer, se Pare tousi cd Alzheimer-ul familial si aleleea APO EA poate fi asoviat cu o expunere indelungati la alumniniu monomeric (tata de apartie find de 2,67) Importanjaaluminiului monomeric a fost confirma ined 0 ti intr-un studiu recent condus de Prolo si colaboratori sii, efectuat in nord-vestl Italie unde apa potabilé congine {in total inte S si 1.220 meg de aluminiu per lity, iar nivelul de aluminiu monomeric (acel tip de aluminiu ‘eapabil si pitrunds in celulele umane cu cea mai mare ugurinjl) este si cl cuprins intr valorle 5 si 300 meg per ltr, Cercetitori de Ja universtatea din California, Los Angeles, au stabilitc& boala Alzheimer se ntiinea cel mai des in zonele in eare apa Potabilé avea cel mai riicat nivel de alumni monomeric Acestia au descoperit de asemenea cA aluminiul monomeric influenfa functionarea celulelor accelerind moartea acestora ‘mai ales in prezenta proteinei beta-amiloi, In consecinti, mumeroasele dovezi oferite de studile _geografice si epidemologice efectuate susfin existenfa unei corelafii clare intre consumul de aluminiu, in special luminal monomeric existent in apa potabilé i incidenta ‘rescuti a bolii Alzheimer. Se pare totusi cd efectul negativ al ‘aluminiului ar putea fi diminuat cu ajutorul acidului slice, calciului si magneziuli, in special in cazul apei potable et ‘un pH ire 7,85 518,05. Apa potabilé cu un nivel ridicat de aluminiu, insi cu deficit de acid silicic, magneziu gi caleiu este asadar foarte periculoasi, Fluorul este de asemenea un jcunoscut element de neutralizare a aluminiului si ar puta fi folosit in apa potabilé cu pH mare pentru a ofer o protectie impotriva bolii Alzheimer; se stie insi cA din nefericire ‘uorul in canta mari poate provoaca alte probleme de sindtate MODUL IN CARE ALUMINIUL PROVOACK BOALA ALZHEIMER Dac luminiulprovoaeSint-adevirboala Alzheimer, ne punem ‘ntrebarea"cum poate declansa acestd formi de clement? Se pare c& persoanele care mostenese gena APO A mu aw aceeasi capacitate ca gi celal caren de a Indepirtaprotenele beta-smilod gta care formeazi plicile senile si degenerescenjele neuroftrilare. In constcingi, acestepersoane sunt expuse risculut de a comacta boala Alzheimer, mai ales dacd'se afl in regiuniprolfice Aepunerilor de beta~amiloidgi au. Acest zone diunitoare despre eare vorbeam sunt acclea in care apa potabil este acid, bogal in aluminiu monomimeri st slat in acd silicic, calciu si magneziu. In astfel de condifii aluminiul poate pitunde in creer provocind asfl un deficit de acetlolnd ce stimuleaa denoltazea plicilor senile. In mod asemanétor, luminial interfeeazi yi eu. enzimele caleulalmoduln kinazA Ui fosftazd alana stimolind formarea degenerescenfelor neurofibrilare. Plicile degenerescenele create in aceasth manierd sunt semnele caractersce boli Alzheimer. Asie de corel explic aadar, de ce acess form de ements ntneste ma des in regunile cu ap& cu aciditate crest, in rindul acelor Persoane care au mostenit gen ioform’ APO Es. Ins boala Alzheimer muse reduce doar la plici si degenerescene, mai sunt si alte aspecte demne de It in ‘OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005seams. In interesanta sa carte The Forgetting, David Shenk?’ deserie boala Alzheimer astel: ,.boala celor 0 mie de regrese boala itis ia davezilegtimfice par sé spine aceasta ‘aracterizare. De exempla, Barry Reisberg," un newolog de la Universitatea din New York, a constatat in 1969 simptomele boli Alzheimer progreseazi in ordine invest cetapclor de dezvoltare a copilulu El a demonstrat c& pe masuri_ ce simptomele acestei forme de demen|i. se agraveazd,pacientl igi pierde pe ind capacitiie legate de percepic, coordonare, comportament,limbaj si brane, in ‘ordine inversi acumulariacestor capabilité in perioada copiliric. fn ultima etapé a boli pacentul devine aemenea ‘uni copil pierand in timp capacitatea de a merge, de sta agezat sau de ai sustine capul rd ator. Reisberg a denumit acest proces al celor o mie deregrese,etrogenezi", adic ,tentoarcerea la nate. Desi retrogeneza nu este 0 regresie perfect, testele neurologice au demonstrat totugi ed pe masura ce boala Alzheimer progreseazi, relaya invers in ceea ce priveste reflexele neuologice, metabolismul ereicrului si actvitatea EEG este aproape perfect. Toate aceste dovezi Iau condus pe Reisberg la realizarea unei coreatit inte creir si un ‘ahem de ai” care se formeaz in copilirie prin infigurarea Bei dar pe care boala Alzheimer il destrama. In copilire se incepe inftgurarea afi gi formarea ghemulsi care este apoi desfigurat de boala Alzheimer care reduce capacitatea creieruui de a mai funciona {In boala Alzheimer degradarea creierului pare si debuteze fn zonele cele mai recent miclinizate, mai exact in hipocampus, motiv pent cate primele simptome ale boli sunt pierderile memorilor mai recente, dup care demiclnizarea atacé comtexul frontal, find astfel afectate puterea de concentrare, dea rations si dea gin logic. Acest proces de demiclinizare continua neincetat ,desf'surind ‘hemml de at" int-o manierA previzibila pana cand este afectat si ultima zon iar pacientul de Alzheimer in faza final a boli devine ca un now-niscut incapabil si vorbeasc, Si stea aezat sa 3 pi sulin capo fa jutor. Se sti eX sluminiul poate afecta milina in nenumrate moduri. Experimentele pe animale au demonstrat c& sluminiul poate deteriora miclina, accelerind oxidarea acestei gi ducnd la pierderea sa din hipocampus gi miuva Spindri asi moduli eae sunt declangate acest procese nu se cunoagte cu exacttate, Sarin si colaboratort si* a demonstrat int-un studiu efeetuat pe maimute eirora Ki sa administratalumini eX acest metal poate inbiba tei enzime, si anume: Na+K+ATP-sza, acetilcolinesteaza, si enzima specific’ mielinei, 2"3-mbcleotida celica fostohidroaza Inhibitia acestet