86, RHIERATICON in sfintul altar si aseaz& pe Sfinta Mas& Sfinta Cruce. Ase- menea si ceilalfi clerici, impreuna cu ipopsifiul, se retrag Ia locurile lor. La : Toat’ suflarea... diaconii ies pe usile la- terale cu dicherotricherele si cidelnitele aprinse, si se duc la arhierei, pe care fi tmtiaz de cite trei ori; acestia se pogoara din strancle lor si vin cite trei in mijlocul bise- ricii, asezindu-se fiecare dup rinduiala arhiereasca, pe cite un vultur. De o parte si de alta, preofii rinduigi spre servire, igi iau locurile impreun& cu ipopsifiul gi indath arhidiaconul zice : Binecuvinteaz, Stapine, iar arhiereul- protos zice : Bine este cuvintat Dumnezeul nostru... Slava Tie Dumnezeul nostru... Impirate ceresc... Arhidiaconul : intra mulfi ani, stipine, Sfinte Dumnezeule... de 3 ori si dup: Tatal nostru... arhiereul-protos : Ci a Ta este im- pirdfia... Miluieste-ne pe noi Doamne... Al doilea arhiereu Slava... Doamne miluieste-ne pe noi... Al treilea: $i acum. Usa milostivirii... $i indat& cei trei arhierei merg de se in- china pe la sfintele icoane dup’ obicei si vin iardsi in mi locul bisericii. Atunci arhidiaconul zice : Domnului si ne rugim, iar arhiereii si preofii descoperindu-se, arhiereul- protos se roagi incet: Doamne trimite mina Ta... Apoi apolisul ; si binecuvinteaz poporul cu dicherotri- cherele, cintind diaconii si corul : Intru mulfi ani, stipine. Dupi acestea intra cu tofii in sfintul altar, arhiereul-protos mergind -inainte si ceilalfi urmind in rinduiala cuvenita. Uneori arhicreul-protos rXminc in mijlocul biscricii si se aseaz% pe scaun, iar cei doi arhierei coliturghisitori, impreuni cu ipopsifiul si ceilalti preoti, fécindu-si cuveni- ta inchinaciune, intra in sfintul altar si se imbraca fiecare in sfintele lor vesminte, ipopsifiul punind numai epitrahil si felon. Atunci arhiereul-protos_ridicindu-se de pe scaun se imbract si el in toatl podoaba arhiereasct ; si indata diaconii cheam’ pe arhierei si pe preoti si iasi din altar. Preofii stau fiecare dup& a lor rinduialé, de o par- te si de alta, aproape de arhierei, dar ipopsifiul ramine in altar. Ecleziarhul pregtteste vulturul cel mare sil in- tinde in lung intre cele dou’ sfesnice imparatesti. Doi diaconi, intrind prin usile imparatesti, il scot pe ipopsifiu, care fine in miini Sfinta Evanghelie, si indata arhidiaconul zice cu glas mare : Si Iuim aminte ! ‘Atunci doi dintre clericii cei mai de frunte iau pe ipop- sifiu din miinile diaconilor impreun& si dicherotricherele, gi cel din dreapla face indat’ intiia aducere a ipopsifiului vestind si zicind :RINDUIALA HIROT 8 Se aduce preaiubitorul de Dumnezeu ipopsifiu (N), spre a se hirotoni arhiereu [vicar al Sfintel Mi- tropolii (sau Episcopii) (N)] cu titlul de (N). Acestea vestind, il aduc pe ipopsifiu pe coada vulturu- Jui. Candidatul fine in miini Sfinta Evanghelie, in care el a pus mai dinainte in scris sfintele marturisiri ale credinjei ortodoxe. Si-i zice lui intiiul arhiereu : Ce ai venit aici sa ceri de la noi ? Iar ipopsifiul raspunde : Hirotonia arhierescului har, fiind ales pentru a- ceasta de Sfintul Sinod al Sfintei_noastre Biserici Ortodoxe Romane, si intdrit de (aici se aminteste autoritatea de stat). Si iarisi ii zice lui arhiereul : Sice crezi ? Iar ipopsifiul, deschizind Sfinta Evanghelie, zice