(MING CAPT e-nceput au facut Dumneziu cerjul si pémintul. Tard pa- $i intunearee z4cea deasupra i preste cel fara de fund, si Du- ) (e9 Ainut tui Dumnezdu Si purta Pee deasupra apei. Si zise Dum- nezéu: SA si fach luminal" Si si faeu lumina, "$i vizu Dumneziu lumina cd iaste bund, gi osebi Dumnezdu intre mijlocul lu nil sintre mijlocul intunearecull. Si numi Dumneziu lumina zio si intunearecul numi noapte. $i sa ficu sara ssi facu dimenea(d, zi tuna. Si zise Dumneziu: ,Facd-se intari- turd fn mijlocul apei, sis fie osebitoare intre I" $i sA facu aga. $i ficu 1a si osebi Dumnezauintre rijlocul apei care era supt intariturd si intre mijlocul apei ce era deasupra intirituri. Si numi Dumneziu intiritura ceriu. Si vizu Dumnezéu cf iaste bine. Si sa facu sara si si ficu dimeneafi, zi adoua. Si zise Dumne- iu: ,Adune-se apa cea de supt ceriu intr-o adunare si sé sé iveascd uscatull* Sis feu asa. $i sf adund apa cea de supt ceriu la adu- nari ei si s8iviuscatul. Sinumi Dumne- zu uscatul pamint si adundrile apelor numi méri, $i vizu Dumneziu ci iaste bine. $i ise Dumneziu: ,Risard pimintul buruiand de iarba simindtoare, siminfa dupa fealiu-s si dup asimanare-s, si leran roditoriu ficind roadé, céruia séminja lui intr-Mnsul, dupa feliu-s,pre pimint!* Si fu asa. Si scoase pmintul buruiand de iarba simanitoare, si- rminjé dupre fealiu si dupre aseménare, si Jemn roditoriu eare face roadi, cirula si- ‘minfa lui fntr-insul, dupre neam, pre pamaint. $i vazu Dumneziu ed iaste bine. Si si ficu saré gi si ficu dimeneafa, zi a trea. Si ise Dumneziu: ,Faci-se Iuminitori intra 10 n 12 13 4 15 aE fntéritura ceriului,spre luminarea pamintului, ca si osebeasca intre mijlocul zit si intre mij locul nopfii si sd fie in seamne si in vremi siin zile si in ani Si sa fie spre luminare intra fntaritura ceriului, ca si lumineaze pre pamint." Si sa fécu asa. Si facu Dumnezu cei doi luminatori: luminatorul cel mare spre stépinirea zilii si lumindtoriul cel mic spre stapinirea nopfii, si stealele. $i puse pre dingii Dumnezau intru intaritura ceriului, ca si lumineaze pre pamint Si sa stapineasea Zilli sinopfii Si s osebeasca intre mijlocul luminii si intre mijlocul intunearecului. Si vazu Dumneziu cé iaste bine. $i sa fécu sara si sd facu dimeneafa, ziapatra, Sizise Dumneziu: ,Scoafa apele tiritoare de suflete vii si zburatoare zburind asupra pémintului spre intaritura ceriului". Si sé facu asa, Si faicu Dumnezau chitosii cei mari si tot sufletul vitelor tirftoare care au scos apele,dupa fea- liurile lor, si tot zburdtoriul ce zboard,dupa fealiu-s. Si va Dumnezdu cum sint bune. Si le blagoslovi Dumnezau,zicind: ,Creasteti si va inmulfif si umple}i apele fn mari, si zbu- ratoarele mulfeascé-se asupra pamintului*, Si sd fécu sara si s& ffcu dimeneaté, zi a cin- cea. Si zise Dumnezau: ,.Sa scoaté pamin- tul suflet viu dupa fealiu-s, cu patru picioare si tiritoare si jiganii pamintului, dupa fea~ liu-s*. Si si facu aga. Si ficu Dumnezeu hiarale pamfntului dupé fealiu-s, si dobitoace- le dupa fealiul lor, si toate tiritoarele pamintu- lui dupa fealiu-s. $i vazu Dumnezdu cd sint bune. Sizise Dumnezu: ,Sé facem omdu- pa chipul Nostru si dupa asdmdinare; si si sta~ pineasca pestilor marii, si pasarilor ceriului, si dobitoacelor, si tot pamintul, situturor tiritoa- relor ce sA tirése asupra pamintului“. Si fécu Dumneziu pre om, dupre chipul lui i RAH NA AGRE 16 Ww 18 19 20 21 22 23 24 25, 26 a7 28 292 Facerea Dumneziu I-au fécut pre dinsul; barbat si 30 fameaie au fécut pre dinsii. $i blagoslovi Dumnezau pre dinsii,zicind: ,Creastefi-va si va inmultif si umplefi pémintul si domnit pre dinsul; si stapini pestilor mari, si pasdrilor ceriului, si tuturor dobitoacelor, si tot pémin- tul, si tuturor tirftoarelor ce sa tfrase asupra 31 pamintului*. Si zise Dumnezau: ,Jaté, am dat voao toata iarba simanatoare, siminjd de siminat care iaste asupra pamintului, si tot Iemnul care are intr-insul roada de siminga 32 sdmandtoare: voao va fide mincare. Sila toate hiarale pamintului, si la toate pasarile ceriului, sila tot tiritoriul ce si tiraste asupra pamintului, care are in sine suflet de viatd, si toaté iarba vearde, de mincat“. Si si fécu 33 aga. Si vizu Dumneziu toate cite au facut, si iatd - bune foarte. Si sé fécu sara si sa facu demineafai, 2i a sasea. CAP IT ji s& sAvirsira ceriul si pamintul si toata podoaba lor. $i savirsi Dum- nezdu a sasea zi faptele Lui care e-au fécut; si odihni Dumnezéu a saptea zi de toate faptele Lui care au 3 facut. Si blagoslovi Dumnezau ziua a sap- tea si o sfingi pre ea, pentru ca intr-insainceta de toate faptele Lui care ineepu Dumnezau a 4 face. Aceasta e cartea facerii ceriului si a pamintului, cind s-au facut. in care zi au facut 5 Domnul Dumnezéu ceriul, si pémintul, Si toata verdeaja cimpului, mai fnainte decit a risari pre pimint, si toatd iarba cimpului, mai fnainte de a sa face: pentru ca n-au plouat Dumnezau pre pamint si om nu era a lucra 6 pre dinsul. $i izvor iesiia den pamint de 7 adipa toata fafa pamintului. Si zidi Dum- nezau pre om, farina luind den pamint, si sufla in fata lui suflare de viata si sd faicu omul 8 in suflet viu. Si résddi Dumnezdu gradina in Edem, cétra rasirit, si puse acolo pre om 9 pre carele au zidit. $i résédi iarég Dumne- zu den pamint tot lemnul frumos la vedeare si bun la mincare, si lemnul viefii fn mijlocul gradinii, si lemnul a sti conostinfa binelui 10 siraului. Sirfu jase den Edem, ca si adape gradina, de acolo sa imparte in patruince- 11 paturi, Numele unuia - Fison, acesta e ce incunjura tot pamintul lui Evilat, si acolo iaste 12 aurul. Si aurul pamfntului aceluia iaste bun; si acolo iaste rubinul si piatra cea 13 vearde, $i numele al doilea riu - Gheon, cesta incungiuré tot pimintul Ethiopiei. 14 Si riul al treilea - Tigri, acesta e ce mearge inainte fn preajma Asirillor. $i 15 riul al patrulea - Efrat. $i luo Domnul 16 ‘Dumneziu pre omul pre carele I-au zidit i puse pre dinsul in gradina ca sé o lucreaze pre dinsa si sd o pizeased. Si porunci Domnul 17 Dumnezu lui Adam zicind: ,,Dentru tot lem- nul ce iaste in gradind, cu mincare sé manin Tara dentru lemnul a priceape. binele si 18 rul si nu mincafi dentr-insul; iar in ce zi vefi_minca dentr-insul, cu moarte vefi muri, Si zise Domnul Dumnezdu: Nu 19 iaste bine a fi omul singur; si-i facem lui aju- toriu cétré dinsul. Si mai zidi Dumnezéu 20 iarég den pamint toate hiardle cimpului si toate pasirile ceriului; si le aduse pre eale la ‘Adam, ca si vaza ce le va numi pre dinsele; si tot ce au numit Adam, suflet viu, acesta numele lui, Si numi Adam nume tuturor 21 dobitoacelor, si tuturor pasarilor ceriului, si a toate hiardle cimpului; iard lui Adam nu sa afla ajutoriu aseamenea cu dinsul. Si puse 22 Domnul Dumnezau pre Adam somnu, si adormi; si luo o coast dentr-ale lui si plini trup pentru dinsa, Si zidi Dumneziu 23 coasta ce-au luat de la Adam muiare si oaduse pre dinsa citra Adam. $i zise Adam: 24 Acesta acum iaste os din oasele meale si trup den trupul mieu! Aceasta sa va chema muiare, pentru cé dentru barbatul ei s-au luat; Pentru aceasta va lisa omul pre tati-siu si 25 [pre mumé-sa si sé va lipi linga muiarea lui si vor fi amindoi intr-un trup“. Si era amin- 26 doi despuiafi, si Adam si muiarea lui, si nu sa rusina. CAP IIE tului, care le-au facut Dumneziu; si zise sarpele citra muiare: ,Ce c& au zis Durnnezau si nu mfncafi den tot lemnul gradinii?* $i zise muiarea: ,Den roada lemnului gradinii vom minca; Tara den roada lemnului ce iaste in mijlocul gradinit au zis Dumnezéu: ‘Sé nu mincafi dentr-insul, nici s8 va atingefi de dinsul, pentru ca s& nu murifi", Si zise sarpele cétra muiare: Nu ‘vefi muri cu moarte! Pentru cd stie Dum- 5 nezu cum, in ce zi vefi minea dentr-insul, sé vor deschide ochii vostri si veti fi ca niste dumnezei, conoscind raul si binele!" Si 6 vazu mujarea cumu e Jemnul bun la mincare si cum e placut a-] vedea cu ochii si frumos iaste al priceape si, luind den roada lui, mined, si deade si barbatului ei cu dinsa si mincara. $i sa deschisera ochii amindu- 7 rora si cunoscuré cum despuiafi era, si cusuré frunze de zmochin si-5 ficura@ lor incingeri imprejur. Facerea 3 Si auziré glasul Domnului Dumnezéu, umblind in gradina {nde sara; si s4 ascunsdré Adam si muiarea lui de fafa Domnului Dumnezau in mijlocul raiu- 9 lui. Si chem Dumneziu pre Adam si zise 10 lui: ,Adame, unde esti?" uw 2 1B 4 15 16 w 18 19 20 a1 22 23 24 Si zise Lui: ,Gla- sul Téu am auzit, umblind pen grédind, si m-am spdmintat, c& despuiat sint, si m-am ascuns“. Si zise lui Dumnezéu: Cine f-au spus cum esti despuiat? Fara numai den lem- nul ce f-am poruncit fie de acela singur sa nu maninci, de acela ai mincat?’ $i zise ‘Adam: ,Muiarea care ai dat cu mine, aceasta mi-au dat den lemn, siam mincat". Si zise Dumneziu muierii: ,Ce ai facut aceasta?" Si zise muiarea: ,Sarpele m-au amégit, si am mincat“. $izise Domnul Dumnezéu sarpe- lui: ,CAci ai facut aceasta, blestemat - tu den toate dobitoacele si den toate hiarale cite sint asupra pamintului! Pre pieptul tau si cu pin- tecele sé umbli, si pamint sé maninci in toate Zilele vietii tale! $i vrajba voiu pune intru mijlocul tau si intru mijlocul muieri, si intru mijlocul semenfiei tale si intra mijlocul semenfiei ei. El va pizi fie capul gi tu vel pazi lui cdlciile". Si muierii zise:_,Mulfind voiu mulfi seirbele tale si suspinul tau; intru scirbe vei naste feciori, si intoarcerea ta - cétra barbatul tdu, si el pe tine va stépini“. Tard lui Adam zise: ,Céci ai ascultat glasul muierii tale si ai mincat den lemnul care {-am poruncit fie dentru acela numai sé nu maninei, dentru acela ai mincat, blestemat pimintul intra lucrurile tale! intru scirbe vei minca pre dinsul, in toate zilele vietii tale; Marécini si ciulini va rasari fie, si vei minca jarba cimpului. Intru sudoarea featii tale vei minea piinea ta, pind te vei invirteji in pamint, dentru carele te-ai luat; c& pimint esti, si in pémint vei mearge“. $i numi ‘Adam numele muierii lui: , Via}, pentru cé e mum tuturor viilor. Si facu Domnul Dum- neziiu Iui Adam si muieri lui imbrécdmingi de Piale, si-i imbraca pre dinsii. Si zise Dum- nezeu: ,Jaté, Adam sé ficu ca unul dentru Noi, ca sa priceapa binele gi réul. $i acum si nu cindai va intinde mina sa si va lua den lemnul viefii, si va minca si va trai in veaci". Si-l scoase pre dinsul Domnul Dumnezau den gradina desfataciunii, ca sa lucreaze pimintul dentru care s-auluat, Si scoase afar pre Adam, si-l sildslui pre dinsul in preajma gradinii desfatdciunii; si puse hieruvimi si sabia cea de paré ce si intoarce, ca si pizascd , calea lemnului CAP IV Fyi Adam cunoscu pre Eva, muiarealui, 1 Hf si zamislind nascu pre Cain. Si zise: wAgonisiiu om prin Dumnezéul* Si adaose a naste pre fratele lui, pre 2 SBA Avel. Si sa facu Avel pastoriu de oi, fara Cain era lucrind pamintul. Sifu dupa 3 iteva zile, aduse Cain dentru roadele pamin- tuluijirtvalaDumnezdu. SiAveladusesiel 4 den ceale dentiiu nascute den oile lui si den grasimele lor. Si privi Dumnezau preste Avel si preste darurile lui, ar preste Cain si 5 preste jirtvele lui n-au luat aminte. Si scirbi pre Cain foarte si au cézut cu fafa lui. Si 6 zise Domnul Dumnezu lui Cain: ,Pentru cdi te-ai scirbit si pentruce cézufafata? Denu 7 dirept vei aduce, iara pre dirept nu vei impérfi; gresit-ai, milcomeaste: catré tine e intoarcerea Iui si tu vei stépini pre dinsul". $i zise Cain cdtré Avel, fratele lui: Sa iegim 8 la cimp*. Si fu dupa ce furd ei la cimp, si s& sculd Cain asupra lui Avel, fratelui séu, si-l ‘omorf pre dinsul. $i zise Domnul Dumne- 9 zu citrd Cain: ,Unde iaste Avel, fratele tau?