enzime provoaci 0 subtiere rapid a ‘icine, inregistat ait la obolani cats la soarec™ si poate modifica comporita aestia prin intermedi ereytert umieului de galaetolipide astfel inedt miclina devine predispusi la oxidare 1? Cu toate acestea, nu putem sugera ‘cl aceste procese distruetive se afl la baza demielinizii i a retrogenezeiintlnitelapacienti eu Alzheimer. Pe ling acestea, aluminiul inbibd de asemenea enzima fosfolipaz’ A2, provocind probabil disfunti ale membrane eraniene, reduce nivelul de peroxidaza glutationics, superoxid dismutazd si catalaza,fapt ce pare si reducd 9 capacitatea enzimei dea actona ca antioxidant. Drept OCTOMBRIE - NOTEMBRIE 2005 www.nexusmagazine.ro ‘Tezultat, peroxidarea lipidicd exercitati de cétre’ radical liberi asupra membranelor celulare este acceleratl:#¥ Dovezile biochimice sunt agadar foarte bune, cei in cazul persoanelor cu deficit de calcu gi magneziu, coroborat cu 0 absorbjie anormal de aluminiu, se observ. intr-adevir ‘nhibifa unor procese enzimatice, care tinde si afecteze acele cenzime care conjin calcu, magneziu sau fer, elemente ce neutralizeazi aluminiul. In consecinf, din moment ce aceste inhibit provoacd in ultima instanfa boala Alzheimer, nu este surprinzitor faptul 8 pacienfii afectaji de aceasté forma de demenja suferi de o varietate de anormalititi biochimice, dintre care autorul analizeazi unsprezece in cartea sa What Really Causes Alzeimer s Disease. Din acest moty, nici un ‘medicament nu va putea preveni sau vindeca aceast’ formi de dementi dae nu va preveni si absorbjia de aluminiy in one PREVENIREA BOLII ALZHEIMER Reducerea riscului social Se pre c& expunerea la ap ac cu un cotint rida de atuminie 51 seizut de calci, magneziv si acid silicic favorizeazdapaia boli Alzheimer. ‘Afi pea etede ci aceasta problems se poate rezlve wor prin adoparea unei lexislat care sf impund reducerea nivel de aluminiyprecum 5 cresterea nivel de caleiu, rmagnezi i eventual de ai sili din apa potabil. Ebina, guvemele mv numai c8 ara un devnteres total fh de Problema crstert confnutu de magne din apa potabil, a mai mul, pemit chiar folosieasulfauli de aluminiy ce agent de floculare in instalaile de epurar a aei. Aceasth prctcd reduce intradevir cantitates de sedimente din fezerva de api dar in acelai timp crete semmificatv Canttatea de alumina dizotvat, mat ales dack apa este acid gin consecinh ar trebui si se foloseaseémiloace ateratve Sunt tei motive dstincte pentru cae ptem afirma cé deta cccientalépromoveaza sea boala Alzheimer. In primal Find, aceasta este deficient in cali si magne fap fi face pe consumaton sé fie sensibili Ia infectarea cu aluminiu, fn al doiles rind, multe alimente sunt fe impachetate, fe gate in alumini. Cu eat amentele sunt rai acide, cu att alumina sedizotv mai soe Si in cele din urma, in majoritteaalimentelor prelurate se adnuga ‘malt penta imbundttiea” arome® inst mattolul Sporese eapacittenaluminiuii de a tece de bariem de singe a crieuli gi de a intrfea ev enzimele din eriet. Jnadevir, atunci cind cercetitort dorese s8stuieze un iepure al cirui creer prezintéplici si degenerescente caracteristice boii Alheimer, acy it nese cu mall? Nu existé nici o expicatic care sf justice folosiea rll foarte mle prodse cum a cocoa cal, berea gi ale produne de patisri Reducerea riscurilor personale Pentru majortateacititorilor acestui artcol ziua ncepe in ‘mod obignuit eu un dus. Dacd apa folositi este acid, cu un deficit de magneziu si calcu, este posibil ca aceasta sa fie 0 ‘urs dealuminiu care ints in corp prin pori gi prin nas. Daca fumizorul de api foloseste sulfat de aluminiu ca agent floculant pentru a impiedica formarea sedimentelor, aunci NEXUS + 33vefi fi cu sigurangi expusi la aluminiu, Dupa ce facet dusul lurmeaza si vi ungeti compul cu ined un strat de aluminiu, provenit de la deodorantele si antiperspirantele pe care le folosfi5 Nu se stie eu exacttate edt din acest alumini pitrunde in corp, dar McGarth! sustine cd existi 0 corelatie Intre incidenja la 0 varsta timpurie a cancerului la sin si folositea deodorantelor si a antiperspirantelor precum si epilatl axiletor. Cercetitorii britanicis25) au recoltat probe de fesut ceancerigen din doutzeci de tumori mamare gi a constatat existenfa unor ume de paraben, adueiind astfel dovezi i sprijinul ipotezei lui McGrath. Parabenul este o substan chimicd folosta in deodorante gi alte produse cosmetice, care acfioneazi in acelag fel a gi estrogenul, hormon recunoseut Pentru stimularea dezvoltirii tumorilor Ia sin, Parabenul Pitunde agadar in corp gi este posibil ca aluminiul si actioneze in acelai fel. E bine totus de siutc& deodorantele pe bazi de plante nu contin de obiceiacestetoxine, Dupi accea urmeazd micul dejun. Ceaiul, cafeaua si ciocolata caldi sunt de obicei pregitite folosind apa de la robinet. Est foarte important si nu folosim apa acid, moale, ci este foarte posibil ca aceasta si confind aluminit ‘monomeric. Majoritatea companiilor furnizoare de api vor asigura analiza chimicd a apei permitind evaluarea conjinutului de alumini, caleiu si magneziu a api furizate. {in caz contrar, exist companii particulare care efectueaza astel de analize,relativ ieftin. Poate consumafi cola sau suc de fructe. $8 nu uitim cd aceste produse sunt de obicei imbuteliate in cutii (de ‘aluminin). Cu it bautura a stat mai mult in cutie ou att mai mare va fi nivelul de aluminiu din biutura respectiva. Ciocolata caldi, in schimb, pe Ling aluminiul pe care tl confine este ,imbundtajits” si cu maltol care creste sansele pitrunderi aluminiului in ereier. La fel este si in cazul ‘ceaiului care, dacd este preparat cu apa acid sau aromat cu sue de Limie, va confine o cantitate semnificativ mai mare se aluminiu decit in mod normal, deoarece aluminiul din plantele folosite pentru ceai are un grad mai mare de solubiltate in apa cu pH mai mic. Dupa micul dejun urmeazi prinzul, cina si alte gustiri Tipul de méncare ,junk food” (mincare nesinitoasi care confine multe chimicale) este o sursi foarte siract de mminerale,inclusiv magneziu gi caleiu deoatece este mult prea mult prelucratd. Dieta obisnuiti a nord-americanilor si a britanicilor confine mai putin de jumatate din cantitatea de calciu si magneziu necesari pentru a preveni bolile asociate cu deficienta de calciu si magneziu, inclusiv boala Alzheimer Cea mai buni modalitate de a aborda aceasti problema si de a evita riscurile, este de a consuma alimente bogate in ‘mineral, ca de exemplu somon, sardine, spanae, brocoli gi bok choy, alimente bogate in calciu.