cu glas mare : Din mila lui Dumnezeu, ipopsifiul [vicar de Mi- tropolit (sau Episcop) al Sfintei Mitropolii (sau Episcopii) (N)] cu titlul de (N), cu a mea mind mai inainte am rinduit e red intru unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Fa- ’ edtorul cerului si al pamintului, vazutelor tutu- ror si nevazutelor. $i intru unul Domin Tisus Hris- tos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatil S-a nascut mai inainte de tofi vecii ; Lumina din Lu- mind, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal prin Care toate s-au facut. Care pentru noi oamenii si pentru a noastra mintuire S-a pogorit din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfint si din Maria Fecioara, si S-a facut om. Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pi- lat, a patimit si S-a ingropat sia inviat a treia zi du-Ea ARHIERATICON pa Scripturi. $i S-a inaltat la ceruri, si sade dea dreapta Tatalui. $i iarasi va sa vind cu slava sa jude- ce viii si mortii, a Caruia imparatie nu va avea sfirsit. Si intru Duhul Sfint, Domnul de viata facatorul, Care din Tatal purcede, Cel ce impreuna cu Tatal si cu Fiul este inchinat si slavit, Care a grait prin prooroct. intru una, sfinta, soborniceasca gi aposto- leasca Biserica. Marturisesc un botez spre iertarea pacatelor. Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. Amin. Dupa aceste pul crucii, fi zice Harul Sfintului Duh sa fie cu tine. Apoi clericii aduc pe ipopsifiu pin’ in mijlocul vultu- rului, vestind : intiiul arhiereu, binecuvintindu-l in chi- Se aduce preaiubitorul de Dumnezeu ipopsifiu (N), spre a se hirotoni arhiereu [vicar de Mitropolit (sau Episcop), al sfintei Mitropolii (sau Episcopii) (N)], cu titlul de (N). Al doiles arhieren fi zice + Arata-ne noua mai pe larg: cum marturisesti si despre insusirile celor trei fete ale necuprinsei Dum- nezeiri ? $i ipopsifiul, cu glas mare si limpede, citeste astfel, in auzul tuturor, aceast& marturisire : red intru unul Dumnezeu osebit in trei fete: Tatal, Fiul si Duhul Sfint ; osebit, zic, dupa cuvintul insusirii, dar neosebit dupa fiinta, “si intreaga Treime si intreaga unime aceeasi ©) fiind unime. Unime dupa fiinta si fire si chip, Treime dupa insusire si numire; pentru c& se numeste unul Tatal, altul Fiul si celalalt Duhul Sfint. Tatal nenascut si fara inceput ; pentru ci nu este ceva mai dinainte de Dinsul ; caci Acela dintot-RINDUIALA HIROTE 29 deauna a fost Dumnezeu; fara de inceput, pentru ca nu isi are fiinté din cineva, ci din Sine insusi. Cred iaragi cd Tatal este pricina Fiului si a Du- hului : a Fiului cu nasterea, iar a Sfintului Duh prin purcedere, neobservindu-se intre ele vreo departare sau instrinare, decit numai deosebirea_insusirilor ipostatice ; pentru ci Tatal naste pe Fiul si purcede pe Duhul cel Sfint, iar Fiul se naste numai din Ta- tal, si Duhul cel Sfint se purcede din Tatal. $i ast- fel un inceput cinstese si o pricin&’ recunosc Fiului si Duhului, pe Tat&l. Si numesc pe Fiul inceput mai presus de timp si nemarginit ; nu ca inceput al fap- turilor, avind cinstea intifetatii, $4 nu fie! Aceasta este hula din partea nelegiuirii ariene, pentru ca acel hulitor blasfemia numind faptura pe Fiul si pe Du- hul cel Sfint. far eu zic c&, Fiul este inceput din Cel fard de inceput, ca si nu se primeasc’ doua incepu- turi; si tot in astfel de mod zic, ca Dubul cel Sfint este inceput, fiindcd atit Fiul cit si Duhul cel Sfint deodata si impreund au fiinta din Tatal: unul cu nasterea, iar celalalt cu purcederea, precum s-a zis; si nici Tatal S-a despartit de Fiul, nici Fiul de Duhul, nici Duhul cel Sfint de Tatal si de Fiul, ci intreg este Tatal intra Fil si intra Sfintul Duh ; asermenea in treg este Fiul intru Tatal si intru Sfintul Duh, si tot intreg este Duhul cel Sfint intru Tatal si intru Fiul ; pentru ca S-au unit cu despartire si S-au despartit cu unire. Marturisesc apoi, ci Cuvintul lui Dumnezeu, Cel impreuna-vesnic cu Tatal, Cel mai presus de timp, Cel necuprins, Cel nemirginit, S-a pogorit pind la firea noastra, si pe omul cel smerit si cu totul cdzut, Ja luat din curatele si feciorestile singiuri ale celei singure fara prihana si curatei Fecioare, ca si diru- jasc& la toata lumea mintuire si har, pentru a Sa in- durare ; si unirea firilor cea dupa ipostas s-a facut nu cu adaugirile cele cite putin, cind se forma Prun-90 ARHIERATICON cul, nici prin framiniarea, sau tulburarea, sau ames- tecarea firilor impreun& unite, nici s-a adus Cuvin- tul dupa ce s-ar fi format omul, facindu-se o relati- va unire, dupa cum zicea uritul de Dumnezeu Nes- torie ; nici a fost fara de minte si fara de suflet, pre- cum invaja cel in adevar fara de minte Apolinarie ; pentru c4 acela birfea zicind a fi destula Dumnezei- re in locul minfii. En ins’ 1! marturisese pe Fl Dum- nezeu desvirsit si_ om desavirsit, Care, in acelasi timp a fost trup si in acelasi timp Cuvint al lui Dum- nezeu ; — trup insuflefit cu suflet cuvintator si gin- ditor, pistrind si dupa unire toate desavirsirile fi- resti ale Dummezeirii Sale, si neschimbind cele ale Dumnezeirii sau omenitajii Lui prin unirea cea desavirsita cu Cuvintul; purtind El o fiinta care pastreazi pe cele doua firi si lucrari; acelea din care si intru care a fost unul si acelagi Tisus Hristos, Dumnezeul nostru, Care are si doua vointe firesti, iar nu inchipuite. Se cuvine inca a sti, ci a patimit ca Dumnezeu, cu trupul adica ; iar Dumnezeire patimitoare, sau care si fi patimit cu trupul, nicidecum. inca il miarturisese pe Dinsul ca a luat asupra Sa toate pa- timile noastre cele nedefaimate, care sint legate de firea noastra, afara de pacat, adic : foamea, setea, osteneala, lacrimile si cele de felul acestora, lucrind ins intra Dinsul, nu cu sila, precum intru noi, ci voinfa omeneasc’ urmind vointei Lui celei dumne- zeiesti; pentru ca voind a flaminzit, voind a insetat, voind a ostenit, voind a murit. Deci a murit, primind moarte peniru noi, fara de patima raminind Dumne- zeirea Lui ; pentru ca El, Cel ce ridica pacatele lumii, nu era supus morfii, ci ca pe noi pe tofi si ne scoata din mina cea a tot mincatoare a morfii, si cu insugi singele Siu si ne aduca Tatalui Siu; iar moartea care cotropise trupul omenesc, cu putere dumneze- iasca s-a surpat si s-au scos de acolo sufletele drepti-RINDUIALA HIROTESHLOR ‘$I HIROTONIILOR o1 lor cele legate din veac, Dupa ce insi a inviat El din morti, si patruzeci de zile pe pamint impreuna cu Ucenicii Sai S-a ardtat, S-a indltat Ja cer si a sezut de-a dreapta Tatalui; iar dreapta a Tatalui zic, nu dupa loc sau imprejurime, ci numesc dreapt’ a lui Dumnezeu pe cea