“ i zise: ,Nu stiu, Au paznic fratelui mieu sint eu? Si zise Domnul: ,,Ce ai ficcut? Glasul singelui fratelui tiu strigh e&tra Mine den pamint: Si acum, blestemat - tu de pe pamint carele au céscat gura lui s4 prii- meascd singele fratelui tiu den mina tal Caci lucrezi pimintul, si nu va mai adaoge a da fie putearea lui. Suspinind si tremurind vei fi asupra pimintului*, $i zise Cain cétra Domnul Dumneziu: ,Mai mare iaste vina mea decit a mi se ierta mie. De ma vei scoate astizi de pre fafa pimintului, si de cétrd fafa Ta ma voiu ascunde si voiu fi suspi- nind si tremurind asupra pamintului; si va fi tot cine ma va afla, mA va omorf“, $i zise lui Domnul Dumnezéu: Nu aga, tot cela ce va ‘omori pre Cain, sapte izbindiri va dezlega'. $i puse Domnul Dumneziu semnu lui Cain, ca s nu omoara pre dinsul tot cine va afla pre dinsul. $i iesi Cain de la fata lui Dumnezdu 16 si lécui fn pimintul lui Naid, in preajma Ede- mului. $i cunoscu Cain pre famesia lui, si 17 zimislind nscu pre Enoh. Si era zidind cetate, si numi cetatea pre numele fiiului lui, Enoh. isa nascu lui Ench, Gaidad; si Gai- dad nascu pre Maleleil; si Maleleil nascu pre ‘Mathusala; si Mathusala nascu pre Lameh. i-g luo Lameh doao muieri: numele uniia, ‘Ada, si numele ai doilea, Sela. Si niscu ‘Ada pre Iovil; acesta era pirinte celora ce licuia {n cotibile celor hrénitori de dobitoc. $i nu- mele fratelui tui, Tuval; acesta era care au 10 n 18 19 20 214 Facerea 2 ardtat, canonul si copuzul. Tard Sela néscu si ea pre Thovel, si era batatoriu de ciocane, faur de arama si de fier. Si sora Iui Thovel, Noema. $i zise Lameh muierilor lui: ,Ada si Sela, ascultafi glasul. mieu! Muierile tui Lameh, bigafi in urechi cuvintele meale! Pentru c barbat am ucis intru rand mie, si finirel intru struncinare mie, Pentru ci dentru Cain de gapte ori s-au izbindit, iard dentru Lameh - de saptezeci si sapte". Si cunoscu Adam pre Eva, fimeaia lui; si zamis- lind nascu fiiu, si numi numele lui Sith, zicind: »Radicatu-mi-au Dumnezéu sdminjé alta, pentru Avel,carele I-au omorit Cain“. Silui Sith s& nascu flu si-i puse numele lui Enos; acesta nidejdui a chema numele Domnului Dumnezéu. 23, 24 25 26 cary eq ccasta iaste cartea facerii oamenilor. f] Intru care zi au facut Dumnezéu pre 4 Adam, dupa chipul lui Dumnezéu au facut pre dinsul. Barbat si fimeaie au facut pre dinsii si au blagoslovit pre dinsii si puse numele lui Adam, intru care 3 ziauficut predingii, $i trai Adam 200 si 30 de ani, si ndscu dupre chipul lui si dupre obra- 4 mul lui, si puse numele lui Sith. Si sa facuré zilile lui Adam, care au trait dupe ce au ndscut pre acest Sith, ani 700, si nascu fii si 5 feate. i sA facuré toate zilele lui Adam 6 carele au trait, ani 900 $i30, siaumurit. Si au trait Sith ani 200 si 5, si nascu pre 7 Enos. $i trai Sith,dupre ce au nascut pre Enos,ani 7 sute si 7, si au niscut feciori si 8 feate. Si sd facura toate zilele lui Sith ani 9 900 si 12, si au murit. Si trai Enos ani 190, sindscu pre Cainan. i trai Enos,dupre ce au ndscut pre Cainan,ani 700 si 15, si au nds- cut fii sifeate. Si sd facura toate zilele lui Enos ani 900 si 5, si au murit. $i au trait Cainan ani 100 si 70, si au nascut pre Male- leil. $i trai Cainan,dupre ce facu pre acest Maleleil, ani 700 si 40, si au nascut fii si feate. Si si fécura toate zilele Iui Cainan ani 800 si 10, si au murit, $i au trait Male~ leil ani 160 si 5, si ndscu pre Iared. Si au trait Malelell, dupa ce au nascut pre acest Tared,ani 700 5i 30, si au facut fi sifeate. Si a facura toate zilele [ui Maleleil ani 890 si 5, si au murit. Si trai Iared ani 160 si 2, si au nascut pre Enoh. _ $i au trait lared,dupa ce au nascut pre acest Enoh,ani 800, si au nascut 20 fiisifeate. Si sd facurd toate zilele lui lared. 21 ani 960i 2, siaumurit. Si au trait Enoh ani 22 160 si 5, si ndscu pre Mathusala, $i bine- nu 12 13 4 15 16 7 18 19 2 — Biba, 1888 pliécu Enoh tui Dumnezau; dupre ce-s ndscu lui pre Mathusala, trai 200 de ani, si ficu fii si feate. Si si facura toate zilele lui Ench ani 365. Si bineplicu Enoh lui Dumnezu; si nu sa afla, pentru ca I-au mutat pre dinsul Dumnezau, i trai Mathusala ani 187, si nascu pre Lameh. Si trai Mathusala, dupa ce-au nascut pre Lameh, ani 782, si fécu fii si feate. Si sa facura toate zilele Mathusalii care au trait ani 969, si au murit. — Si trai Lameh ani 188, si niscu filu. $i puse numele lui Noe, zicind: ,Acesta va odibni pre noi de faptele noastre si dentru scirbele mi Jor noastre, si de pamintul care au blestemat, Domnul Dumnezéu*, Si trai Lameh, dupa ce-s nascu lui pre Noe, ani 565, si ndscu fii si feate. Sis fécura toate zilele lui Lameh ani 753; si muri, $i era Noe de 500 de ani, gi nascu pre Sim, pre Ham, pre Iafeth. CAP VI my i fu deaca incepura oamenii a si face moase, Iuara-s lor fémei dentru toate cite au ales. Si zise Domnul Dumnezau: Sd nu rémiie Duhul Mieu intru oamenii aces- tea, pentru ca sint ei trupuri, si sa le fie zilele lor 120 de ani“, Si uriasii era pre pamint in zilele acealea, si,dupa aceaea, deaca intra inlauntru fiii lui Dumneziu catra featele ‘oamenilor gi le nastea lor, aceia era uriasii cet den veaci, oamenii cei numif. Si vazind Domnul Dumnezau cé s-au inmulfit réutafile coamenilor pre pamint $i fiestecarele cugeta intru inima lui cu nevoinfé spre raut toate zilele, Si Si mihni Dumnezau céci facu pre om pre pimint si cugetd $i zise Dumneziu: ,Stinge-voiu pre om care lam facut de pre fafa pamintului, den om pina in dobitoc, si den tiritoare pina in pasérile ceriu- lui, pentru c& M-am cdit céci i-am facut pre ci", Tard Noe au aflat har inaintea Domnu- luiDumnezau. Si aceastea sint nasterile lui Noe. Noe, om dirept, desdvirsit fiind intru sementia lui, bineplécu lui Dumneziu Noe. — Sindscu Noe trei feciori: pre Sim, pre Ham, pre Iafeth. Si si strieé pamintul inaintea lui Dumnezéu si sa umplu pamintul destrimbétate. Si vézuDomnul Dumnezéu pamintul, si era stricat, pentru cé au stricat tot trupul calea Tui pre pamint. Si zise Domnul Dumnezau lui Noe: ,,Vreamea a tot ‘omul vine inaintea Mea, pentru cé s-auimplut pamintul de strimbatatea lor; si iat, Eu voiu strica pre dinsii si pamintul. Fa dard fie 23 24 25 26 27 28 29 31 32 10 a 2 13 4Facerea 5 sicriiu de leamne in patru muchi; si cuiuburi vei face in sicriiu, si-] vei zmoli si pe den- launtru si pe denafard cuzmoalé. Siasa vei face sicriful: de 300 de cofi lungimea sicriiului side 50 de cofi latul si de 30 de cofi naltul lui, Adunindu-l vei face sicriiul, si de- asupra de un cot sa-l ispravesti; si usa sicriiu- lui o vel face den coaste; cu cimara dedesupt, cu doao rinduri de poduri si cu trei rinduri il vei face predinsul. Si Euiatd cd aduc poto- pul, apa asupra pamintului, ca si strice tot trupul intru care iaste duh de via} supt ceriu; si toate cite vor fi pre pamint vor muri. $i voiu pune figaduinfa Mea citrd tine si vei {intra in sicriiu tu si feciorii tai, $i fameaia ta si fameile feciorilor tai, cu tine. $i den toate dobitoacele si den toate tiritoarele si den toate fiardle si den tot trupul, cite doao, cite doao, den toate sa bagi in chivot, pentru sd le hré- nesti cu tine; parte barbateascd si parte fameiasca s8 fie. Den toate pasirile, dupa fealiu-s, gi den toate dobitoacele, dupa fea- liu-s, den toate tiritoarele ce s4 tirase pre pamint, dupa fealiul lor, cite doao, cite doao, den toate vor intra inlauntru cétra tine, sé s& hraneasca cu tine, parte barbateasca si parte fameiascd. $i tu vei lua fie den toate buca~ tele care vor fi de mincare sile vei aduna catra tine si vor fi fie si lor de mineat". Si facu ‘Noe toate cite au poruncit lui Domnul Dum= nezéu, aga au facut. 15 16 iw 18 19 20 21 22 CAP VII Intra tu si toata casa ta in chivot, pentru cé pre tine te-am vazut dirept fnaintea Mea intru neamul acesta, i den dobitoacele ceale curate adu fnlduntru cétra tine, cite sapte, cite sapte, parte barbateascé si parte fameiascd, iard den dobitoacele ceale ce nu-s curate, cite doao, 3 cite doao, birbat si fémeaie. Si den pasi- rile ceriului ceale curate, cite gapte, cite sapte, parte birbateascé si parte fameiascd, si den toate pasarile ceale necurate, cite doao, cite doao, parte barbaiteascé si parte fémeiasca, ca si hrdneascé sdminfa peste tot pamintul. 4 Pentru ca inca peste saple zile Eu voiu aduce ploaie pre pamint 40 de zile si 40 de nopfi si voiu stinge toatd ridicarea care am facut 5 dupre fata a tot pimintul‘. $i facu Noe toate cite-i porunci lui Domnul Dumnezéu. 6 Iara Noe era de ani 6 sute, si potopul apei sa fé- 7 cea pre pamint. $i intra inlauntru Noe, si fii Iu, gi fémesia lui, $i famelle flor lui eu dinsul in 8 chivot, pentru apa potopului. Si den pasarile ceale curate si den pasarile ceale necurate si den dobitoacele ceale curate si den dobitoa~ cele ceale necurate si den hiara si den toate tiritoarele ceale de pre pamint, Cite doao, cite doao, intrara cétré Noe in chivot, parte barbiteascd si fameiased, dupé cum i-au poruncit lui Dumnezdu. $i fu dupa ceale 7 zile, si apa potopului s& facu asupra pamin- tului, Intru ani 6 sute si 1 in viaja lui Noe, {ntr-a doao luna, in 27 ale luni, intr-aceast zi sa desfacura toate izvoarale fara-fundului si jghiaburile ceriului s-au deschis. Si fu ploaie pre pamint 40 de zile si 40 de nopfi. Intr-aceasté zi intra Noe, Sim, Ham, Iafet, fii lui Noe, si fameaia lui Noe si cite- treale fameile fillor lui cu dinsul in chivot, Si toate hiardle, dupa fealiu-s, si toate dobitoace, dupa fealiu-s, si tot tiritoriul ce si misc pre pamint, dupa fealiu-s, si toata pasérea, dupa fealiu-s, Intrard catré Noein chivot, cite doao, cite doao, parte birbateascd si fameiasca, dentru tot trupul in carele iaste duh de viafa. "Si ceale ce intra fnlauntru, parte barbateasca si fametasea den tot trupul intrar, dupa cum porunci Dumnezau lui Noe. Si inchise Domnul Dumnezau chivotul dena- faralui, Si sé faicu potopul patruzeci de zile si patruzeci de nopfi pre pamint si sa preain- mulfi apa si radicd chivotul si-l inalja de pre pimint. Si s4 intériia apa si sé inmulfiia foarte pre pamint, si plutiia chivotul deasupra apei, Tara apa sé intdriia foarte-foarte pre pimint, si acoperi tofi munfii cei nalfi, care era supt ceriu. De cincisprdzeace cofi sa fnalfa apa in sus si acoperi tofi munfii cei nalfi. $i muri tot trupul ce s& migea pre pamint, al pasarilor si al dobitoacelor, si al hiardlor, si tot tirftoriul ce sé misca pre pamint. Si tot omul, si toate cite au suflare de viafa, si tot carele era pre uscat au murit. Si sd stinse toata radicarea carea era asupra feafii a tot pamintul, den om pind in dobitoe, si tiritoarele, si pasarile ceriului de pre pimint sa stinserd. Si ramase singur Noe si cei ce era cuninsul in chivot. $i sé inalta apa de pre pamint 150 de zile. CAP VIIL i-§ aduse Dumnezau aminte de Noe, si [de] toate hiarale, gi de toate dol toacele, si de toate pasirile gi de toate jiganiile tiritoare cite era cu dinsul in chivot; gi aduse Dumnezdu vint pre pamintsiinceté apa. Sissi descoperira izvoa- rae celui faré-fund si jghiaburile ceriului, si s& opriploaiadenceriu. _ Sisizbea apa, mergind pre pamint s zbea, si si impufina apa dupa 10 u 12 13 4 15 16 " 18 19 20 21 22 23 244 5 10 uw 12 1B “4 15 16 7 18 19 20 a1 22, 6 Facerea co sutd si50 de zile. Si gizu chivotul in luna 1 saptea, in 27 de zile ale lunii, pre nyunyi lui Ararat. Iara apa mergind sd impufina, pin's la a zeacea lund, Iara la a unsprazeacelea lund, in ziua dentiiu a lunii, sa ivira capetele muntilor. $i fu dupa 40 de zile, degchise Noe fereastra chivotului carea o au facut Si trimise corbul, sé vazi doard au fncetat apa; si iesind afara, mu sau mai intorsu, pind a sa usca apa de pre pamint. Si trimise porumbul dupa dinsul, si vazé doard au incetat apa de pre pamint, Si neaflind porumbul odihné picioarelor lui, s-au intorsu la dinsul la chivot, pentru cd apa era preste toata fafa a tot pamintul. Si intin- zindu-si mina, luo pre dinsul sic! bagé in chi- ‘vot. Si ingéduind inca sapte zile, iaras tri- mise afar pre porumb den chivot. Si si intoarse porumbul la dinsul de cétra sara, si avea frunzi de masiin stilpare in gura lui. $i cunoscu Noe cé au incetat apa de pre pamint, Si mai asteptind si alte sapte zile, iards au trimis porumbul. $i nu mai adaose a sa intoarce catra dinsul iarés. $i fu dupa 6 sute si 1 de ani intru viafa lui Noe, in luna den- ‘iu, intru una a lunii, lipsi apa de pre pamint. Si descoperi Noe acoperemintul chivotului care au ficcut si vazu cum au lipsit apa de pre fafa pamintului. Si intru a doao lund, in doaozeci si sapte ale lunii, s-au uscat pamin= tul. Si zise Domnul Dumnezau cétra Noe zicind: [esi den chivot tu, si fameaia ta, si feciorii tai, si fmeile feciorilor tai cu tine! Sitot trupul, den pasari pind in dobi- toace, si tot tiritoriul ce si tiraste pre pamint, scoate afard cu tine; si va creasteti si va inmulfiji pre pamint. $i iesi Noe, si muia~ rea lui, 5i feciorii lui, si muierile feciorilor lui, cudinsul. Sitoate hiardle, si toate dobitoa- cele, si tot tiritoriul, si toala pasdrea ce sa migcd pre pamint, dupa featiul lor, au iesit den chivot. $i zidi Noe jirtavnic lui Dumne- zu si luo den toate dobitoacele ceale curate si den toate pasarile ceale curate si aduse pentru arderea-de-tot pre jirtavnic. Si mirosi Domnul mirosire bine mirositoare si zise Domnul Dumneziiu: ,Cugetindu-Ma, nu voiu mai adaoge de acum a blestema pamintul pentru faptele oamenilor, pentru cé zace cugetul omului pre ceale reale den tinereaje; deci nu voiu mai adaoge a omor tot trupul viu, dupa cum am facut. Toate lele pamintului, siminf si sea~ cere, frig si zduh, vara si primavaré, ziua si noaptea, nu vor mai incetal cCaPIx si va multifi si implefi pamintal si sta- predinsul! $i frica voastra si cutremurul va fi pe toate fiardle pa- ‘mintului, $i pre toate pasarile ceriului, si pre toate cite si migca pre pamint, si tofi pestii mari suptminile voastre am dat. Si tot toriul carele iaste viu,voao SA va fie de min- care ca tufele ierbii le-am dat voao toate. Fara numai carne intru singele sufletului s& nu mincafi. Pentru cd si singele vostru, a sufletelor voastre, den mina a toate jiganiile voiu ceare pre dinsul, $i dentru mina omului fratelui voiu ceare aceasta: Cela ce vars& singele omului, pentru singele lui sé va varsa, pentru cd, intru chipul Lui, Dumnezdu au facut pre om. Tara voi creastefi si vé mul- titi si implefi pamintul si vd mulfifi pre pamint! Si zise Dumnezau lui Noe si fe- flor lui zicind: Si iat, Eu ridic fags- duinfa Mea voao, si semenfiei voastre dupa voi, Si a tot sufletul viu impreuna cu voi, den pasar si den dobitoace, si den toate jigé- niile pamintului cite sint cu voi, den toate care auiesit den chivot. Si voiu pune fagiduinja Mea catra voi si nu va mai muri tot trupul de apa potopului si nu va mai fi de acum potop de apa, ca si strice tot pimintul“. Si zise Dumndzéu cétra Noe: ,Acesta e semn faga- duinfii carele Eu dau intre Mine si intru voi, $i {intra tot sufletul viu, cite sint cu vol intru semenfiei veacinice: Arcul Mieu il puiu fintru nor, si va fi intru semnul fagéduinfii intru mijlocul Mieu sia pamintului. Si va fi ind voiu noora noor pre pamint, si va ivi arcul in nor, Si-M voiu aduce aminte de fagduinfa Mea care iaste intru mijlocul Mieu si al vostru, si intra mijlocul a tot sufletul viu, intru tot trupul, nu va mai fi apa spre poto} casdstingdtottrupul, Siva fiarcul Mieuin noor si-l voiu vedea pre dinsul, ca sé pome- nese fagéduinja veacinicd intre Mine si intre pamint si intru mijlocul sufletului viu carele iaste intru tot trupul pre pamint*. Si zise Dumnezau lui Noe: ,,Acesta e semnul fagé- uinfii care am tocmit intru Mine si intru tot trupul carele iaste pre pamint*. $i era feciorii lui Noe ce-au iesit den chivot: Sim, Ham, Iafeth. Ham era tata lui Hanaan. Acesti ‘rei sint feciorii Iui Noe, Dentru acestea s-au raschirat preste tot pamintul. Si fncepu Noe, om lucratoriu pamintului, si rasidi ‘vie. Sibiu den vin si s-au imbatat si s-au despuiat intru casa lui. Si 10 a 12 13 4 15 16 Ww 18 19 20 21 22,Facerea 7 varu Ham, tatal lui Hanan, despuiarea tatini- siu. $i jesind, spuse celor doi frafi a lui afar gi, luind Sim si lafeth haina, pusaré. pre amindoao umerile lor si s4 dusdra cu dosul fnainte si acoperiré despuiarea tatini-sau, si feafele lor cautindu indarat, si despuiarea tatului lor n-au vazut. _§i'sd trezvi Noe den vvin si cunoseu cite-i facu lui feciorul lui cel mai tinar si zise: ,Blestemat Ham feciorul, slugé va fi frafilor lui“. $i zise: ,Blagoslovit Domnul Dumnezaul lui Sim, si va fi Hanan sluga lui. Largeascé Dumnezau lui Tafeth, si lacuiasca intru licasurile lui Sim si sa sé faci Hanaan slug lui". Si trai Noe dupa potop ani 300 5150. Sia facura toate zilele lui Noe 9 sute si 50 de ani si muri, 23 24 25 26 27 28 car Xx i aceastea-s nasterile fiilor lui Noe: is n&scura lor feciori dupé potop. Feciorii ui Iafeth: Gamer, si Magog, si Madi, si Ionan, si Elisa, si Thovel, si Mosoh, si Si feciorii lui Gamer: Ashanaz, si Si feciorii lui Ionan: 3 Thiras. 4 Rifath, si Thorgama. 5 Elisa si Tharsis, chiteanii, rodeanii. Dentru acestea s-au imparfit ostroave limbilor intru pamintul lor, fiestecarele dup limbé, intru 6 neamurile lor $i intru limbile lor. $i fecio- ri lui Ham: Hus si Mesrain, Fud si 7 Hanan. Si feciorii lui Hus: Sava,si Evila,si Savatha, si Regma,si Savathaca; si feciorii hui 8 Regma: Sava siDaudam. ard Hus au nas- cut pe Nevrod, acesta au inceput a fi urias pre 9 pamint. cesta era urias vinatoriu inaintea Domnului Dumnezéu, pentru aceaea zic: cum Nevrod - urias inaintea Domnului. $i fu incepatura pamintului imparatiei lui: Vavilo- nul, si Oreh, si Arhad, si Halani, intru pamin- tul Senaar. Den pamintul acela au iesit Asur si au zidit Ninevia, $i Roovoth ceta~ tea, si Halah, si Desi, intru mijlocul Nineviei si intre Halah; aceasta iaste cetatea cea mare, Si Mesrain au nascut pre Ludiim, si pre Nefthalim, si pre Enemeteim, si pre Laviim, — Si pre Patrosoniim, si pre Hazmo- niim, de unde au iesit Filistiim, si pre Gaftho- rim. Iara Hanain au nascut pre Sidonul, fintii nascut, si pre Heteon, Si pre Tevu- seon, si pre Amoreon, si pre Ghergheseul, Si pre Eveon, si pre Arucheon, si pre Ase- neon, Si pre Aradion, si pre Samareon, si pre Amathi. Si dupa aceasta s-au ragchirat neamurile hananeilor. Si sa facurd hota- rile hananeilor de la Sidon pina a veni la Gherara, si la Gazan, pind a veni pipa la Sodom si la Gomor, Adama si Sevoim, pina la Dasa, Acestea sint feciorii lui Ham 10 un 12 13 4 15 16 Ww 18 19 20 fintru neamurile lor, dupa limbile lor, fntru aril lor, si intru limbile lor. Si lui Sim s& nascu si lui, taté tuturor feciorilor lui Ever, fratele lui lafeth celui mai mare. Fecioriilui Sim: Blam, si Asur, si Arfaxadu, si Ludu, si Aram, siCainan, _ Sifeciorii lui Aram: Os, si Ul, si Gatther, si Mosoh. $i Arfaxadu au naseut pre Cainan, si Cainan au nascut pre Sala, si Sala aunascut pre Ever. Silui Ever ‘sa nascuré doi feciori, numele unuia - Falec, pentru cé intru zilele lui s-au imparfit pamin- tul, sinumele fratelui sau -Tectaan. Silec- tan au nascut pre Elmodad, si pre Saleth, si pre Sarmoth, si pre Ierah, Si Odora, si Evil, si Decla, $i Avimell, si Sovev, ‘Si Ufir, si Evila, si lovav; tofi acestea -feciorii luilectan, Si sé facu lécasul lor de la Masi, pina a veni la Safira, muntele rasé- ritului, Acestea sint feciorii lui Sim intra neamurile lor, dupa limbile lor, intru locurile Jor, si intru limbile lor. Aceastea sint nea murile feciorilor lui Noe, dupa nasterile lor, dupa limbile lor; dentru acestea s-au ragchi- rat ostroavele limbilor pre pamint dupa potopu. cap xr {era tot pamintul un rost si un glas la tofi. Sifu dupa ce au purcesei dela rasdrit, aflaré cimpu in locul lui HH Senaar si lacuira acolo, $i zise om ,Venifi si facem si sa le ardem fn foc". Si le fu lor carémida in loc de piatré, si varul le era Si ziserd: ,Venifi sa ne zidim noao cetate si turnu caruia virful va fi pina in ceriu, si vom face noao nume mai nainte decit ne vom risipi pre fafa a tot pamintul’. $i pogori Domnul a vedea cetatea si turnul carele I-au zidit fili oamenilor. $i zise Domnul: ,Jata, un neam si un rost tuturora, si aceasta au inceput a face. Acum nu va lipsi dentru dinsii toate cite vor apuca a face. Veni si, pogorind, sé turburém acolo limbile lor, pentru ca s nu auzi fiestecarele glasul aproapelui sau“. Si-i résipi pre din- sii Domnul de acolo preste fata a tot pamintul, si potolira a face cetatea si turnul, Pentru aceaea s-au chemat numele ei Turburare, pentru ca acolo au turburat Domnul rosturile a tot pimintul si de acolo au rasipit pre dinsii Domnul preste faja a tot pimintul. Si aceastea-s nasterile lui Sim; gi era Sim de ani 100 cind au nascut pre Arfaxad, al doilea an dupa potop. Si trai Sim dupa ce au nascut pre Arfaxad,ani 300 i 30 si 5, si nascu fii si feate,simuri, Sitrai Arfaxad 130 15 deani, si naseu pre Cainan. $i trai Arfaxad, dupa ce 21 22 23, 24 25 26 27 28 29 30 31 32 10 u 2 138 Facerea ndscu lui pre Cainan, ani 330, si fécu fii si feate, si muri. Si trai Cainan ani 130 si nascu pre Sala, Si trai Cainan, dupa ce au nascut pre Sala, ani 300 si 30, si facu fii si feate, si muri, Si trai Sala ani 130 si nascu pre Ever. Si trai Sala, dupa ce nascu pre Ever, ani 330, si nascu fii si feate, si muri. $i trai Ever ani 130 si 4 sindscu pre Falec. Si trai Ever, dupa ce naseu pre Falec, ani 370, si fécu fii gi feate, si muri. $i trai Falec ani 130 si nascu pre Ragav. Si trai Falec, dupa ce i sa nascu lui Ragav, ani 209, si nascu fii $ifeate, si muri. Si tradi Ragav ani 130 si 2 si ndscu pre Seruh. Si trai Ragav, dupa ce naseu pre Seruh, ani 207, si nascu fii si feate, si muri. Si trai Seruh ani 130 si ndscu pre Nahor. Si tréi Seruh, dupa ce nascu pre Nahor, ani 200, si nascu fii si feate, si muri. i tréi Nahor ani 79 si ndseu pre Thara, “$i trai Nahor, dupa ce nascu pre ‘Thara, ani 120 si 9, si ndscu fii si feate, si muri, Si tri Thara ani 70, si ndscu pre Avram si pre Nahor si pre Aran. Si aceas- tea sint nasterile lui Thara: Thara au nascut pre Avram si pre Nahor si pre Aran, si Aran nascu pre Lot. $i muri Aran fnaintea lui ‘Thara, tatal lui, intra pamintul carele au nas- cut, in fara haldeilor. Si luara Avram si Nahor lor muieri: numele muierii lui Avram ~ ‘Sara, si numele muierii lui Nahor ~ Melha, fata lui Arran, tatél lui Melha si, tatal lui Iesha. Si era Sara stearpa si nu facea feciori. ‘$i luo Thara pre Avram, feciorul lui, si pre Lot, feciorul lui Arran, feciorul feciorului sau, si pre Sara, noru-sa, muiarea lui Avram, feciorul lui, si-i scoase pre dinsii den fara haldeilor ca si meargé in fara hana- neilor, si veni pind la Haran si lécui acolo. Si si facurd toate zilefle] lui Tharra {n Harran ani 205, si au murit Thara in Haran. 4 15 16 WW 18 19 20 21 22 23 24 25 26 20 28 29 30 31 32 CAP XII casa tatine-tau si sd mergi la pamintul carele-} voiu arita fie. $i te voiu gid face pre tine intru limbi mare si te voiu blagoslovi si-t voiu mari numele si vei fi 3 blagoslovit. $i voiu blagoslovi pre ceia ce te vor blagoslovi, gi pre ceia ce te vor bles tema ii voiu blestema, si sa vor blagosiovi 4 intru tine toate neamurile pimintului". $i si duse Avram, dupa cum i-au grait lui Dum- nerd, sisi ducea cu dinsul Lot; si era Avram 5 de ani 75 cind au iesit de la Haran. Si luo Avram pre Sara, fimesia lui, si pre Lot, feciorul fratelui lui, si toate uncaltele lui ite au agonisit, si tot sufletul care au agonesit, den Haran, si au iesit ca sd iis, 1608 meargé la pamintul Hanaan. $i intrard la pamintul Hanaan si umblé Avram in lungul lui, pind la locul Sihem, la stejariul cel nalt. Tar hananeii atuncea lécuia pamintul. Si Sa ivi Domnul lui Avram si zise lui: ,Semen- {iei tale voiu da pamintul acesta“. $i zidi acolo Avram jirtivnic Domnului Caruia S-au ivit lui, Sis muta de acolo la munte, spre ré- séritul lui Vethil, si-s intinse acolo cortul lui, la Vethil, despre mare, despre rasirit, si zidi acolo jirtavnie Dornnului, si numi pre numele Domnului Care i S-au aratat lui, Si sa ridica Avram si,mergind, tabari in pustiiu, Sis fécu foamete pre pamint, si s& pogort Avram la Eghipet ca si lécuiascd acolo, pentru ca s-au intérit foametea pre pimint. Sifucind sa apropia Avram a intra la Eghipet, zise Avram cétré Sara, fameaia Iui: ,Cunose eu ‘cum fameaie frumoasé esti la obraz tu. Fivva dara,deaca te vor vedea eghiptineanii, vor zice cum: ‘Muiare iaste lui aceastal’, si ma vor ‘omori,-si pre tine te vor cruja. Zi dara ca: ‘Sint sor lui’, pentru ca sa mi sd fac mie bine pentru tine, si va trai sufletul mieu pentru tine", Si fu cind intra Avram la Eghipet, vazind eghiptineanii muiarea lui cd era fru- moasi foarte, $io vazurd boiariilui Faraon si o liudara pre ea cétré Faraon si o aduseré pre dinsa lui Faraon. Si lui Avram faicu-i bine pentru dinsa, si furd lui of, si vifel, si magari, si slugi, si slujnice, si miscoi, si camile. Si certé Dumneziu pre Faraon cu certdri mari si reale, si casa lui, pentru Sara, faimeaia lui Avram. $i chemind Faraon pe Avram, zise: ,.Ce ai facut aceasta mie, c& nu mi-ai spus ci muiare iaste fie? Pentru caci ai zis cd ‘Sor mie iaste’?, si am luat pre ea mie fimeaie. Si acum, iatd fameaia ta fnaintea ta. $i luindu-o, du-tel* “$i porunci Faraon oamenilor pentru Avram ca sé petreaca pre dinsul si pre fémeaia lui si toate cite era la din sul, si Lot cu dinsul. CAP XIII i 8 sui Avram de la Eghipet, el si fameaia lui si toate ale lui, la pustie. ‘Si Avram era bogat foarte cu dobitoe I si cu argint. $i mearse dencatroo au venit la pustie, pind la Vethil, pind la locul unde era cortul lui mai nainte, intra mijlocul lui Vethil i intru mijlocul lui Anghe, La locul jirtavnicului ce-au facut acolo cortul. Si chemé acolo Avram pre numele Domnului. Sila Lot, carele mergea impreuna cu Avram, era oi, si boi, si dobitoace. Si nu-i inedpea pre dinsii pamintul a lécui intr-un loc uw 13 4 16 7 18 19 20Facerea 9 7 pentru cé era avuturile lor multe $i nuci incipea pre dinsii pamintul a licui impreund. 