% 57 Seminjele de dovleac, migdalele, alunele de Brazilia si orezul negru sunt excelente surse de magneziu Corporatia Alacer Foothill Ranch din Califomia, © companie eu care nu am nici 0 legituri, oferi excelente produse cu minerale si antioxidani De exemplu, o pasila de Super-Gram contine 4% si 8% din doza zlnicd recomandata de caleiu gi respectiv de magneziu Emer’Gen-C este un amestec efervescent care se di2olvl in api, asigurind 1000 mg de vitamina C si 32 de complexe de 34- NEXUS wwnw.nexusmagazine.ro ‘inerale, inclusiv calc gi magneziu, Produsele corporstict Alcer au fost folosite in proiectele de cercetare ale Joint Russian Committee on World Research, proiecte in urms cirora s-a constatat regresul fenomenului de pierdere = ‘memoriel in randul varstnicilor 8, 061 Despre autor: Dr. Harold D. Foster s-andscut gia fost educat in Anglia. In nul 1968 a objinut ttl de doctor in eadeul Universiti din Londra, cu specializarea in geologie si geografie, Find canadian prin alegere, Harold D, Foster este inci din 1967 cadru didactic la catedra de geografie in eadrul Universitit Victoria, British Columbia, Canada, Profesor titular, de Foster este autorul a aproximativ 254 de publicai ‘majoritata dintre ele centrate pe reducerea pierderilor in caz de dezastre, pe idemtficarea cauzelor bolilor eronice sau pe studiullongevitii Dr. Foster a publicat mai multe ipoteze eu privire a cauzele care stau la originea multor boli printre care infarctul miocandic, SIDS, cancerul, diabetul, schizofrenia, scleroza rmultipl4,boala Alzheimer si Parkinson, scleroza amiotroficé lateral si SIDA. Dintre numeroasele sale cfrji amintim: Disaster Planning: The Preservation of Life and Property (Springer Verlag, New York, 1980); Reducing Cancer Mortality: A Geographical Perspective ( Western Geographical Press, Victoria, 1986) The Ozymandias Pr inciples : Thirty-one Strategies for Surviving Change (Southdowne Press, Vietoria, Cansda, 1997); What Really Causes AIDS (Trafford Publishing, Victoria, 2002; revizuiti in NEXUS 10105), What Really Causes Schizophrenia (Trafford, 2003; revizwiti in 11/02); and What Really Causes Alzheimer's Disease (Trafford, 2004; revizuitd in 12/03). Dr. Foster este editor asociat al Journal of Orthomolecular ‘Medicine, si a fost numit doctorul ortomolecular al anului (2004-2005) de citre Societatea Internafionalé. pentnt Medicina Ortomoleculara. El este membru al comitetului de ‘conducere a Znternational Schizophrenia Foundation, fiind de asemenea membra al consiliului de consultan,é. al asociafiei Healthy Water. Dr. Foster insisti asupra consumari zilnice a dozei de ‘elemente nutritive esenfiale recomandate. In prezent cauti ‘oferte pentru ca amestecul siu de elemente nutritive si poatd {i produs si folosit in teste clinice efectuate pe pacienfi bolnavi de SIDA. Pentru mai multe informapii cu prvire a dr. Foster vizitati pagina sade internet la: httpiwwww.hdfostercom de unde veli putea descirea gratuit si copii ale cétorva dintre cdrile octorului Nota editorului: Din eauza lipsei de spatiu nu am publica notele de subsol ale doctorului Foster care insofeau acest aricol, insé acestea pot fi accesate in cadrul aceluiasi site: htip//wwwhaloster.com. OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005d ee eee CE Tiel} razboi mondial, Cr Te Medel e- Td a trimis pe ascuns ee rye Patel ad activitatile Creu Fo eee eae bazei sale secrete COWEN Ele Tian RF Weert aT precum si pentru a cauta si distruge un port nazist subteran. Partea 1 din 2 de James Robert © 2005 i | j | [ere preeanerenaiaoa| | OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005 RAZBOIUL SECRET AL MARIT BRITANII DIN ANTARCTICA Introducere Jocuri potrvite de amplasare a nei baze i pentru a emite preteniioficiale in numele celui de-altreilea Reich. Pentru asi pr marele explorator polar Richard E. Byrd si le spund lace si se astepte, in anul lurmitr, lao lund dup ce au inceputostlitiile in Europa, german s-auintors la Neusehwabenland pentru a termina ceea ce incepuseri, multe indicii sugerind c& se construia 0 bazi, Nou ani mai tirzi, Richard E, Byrd, care devenise amiral in Marina S.U.A., {ost trimis in Antarctica in fruntea celei mai mari forte militare strinse vreodati pentru o misiune polar. Dupé cum se exprimé amiralul Byrd, misiunea (cu nume de cod Highjump) a avut ,in principal un caracter militar. Muli pretind ct ttupele de comando au fost trimise pentru a elimina o baz nazisti secretd din Queen Maud Land, redenumiti de nazisti Neuschwabenland, zoni care nu fusese Ia fel de bine explorati ca restul Antarctcii. Dar, si acesta este un mare dat”, Aeoarece amiralul Byrd a vorbit despre ,obiecte care puteau zbura de la un pol la cellalt cu viteze incredibile"? si deoarece exista 0 activitate germand atestati documentar inainte, in timpul si imediat dupa al doilea rizboi mondial, se pune Intrebarea cit adevir existi in mitul despre o Antarctica nazistd. Chiar i asa, nu este posibil ca operatiunea Highjump si spusele Iui Byrd si fi mascat adevarul despre expeditile