fara inceput si mai inainte de veci slava, pe care a avut-o Fiul si mai inainte si dupa inomenire ; fiindc’ sfintul Siu trup este inchinat cu cinstita inchinaciune impreun& cu Dumnezeirea Sa. Prin aceasta Sfinta Treime n-a primit nici o adau- gire. Si nu fie! pentru ci Treimea a rimas Treime si dupa unirea Celui Unuia-NAscut, raminind nedes- partit sfintul Sau trup, si inc’ impreund cu Dinsul raminind in veci ; fiindcd cu acesta va veni si jude- ce viii $i mortii, dreptii si pAcitosii. Dreptilor adict s& le dea plat& pentru lucrarea faptei bune si impa- ratia cerurilor, pentru care aceia_s-au sirguit ; iar pacatosilor s& le rispliteascd cu chinul vesnic si fo- cul gheenei cel fara sfirsit. De a cdrui cercare fie ca noi tofi si scapam si bunatatile cele fag'duite si in- tregi si le dobindim intru Hristos Jisus, Domnul nostru. Amin. Si indat arhiereul intrebitor, binecuvintind in chipul crucii pe cel ce se hirotoneste, fi zice : Harul Sfintului Duh sé fie cu tine luminindu-te, intarindu-te si inteleptindu-te in toate zilele vietti tale. Apoi se aduce ipopsifiul de cXtre clerici pink pe capul vuiturului, vestindu-se aducerea sa, precum s mai sus. Al treilea arhierew ii zice : Arati-ne noua inc’ si mai pe larg cum miirturi- sesti si cele despre inomenirea Fiului si Cuvintului Jui Dumnezeu celui in ipostas, si cite firi dogmatizezi in unul si acelasi Hristos Dumnezeul nostru ? Sila aceasta treia intrebare, ipopsifiul citeste cu glas mare aceasta : Cred intru unul Dumnezeu, Tatél Atottiitorul, Facatorul cerului si al pimintului, vazutelor tuturor92. si nevazutelor ; fara de inceput, nenascut si nepri- cinuit ; inceput ins& firese si pricin’ a Fiului si a Duhului. Cred si intru Unul-Nascut Fiul Sau, Care, fi stric&ciune si mal inainte de veci, S-a nascut dintr-in- sul, de o fiinta cu El, prin Care toate s-au facut. Cred si intru Duhul cel Sfint, Care din insusi Tatdl purcede si impreunad se preamareste, ca impreuni vesnic si de un scaun, si de o fiinti si de aceeasi mitrire si fécator al fapturii. Cred ci Unul din Insasi Treimea cea mai presus de fiinti si incepitoare de viata, Cuvintul cel Unul-Nascut, Care S-a pogorit din ceruri pentru noi oamenii si pentru a noastrA mintuire, S-a intrupat de Ia Duhul Sfint si din Maria Fecioara S-a facut om, adici S-a facut om desavirsit, raminind Dum- nezeu, si nimic_prefacind sau stirbind din Dumne- zeiasca fiinf& prin unirea cu trupul, ci fara schim- bare, luindu-si omenitate, a suferit cu Dinsul pati- ma si crucea, raminind cu firea cea Dumnezeiasci slobod de orice patima. Si a inviat a treia zi din morti si la ceruri S-a inaltat, ca s& sada de-a drepta lui. Dumnezeu si Tatal. Cred si predaniile si tilcuirile despre Dumnezeu si despre cele dumnezeiesti ale Bisericii, care este una, sfint4, soborniceasca si apostoleasca. Marturisesc un botez intru iertarea picatelor. Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie, Si inc4 mirturisesc un ipostas al Cuvintului in- trupat si cred si vestesc pe Hristos Unul si Acelasi in doud voiri si firi, dupa intrupare pazindwle in- tregi pe acelea intru care si dintru care a iesit. Pe urma cunose si doua voiri, pistrindu-gi fic- care fire, voia si lucrarea sa.PAYG. RINDUIALA HIRO’ ILOR SI HIROTONIILOR 93 Ma inchin sfintelor si cinstitelor icoane, adici a lui Hristos insusi, si a Preacuratei Maicii lui Dum- nezeu, si ale tuturor Sfintilor ; nu insd cu inchinaciu- ne, ca lui Dumnezeu, ci inalfinduem& cu mintea la chipul ce infatiseaz’ ; pentru aceea si cinstea cea citre acestea 0 trec la prototipuri ; iar pe cei ce in- tr-alt chip si nu asa cugeta, ii lepad ca pe niste cu- getatori de cele straine. Dau anatema pe Arie si pe cei impreuna cu din- sul cugetatori si partasi ai relei si neséndtoasei lui p&reri, Pe Macedonie si pe cei cu dinsul, care bine s-au numit pnevmatomahi. Asemenea pe Nestorie si pe ceilalti ereziarhi, si pe cei de un cuget cu aces- tia ii lepad si ii dau anatema, si cu mare glas zic hotarit : Tuturor ereticilor anatema ! Tuturor ereti- cilor anatema ! Tar pe Stapina noastré de Dumnezeu Nascitoa- rea Maria, cu tarie si cu adevar 0 marturisese si o vestesc, ci a nascut cu trup pe Unul din Treime, Hristos Dumnezeul nostru, care facd-se mie ajuta- toare, acoperamint si ap&ratoare in toate zilele vietii mele, Amin, Dupa care, arhiercul intrebator, binecuvinteaza pe ipop- sifiu, zicind : Harul Sfintului Duh sa fie cu tine luminindu-te, int&rindu-te si inteleptindu-te in toate zilele viet tale. Si iardsi fi zice intiiul arhiereu : Peste acestea, ce mai ai a ne marturisi ? $i ipopsifiul raspunde : Peste acestea incé mai marturisesc, ca voi pastra si voi urma cu sfinfenie, pina la suflarea mea cea mai de pe urma, toate canoanele celor sapte sfinte wataturile ‘ile Sfintei Sinoade ecumenice si ale celor locale ; de Dumnezeu purtitorilor Parinfi ; tradi94 ARHIERA’ Biserici Ortodoxe ; Legile si Regulamentele Sfintu- lui Sinod al Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Ro- mane. Datorez iubire si sprijin tarli si nafiunii mele, si fagiduiesc inaintea lui Dumnezeu, fati de Prea Sfinfiile Voastre si de poporul ce sti inainte, cA voi jertfi cu bucurie si multmmire sufleteascd insiigi fiinta mea, de va fi nevoie, pentru a lor intreaga pastrare, crestere si propasire. Mai fagiduiesc inci supunere, ascultare si res- pect Sfintului Sinod al Sfintei noastre Biserici Or- todoxe Romane, careia inchin toata viata mea. Nu mai putin voi respecta si iubi pe Prea Sfin- fille Voastre, care ati binevoit a va osteni atit de mult pentru smerenia mea, spre a ma ridica in sfin- ta si marea treapta a arhieriei. Voi asculia bunele invataturi ce-mi veti da, si buna Prea Sfintiilor Voas- tre purtare si cuviinta voi urma. Acestea fiind toate mérturisirile mele, intari- fim cu rugiciunile Prea Sfintiflor Voastre ! Terminind acestea, vine ineusi la masa ‘@ este push dinaintea arhiereilor coliturghisitori si, luind condeiul, zice cu glas mare si in acelasi timp scrie dedesubtul aces- tei m&rturisiri : (N), din mila Iui Dumnezeu, ipopsifiu arhiereu vi- car de Mitropolit (sau Episcop) (N), al Sfintei Mi- tropolii (sau Episcopii) (N), cu titlul de (N), cua mea mina am semnat. — (urmeazi iscdlitura). iaut ipopsifiului Sfinta Evanghelie din mini si iar el se retrage iarisi pe capul il aduc apoi plecindu-l pufin de Apoi © pun pe Sfinta Mas: vulturului. Cei doi cleri cap, si zicind pe rind : Porunceste, porunciti, porunceste Prea Sfintite St&pine, pe cel ce vi se aduce inainte spre a se inain- ta arhiereu vicar de Mitropolit (sau Episcop), al Sfintei_ Mitropolii (sau Episcopii) (N), cu titlul de (N).