8 Si sa facu sfada intre pastorii dobitoacelor lui ‘Avram si intre pastorii dobitoacelor lui Lot. Tara hananeii si ferezeii atuncea lacuia 9 pamintul. Si zise Avram lui Lot: ,.Nu fie vrajba intru mijlocul mieu si al tau, si intre istorii miei si intre pastorii tai, cd oameni fraji sintem noi, Tata, nu iaste tot pamintul inaintea ta? Osabeaste-te de mine, de vei tuin stinga, eu in dereapta, de tu in direapta, eu in stinga. Si radicindu Lot ochii lui, vazu tot imprejurul {arai Tordanului, pentru cé toatd era adapata, pind a nu surpa Dumnezeu Sodomul si Gomorul, ca gradina lui Dumne- zu, ea pamintul Eghipetului, pind a veni la Zogora. Si-s alease lui Lot tot imprejurul Tordanului, si sa rédica Lot de la rasarit si si osebira cines de fratele su. Taré Avram lacui in pamintul lui Hanaan, iar Lot lacui in cetate prejur ari sis puse cortul la Sodom. lard oamenii cei de la Sodom, rai si pacatosi inaintea lui Dumneziu foarte. $i Dumnezeu zise lui Avram, dupa ce sau des~ pairfit Lot de cétré dinsul: ,Priveaste cu ochii tai si vezi den locul carele esti tu acum catré amiazdnoapte si ctr amiazazi, si cétrd rasa rit si cétré mare, Ca tot pamintul carele-+ veri tu, fie fi-l voiu da si seminfiei tale pin in veacu. Si-f voiu face séminfa ta ca nasipul pamintului. De poate nestine numa nasipul pamintului, si séminja ta se va numéra, ‘Sculindu-te, umbla pamintul si in lungul lui si fn lat, cf fie fi-l voiu da pre el, si seminfiei tale, Si rddicindu-s cortul Avram, au mersu de au lécuit prejur stejariul de la ‘Mamvri, carele era la Hevrom, si zidi acolo jirtavnie Domnului. 10 n 2 13 4 15 16 W 18 19 CAP XIV egg ord fu intru imparajia lui Amarfal, imparatul Senaar, si Arioh, impara- Et Way tul Etlasar, si Hodologomor, impara- A 24) limbilor, Facura rézboiu cu Vala, imparatul Sodomului, si cu Varsa, imparatul Gomorului, si cu Senar, imparatul Adama, si cu Semovor, imparatul lui Sevoim, si impara- 3 tul Valac, aceasta iaste Sigor. _Acestea tofi s-au adunat la Valea ceaea a Sarii, aceasta 4 jaste Marea Sarilor. Ani 12 stujiia lui Hodologomor, si in a 13 ani s-au semefit. 5 Iara al 14 ani, veni Hodologomor si impa~ rafii ceia ce era cu el si tdiard pre uriasii cei de la Astaroth si Carnain, si limbi tari impreuna cu dinsii, si pre somei, pre cei 6 den cetatea Saviei, Si pre horeii cei den munfii Seir, pina la Teremintho ai Faranii, care iaste in pustie. intorcindu-se, venira la Izvorul Judecafii, acesta iaste Cadis, si tdiard pre tofi boiarii lui Amalic, si pre amo- rei, pre ceia ce licuia la Asason Thamar. Si esi imparatul Sodomului si imparatul Gomo- rului si imparatul lui Adama si imparatul lui Sevoim si impératul lui Valac, acesta iaste Sigor, si sé tocmira impotriva lor la razboiu la Valea Saraté, Citra Hodologomor, impa- ratul Elam, si Thargal, impératul limbilor, si Amarfal, impiratul lui Senaar, si Arioh, imparatul lui Ellasar, cei 4 imparali eatré cei 5. Si Valea cea Sarata - fintini de zmoal, si fugi imparatul Sodomului si imparatul Gomo- rului si cdzurd acolo, iara ceia ce-au rmas au fugit la munte. Si luara muntele si pradaré calarimea toata, a Sodomului si a Gomorului, sitoate avuturile lor, si sa dusara. Si luara pre Lot, pre feciorul fratelui lui Avram, si toate unealtele Iui si si dusdra, pentru ca Tacuia la Sodom. $i mergind unul dentru cei scépafi, spuse lui Avram celui trecut. Si el lacuia catré stejariul Mamvriii Amoreului, fratelui lui Eshol si fratelui lui Efnan, carii era impreuna-lacuitori lui Avram. $i auzind Avram cum s-au robit Lot, nepotul lui, numara pre ai lui oameni de cas, 300 si 18, si goni dupre dinsii pind la Dan Si cdzu asupra lor noaptea, el si slugile lui, gi-i lovi pre ei si-i goni pina la Hova, carea iaste de-a stinga Damascului. $i fntoarse toata célari- mea Sodomului, si pre Lot, nepotu-sdu, au intorsu, si toate unealtele lui, gi muierile, si norodul. Si iesi imparatul Sodomului in ‘timpinarea lui, dupa ce s-au intorsu el de la taiarea lui Hodologomor si impérafilor ce era cu el, la Valea lui Savi, acesta era Cimpul Impirafilor. $i Melhisedec, —imparatul Salimului, scoase pfine si vin, si era preot al Durnnezeului celui Nalt. $i blagoslovi pe Avram si zise: ,Blagoslovit Avram lui Dum- nezeu celui Nalt, Care au zidit ceriul si pamin- tul. Si blagoslovit. Dumnezeu cel Nalt, Carele au dat vrajmasii tai supt mina ta!" Si-i deade lui zeciuiala den toate. Si zise impa- ratul Sodomului cétré Avram: ,Di-m oame- nii, jara caii fine-fi-!“ $i zise Avram catra imparatul Sodomului: ,Intinde-voiu mina mea catra Domnul Dumnezeu cel Preainalt, Care au zidit ceriul si pémintul, De la streangu pind la legitura incaltémintei de voiu lua de ale tale toate, pentru ca si nu zici cd: ‘Am imbogafit eu pe Avram’, Afaré den ‘ce au mincat voinicii si a parfii oamenilor ce-au mersu impreuna cu mine, Eshol, ‘Avnan, Mamvri, acestea vor lua parte“ cap xv 10 uw 12 13 “4 16 7 18 19 20 21 22 23 24ard dupa cuvintele aceastea, 54 facu cuvintul lui Dumnezeu cétré Avram, in videania nopfii, zicind: Nu te teame, Avrame, Eu fi-ajutorescu, plata ta multi va fifoarte. Si zise »Stapine Doamne, ce vei da mie? Eu pier fard feciori, iar feciorul Mahse, al shujni- 3 cli meale, acesta - Damascos Eliezer". Si zise Avram: ,De vreame ce mie nu mi-ai dat siminfi, iaré poslusnicul mieu mA va mos- 4 teni“, "Si indaté glasul Domnului sé facu catra dinsul,zicind: ,Nu te va mosteni acesta, ce cela ce va iesi dentru tine, acela te va mos- 5 teni“, Sil scoase pre dinsul afara si-i zise lui: ,Cauta dard in ceriu si numara stealele, de vei putea,numara pre eale!" Si zise: ,Asa va fi 6 semenfia'tal" Si crezu Avram pre Dumne- 7 zeu sii sa socoti lui intru direptate. Si zise catra dinsul: ,Eu - Dumnezau, Care te-am scos den fara haldeilor ca sé-ti dau pamintul 8 acesta si-t mostinesti*. Si zise: ,Stapini- toare Doamne, dupre ce voiu cunoaste ca voiu 9 mosteni pre acesta?“ Si zise lui: la Mie juncé tretin si capré tretina si berbeace tre- tin, si turturea si porumbu". Si le luo Lui toate aceastea si le imparfi pren mijloc si le puse aceastea cu fafa una cétré alta, iard pas&- rile nu le imparfi. $i s& pogorira pasérile pre trupurile despiciturile lor, si gezu cu din- sele impreund Avram. Tara in apusul relui, amofala cdzu la Avram $i, iat, frica in- tunicoasé mare cizu pre dinsul. $i sé grai cdtrd Avram: ,Stiind vei sti cum sementia ta instreinata va fi in pamintul nu al ei, si-i vor robi si-i vor chinui pre dinsii sii vor smeri pre dinsii 400 de ani. Iara limba cériia vor sluji voiu judica-o Eu, iaré dupa aceasta vor iesi cu gatire mult. Iara tu vei mearge la parinfii tai, hrénindu-te intra pace si intru batrineafe bune. Iara in a patra semintie, A vor intoarce aicea, pentru cd pacatele amo- reilor nu s-au plinit pind acum“. Tara de same ce fu soarele otra apus, para sé ficu itd, cuptoriu afumindu-sa si faclii de foc carele ‘au trecut pren mijlocul despicaturilor acestora. Intru aceaea zi fagadui Dumne- zu lui Avram,zicind: ,Seminfiei tale voiu da pamintul acesta, den apa Eghipetului pind in apaceamareaEfratului: | Pre chenei, $i pre chenezei, si pre chedemonei, _ Si pre hetei, sipre ferezel, si pre rafaini, | $i pre amorei, si pre hananei, si pre evei, si pre ghenesei, si 10 a 12 13 4 15 16 1 CAP XVI ard Sara, muiarea lui Avram, nu-inas- ‘tea lui; si era la dinsa o styjnica eghipti- neandcariiaeranumele Agar. Sizise Sara cétré Avram: até, mé-nchise Mt Domnul a nu naste; intra inkéuntru cd~ ‘rd slujnica mea, pentru ca s& faci feciori den- Facerea tru-ea‘, Si asculté Avram glasul Sarei; si luindu famesia Iui Avram pre Agar eghipti- neana, slujnica ei, dupa 10 ani ce-au licuit Avram in pamintul lui Hanan, si o deade lui Avram, barbatului ei, lui fémeaie, Si intra fnlauntru catra Agar si zemisli; si vazu oc au luat fn agiu si s4 necinsti stépina inaintea ei. Si zise Sara cdtré Avram: ,Strimbatate am de citré tine. Eu am dat roaba mea in sinul ‘tau. si,vézind ed are in pintece, m-am necin- stit inaintea ei, Judece Dumnezaiu intru mine si intre tine“. Si zise Avram cétra Sara: platé slujnica ta in mfnile tale, fa cu dinsa cumu} va placea fie! Si o supara pre dinsa Sara, sifugidelafajaei. Sioaflé predinsa ingerul Domnului Dumnezau la izvorul apet {n pustie, pre pamint, pre calea lui Sur. Si zise ei ingerul Domnului: Agar, slujnica Sarei, de unde vii? $i unde mergi?* Si zise: »De fata Sarei, stapinii meale, eu fug". Si Zise ei ingerul Domnului: ,,Intoarce-te catra stipina ta si te smereaste supt minile ei“, Si zise ei ingeral Domnului: ,.Inmul- find inmulfi-voiu séminfa ta, si nu s& va numara de mulfime‘. Si zise ei ingerul Domnului: ,.ata, tu in pintece ai si vei naste fiiu si vel pune numele lui Ismail, pentru cé au ascultat Domnul smereniei tale. Acesta va fi mojfe om, minile lui pre tofi si minile tuturor pre dinsul, si inaintea featii tuturor fratilor lui valacui*. Sichema Agar numele Dornului Celuia ce gréia céitré dinsa: ,,Tu — Dumnezdu ce mai socotit; pentru cé am zis: Pentru ci fnainte Te-am vazut ivindu-Te mie!" Pentru aceasta au numit fintina aceaea ,Fintind nain- tea cariia am vazut; iatd - intru mijlocul lui Cadis si intru mijlocul Varah. $i nascu Agar lui Avram fecior, si-i puse Avram numele feciorului sau, ce i-au ndscut lui Agar, Ismail. Si Avram era de 86 de ani cind nascu Agar pre Ismail lui Avram. CAP XVII i fu Avram de 90 i 9 de ani, si Sa ivi i: ,Eu sint [Dumnezdul tu, si fii bineplicut Hinaintea Mea. Site facurat. Sivoiu Jpune fagiduinfa Mea intre mijlocul ‘Mieu si intre mijlocul tu, si te voiu inmulfi foarte“. $i cau Avram pre fafa lui; gi-i gral lui Dumnezéu, zicind: $i Eu, iaté, fags duinfa Mea cu tine, si vei iin mulfime de limbi taté. Si nu se va mai chema numele tu de acum Avram, ce va finumele tu Avraam, pen- ‘tru ci team pus pre tine pirinte a limbi multe. Si te voiu creaste foarte, foarte, si te ‘voiu pune intru limbi, i imparafi dentru tine vor jes. Si voiu intiri fagiduinfa Mea intru 10 u 12 13 14 15 16Facerea mijlocul tau si intre mijlocul seminfi tale dupa tine, fntru rudele lor, intru figaduin}é vea nica a-f fi fie Dumnezau si semintii tale dupa 8 tine. Si-} voiu da fie si semintii tale pamintul care nemernicesti, tot pamintul lui Hanaan, intru fineare veacinicé, si voiu fi lor 9 Dumnezdu“. Si zise Dumneziu cétra Avraam: ,Jara tu fagiduinfa Mea sa 0 pazes si seminfiei tale, intru rudele lor, dupa tine. Si aceasta iaste figdduinfa carea vei pazi intru mijlocul Mieu si intre voi, si intre mijlocul seminfiei tale dupa tine, intru nea- murile lor: Sa sd obrezuiased voao tot ce ¢ parte barbateascd; $i va vet obrazui trupul acoperirei marginii voastre, si va fi intru semnu de fagiduin}a intru mijlocul Mieu si Si copilul de 8 zile si va obrezui voao, toata partea barbiteascd, intru semi fille voastre, cel ndscut in casa ta, si cel cum- rat pre argint, si den tot fiiul strein, carele nu iaste dentru semintia ta, cu obrezanie sé va obrezui cel nascut al casei tale, si cel pre argintu cumpérat. Si va fi fgiduinja Mea preste trupul vostru, intru fagéduinta veaci- nied. Si ce va fi parte barbiteased neobre- zuit, carele nu va obrezui trupul acoperirei marginii lui in a opta zi, s& va piarde sufletul acela dentru rudenia lui, pentru c& au stricat fagaduinfa Mea". Si zise Dumnezéu lui Avraam: Sara, fameaia ta, nu se va chema numele ei Sara, ce Sarra fi va fi numele ei. Sio voiu blagoslovi pre dinsa, si-f voiu da fie dintru dinsa fiiu, sil voiu blagoslovi pre dinsul, si va fi in limbi, si impdrafi limbilor dentru dinsul vor fi". Si cézu Avram pre fafa lui si rise si zise intru cugetul lui zieind: »De si va naste fiu celui de 100 de ani? Si Sarra, de 90 de ani fiind, vanaste?