britaniee in Antarctica prin furizarea de informatii fase, atignd atenja asupra misiunit lui Byrd si asigurdndu-se astfel de faptl cd istoria va inregistra doar 0 misiune misterioasi in Antarctica? (Cind se mentioneazi misterul din Antarctica, Mari Britanii nui se acord mai mult de o notd Ia subsolul paginil. Acestfapt este surprinzitor prin el insusi in special deoarecefortele britanice au fost active in Antarctica de-a Tungulintregului Fizboi si este posibil si fi Iuat inijiativa de a infrunta ameninfarea nazist din aceastl parte a globului cu un an inainte de iniierea operafiuni Highjump. Activititile britanice din Antarctica, desi mai putin documentate si mai clandestine, sunt la fel de ciudatesca gi mult udata operajiune Highjump. Din nefericire pentru Marea Britanie, desi victorioasi in rizboi, ea a fost ruinata si umilité de cele douit noi mari puteri. Marea Britanie aveatotusi posibilitatea de 3- $i recistiga mindria $i de a-i invinge pe ascuns presupusii alia printr-o lupta cisiva, finald, impotriva nazistilor care au supraviewit: 0 luptd care nu va fi inregstraté niciodata in manualele de istorie; 0 luptd care i-ar face mai legitime pretentile asupra Antactci; dar, cel mai important, 0 lupta care s& finalizeze “izboiul na Ii nul 1938, Germania nazist a trimis o expedite in Antarctica pentra a cfuta, giti misiunea, Lau invitat pe Timbre postale cu Antarctica: revendicare sau comemorare? Pe | februarie 1946 a fost emis un set de timbre postale, eu aprobarea regalia majestifit sale. Timbrele au provocat indignare pe plan international si 0 criza iplomaticd pentru Anglia cea obositi de rizboi. Cele opt timbre ofensatoure ‘comemorau pretenfia Mari Britanii asupra colonilor din Insulele Falkland, dar unul dintre ele reprezenta si o hart teitoriali a Antacticié care omitea complet revendicatile statului Chile si majoritatea pretengilor Argentine! asupra acestui ‘continent, De ce ar cauza Marea Britanie o crizi interajionalé int-0 zond a lumii care este pare total lipsiti de via, cind economia mondiall era int-o eriz wonw.nexusmagazine.ro NEXUS - 35financiard cumplits? Mal istorii pretind ct interesul postbelic al Mari Britanit a creseut deoarece Antarctica era considera solutia nevoii sale stringente de materiale; timbreleerau un mod de a valida revendicdrile Marii Britanil. Aceasti afirmatie, partial adevarati, nu explici motivul pentru care forele britanice participante la operajiunea Taberlan au fost dispuse pe continent de-a lungul intreguluirizboi si in perioada imediat urmatoare acest Operatiunea Taberlan a fost demarati ca un mijloc de a ‘monitoriza activtijle germane de pe continental antarctic Bazele britanice cunoscute erau amplasate in principal in Peninsula Antareticd, in locuri precum Port Lockroy si Hope Bay i pe insulele din jurul peninsulei, cum ar fi bazele secrete din insulele Deception si Wiencke ~ desi unele erau stabilte si pe continent. Cele mai secrete dint ele nu au fost si probabil nici mu vor fi dezviluite vreodatd, Baza de la Maudheim, din preajma Tanjului-muntos Mablig- Hoffmann din Queen Maud Land sau Neusehwabenland, a fost att de secrets ined nu i s- 4 dat nici un nume gi nici nui se precizeaza coordonatele pe hirile oficiale ‘Scar fi putut emite timbrele pentru a marca 0 misiune realizati cu sueces in Queen Maud Land? Faptele gi -zvonutile, precum gio poveste transmis de un ofer care a flcut parte in timpul rizboiului din trupele SAS, pot arunca 0 arecare—luming —asupra rmultelor mistere ale arenei antarctice un front care a fost fimut secret timp de 60 de ani — si asupra unei intilnti ostile care nu va fii divulgaté vreodati publiculu Anglia a suprimat atat de ‘multe evenimente din timpul ‘izboiulu in numele securtiii nafionafe inedt acum, dupé 60 de ani, majoritatea oamenilor nu cunose secretele rizboiulsi de la Rudolph Hess la conferingele de pace, despre Intimpliri mult mai siniste ce includ eunostinfele Mari Britanii despre lagirele de exterminare naziste, ictal Armatei Republicane Irlandeze (IRA) cu nazisti i secrete ‘mai putin cunoscute precum lagirele de concentrate SS de pe teritoriul britanic, de la Aldemey, in Insulele Canalului. Din aceasta scurtd enumerare reiese modelul unei suprimai ~ iar in privinga unora dintre ele este de infeles 0 negare total Antarctica nu este o exceptie. Datorthtreceriitimpului, cei cave au servit in campania din Neuschwabeoland nu mai sunt printre noi, Ultimul supravie(uitor mi-a dat urmatoarea descriere a acestei bit tate. Trebuie si adaug cf povestea a fost relatatl in dowd cazii separate, la 10 ani una de cealalté, fri nici 0 sliscrepanfintre ele 36 » NEXUS www.nexusmagazine.ro [Nota redsctici: Am sters ghilimelele din citatele care ‘urmeazi pentru a uyura lectura.] Campania din Neuschwabenland (Cind a fost anunjaté vietoria in Europa, unitatea mea se ‘odihnes intro pesterd din fosta lugoslavie. Am fost Fecunoscdtor cf se terminase in sfirgitrizboiul, dei am fost vertizafi cH acesta ar mai putea continua datorté luptelor care se purtau inca in Pacific si a tensiunilor ce creste in Palestina Din fericire, am fost scutit de participarea Ia rizboiul ‘mpotriva Japoniet~ dar vai, am fost trimis in Palestina unde afluxul de evrei, impreund cu cresterea terorismului sionist, provoca iritare nu doar locutorilor Palestinei ci si fortelor britanice trimise pentru a stopa afluxul evreilor si reprima revoltele. Am fost avertizat 8 sederea mea in Palestina va continua pentru 0 perioada nelimitata. am vlzut pe mull dintre camarazii mei murind La nceputul lunii octombrie 1945 mam bucurat si primese ordinul de a ma prezenta la ofiferul meu comandant, deoarece fusesem selectat pentru 0 misiune atit de secret inet nied unul dintre ofierii mei nu stia de ce mi se ‘ceruse si merg in Gibraltar. Nu mi s.a spus de ce trebuia si mi prezint la raport, dar am mers speranja cl voi fin curind sat a vatri, Ce departe am fost de adevar: urma si-mi petrec ined un Craciun intun mar, Odati ce am ajuns in Gibraltar am fost luat de un ‘maior gi informat in secret ei voi fi trimis in coloniile de pe Insulele Falkland pentru o instuire suplimentar gi e& voi fi insoft de alfiedtiva soldat din diferite fore de elit britanice, Misterol a crescut deoarece am zburat pan in Falkland int-o ticere complet. Ni s-a ordonat ca nici miicar si nu speculim despre motivul pentru care am fost selectai sau despre destinaja noastr, upd ce am ajuns in Insulele Falkland, am fost prezentati ofiferului care conducea expeditia si unui norvegian care servise in Rezistenfa norvegiand, expert in rizboiul pe timp dd iam, ce urma si ne pregiteasci pentru misiunea despre ‘care nu aveam nici un indiciu, Insulele Falkland sunt considerate acum seeretul cel mai bine pastrat din armata britanicd, iar trimiterea acolo poate insemna citiva ani bun; oricum, lucruileerau diferte fn ani "40 — chiar mai mult pentru cei care fuseserd selectaji impreund cu mine Am fost forfai sk trecem printro lund erumta de antrenament, in care ne-am pregitit pentru un rizboi in OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005condijii de iam. De la a fi aruncati in Atlanticul inghetat pind la a infrunta furia naturii int-un cort de pe South Georgia, antrenamentul a fost dur si nebunia pe care eram fortati si o realizim pirea lipsti de sens. Dupa o luné de fantrenament ni s-au dat ultimele instrucjuni de cltre un ‘maior si un savant, pe masurd ce ni se dezviluia misiunea am ‘ealizat cu toji e& avem pufine sanse de sedpare ‘Am fost informafi ei urma si investigim activitii -anormale” in jural Mungilor Millig-Hoffmmann pornind de la baza britanicd din Maudheim. Ni s-aspus c8 in Antarctica se ducea ,xizboiul secret al Marii Britani”. Am fost informafi apoi despre activititle britanice desfigurate in timpul rizboiului la Polul Sud, ‘Am rimas constemafi de ceea ce ne fusese dezviuit; nici uunul dintre noi nu mai auzise ceva aga de fascinant sau de infticositor. Erau putini cei care stiau cd nazistit aw fost in Antarctica in anii 1938 si 1939; un fapt si mai putin cunoscut era cl Marea Britanie inflinja baze secrete in Antarctica. Cea pe care urma si o vizitim, Maudheim, era cea mai mare, cea ‘maj important si cea mai secreti bazi din Antarctica Motivul pentru care era atit' de important consta in faptul ed se afla la mai pujin de 300 de kilometri de locul unde se presupunea ci nazisti igh construiserd baza, ‘Am rimas impietrii de wimire, dar misterul a crescut, Ni s-a relatat despre activitt intreprinse de germani in partea de sud a foceanului din jurul Antarctic ‘Am fost de asemenea informa ci lipsea un anumit numér de submarine germane, numir ce nu putea fi estimat; $i mai riu, unele dintre cele care s-au predat la eiteva luni dup terminarea ‘Eebojului au stimit si mai multe speculati Fortele britanice capturaserd trei dintre cele mai mari nume din Partidul Nazist - Hess, Himmler si Dinitz — si odati cu capturarea lor Marea Britanie primise informal pe care mu intenfiona si le implrtigeascd Rusiei sau Statelor Unite Acele informatiifortau Marea Britanie si actioneze singuri, iar noi eram varful de lance al acestei operafiuni. Nu ni st spus exact ce se astepta de la noi si ce se astepta Anglia si teisim in Antarctica. Marea Britanie avea mai mult decit 0 simpli bénuialé cA germanii construiseri o baz secret in care se ficuserd nevizuti nazistii care reusiserd si fuga din Europa. Si mai multe dezvaluiri uma si apari, Ni s-a spus ef in vara anterioar savant adevira i trupe de comando au gisit ‘un tunel strivechi". Supundndu-se ordinelor, ei au intrat in tunel dar numai doui persoane s-au intors inainte de Inceperes iemii antarctice. In lunile de iar’, cei doi supraviefuitori au transmis prin radio povesti absurde despre ameni polar, tunele antice si nazis” In fina, in iulie 1945 Sa pierdut contactul prin radio, iar ultima radioemisie, ameningitoare pentru misiunea noastra, care mergea in OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005 Am fost informati ca urma sa investigam activitati ,anormale” in jurul Muntilor Mihlig-Hoffmann _pornind de la baza _britanicé din Maudheim. wwrw.nexusmagazine.ro din vocea care a tipat »..oamenii polari ne-au gist! inte de intreruperea legatui, Dupi ce am ascultat inregistrarea convorbitii prin radio, maiorul care urma si conduct expeditia ce trebuia sé investigheze ce se Intimplase acolo ne-a finut un discurs rmobilizator,,Vom merge la baza de la Maudheim, vom gsi tunelul, vom cerceta enigma oamenilor polari gi a nazstlor si vom face tot ee pute pentru a ne asigura cl ameninjarea nazisté este distrusi!™ (Cind ni s-a permis si punem intrebiti, cu tofii am avut foarte mult, iar rispunsurile au fost din feriire cinstite gi directe. Am fost informai cl seintreprindea o acfiune secret ddeoarece Anglia era constienti de intenile Statelor Unite si ale URS-ului de a-s pregiti propriile expediti, ar Marea Britanie nu dorea si rgte ca S.U.A sau U.RS.S. si descopere baza sisi objnd gi mai mula tehnologie nazisti. Ambele {ri aveau un avantaj tehnologic asupra Marii Brtanii datorits savanflor, echipamentului si a rezultatelor cercetirilor pe care le recuperaseri de la germani. Marea Britanie dorea oricum si fie nayiunea care va distruge ameninjarea [nazista] deourece ea considera cl ‘Antarctica este sub jurisdicfia Imperiului Britanic, iar daci naziglii erau acolo era datoria 1 dlrina sa de a fi prima care fi va climina, anulind astfel valoarea propagandisticd pentru S.U.A. sau URSS. a ultimei batalii a celui de-al doilear3zboi mondial ‘Am zburat_ pin la locul desermat aflat la 30 km de