* Si zise Avraam cétré Dumneziu: Ismail, acesta ‘raiascé inaintea Tal* $i zise Dumnezdu catré Avraam: Asa, iaté, Sarra, fameaia ta, va nate fie fecior si vei numi numele Tui Isaac, si volu intari fagiduinfa Mea catré dinsul intru fagiduin{é veacinicd, ca sd fu lui Dumnezdu, si semintiei lui dupa dinsul, Iara pentru Ismail, iata c& te-am ascultat si iata cd Iam blagoslovit pre dinsul, si-l voiu inmuli pre dinsul foarte, 12 limbi va naste, si-l voiu da pre dinsul in limba mare. Tard fagdduinja Mea voiu intari-o catra Isaac, carele va naste fie Sarra intra aceasta vreameintrucelalalt anu", Si savirsi Dum- nezdu grind catra dinsul, si S sui Dumnezit 23 de la Avraam. i luo Avram pre Ismail, fiiu-siu, si pre tofi cei nascufi in casa Tui, si pre tofi cei cumparafi pre argint, si 10 n 12 13 “ 15 16 WW 18 19 20 21 22 uw tot barbatul dentru oamenii den casa lui Avram, si le tdia marginile acoperemintului trupului intru vreamea aceiia zile, dupa cum au grait lui Dumnezdu. $i Avraam era de 90 si 9 de ani cindu-s obrezuia marginile tru pului acoperemintului lui. Tara Ismail, fitul lui, era de 13 ani cindu-s taia acoperemintul marginii trupului lui, Tard intru vreamea aceiia zile s-au obrezuit Avraam si Ismail, fil lui, Si tofi barbafii casei lui, si cei ndscufi in asd, si cei cumpérafi pre argint dentru alte feliuri de limbi, si-i obrezui pre CAP XVIIT Ai Sa ivi lui Dumnezéu cdtra stejariul ie la Mamvri, sfzind el la usa cortului ui ineamiaziai, Si cdutind cu lochii lui vazu si, iata, trei Barbati sta Bd deasupra lui; si vazind pre Ei, alergé intru intimpinarea Lor de la uga cortulut lui si si inchind pre pimint Si zise: ,Doamne, de am aflat doar har inaintea Ta, nu treace pre robul Tau! Ss aducd dara apa si speale picioarele Voastre, si VA récorif supt copaciu. Si voiu lua pline si vet minca, si dupa aceasta vef treace la calea Voastra, pentru care lucru V-af abétut la sluga Voastra’. Si zisiré: Aga fa, dupa cum ai zis‘. Si sirgui Avraam la cortu la Sarra $i zise ei: ,Grabeaste si framinta trei masuri de faind curata gif azime“. Sila vaci au aler- gat Avraam si au luat vifel moale si bun, sit deade slugii, si-l pripiia si-l fac. Si luo unt, si lapte, si vifelul care I-au facut, si le use inaintea Lor si mincara; i el sta lings Dingii supt copaciu. i zisdra edtré dinst Unde iaste Sarra, fameaia ta?" Si el,réspun- Zind,zise: ,Jati-o la cortu". $i zise: ,.ata, intoreindu-MA voiu veni cétra tine, la vrea- mea aceasta in ceasuri, si va zimisli fecior Sarra, fameaia ta, Si Sarra auzi, cétré usa cortului fiind, dupa dinsul. Si Avraam si Sarra - prea batrini, indelungafi de zile, si pardsird la Sarra a se face ceale ce au pre sine fameile. Si rise intru sine Sarra, ziicind: ,,Incd nu mi s-au fécut mie pind acum, si stépinul miew - prea batrin". Si zise Domnul catra Avraam: Ce ed au risu Sarra intru sine,zicind: ‘Oare adevarat voiu naste, si eu am imbatrinit?” Au doard nu sé poate ling’ Dumnezau cuvintul? La vreamea aceasta MA voiu intoarce la tine in ceasuri, $i va fila Sarra fecior“. $i si lepada Sarra, zicind: ,N-am ris“, pentru ci s-au temut. Si zise: Ba, ce ai ris‘. $i sculindu-Se de acolo Barbafii, cfutara asupra Sodomului si 24 25 26 21 10 n 12 13 cry 15 16MW 18 19 20 ai 22, 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 12 Gomorului, si Avraam mergea impreund cu Dingii, petrecind pre Ei. Tara Dornnul zise: Nu voiu ascunde Eu de Avraam, sluga Mea, carele Eu facu, Tard Avraam,fécindu-se, va fi intru limba mare si mult, si sa vor blagoslovi intru el toate limbile pimintului, Pentru cd stiiam cum va invafa pre feciorii lui, si casa ui dupre dinsul, si vor pazi caile lui Dumne- ziiu ca sa faca dereptate si judecata, pentru ca si aducd Domnul asupra lui Avram toate cite au grait eatra dinsul*, $i zise Domnul: »Strigarea Sodomului si a Gomorului sa inmulfi eétra Mine, si pacatele lor mari-s foarte. Deacii, pogorind, voiu vedea de dupre strigarea lor ce vine eétré Mine facu, iar de nu, ca sa stiu". Si intorcindu-Se de acolo, Barbajii venird la Sodom; si Avram era {ined stind naintea Domnului. $i apropiin- du-se Avraam, zise: ,Nu piarde impreuna pre cel derept cu cel necurat, si va fi cel dirept ca si cel necurat. De vor fi 50 de direpfi in cetate, piarde-vei pre ei? Nu vei ldsa tot locul pentru acei 50 de direpti, de vor fi intr-in- sa? Nice intr-un chip si nu faci Tu ca cuvintul acesta, ca s& ucizi pre cel direptu cu cel necurat, si va fi cel dirept ca si cel necurat! Nice intr-un chip! Cela ce judeci tot pamintul, nu vei face judecata?* Si zise Domnul: ,De voiu afla la Sodom 50 de direp}i in cetate, voiu lsa tot locul pentru dingii*. $i réspunzind Avraam, zise: ,Acum incepuiu a grai catra Domnul mieu, iaré eu sint pamint si cenugé. Dard de se vor impufina cei 50 de direpfi in 40 si 5, piarde-vei pentru acei 5 toaté cetatea?" Si zise: ,Nu voiu piarde, de ‘voit afla acolo 40 si 5". Si adaose inca a grai catré dinsul si zise: ,Dara de se vor afla acolo 40% Si zise: ,Nu voiu piarde, pentru cei 40“ Si zise: ,SA nu fie, Doamne, ceva de voiu grai, dara de se vor afla acolo 30? Si zise: »Nu voiu piarde, pentru 30". $i zise: De ‘vreame ce am a grai catré Domnul, dara de se vor afla acolo 20? Si zise: ,Nu voiu piarde, pentru acei 20". $i zise: SA nu fie ceva, Doamne, de voiu grai inca de o data? Dara de se vor afla acolo 10? Si zise: ,Nu voiu piarde, pentru cei 10", Si Se duse Domnul dupa ce au parasit graind cu Avraam, si Avram s-au intorsu la locul lui. CAP XIX i venira cei doi Ingeri la Sodom seara, si Lot sidea lingé cetatea Sodomului; si vazind Lot, sa scula intru-ntimpinarea Lor si sa inchiné cu fafa pre pamint si zise: +,Lata, Domnilor, abatefi-Va la casa slugii Voastre si odihnit si spala} picioarele Voastre si = Bila, 1688 Facerea minecind ve} mearge la calea Voastré*. $i ziseré: ,Ba, in ulifA vom odihni*, $i siliia pre Dinsii si S& abaturé la dinsul si intraré in casa lui. $i facu Lor ospaf, si azime au coptu Lor, simincara mainainte decitadormi. Si oamenii cetafii, sodomiteanii, incungiuraré casa, den tinér pind in batrin, tot norodul impreuna. Si chema afara pre Lot si zicea catra el: ,Unde sint Ceia ce-au intrat la tine noaptea? Scoate-I pre Dinsii la noi ca si ne facem impreuné cu Ei“. Si esi Lot cétrd ei denaintea usii, si usd o trase dupre el gi zise tra dinsii: Nice intr-un chip, frafilor, nu vaducef! Tard sintla mine feate carele n-au cunoscut barbat; scoate-le-voiu pre eale la voi si va facet treaba cu eale dupa cum va pli- cea voao, numai la Oamenii acestea si nu face} strimbatate, pentru céci au intrat supt acoperemintul stilpilor miei“. Si zisera: »Fereaste-te, acolea ai intrat a nemernici; nu si judecata a judeca? Acum dard te vom chinui mai rau pre tine decit pre Ei“. Si siliia pre om, pre Lot, foarte, si s& apropiaré afara la us. Tar Barbafii, intinzind minile, au tras fnlauntru eétra Dinsii pre Lot in casa, si uga casii oinchiseré. Tara pre oamenii ce era la usa casii i-au lovit cu orbire, den mic pina in mare, si sé slébird cdutind usa. Si ziserd Oamenif catra Lot: ,Jaste fie cineva aicea, gineri au feciori au feate? Au altcineva de-} jaste al tau in cetate, scoate- dentru locul acesta, Pentru c& Noi stricémocul acesta, pentru cé s-au indlfat strigarea lor inaintea Domnului, si Ne-au trimis pre Noi Domnul s& o sfarimam pre dinsa‘. Si iesi Lot si grai catra ginerii lui ce-t luase featele lui si le zise: »Sculafi-va si iesif den locul acesta, pentru ct va si firime Domnul cetatea‘. $i si parua batjocori inaintea ginerilor lui si, cind sa facu dimineafa, grabiia Ingirii pre Lot, zicind: »Sculindu-te, ia fameaia ta $i ceale doao feate ale tale ce ai si iesi afard, pentru ca sé nu piert si tu impreund cu nelegiuirele cetatii“. Si 88 turburaré si apucaré Ingerii mina lui si mina muierii lui si minile a doo feate ale lui, pentru c& nu S-au indurat Domnul de dinsul. Si fu cind i-au seos pre dinsii afaré, Si zisera: ,Mintuind mintuiaste sufletul tau; sa xnu caufi inapoi, nice sa stai in tot imprejurul locului; la munte te mintuiaste, ca si nu te apuce impreuna cu dinsii*. i zise Lot catra Dingii: ,Rogu-ma, Doamne, De vreame ce-au aflat sluga Ta mild fnaintea Ta, i marig dereptatea Ta care faci pre mine ca si ‘raiasca sufletul mieu, ara eu nu ma voiu putea mihtui la munte, ca si nu ma apuce realele gi 10 uw 12 13 4 16 16 7 18 1920 a1 22 23, 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 Facerea voiu muri. Tata cetatea aceasta aproape,ca s scap acolo, care iaste mica, acolo ma voiu mintui. Nu iaste mica? $i va trai sufletul miew pentru Tine“, Si ziselui: ,[ata, M-am ciudit de fata ta pre cuvintul acesta, pentru ca sa nu surpe cetatea pentru carea ai grait. Deci grabeaste ca sa scapi acolo, pentru cé nu voiu putea a face lucru pind vei mearge tu acolo* Derept aceaea au numit numele cetafii aceiia Sigor. Soarele au iesit pre pémint, si Lot au intratin Sigor. $i Domnul au plouat pre Sodom si pre Gomor iarba pucioasa si foe de la Domnul den ceriu. $i au surpat cetafile aceastea, si tot imprejurul, si pre tofi citi lécuia in cetafi, si toate cite rasar den pamint, $i cduté muiarea lui indarat si sé facu stilpu de sare. Si minecd Avraam demineafa la locul unde sta inaintea Domnu- ui, Si cduté spre fafa Sodomului si a Gomorului si spre fata pamintului, de impre- jurul locului, si vazu: $i iaté, s& suia para de foc den pamint, ca o vapaie de cuptoriu. Si fu dupre ce sfirima Domnul toate cetatile de pe imprejur, 1s aduse Dumnezéu aminte de Avram si scoase pre Lot afard den mijlocul surparii, cind surpa Domnul cetéfile intru care lacuia Lot intr-insele. $i iesi Lot den Sigor si gedea in munte, si amindoao featele Jui cu dinsul, pentru cd s-au temut a lécui/in Sigor, si lacui in pestera, el si featele Iui cu dinsul. _Sizise cea mai batrina catra cea mai tindr&: ,Parintele nostru iaste batrin, si nime nu iaste den pamint carele si sé impreune cu noi, dupé cum iaste obiceaiul a tot pamintul. Vino, dara, sa adapam pre tatal nostru cu vin si si dormim cu dinsul si sa radi- cam den tatal nostru saminfa*. $i adapara pre tatal lor cu vin in nosptea aceaea si, fntrind inlduntru cea mai batrina, au dormit cu tatal ei in noaptea aceaea; si nu stiia cind dor- mila el sicind si scula. Si fu a doao zi, si zise ‘cea mai batrind céitré cea mai tindra: ,Taté ca ‘am dormit ieri cu tatal nostru; sa adapim pre dinsul cu vin si intru aceasta noapte si,intrind, te culed tu cu el, sis radicdm den tatal nostru sdminja“. $i adapara si intru aceea noapte pre tatal lor cu vin si, intrind inlauntru cea ‘mai tinara, dormi cu tatal ef; si n-au stiut cind s-au culeat cu ea si cind s-au sculat. Si zmislira amindoao featele lui Lot den tatal lor. Si nascu cea mai mare fecior si-i chema numele lui Mosv, zicind ,Den taté- mieu*. Acesta e taté moaviteanilor, pind in viua de astizi, Si nascu cea mai tindra fecior si chema numele lui Aman, ,Fiiu rudii meale“ zicind. Acesta iaste tatél amaniteani- Jor, pind in ziua de astazi. 13 CAP XX ei purceasa de acolo Avraam la pamint Si zise Avraam pentru Sarra, fameaia lui, cum ,Sor iaste mie“, c8 s8 temu sé zicd ,Fameaic-m iaste", pentru ca sa nu-l ucigé pre dinsul oamenii cetifii pentru dinsa. Si tremise Avimeleh, impératul gherarilor, g-au luat pre Sarra. Si intra Dumnezau cétra Avimeleh in somnu noaptea si zise lui: ,Jata, tu mori pentru muia~ rrea carea ai luat, si ea iaste impreunatd cu bar- bat", Si Avimeleh nu s-au intins la dinsa si zise: ,Doamne, limba nestiind si dirept vei piarde? Au doara nu mi-au zis mie el cum ‘Sor mie iaste’? Si ea mi-au zis mie: “Frate mie faste’. Tntru inimé curata gi in dereptatea minilor am facut aceasta. $i zise Dumne- zu in somnu: ,§i Eu am cunoscut cum cu nema curata ai facut aceasta, si Eu nu M-am indurat de tine, ca s nu gregesti tu cétré Mine, pentru aceasta nu te-am lasat sé te atingidedinsa, Tara acum da indarat muia- rea omului, pentru cice proroc iaste si se va rruga pentru tine si vei trai; iard de nu o vei da indarat, vei cunoaste cum tu vei muri si toate ale tale. Si mineca Avimeleh dimineafa si cchema pre toate slugile lui si grai toate cuvin- tele aceastea in urechile lor si sa temura tof oamenii foarte. Si chema Avimeleh pre Avraam sini zise Iui: Ce ai facut aceasta noao? Cindai s4 nu fim gresit ceva eatra tine, pentru céce al adus preste mine si preste imparafia mea pacat mare? Faptul carele nime nu-l va face mi-ai facut mie“. $i zise Avimeleh cétra Avraam: ,Ce socotind ai facut aceasta?“ Si zise Avraam: ,Pentru cd am zis: Cindai nu iaste teamere de Dumnezau in locul acesta, si pre mine ma vor omorf pentru fameaiamea. Cai adevarat de pre tata sor {im iaste, iara nu den mumé, si mi sa facu mie sifameaie, Si fu cindu m-au scos Dumne- zéu den casa tatini-mieu, si i-am zis ei: Aceasta direptate s& faci asupra mea: in tot locul unde vom intra, acolo zi pentru mine cum ‘Frate-m iaste."* $i luo Avimeleh 1000 de didrahme, oi si vifei, slugi si slujnice, si au dat lui Avram, si-i deade indarat pre Sarra, fameaia lui, Si zise Avimeleh catra Avram: ,Jaté pamintul inaintea ta, unde-f va placea, lacuiaste“, Tard Sarrei zise: ,.ata, am dat 1000 de didrahine fratelui tau, acestea vor fi fie intru cinstea obrazului tau gi a toate cite-s cu tine, si tot adevarat graiaste.“ Si si rugd Avraam cétra Dumnezeu, si vindeci Dumnezeu pre Avimeleh, si pre fimeaia lui, si pre slujnicele lui; si ndstea. Pentru cé 10 uw w 1B a 15 16 a7 1814 inchizind fnchise Dumnezeu denafara tot zgaul intru casa lui Avimeleh, pentru Sarra, fameaia lui Avram. CAP XXxI 3 i Domnul socoti pre Sarra dupa cum zise si ficu Domnul Sarrei dupa cum ‘Si zimislind, nascu Sarra lui ‘mea dupa cum i-au grait lui Domnul. 