baza din Maudheim; tractoarele de padi fuseseri deja expediate si asteptau sosirea noastra. Dupa ce am fost paragutayi in sllbaticia Inghetati, plini de fried si nelinite, am ajuns la tactoarele de zipada st din acel moment am pomit in mar. Trebuia 8 operim fn conditii de ticere radio complet. Eram singuri, fir nici un sprijn si nici o sans de retragere in cazul in care ni s-ar fi confirmat temerile cele mai mari 'Ne-am apropiat de baza ingrijorati de ccea ce ne astepta, dar cn am ajuns acolo baza prea lipsité de via, ca un orag fantoma, Imediat suspiciunile noastre au crescut, dar, la fel ea fn campanile precedente, aveam 0 treabi de ficut, iar temerile noastre personale nu trebuia si ne intunece judecata, Cind ne-am separat pentru a cerceta baza, 0 sirmi a declansat o explozie, iar o siren’ a inceput si sune, intrerupdnd ticerea si alarmindu-ne pe tof. Curdnd s-aauzit © voce care au putea fi localizatl gi care ne-a cerut sine identificim, Cu armele in poritie de tragere maiorul a spus cine suntem si apoi a apirut gi cel care ne vorbise. Voces apartinea unuia dinte supravieluitori, iar ceea ce a divulgat it simai tare gi ne-a ficut si dorim si fi fost mult ‘mai numerosi Supraviefuitorul a pretins c& in buncdrul nt: 1 se aflé al doilea supraviefitor al calitoriei prin ,tunet”, impreuni cu NEXUS 37unul din mistriogit oameni polar despre care auzisem in ‘eanamisia radio tnregistrat, fn ciud piedicilr gi obiestilor riicat de supraviefitor, sa ordonat deschiderea bunciru nx. 1. Supravifutorl a trebuit 58 fe tas inapo, at fea i sufernja sa nea paca instantaneu gi nei unl dint no a dort sie primal eaves inte in Bune. Din feicire, eu nu am fost selectat pena intra; aceass onoare - revenit celui mai tind membru al unit noastre. ‘Acczitat sor in timp ce se lupta cu usa gi inte. Dupa aceasta a lsat tcereaasuprabazei, urmaté teva clipe mi tarzu de dou focuri de am. Usa sa deschs si omul polar s-anipustt edie liberate. Nii unuldintre nin s-aatepat In aga ceva gel adispirut in impejurim ait de repde incdt $-au tras doar cdteva focuri la intamplare. Plin de fied i imi de ceea ce vizusem, nem devs 8 intrim in buncir. Am intat si am gist doud cadavre ‘Camaradul not care intrase primul a fost git eu beregata snus gi, ea ce era gi mai atroc, al doilea supaviutor avea carea indepiratl de pe oss. Tatimpliril la care fasesem martori solicitau rispunsuri miniosi de a fi vizwt pe unvl dine noi murind ta num eteva fore de la debarcarea noastr, ne- am revirat mini asupra primului supravititor care ne averizase simu deschidem buncirul nr. 1. J fntteaga unitate a asculat cu auenie Inuebisile maoruli, dar rspunsuile erau cele cre aveau 31 provoace uimire. Am viut si aim ma ini cei se intimpase celuilalt supraviejuitor si cum ajunsese sb fie inchis tn buncér fmpreuni cu acel om polar. ingural supraviejuitor a preferat | insb sb ne povesteascd tt ce 5-4 {ntimplat, incepind din momenta ind au deseoperit unetal”. In| timpul relate sale, savantal care ne Insofise Ii nota feeare cuvnt. ‘A reiesit cd zona din jurul tunelului ere una dinte vile uscate unice ale Antarctic, cesta find motivul pentru care au reuyt si giseascd tunel ait de ujor Fieedruia dine cei teizeci de membrit ai personslului bazei de la Maudheim i se ordonase si Investigeze si, dac8 era posbil, sf afl exact unde ducea tunel "Au mers prin tunel kilometri in girs au ajuns la 0 vast cave sublerani care era anormal de cal; unit dine savani credeau cl era indlzithgeotermc. In cavera aceea rag era lacur subterane; misterul +a adit ima mull, cc eavera ea luminats artificial, Ea s-a dovedit a aa de ‘mare inet au trebuit si se sepae; au urmat poi adeviratele descopers. Nazigti constuiser8o baz8 rig in eavere si chiar docuri pentru submarine ~ se presupune cf unul dine acestea a fost identificat. Cu et au patruns mei adn cu tit Ji sau arta imagini mai ciudate. Supravitutorul araportat cA s-au inregistat in documente ,hangare pentru avioane ciudate si 0 mulime de excavai Prezena lor nua recut neobservat cx doi supravieyitori 38 - NEXUS www.nexusmagazine.ro de Ia baza din Maudheim au fost martori la capturarea si ‘executarea pe rind a celorlali camarazi ai lor. Dupi ce au asisat doar la sase execufiiau fugit spre tunel, pentru a nu fi prinyi, cu intentia de a bloca tunelul ~ desi yera prea tz ‘veneau oamenii polar a pretins supraviefuitorl Cu forele inamice pe urmele lor, nu au avut nici o alti alegere decat si ncerce si revind la baz pentru a-si putea informa si avertiza superiorii despre ceea ce descoperiseri ‘Au reugit si ajungi Inapoi la bazd, dar, gindindu-se la propiereaiemii sil sansele mic de afi salvati, sau gandit cf era datoria lor si se asigure cd baza nazistl secret va event cunoscuti; s-au despanit deci, luind fiecare ete un aparat de emisie-ecepjie si asteptind in buncare diferite. ‘Unul dintre supraviefutori a atras un om polar in bunca, cu speranja €4 oamenii polari vor erede cA existi un singur supraviefuito. Planul a functiona, in dtrimentul vietit sale sial aparatului de radio. Din nefericire acl suletcurajos din Duncdrul nr. 1 avea singurul aparat de radio complet ‘operational, care a fost distrus in lupta ce a urmat, Celilalt supravieuitor mu a avut alti optiune dect 8 stea,s8 astepte si sf incerce si evite nebunia Misteral oamenilor polati a fost explicat, nesatisticstor, ca produs al stinfetnaziste; enigma modului care nazigtit obfineau energie electricd a fost de asemenca cexplicat, chiar dacd nu in termeni stlinjfici. Ei se foloseau de Aactivitatea vuleanicd ce le furmiza | cdldura pentru aburi ici ajuta si roduci electricitate; se pare ci _|nazistii stapaneau si 0 sursit recunoscuti de energie, deoarece supraviefuitorul a afirmat:,..din cceea ce am viizut, ered ci aburul ‘nu putea produce cantitatea de _ | elecizicitate necesars acolo”. ‘Savantul nostru a desconsiderat ‘cea mai mare parte a dezvaluirilor si ka mustrat pe supravietutor pentru lipsa de educate siimiticd, spundnd ci povestile sale .nu pot fi adevarate”. Desi savant 8 respins afirmatile supraviefuitorului, maioral nua facut la fel. Ela dorit si cunoascd mai multe despre inamicul pe care infrunta, dar, mai ales, ce urma si faci omul polar Raspunsul supraviefitorului nu ne-a linigtit de loc si La determinat pe savant si anunfe ed supraviejuitorul nu era {ntreg la mite. Tulburati este un cuvant prea palid pentru a descrie cum ne-am simit atunci ind supraviefuitorul a ispuns astfel Ia intrebirile maiorului despre intentile ‘omului polar care ne scpase: ,el va astepta, ne va urmiri gi se va minuna ce gust diferit are camea noastr.” a stabilit un serviciu de paz in timp ce maiorul si savantul au diseutat, in particular, despre ce urma si facem, chiar dacd era evident pentru toat umes. in dimineaja umitoare ni sa ordonat si investiga ‘unelul” si in urmatoarele 48 de ore ne-am eroit drurmul eatre valea uscati si citre presupusul ,tunel antic”. Cind am ajuns in valea aceea scat am rimas uimifi cu tof, deoarece ni se spusese ci Antarctica era complet acoperiti de gheatd gi OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005‘oust noi eram int-o vale care imi reamintes de partea de nord a Saharei Ni s-ainterzis 8 ne apropiem de tunel inainte de ridicatea taberei temporare de bazi. fn timp ce noi construiam baza, savantul gi maiorul au cetcetat tunel Dupi citeva ore ei au revent in tabira care era deja gata, pentru a ne relata ce au vizut gi pentru a discuta despre lurmatorul nostra plan de acjune. Tunelul nu era deloe anti, 8 susfinut savantul, desi maiorul a adaugatcé perefiierau din ‘ranit neted gi plireau fir first. Am fost informati ci vom Tua 0 decizie dupd o noapte de odihna. Donmitul in Antarctica in lunile de vari est dificil datorita luminii continue; in noaptea accea a fost $i mai dificil si dormim cu toate indurile ce ne treceau prin minte referitoare la ce vom gisi sila momentul si locul reintilniri cu omul polar CChiar inainte de stabilireaturelor de paz, am fost informati i vom merge prin tunel pind la capatul siu la Fubrer, daci e nevoie” Fricile noastre au fost confirmate in noaptea aceea, céci ‘omul polar chiar a revenit. De data aceasta nu au mai fost vietime [din partea noast, ci ‘omul polar a fost omorit in timp ce se furiga spre tabard. Savantul a ecis cd omul polar era juan”, dar se pare c& avea mai mnt pa $1 era mai rezstent la ftig. Cadavral su, dup o scurtd examinare, a fost depozitat intr-un sac speci deoarece putea fi pastrat datorté figului pind la © disectie: mai rmeticuloass, fn dimineajaurmatoare s-2 hhotirit ci doi dintre noi vor imine la intrarea in tunel ‘mpreund cu eadavrul,tractoaree, cechipamentul si aparatul radio. Maiorul avea nevoie de savant gi de norvegian, ca expert; supraviefuitorul era, de asemenea, sential pentru succesul misiuni Noi ceilalfi am dorit si ne aliturim lor, Am fost selectat alturi de alli patra eamarazi siumfitori pentru a intreprinde una dintre cele mai interesante si mai importante expediti din itoria umaniti, Cei doi care au rimas fa intrarea in tunel erau dezam ‘dar roll lor era vita pentru succesul misiuni cag olul celor oui care urmau si cdltoreasca in necunascut ‘Am luat cu not munitie si exploziv in cantitaji suficiente pentru a purta un mic rizboi, eu speranta de a distruge in Intregime baza, pentru c8 aceasta era misiumea noastri: nu si salvim ci si distrugem. ‘Am intrat in intunerc si dup patra ore de mers am inceput si vedem o luming aflai la mare depirtare. Lumina era totusi la ined 0 ord de mers gi am continuat s8 mergem, in timp ce fecare se intreba ce vom descoperi Am ajuns apoi in eavera uri care era luminat artifical, ‘Am fost condusi la locul din care cei doi supraviefuitori fuseserd martori ai executilor. Ultimul supraviequitor afimmat oi din locul acela nu puteam fi observa ‘Am fost coplesiti de vederea numirului mare. al misiuni OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2005 _ Misiunea nu va fi niciodaté recunoscuta oficial, desi anumite parti ale sa fie transmise rugsilor si americanilor. ‘wurw.nexusmagazine.ro personalului care misuna precum furnicile, dar cele mai impresionante erau construciile. Din ceca ce vedeam, se prea ed nazigti erau in Antarctica de mult imp, Savantul ii nota tot ce vedea, trasa diagrame, lua mostre din pict $i ficea fotografi. Maiorl, pe de alti parte, era mai interesat de © cale dea distruge baza fir afi pring de nazist Dupi doua zile de observiri vigilente, savantul si maiorul Sau decis asupra fintelor minelor, care urmau si fie famplasate pe toatd suprafafa tavanului cavernei, Kanga epozitele de petrol, pe generatoare si Kinga depozitele de ‘munifii,dacd era posi ‘Am pus mine toati zua gi s-au ficut si mai multe fotografi; stunei cGnd nu puteam fi vzuyi, am reusit si lum un ostatic, dovezi ale bazei naziste, un om polar si fotografi ale ni gi avansateitehnologi naziste Cand misiunea de a plasa mincle care urmau si distrugi bbaza a fost indeplinii gi am terminat de strins dovezi substanfiale ale existenfeibazei, ne-am indeptat cite tunel dar, vai, am fost observat; mai multi oameni polari gio trup de nazigti au inceput si ne urmireascd, Inainte de a ajunge la tunel a trebuit si credm un obstacol in drum pentru a ne incetini inamicul pina ce vor exploda minele, Unele mine erau plasate la intrarea in tunel si dupa ce amauzitexploziile am sperat ci ‘nu am distrus doar baza ci si forfele inamice care ne urmireau. Greseam. Minele au inchis tunelul, dar dupi ce nazigti si ‘oamenii polari care ne urmizeau ‘recuser gi ei de intrarea in tunel Tn lupta ce a urmat, nufnai tei dintre cei zece au