3 Si numi Avraam numele feciorului sau ce i s-au nascut Iui, carele i-au nascut lui Sarra, 4 Isaac. Si obrezui Avraam pe Isaac ina opta zi, dupa cum i-au poruncit lui Dumnezeu, 5 Avraam era de 100 de ani cind i s-au nascut lui 6 Isaac, fiiul lui, Si zise Sarra: ,Ris mi-au facut Domnul, pentru c cine va auzi sa va 7 bucura impreund cu mine". $i zise: ,Cine va povesti lui Avraam ca apleacd pruncul Sarra? Pentru ca am nascut fecior la batrine 8 file meale“, Si crescu copilul si s& infarca, si facu Avram ospatu mare in ziua care s-at 9 infarcat fiiu-sdu Isaac. Si vazind Sarra pre feciorul Agarei eghiptineanii, carele sa nas- cuse lui Avram, jucindu-se cu Isaac, feciorul ci, Si zise lui Avraam: ,Goneaste pre aceasta slujnicd si pre feciorul ei, pentru cd nu va mosteni feciorul slyjnicii cu feciorul mieu Isaac’. Si foarte greu se paru cuvintul fnaintea [ui Avraam, pentru feciorul sau Ismail. Si zise Dumnezau lui Avram: ,Nu fie inaintea ta greu pentru copil si pentru sluj- nica; toate cite va zice fie Sarra, ascultd glasul ei, pentru ca intru Isaac se va chema fie seminfie. Iara si pe feciorul slujnicii aces tiia, intru limba mare il voiu face pre dinsul, pentru ci seminfia ta iaste", Si sa scula Avraam dimineata si luo piine gi un foale de apa si deade Agarei; si-i puse pre umar si copilul $io goni pre dinsa. $i mergindratdciia pren pustie spre Fintina Jurémintului. Si 8a firsi apa den foale, silepada copilul supt un. brad. Si mergind,au gezut in preajma lui, departe ca 0 proged de arcu, pentru ca zise: ‘Nu voiu vedea moartea copilului mieu". $i Sezu impotriva de departe, si strigind copilul plinse. $i asculté Dumnezeu glasul copilu- lui, den locul unde era, si striga ingerul lui Dumnezeu pre Agar den ceriu gi zise ei: ,Ce iaste, Agar? Nu te teame, pentru cé au auzit Dumnezeu glasul copilului tau, den locul unde iaste. Scoalé-te si ia copilul sil fine cu mina ta pre dinsul, pentru ca in limba mare voiu face pre dinsul“. _ Si deschise Dumne- zeu ochii ei si vizu fintind de apa vie si mearse de umplu foalele de apa si adépa copilul. $i era Dumnezau cu copilul, si crescu si lacui in pustie si sé faicu arcas. $i lacui in pustiiul lui Faran, si-i lub Tui mumé-sa muiare din pamintul Eghipetului. 10 u 2 13 4 15 16 WW 18 19 20 a Facerea Si fu intr-aceaea vreame, si zise Avimeleh si Ohozath, carele au luat pre noru-sa, si Filoh, voivedul puterii lui, cétré Avraam zicind: »Dumnezeu e cu tine intru toate cite faci. Deci acum juré-mi pre Dumnezeu cum nu-m vei face strimbatate, nice seminfii meale, nice numelui mieu, ce dupa dereptatea carea am facut cu tine, vei face cu mine, si pamintului fintru carele te-ai salisluit intr-nsul". Si zise Avraam: ,Eu ma jur“. Si mustré ‘Avram pre Avimeleh pentru fintinile apei ce au luat slugile lui Avimeleh, Si zise lui Avi- meleh: ,N-am stiut cine au facut fie lucrul acesta; nice tu mi-ai spus, nice eu am auzit, “A numai astazi*. Si luo Avraam oi si vVifei, si deade lui Avimeleh, si au pus amindoi fagaduinjé. Si au pus Avraam 7 mielusife de oi singure. Si zise Avimeleh cdtra Avram: ,,Ce sint ceale 7 mielusite ale oilor acestora care le-ai pus singure?" Si zise Avraam: ,Pentru cA aceaste 7 mielusife vei ua de la mine, ca‘sé-m fie de marturie cd eu ‘am spat aceasta fintind“. Pentru aceaea au numit numele locului aceluia Fintina Juré- mintului, c& acolo au jurat amindoi. $i toc~ mird amindoi fagdduire la Fintina Jurémintu- ui. Si sd sculd Avimeleh si Ohozath, ce finea pre noru-sa, si Filoh, voivodul puterei lui, $i si intoarse la pamintul filistiimilor. Si rasddi Avram farind la Fintina Jurémintului si-au chemat acolo pe numele Domnului ‘Dumnezeu veacinicu, $i sélaslui Avraam intru pamintul filistiimilor zile multe. CAP XXII qi fu dupa cuvintele aceastea, Dum- | nezeu ispitiia pre Avraam si zise lui: Avraame, Avraame!” Si zise: ,latd jeu! Si zise: ,Ja pre fijul tau cel gf iubit, pre Isaac, pre cel ce ai iubit, si pas la pamintul cel nalt si-l f& pre dinsul acolo jirtva pre unul dentru munfi, carele-} voiu zice fie“. Si sculindu-se Avraam dime- neafa,is insémara magariul séu si luo cu din sul doaua slugi si pre Isaac, feciorul lui, si, téind leamne pentru jirtva, sculindu-se, mearse si veni la locul unde-i zise lui Dumne- zeuatreia zi. Si cfutind Avraam cu ochii, vizu locul de departe, Si zise Avram slu- gilor sale: ,Sadefi aicea cu magariul, iaré eu si copilagul vom mearge pina acii si, inchinin- du-ne,nevomintoarcela voi". Siluo Avraam Ieamnele jirtvei gi le puse pre Isaac, feciorul Iui, gi luo a mind focul si cufitul si sa dusré amindoi dempreuna. $i zise Isaac catra ‘Avraama, tatal lui: ,Tata!" Si el zise: ,Ceiaste, fiful mieu?* — Lata focul si leamnele, unde iaste aia jirtvei@ Si zise Avraam: ,Dumnezau Is va vedea Lui oaia pentru jirtva, fiiul mieu". $i 22. 23 24 25 26 21 28 29 30 31 32 33,Facerea 9 mergind amindoiimpreund, _ Venirélalocul carele i-au zis lui Dumnezu. Si au urzit acolo Avraam jirtavnicul si puse leamne deasupra si, impiedecind pre Isaac, fiiul sau, jl puse pre dinsul preste jirtavnic, deasupra leamnelor. Si tinse Avraam mina sa sé-s ia cufitul sa junghe pre fiul siu. Sil chema ingerul Domnnului den ceriu si zise: ,Avraame, Avraame!“ Si el zise: ,latd eu". "Si zise: ‘»S8 nu-} pui mina asupra copilului, nice si faci lui nemicé, ca acum am conoscut ca te temi tu de Dumnezau, si te-ai indurat de ful téu cel iubit, pentru Mine“. Si ciutind ‘Avraam cu ochii lui vazu si, iata, un berbeace prins intr-un sad savec de coarne. $i mearse ‘Avram si luo berbeacele gi-l aduse a face jirtva pentru Isaac, fiiul lui, Si numi ‘Avraam numele locului aceluia ,Domnul au vazut“, pentru ca sa zicé astazi: ,In munte Domnul Se-au ivit*. Si chema fngerul Domnului pre Avraam al doilea rind den ceriu, zicind: ,Asupra Mea M-am juret, zice Domnul, pentru care lucru ai facut cuvintul acesta si te-ai indurat de ful tau cel iubit, ‘Cu adevarat blagoslovind te voiu blagoslovi si mulfind voiu mulfi seminfia ta ca stealele ceriului si ca nasipul cel dupe farmurele mérei, si va mosteni seminfia ta cetafile nepriatinilor. $i se vor blagoslovi intru seminfia ta toate limbile pamintului, pentru care ai ascultat glasul Mieu". — Sisa intoarse ‘Avram catré slugile lui si,sculindu-se,sa du- ser la Fintina Juramintului si lacui Avraam Ja Fintina Jurdmintului. $i fu dupa cuvin- tele aceastea, si s poronci lui Avram zicind: lata, nascu Melha si ea fii lui Nahor, fratelut tau, Pre Uzu, intiju nascut, si pre Vaix, fra- tele lui, si pre Camoil, tatal sirilor, Si pre Hazad si pre Nazaf si pre Faldes si pre Eldaf, Si pre Vathuil. $i Vathuil au nascut pre Reveca. Sint 8 feciori acestea care i-au nascut ‘Melha lui Nahor, fratele lui Avraam. i fiitoa~ rea lui, anume Reima, au nascut si ea pre Ta~ vee si pre Taam si pre Tohos si pre Moha". 10 u 2 13 4 15 16 WW 18 19 20 21 22, 23 CAP XXIII xj i fu viafa Sarrei ani 100 si 20 si 7. Sy Si muri Sarra in cetatea Arvuc, care iaste in vale, aceasta iaste Hevron, in pamintul Hanan, Si veni Avram ca fd sa plinga pre Sarra si sd jaluiasca. 3 Si sa sculé Avraam de la mortul sau si zise 4 Avraam feciorilor lui Het zicind: _,Strein si nemearnic sint eu cu voi. Dafi-m mie dard ‘mosie de mormint cu voi si voiu ingropa mor- 5 tulmieudelamine“. Si réspunserd feciorii 6 lui Het catré Avraam,zicind: Nu, doamne, ce asculta pre noi: Imparat de la Dumne- zau tu esti intru noi, intru ceale alease ale noastre morminturi ingroapa-} mortul tau, pentru ca nice unul dentru noi va opri mor- mintul lui de tine ca si ingropi mortul tau acolo‘. Si sculindu-se Avram, sa inchina norodului pamintului feciorilor lui Het Si grai citré dinsii Avram zicind: ,De avet la sufletul vostru ca si ingrop mortul miew denaintea feafii meale, ascultafi-ma si grait pentru mine lui Efromalui Saar Sim dea mie pestira cea indoitd care iaste a lui, cea ce iaste fn partea farinii lui. Pre argint ce va fi vreadnicé, si-m dea mie aceasta ce iaste intra voi, intru agonisire de mormint*. Si Efron sdea intru mijlocul feciorilor lui Het. $i ras punzind Efron Heteul cétré Avraam, au zis celor ce aud, feciorilor lui Het gi celor ce intra fn cetate, tuturor zicind: ,Lingé mine fii, doamne, si ma asculta: farina si pestira care iaste intr-insa fie o dau. Naintea tuturor ceté- feanilor miei, dat-am fic. Ingroapd mortul tau“, Si sa inchind Avraam inaintea noro- dului pamintului si feciorilor lui Het Si zise lui Efron la urechi, fnaintea a tot norodul pamintului: ,.De vreame ce in partea mea esti, asculta-ma. Argintul farinii ia de la mine, si voiu ingropa pre mortul mieu acolo. ‘Si raspunse Efron lui Avraam, zicind: Nu, doamne, pentru c& am auzit. Cum, 400 de didrahme de argint intru mine gi intru tine, ce ar fi aceasta? Si tu mortul tau fi-l ingroapa“, Si auzi Avraam pre Efron. [Au numarat lui] angintul care au grait in urechile feciorilor lui Het, 400 de didrahme de argint ales la neguié- tori. Si iaste farina lui Efron carea era in pestira cea indoita care iaste cétré fata Mam- vriei, farina si pestira care era intru ea $i copacii ce era intru farina care iaste intru toate hotarale lui imprejur Lui Avraam intru agonisire, inaintea feciorilor lui Het $i tuturor celor ce intra in cetate. Dupa aceasta au ingropat Avraam pre Sarra, fémeaia lui, intru pestira farinii cea indoité care iaste impotriva Mamvrii, aceasta iaste Hevron, fntru pimintul lui Hanaan. Si si adevara farina si pestera care era intr-insa a lui Avraam intru cistigarea de mormint de la feciorii lui Het. CAP XXIV i Avraam era bitrin, indelungat de zile, si Domnul blagoslovi_ pre Avraam intru toate. $i zise Avraam slugii lui cei mai batrine a casei lui, celuia ce era mai mare peste toate ale lui: ,Pune} mina ta supt armul mie, Si te jur pre Domnul Dumneziul ceriului si pre Dumnezul pimintului ca sé nu iai fameaia feciorului mieu, lui Isaac, den featele hananeilor cu care eu lacuiescu intru dinsii, Ce-ntru pamintul mieu unde am nascut eu 15 10 n 12 13 4 15 16 Ww 18 1916 vel mearge, si la neamul mieu, si vei lua fameaie feciorului mieu, lui Isaac, de acolo" 5 Si zise cétra dinsul sluga: ,Dara cindn-a vrea ‘miuiarea si mearga cu mine indarat la pamin- tul acesta, voiu fntoarce pre feciorul tau la 6 pamintul de unde ai iesit de acolo?“ Si zise cétra dinsul Avram: ,la amente intru tine, ca 7 si nuintorci pre feciorul mieu acolo. Dom- nul Dumnezaul ceriului si Dumnezaul pamin- tului, Carele m-au luat den casa tatini-mieu si den pamintul carele am nascut, Carele mi-au grit si mi-au jurat zicind: “‘Tie-f voiu da pamintul acesta, si seminfiei tale”, Acesta va trimite fngerul Séu inaintea ta si vei loa 8 fameaie feciorului mieu Isaacde acolo. Tar de nu va vrea muiarea s4 mearga cu tine la pimintul acesta, curat vei fi de juramintul acesta, numai pre feciorul mieu sd nu-lintorci 9 acolo“, Si puse sluga mina lui supt armul lui Avraam, stépinul lui, si jurd lui pentru cuvintul acesta. Si luo sluga 10 cdmile dentru cémilele stapinu-siu, si den toate ‘bunatatile stépinului lui impreund cu dinsul, si SA sculd de sé dusa la Mijlocul-riurilor, la cetatea lui Nahor. Si adormi cimilele afara den cetate, Iinga fintina cu apa cea de catra 12 sear, cind ies ceale ce iau apa. Si zise: »Domnul Dumnezéu stépinului mieu Avram, fé-m cale bund naintea mea astazi si {4 mild cu stapinul mieu, Avraam. Tata, eu stau la izvorul apei, si featele celor ce lacuiescu in cetate mergu ca sa scoata apa. Si va fi fecioara care eu voiu zice: ‘Pleacd ciutura ta pentru ca sa beau’, si-m va zice: ‘Bea tu, si cémilele fi le voiu adapa pina unde vor fnceta bindu’, aceasta ai gatit slugii Tale, lui Isaac, si intru aceasta voiu cunoaste cum ai facut mild cu stépinul mieu, Avram", $i fu mai nainte de a sdvirsi el graind intru cugetul lui, si, iaté, Reveca iesi afard, carea si ndscuse lui Vathuil, feciorul Melhai, muierii lui Nahor, si frate al lui Avram, avind ciutura pre umérul ei. Si fecioara era frumoasa la fafa foarte, fecioara era, barbat n-au cunoscut pre dinsa, si, pogo- tindu-se la izvor, i5 implu ciutura si si sui. Si alergé sluga intru timpinarea ei si zise: ,Adapé-ma putinea apa den ciutura ta‘. Si ea zise: ,Bea, doamne!" Si gribind, slobozi ciutura pre braful ei si-l adapa pre dinsul pind unde au incetat bind ise: »$i cémilele-4 voiu adipa, si voiu scoate api pind unde toate vor bea. Si grabi Si desarté ciutura in adapatoare si alerga iards la fintina s& scoafé apa si scoase apa la toate cAmilele, $i omul o pricipea pre dinsa si técea, pentru ca sé cunoascd de au indereptat Domnul calea Iui au ba. $i fu cind ince- 10 uw 13 4 15 16 wv 18 19 20 21 22 5 ia, 1608 Facerea tard toate cdmilele bindu, luo omul cereei de aur de tragea cite o drahma si 2 brajari pre miinele ei, trasul lor 10 galbenide aur, Sio 23 intreba pre dinsa si zise: ,,A cui fatd esti? Spu- ne-m de iaste la tati-téu loc noao de a odehni“, Si ea zise cétra dinsul: ,Fatd lui 24 Vathuil sint, al Melhai, pre care I-au nascut ea lui Nahor“. Si zise lui: ,Paie si sdturari 25 multe sintla noi silocde odihnit". Si bine- 26 vrind omul, sé inchiné Domnului si zise: »Blagoslovit Domnul Dumnezaul stapinului 27 mieu Avraam, Carele n-au lasat dereptatea si adevarul de la stapfnul mieu! Pre mine mi inderepta Dumnezau la casa fratelui stépinu- lui mieu*, $i alergind copila, spuse mine-sa 28 dupa cuvintele aceastea. Si Reveca avea 29 frate pre nume Lavan si alergé Lavan c&tré om afaré la izvor. Si fu deca vazu cerceii si braférile in mfinile surorii Iui si cind auzi cuvintele Revecai, surori-sa, zicind: Aga ‘mi-au grait omul", si veni la om stind el la cémile la izvor Si zise lui: ylntra 31 inlduntru, bine-i cuvintat Domnul, pentru cice stai afara? Si eu am gatit casa si locul camilelor*. Si intra omul in casa gi des- 32 c&rea cémilele gi puse paie si finuri cmilelor si apa picioarelor lui si picioarelor oamenilor ceeracuel. Sile puse lor piine sé manince si zise: ,Nu voiu mfnca pind (ni) voiu gr cuventile meale. $i ziséré: ,Graiaste!