scipat din tunel: norvegianul, savantul gi cu mine CCeilalti au czut in lupt, plni de ceuraj, pentru ase asigura ei micar © parte a grupului va supraviet Dupi ce am iest din tunel, am pus suficiente mine pentru a ‘nchide tunelul pentru totdeauna Dupa ce am detonat minele, nu mai exista nici o urm care si ‘dovedeasei existenta tunel {In mod ciudat au timas foarte putine dovezi din materiale siranse In cavern. Fie eau fost pierdute accidental sau intentionat, nu avea prea mare important deoarece savantul nostru igi formulase deja concluzile ‘Am strns tabira gi ne-am intors la baza de la Maudheim de unde am fost transportai pe calea aerului inapoi in Insulele Falkland, Inainte de a ajunge in South Georgia, am primit ‘ordinul prin care ni se intezicea si povestim despre ceea ce se intimplase. Tunelul a fost explicat ca fiind doar 0 ciudifenie a naturi;,eroziune glaciars” era termenul specific folosit de savant. ,Oamenii polari” nu erau altceva decit -soldafi neingrijfi care innebuniseri”; faptul 4 ei erau kgermani nu apirut in raport gi -a interzis orice dezvaluire ‘publicd a emisiunii. Misiunea mu va fi niciodattrecunoscuti ‘oficial, desi anumite pari ale misiunii urmau si fie tansmise rusilor si americanilor. Astfl,ultimul meu Criciun din perioada celui deal doilea urmau. NEXUS + 39izboi mondial a fost petrecu pe continentul antarctic fn anul 1945, luptind cu aceiasi nazsti impotriva cdrora Iuptasem din 1940, Mai ru era faptul cd expedifia nu a primit nici un fel de apreciere oficial, iar supraviejuitorilor nu Ii sau recunoscut mertele, in loc de asta, supravietuitorii britanici au fost demobilzafi,savantul a dispdrut curind impreuné cu raportul siu, iar misiunea nu a mai ajuns si fie cunoscuté vyreodata in afara unui cere foarte restins. Aceasti misiune nu a ajuns in manualele de istorie, spre Geosebire de urmitoarea misiune, din februarie 1950, organizati de Marea Britanie, Suedia si Norvegia, care @ [Relatarea ofiferuli din trupele SAS se termini aici.) Cea aflat Marea Britanie Camarazi, sase ant de rdzbot pe submarine se afl in spatele nosir. Aft luptat precum lei. 0 superioritate 2drobitoare —ne-a impins pe un drum fara intoarcere. Continuarea luptei este imposibild, pornind de la azele care au rimas. Camarazi care nu a fost rezolvat niciodata este cel al incarcaturii de mercur ce se afla in submarinul german U-859, scufundat in 23 septembrie 1944 ‘au fost de submarinul britanic HMS Trenchant in ‘Stramtoarea Malacca din Marea Java, aga de departe de casa, neinregistrate. Istoricii tind si {reacd peste enigma submarinelor Tipsa si chiar Hart nu oferi alti cexplicatie pentru soarta celor 362 de submarine cunoseute decit -»Dupii ce Germania s-a predat in Tuna mai, 159 de submarine ‘germane s-au predat, iar alte 203, sabordate de cltre echipajele lor. Aceasta era ccaracteristic pentru mandria incapajinata si moralul de nnezdruncinat al echipajelor submarinelo.”® Cu aga de multe submarine de pe submarine, cu un curaj aS germane lips — la sfargitul nestirbt, vet! depune armele dupé| CU O INCATcAtura atat Ae | rscroiutuise estima ci lipsesc cel (6 luptieroieé far asemanare. Ne ciudata... putin 40~ gi cu Anglia care poseda ‘amintim cu respect de camarazi ined una dintre cele mai mari flote nostri care au pecetluit prin nilitare din tume si eu teritorit ‘moartea lor loialitatea fay de Fuhrer si patria mamé, Camarazi, pastra-vi gi in vitor spiritul cu care afi luptat cu bravurd si fr soviire, in timpul lungit perioade de bundstare a patriei noastre, Triasci Germania! Marele vostru amiral ~ Marele amiral Donit, 4 mai 1945, cordonindu-le submarinelor germane si porneasc celtoria de Anglia, care stia ci 16 submarine germane au navigat in Allantcul de Sud intre octombrie 1942 si septembrie 1944, majoritates find angajate in activitii secrete, era de mult timp congtienti de posibilitatea existenfet unei baze in 2ona Neuschwabenland, dar restul lumii a aflat despre aceasti Posibiltate numai dupa terminarea rizboiului din Europa. Pe 18 iulie 1945 presa din toata lumea era cu ochii afintii spre Antarctica. New York Times afirma: ,Un port in 40 » NEXUS wurw.nexusmagazine.ro strategice in Insulele Falkland si Antarctica, ea era cel mai bine plasatédintre aliati pentru a se confrunta cu un port nazist, Ea ar fi fost cel mai bine informati despre submarinele germane care lipseau, datoriti teritorilor sale din emisfera sudict si a unui imperiu care, chiar dacé se prabusea, era inci cel mai mare care a existat vreodati.. Serviciul de contrainformatii a alimentat suspiciunile cu rezultatele interogatorior cipitanilor de pe U- 977 si U-530. Cipitanul Wilhelm Bernhard, de pe U-S30, a pretins ea submarina siu a pleeat spre Antarctica la data de 13 aprilie 1945, in cadrul operatunii Valkyrie-2. La interogatoriu el a divulgat doar ce a implicat misiunea. Se presupune ci 16 ‘membri ai echipajului au debarcat pe fiemul Antarctic si au

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Pirate Informatique 8 - Fevrier-Avril 2011

  

  Document52 pages

  Pirate Informatique 8 - Fevrier-Avril 2011

  hidden62

  No ratings yet
• Pirate Informatique 6 - Septembre-Octobre 2010

  

  Document32 pages

  Pirate Informatique 6 - Septembre-Octobre 2010

  hidden62

  No ratings yet
• Pirate Informatique 5 - Juillet-Aout 2010

  

  Document32 pages

  Pirate Informatique 5 - Juillet-Aout 2010

  hidden62

  No ratings yet
• Pirate Informatique 4 - Mai-Juin 2010

  

  Document32 pages

  Pirate Informatique 4 - Mai-Juin 2010

  hidden62

  No ratings yet
• Pirate Informatique 3 - Mars-Avril 2010

  

  Document32 pages

  Pirate Informatique 3 - Mars-Avril 2010

  hidden62

  No ratings yet
• Referendum Eng Final

  

  Document80 pages

  Referendum Eng Final

  hidden62

  No ratings yet