“ $i 34 ‘pige: |Sluga lui Avraam eu sint. SiDomnul 35 au blagoslovit pre stapinu-mieu foarte, si s-au {inalfat. Si-i deade lui oi si vifei, si argint si aur, slugi si slujnice, cémile si migari. Si nascu 36 Sarra, fameaia stpinului mieu, un fecior sta pinului mieu dupa ce au imbatrinit el, si-i deade lui citeeralael. Si m-au jurat sti nul miewzicind: ‘Sa nu iai fameaie fiiului mieu den featele hananeilor, fntru care eu silag- luiescu intru pimintul lor, Ce numai la 38 casa titine-mieu sé mergi si la neamul miew si vei lua muiare feciorului mieu de acolo’. zig stapinului mieu: ‘Cindai nu va vrea si meargi cu mine?” Si-m zise: ‘Domnul 40 Dumnezeu, naintea Caruia bine am plicut, Acela va tremite pre ingerul Sau cu tine § va inderepta calea si vei lua fémeaie fifului mieu den neamul mieu si den casa tatini mieu. Atuncea curat vei fi de blestimul mieu, céci, cind vei veni la neamul mieu si nu-f vor da fie, si vei fi curat de jurémintul mieu’. Si vind astazi la izvor, zis: ‘Doamne Dumne- ul stipinului mieu Avraam, de-m vel inderp- ta calea mea Tu, care eu acum voiu mearge la ea, Jat, stau la izvorul apei, si featele oame- nilor cetifi vor iesi ca sa ia apa, si va fifecioara cdriia eu voiu zice: ‘Adapa-ma pufinea apa den ciutura ta!’ Si-m va zice: ‘Gi tu bea, si ci 44 30 33, 37 9 41 42 4345 46 an 51 82. 53 54 55 36 87 58 39 60 61 62 63 64 Facerea milelor tale voiu scoate apal’, aceasta iaste fameaia carea o au gatit Domnul slugii Sale, Jui Isaac, 51 fntru aceasta voiu cunoaste cum ai facut mild stapinului mieu Avram’. Si fu mai.nainte decit a savirsi eu gréind intru cugetul mieu, indata Reveca iesiia afara avind ciutura pre umar si pogori la izvor si scoase apa, Si-izigei:‘Adapa-ma!” $i grabindslo- bozi ciutura pre braful ei de pre dinsa si zise: ‘Bea tu, si cdmilele tale voiu adépa’. Si am itt, si camilele au adapat. Si am intrebat pre ea si zig: ,A cui fata esti tu?” Si ea zise: ‘Fata lui Vathuil sint, feciorului lui Nahor, carele i-au nascut lui Melha’. Si-i pus cerceii pre braful ei si braférile pre miin[i}le ei. Si binevrind m-am inchinat Domnului si binecu- vintai pre Domnul Dumnezéul stépinului mieu Avram, Carele m-au indereptat intru caléa adevarului, ca sa iau fata fratelui stapi- nului mieu, fiiului lui. Deci de vet face voi mila si dereptate cétra stpinul mieu, spune- fi-em, ca si mA intoreu in dereapta au in stinga“. Si réspunzind Lavan si Vathuil, zisera: ,De la Dornnul au iesit acesta lucru, nu vom putea si gréim impotriva ta réu au bine. [até Reveca inaintea ta. Luundu-o, du-te, gi fie fameaie feciorului stapinului tau, dupa cum au grait Domnul", $i fu auzind sluga lui Avraam cuvintele lor, s-au inchinat pre pamint lui Dumnezéu. $i scofind sluga vase de argint si de aur si imbréciminte, au dat Revecai, si daruri deade fratelui ei si mumeiei, Simincard si biura siel si oame- nil ce era cu el gi dormira. $i sculindu-se demi- neaja, zise: ,Tremitefi-ma pentru ca sé mi due la stapinu-mieu*. i ziserd frafii ei si mumi-sa: ,Ramiie fata cu noi ca vreo 10 zile, si dupa aceaea sa va duce“. Si el zise catrd ; ,Nu mé oprifi, si Domnul au indereptat calea Lui intru mine; trimitefi-ma pentru ca sa mergu la stépinul mieu“. Si ei ziserd: »Sa chemam copila gi sa intrebam gura ei“. i chemara pre Reveca si-i ziserd ei: ,Mear~ ge-vei cu omul acesta?* Si ea zise: ,Mear- gi-voiu. Si tremiserd pre Reveca, sora lor, si unealtele ei, si pre sluga lui Avraam, si pre cei cudinsul. i blagoslovird pre Reveca si ziserdé ei: ,Sora noastra esti, fa-te intru mii de zeci de mii $i mostineascd semintia ta cetajlte nepriatinilor!“ $i sculindu-se Reveca si roabele ei, s-au suit pre cAmile si sa dusar& cu ‘omul; si luind sluga pre Reveca, s-au dus. Si Isaac mergea pren pustie, de citré Fintina Videniei, si el lécuia in pamintul de catra amiazazi. Si iesi Isaac ca sé se primble la cimpu, mai nainte de inde seara, si cdutind cu ochii lui, vazu cdmile viitoare.. Si cdutind Re~ vveca cu ochii, vizu pre Isaac i séri de pre cimila. 7 Si zise cdtra slug: ,Cine iaste omul acela ce mearge in cimpu intru fntempinarea noastra?“ Si zise sluga: ,Acesta iaste stapinul mieu.“ Iara ea, luindu-g brobodealnecul, si imbraca. Si povesti sluga lui Isaac toate cuventele cite au facut. Si intra Isaac in casa mumei lui si luo pre Reveca sii sa facu lui fémeaie si o iubi pre dinsa. Si sé mingfia Isaac pentru Sarra, muma lui CAP XXV i adaogind Avram, ig luo fameaie, i numele-i era Hettura. Si-i nascu lui pre Zomvran si pre Tezan si pre Mada si pre Madiam gi pre Ievoc SiTezan au nascut pre Sava gi pre Thaman si pre Dedan. Si feciorii lui Dedan fura: Raguil si Navdeil si Asuriim si Laturiim si Loomit. Si feciorii lui Madiam: Ghefar si Afer si Enoh gi Avitha si Eldaga, tofi acestea era feciorii Heturii, $i deade ‘Avram toate unealtele lui lui Isaac, feciorul lui, Sifeciorilor fiitorilor lui au dat Avram daruri, si-i scoase pre dinsii in laturi de la Isaac, feciorul lui, inca fiind el viu, cdtra résarit, la pamintul rasériturilor. Si acestea sint aniizilelor viefi lui Avraam cif au trait: 175 de ani, Si slébind Avraam, muri intra batri- neaje ure, batrin si plin de zile, si si puse . ingropara pre dinsul ii lui, in pestira fn farina lui Efron, feciorul lui Saar Heteului, carele iaste impotriva Mam- vriei, Tarina si pestera ce au cistigat Avram de la feciorii lui Het, acolo ingropara pre Avram si pre Sarra, fameaia lui. Sifu dupa ce muri Avram, blagoslovi Dumnezitt pre Isaac, fiiul lui, si licui Isaac lingé Fintina Vederii. Si aceastea sintnastirile lui Ismail, feciorul lui Avraam, pre carele au nascut ‘Agar, slujnica Sarrei, lui Avraam, Siaceastea sint numele feciorilor lui Ismail, pre numele rudeniilor lui: cel denttiu nascut, Ismail, si Navaioth si Chidar si Navdeil si Masam Si ‘Masma si Duma si Masi $i Hodan si The- man si Ietur si Nafes si Chedma. Acestea sint feciorii lui Ismail, si aceastea sint numele lor, in corturile lor si intru odaile lor, 12 boiari, dupa limba lor. $i acestea-s anii viefii lui Ismail—137 de ani. $i slabind, muri si se aldtura lingé ruda lui, $i lacui de la Evilat pind la Sur, carea iaste inaintea feafii Eghi petului, pind a veni la asiriani, inaintea feafii tuturor frafilor Iui au lécuit. $i aceastea-s nastirile lui Isaac, feciorul lui Avraam: ‘Avraam au nascut pre Isaac. Si Isaac era de 40 de ani cind au luat pre Reveca, fata 65 66 67 10 un 12 13 14 15 16 w 18 19 2018 21 Jui Vathuil Sirului, lui fameaie. Si sd ruga Isaac Domnului pentru Reveca, fameaia lui, pentru ca era stearpa. Si-] asculta pre dinsul ‘Dumnezau, si zAmisli in pintece Reveca, fameaia lui. $i juca copii intru dinsa si zise: ,De iaste & mi sé facd asa, pentru ce mie aceasta?“ Si mearse sd intreabe de la Dom- nul. i zise Dominul ei: ,Doao limbi in zgiul tdu sint si doao naroade den pintecele tau se vor imparji. $i va covirsi narod pre narod si cel mai mare va sluji celui mai mic“. $i sa implurd zilele a naste ea si la dinsa era geameni intru pintecile ei. Si iesi {eciorul cel intiu nascut, rosiu tot ca 0 piale, paros, sii numi numele Iui Isaf. Si dupa acesta iesi fratele lui, si mina lui prinsa de cal- cijul lui Isaf, si num numele lui Iacov. $i Isaac era de 60 de ani cind au nascut pre acestea Reveca. $i crescura tinereii, si era Isaf om stiind vina, mojic, iara Iacov - om neviclean, lacuind in casé. Si iubiia Isaac pre Isaf, pentru cici vinatul lui era mincarea lui, iara Reveca iubiia pre Tacov. $i fiarse Tacov fiertura si veni Isaf de la cimp ostenit. Si zise Isaf cétra Iscov: ,Gusté-m den fiertura acestui grfu, pentru cd slabese. Pentru aceaea sd numi numele Iui Edom. $i zise Iacov catra Isaf: ,Da-mi astazi nastirile tale ceale dentiiu mie“. Si zise Isaf: ,ata, eu merg sa moriu, si ce mi-s bune aceaste nascéturi inainte?* Sidi zise lui Iacov: ,Jura-te mie astazi“. $ijurd lui, Si au dat Isaf nastirile den- ffiuluilacov. Silacov deade lui Isaf pfine si fierturd de linte, si mined si bau, si sa scula de ‘88 duse; si ocari Isaf nastirile dentfiu, 22 23, 24 25 26 27 28 29 30 31 32° 33, 34 CAP XXVI Hj i fu foamete pre pamint, afard de foa- WW metea cea mai denainte, carea s-au 9 facut in zilele lui Avraam. Si mearse HJisaac citré Avimeleh, impératul Filistiim, la Gherara. Si Sa ivi lui Durnnezeu sizise: ,Nu te pogori la Eghipet, ce lacuiagte in pamintul carile ji-1 voiu spune 3 fie. Sivei saldslui in pAmintul acesta si voiu fi cu tine si te voiu blagoslovi, pentru ca fie si seminfii tale voiu da tot pamintul si voiu intéri juramintul Mieu carele M-am jurat lui Avraam, 4 tatalui tu. $i voiu inmulfi seminfia ta ca stealele ceriului si voiu da semintiei tale pamintul acesta si se vor blagoslovi intru se- 5 minfiata toate limbile pimintului, —Pentrucaci au ascultat Avram, taté-téu, glasul Mieu si au zit poruncile Meale si invapturile Meale si di- 6 reptiifile Meale silegile Meale". $i cui Isaac 7 laGherara. Siintrebaré oamenii locului pen- tru Reveca, fimeaia lui, si zise: ,Sor mie Facerea iaste’, pentru ci si temu a zice ,Fameaie-m iaste*, pentru ca nu doara sé-l ucigh oamenii locului pentru Reveca, céce era frumoasa la fafa. Sifu acoloin mulfi ani. Si privind Avi- meleh, impiratul Gherarei, pre fereastré, ‘vizu pre Isaac glumind cu Reveca, fameaia lui, Si chema Avimeleh pre Isaac gi-i zise ui: ,Oare fameaie-t iaste? $i cdice ai zis: ‘Sor fm iaste’?". Si zise Isaac: ,,Am zis pentru cice cindai sé nu moriu pentru dinsa“. $i zise Tui Avimeleh: Ce ai facut aceasta noao? Putin ar fi dormit cineva den ruda mea cu fameaia ta, si ai fi adus asupra noastra necunos- tinfé“. $i porunci Avimeleh la tot norodul lui, zicnd: ,,Tot cine se va atinge de omul acesta au de fameaia lui, cu moarte va fi vino- vat". Si simind Isaac intra pamintul ace Ja si aflé intru anul acela orzu dind 100. $i blagoslovi pre dinsul Domnul. $i sa inalta ‘omul si, mergind inainte, mai mare se fécea, pind unde mare sé fécu foarte. Si sd facura lui dobitoc de oi $i dobitoc de boi si avaturi multe, $i zavistuird pre dinsul filistiimil, $i toate fintinile cite au spat slugile lui in vrea- mea ttini-séu le-au astupat filistiimii si le-eu umplut de pamint. Si zise Avimeleh catra Isaac: ,Du-te de la noi, c& mai mare decit noi te-ai facut foarte". Si si mut& de acolo Isaae si poposi la ripa Gherarilor si tabari acolo. Si iards Isaac au spat fintinile cu ape,carele au spat slugile lui Avram, tatél lui, si le-au astupat pre eale filistiimii dupa ce ‘au murit Avraam, tatal lui, si le numi pre din- sile cu nume, dupa numele care le-au numit tatal lui. Si sapard slugile lui Isaac in ripa Gherarilor si aflaré acolo fintind de apa vie. Si sa batura pastorii Gherarilor cu pastorii lui Isaae, zicind cum a lor iaste apa. Si numiré numele fintinii, Strimbatate", pentru A strimbatate i-au facut lui. $i rédicindu-se de acolo, au sipat altd fintind si s& priciia si pentru aceaea. Si numi numele ei ,Vrajba". Si radicindu-se de acolo, au spat alté fintina, si nu s-au bitut pentru aceaea. $i i-au numit numele ei ,Largime de loc", zicind: ,Pentru cci acum au largit Domnul noao si ne-au crescut pre pamint". Si sa sui de acolo la Fintina Juramintului. $i S8 ivi lui Dumne- zeu in noaptea acesea si zise: ,Eu sint Dom- nul lui Avraam, tatdlui tau. Nu te teame, pentru cd cu tine sint gi te-am blagoslovit si voiu inmulfi seminfia ta, pentru Avraam, tatal tu“, Si zidi acolo jirtavnic si chema nume- Je lui Dumneziu si puse acolo cortul ui $i spa 1 acolo slugile lui Isaac fintiné. $i Avimeleh sa duse la dinsul dela Gherara, si Ohozath, ce fi- nea pre noru-sa, si Filoh, voivodul puterei 10 uw 12 13 4 15 16 vw 18 19 20 21 22. 23, 24 25 2630/31 Facerea 19 27 Wui, Si zise cdtra dinsii Isaac: Pentru cdci af venit catra mine? $i voi m-af urit si m-afi 28 scos dela voi. Si ei au zis: ,Vazind te-am vazut ci Domnul era cu tine si am zis: ‘Fie dard, intru mijlocul nostru si intru mijlocul taut 29 s punem cu tine legéturé Ca sé nu faci cu noi rau, in ce chip noi nu ne-am seirbit si in ce chip fie fi-am trebuit bine si te-am scos cu pace’. Situ acum blagoslovit esti de Domnul”. Sile facu ospit, si mincard sibéura. Si scu- Iindu-se dimineaja, juré om aproapelui lui, si-i trimise pre dinsii Isaac si sa duséra cu 32 mintuire de la dinsul. $i fu intru aceaea zi, si, mergind slugile lui Isaac, fi spusera pentru Mntina ce-au sdpat si zisera: ,Nu am aflat 33 apa". Si o numi ,Juramint*, pentru aceaea numi nume cet Fintina Jurémintu- 34 lui, pina in ziua de astizi. Si era Isaf de 40 de ani, si luo muiare pre Tudin, fata lui Veil Heteul, si pre Vasemeath, fata lui Elon 35 Eveul. $i si priciia cu Isaac si cu Reveca. CAP XxVII ©] i fu dupa ce-au imbatrinit Isaac si si ,Fiiul mieu!" i zise: ,.ata A Si zise lui: ,Jaté, am imbatri- 3 nit si nu stiu 2iua niorfii meale. » Acum data ia} unealta ta, arcul si tulba, si jesi afara la 4 cimpu Si vineazd-m vinat si-m fa mie bucate dupa cum iubeseu eu gi-m adu ca s& ‘manincu, pentru ca sé te blagosloveasca sufletul 5 mieu mai inainte de ce voiu muri“, Si Riveca auzi graind Isaac cdtré Isaf, feciorul lui, $i sa duse Isaf la cimp ca sé vineaze vinat 6 tatini-siu. Si Raveca zise catra fiiu-sau cel mai mic: ,Vezi, am auzit pre tata-tau graind 7 catré Isaf, fratele tau, gréind: ‘Adu-m vinat, si-m fa de mincat, pentru ca mincind sa te bla- goslovesc inaintea Domnului mai fnainte 8 decit a muri eu’, Deci acum, fiful mieu, asculta pre mine, dupre cum poruncescu eu 9 fie. Si mergind la oi, ia-m de acolo doi iezi moi gi buni, si voiu face pre ei bucate tati- 10 ni-tau cum iubeaste. Si vei aduce tatini-tau gi va minca, pentru ca sé te blagosloveasca 11 taté-téu mai nainte de moartea lui". Si zise acov eatra Raveca, mumé-sa: ,Jaste Isaf, fra~ 12 telemieu, om paros, siew-omneated. Cindai sa nu ma pipaie tatul mieu, si voiu fi inainfea lui ca unnebagat in seama gi voiuaduce asupramea 13 blestem, si nu blagoslovenie". Si-i zise lui ‘mumi-sa: ,Pre mine - blestemul tu, fil mieu; ‘numai asculta glasul micu si, mergind, adu-mi*. 14 Si mergind, luo si aduse mume-sii 15 mumé-sa bucate dupe cum iubia tatal Si lund Raveca imbricdmintea lui Isaf, feciorul ei cel mai batrin, cea bund, care era la dinsa in ccasé, au imbrdcat pre Iacov, feciorul ei cel mai tinar. Si pieile iezilor le-au pus prejur bra- 16 file lui si preste ceale goale ale grumazului Tui, Si deade bucatele si piinile care au 17 facut pre mfinile lui lacov, feciorul ei, si aduse parintelui siu. Si zise: ,,Tata! $i el zise: 18 fat eu, cine esti tu, fiiule?" Si zise lacov 19 ccatra tati-sdu: ,Eu sint Isaf, cel denttiu nascut al tau, am facut dupa cum mi-ai grait mie ‘Sculindu-te, sezi si maninca den vinatul mieu, pentru ca sé ma blagosloveascd sufletul tau‘, Si zise Isaac feciorului siu: ,Ce iaste 20 aceasta care ai aflat asa curind?* Si el zise: },Ce au dat Domnul Dumnezeu fnaintea mea.” Si zise Isaac catra Iacov: ,Apropie-te de mine 21 si te voiu pipai, fitule, de esti tu fiiul mieu Isaf aubs". Apropie-se Iacov citra Isaac, tatal Iwi, 22 sil pipai pre el si zise: ,Glasul iaste glasul lui Tacov, iaré minile sint minile lui Isafu". $i 23 nu-l cunoscu pre dinsul, pentru cé-i era mii- nile lui ca mfinile lui Isaf, fratelui séu, piroase. Sil blagoslovi pre dinsul si zise: Tu esti, fiiul mieu, Isaf?" Si zise: 24 Eu", Si-i zise: ,,Adu-mi aproape si voiu 25 minca den vinatul tau, fiiule, pentru ca si te Dlagosloveasca sufletul mieu". $i aduse lui si mincé, sii aduse vin si bu. Si zise lui 26 Isaac, taté-siu: ,Apropii-te de mine si ma séruta, fiiul mieu!“ Si apropiindu-se, il 27 ‘sdrutd pre dinsul; si mirosi mirosul hainilor lui si blagoslovi pre dinsul si zise: ,Jaté mirosul feciorului mieu, ca mirosul unii farine pline, care au blagoslovit Dumneziu. $i si- dea 28 fie Dumnezau den roao ceriului si den grasi- mea pamintului si mulfime de griu si de vin. $i slujasca fie limbi, si inchine-i-se tie 29 boiari. Si fii stépin fratelui tau si fi se vor finchina fie feciorii titine-tau. Cela ce te va blestema, blestemat, ara cela ce te va blagoslovi, blagoslovit*. Si fu dupa ce pardsi Isaac a 30 Dlagoslovi pre Iacov, ful sau, si fu cit iesi Tacov den fafa lui Isaac, titini-séu, si Isaf, fra~ tele lui, au venit de la vinat. Si facu si el 31 Ducate si duse titini-séu si zise tatini-siu: Scoale-se pirintele mieu si manince den ‘Vinatul fliului su, pentru ca sa ma blagoslo~ veasci sufletul tau". Si-izise Isaac, taté-sdu: 32 Cine esti tu? Si el zise: ,Eu sint feciorul tau cel dentifiu nascut, Isaf". $i s ciudi 33 Isaac ciuda foarte mare gi zise: ,Cine iaste cela ce mi-au vinat mie vinat si mi-au adus mie? Si am mincat den toate, mai nainte dea veni tu, si l-am blagoslovit pre dinsul si va fi blagoslovit. Si fu deca auzi Isaf cuventile 34 lui Isaae, tatini-sau, strigi cu glas mare si amar foarte si zise: ,Blagosloveaste si pre mine, tata!“ Si zise lui: ,Venindu fratele 35 téu, cu hiclisug au luat blagoslovenia ta“. Si zise: Pre dereptul sau nu- 36mit numele lui Iacov, pentru cd a doao oaré m-au ingelat acum. $i nastirile dentii mi-au Jwat, si acum mi-au luat blagoslovenia mea". $i zise Isaf tatini-sau: ,Nu mi-ai lsat blagos! venie, taté?“ —Raspunzindu Isaac,zise cat Isaf: De I-am facut pre dinsul stépin fie, si pre tofi frafi lui i-am facut slugi lu, si cu griu si vin lam intdrit pre el, dard fie ce-} voiu face, fijulmieu?“ Gi zise Isaf cétré taté-sdu: Au doard numai o blagoslovenie iaste la tine, tata? Blagosloveasti-ma dara si pre mine, taté!“ Si umilindu-se Isaac, strigi cu glas mare Isaf si plinse. $i réspunzind Isaac, tatul lui, zise lui: ,latd, din grasimea pémintului va fi lécuinja ‘ta, si den roaua ceriului de sus. _ Sipre sabia ta vei tr&i si fréfine-tau vei sluji. $i fi-va cindu de vei surpa, si vei dezlega 41 jugul lui den gitul tau“, $i purta pizma Isaf ui lacov, pentru blagoslovenia ce I-au blagos- lovit pre dinsul tatul lui. Si zise Isaf intra cugetul lui: ,Apropii-se zilele jelii tatini-mieu, pentru ca sa ucig pre Iacov, fratele mieu“. Sis spuséra Revecai cuventele lui Isaf, feciorului ef cel mai batrin, si trimifind au ‘chemat pre Iacov, feciorul ei cel mai tindr, si-i zise lui: ,Iata, Isaf, fratele tau, infricosazd pre tine, ca sé te omoaré. Acum dard, fiiul mieu, asculté glasul mieu si, sculindu-te, fugi la Mijlocul-riurilor, la Lavan, fratele mieu, la Haran, $i lacuiaste cu dinsul citeva zile, pind sd va intoarce minia si urgia fratelui tau dela tine Si va uita ce i-ai facut lui; si voiu tremite de te vor chema de acolo, pentru ca sé nu mia lipsescu de feciori de amindoi de voi intr-o zi", Si zise Reveca catré Isaac: ,Mi s-au suparat de viafé-mi pentru featele feciorilor luiHet. De valua Iacov fémeaie den featele pamintului acestuia, ce mi-e mie a trai?" 37 38 39 40 42 43 44 45 46 CAP XXVIII i chemind Isaac pre Iacov, il blagos- lovi pre el si porunci lui, zicind: ,S@ nu iai muiare den featele lui Hanaan. ‘Sculindu-te, fugi la Mijlocul-riurilor, la casa lui Vathuil, tatul mumei tale, si SA iai tie de acolo muiare, den featele lui 3 Lavan, fratelui mine-ta. $i Dumnezeul mieu sé te blagosloveasca pre tine si sa te creasca si sa te inmulfeasca, si vei fi intru adu- 4 naride limbi. Si sé-{-dea blagoslovenia lui Avraam, tatine-mieu, tie si siminfii tale dupa tine, ca s4 mostenesti pamintul nemerniciei tale, carele au dat Dumnezau lui Avraam“. 5 Si trimise Isaac pre Iacov si sa duse la Mijlocul-riurilor catra Lavan, feciorul lui Vathuil Sirului, fratele Revecai, mumei lui 6 Iacov gi lui Isafu. Si vazind Isaf cum au blagoslovit Isaac pre Iacov si si du- 6 ~ Biba, 1688 Facerea se la Mijlocul-riurilor Siriei si-s ia lui fameaie de acolo, cind blagosloviia pre dinsul si porunci lui,zicind: ,S& nu iai muiare den fea tele lui Hanan“, $i auzi Iacov pre taté-siu si pre muma-sa si sa duse la Mijlocul-riurilor Siriii, Si vazind si Isaf cum sint reale fea tele Iui Hanaan inaintea lui Isaac tati- ni-sdu, Si duse Isaf cétré Ismail si luo pre Maeleth, fata Iui Ismail, feciorul lui Avraam, sora lui Naveoth, Inga fameile lui fimeaie. Si iesi Iacov de la Fintina Juré- mintului si sa duse la Haran. Si afld loc si dormi acolo, pentru cé au apus soarele, si luo den pietrile locului si puse la capul lui si dormi intru locul acela si vazu vis. Si ia a intarita in pamint, cériia capul ajungea in ceriu, si ingerii lui Dumnezéu sa suia si si Pogorfia pre dinsa, $i Domnul era intarit pre ea si zise: ,Eu sint Dumnezdul lui Avram, tatini-tau, si Dumnezaul. lui Isaac. Nu te teame. Pémintul asupra cdruia dormi tu, fie {i-1 voiu da si serninfiei tale. Si va fi semin- fia ta ca nasipul pamfntului si sa va lifi spre mare si spre amiazizi si amiazinoapte si la rasdrit, si s& vor blagoslovi intru tine toate neamurile pamintului si intru seminfia ta, Si iatd, Eu sint cu tine, pazindu-te in toaté calea unde vei mearge, si te voiu fintoarce la pamintul acesta, pentru cA nu te voiu lisa pina voiu face Eu toate cite am grait fie". Si sd sculd Iacov den somnul siu si zise : wlaste Domnu fn locul acesta, si eu n-am stiut. Sis spiminta gi zise: ,Foarte infri cosat locul acesta, Nu iaste aceasta far numai Casa lui Dumnezaiu, si aceasta e poarta ceriu- lui“, Si 88 sculd Tacov dimineafa si luo piatra carea au fost pus la capatiful lui si o puse stflpu si turn untdelemnu pre virful ei. Sinuminumele locului aceluia ,Casa lui Dumnezeu. Si mai nainte si chema cetatea Ulamaus. Si sd rugé Iacov rugi,zicind: ,De va fi Domnul Dumnezeu cu mine, ma va pi fintru calea aceasta unde eu ma due gi-m va da piine sd manincu si haine si ma imbrac Si mé va intoarce cu mintuire la casa titini-mieu siem va fi Domnul intru Dumneziu, Si piatra aceasta ce am pus stilpu im va fi mie Casa lui Dumnezau, si de toate cite-m vei da, a zeacea le voiu zeciui pre eale Tie’ CAP XXIX ry i ridicindu-s lacov picioarele, s4 duse Ja pémintul rasariturilor la Lavan, feciorul Iui Vathuil Sirului, fratele Revecii, mumei lui Iacov si Isaf. Gild Si veade si iata fintina tn cimpu, si era acolo trei turme de oi odihnindu-se la dinsa, pentru cd den fintina aceaca 10 un 1B 4 15 18 19 20 21 22,Facerea dpa turmele, si era piatra mare pre gura fin- Si si aduna acolo toate turmele; si risturna piatra den gura fintini si adapa cile, 4 si asiza piatra la gura fintinii la locul ei. $i zise lor Iacov: ,Frafilor, de unde sintet voi? 5 Siei zisera: ,Den Haraan sintem“. $i zise lor: ,Stif pe Lavan, feciorul lui Nahor?* $i ei 6 ziserd: ,Stimu-I!“ Si zise lor: ,Sandtos iaste?* i ei zisera: ,Sandtos“. Si iatd, Rahil, 7 fata lui, veniia cu ole. $i zise Tacov: ,Inca iaste 2io multd, inca nu iaste vreame a se aduna toate dobitoacele; adépind oile, pasat 8 de la pasti{. Si ei zisera: ,Nu vor putea, pind s4 vor aduna tofi pastorii si vor rdstorna piatra den gura fintinii, si vom adapa 9 oile’ ned el graind cétré ei, si Rahil, fata ui Lavan, veniia cu oile tatini-siu; pentru c& ca pistea oile tatini-siu. $i fu deca vazu Jacov pre Rahil, fata lui Lavan, fratelui rmumei Jui, gi olle lui Lavan, fratelui mumel lui, si apropiindu-se Iacov, rasturna piatra de pe gura fintinii si adapa oile lui Lavan, fratelui mumei lui. $i saruti Iacov pre Rahil si, stri- gind cu glasul lui, plinse. Si povesti Rahilii cum iaste frate tatini-sau; si alergind, spuse tatini-siu dupa cuvintele aceastea. $i fu deca auzi Lavan de numele lui Iacov, fitul surorii lui, alergé intru timpinarea lui $i, imbrafisindu-L il sdruté si-1 aduse pre dinsul {n casa lui gi povesti lui Lavan toate cuvintele aceastea. Si zise lui Lavan: ,Den oasele meale si den trupul mieu esti tu". $i era cu elolunddezile. $i zise Lavan catré Incov: »Pentru cice-m esti frate, s& nu-m slujesti in dar! Spune-m, ce- iaste simbria? Si la Lavan era doao feate: numele cei mai mari Lia, sinumele cei mai tinere Rahil. Si ochii Liei era bolnavi, iar Rahil era frumoasé la chip si ghizdava la fafd foarte. $i indragi Tacov pre Rahil si zise: ,Sluji--voiu sapte ani pentru Rehil, fata ta cea mai tinéra". Si zise lui Lavan: ,Mai bine si o dau fie pre dinsa decit s4 0 dau pre dinsa la alt barbat. Lacuiaste cu mine! Si sluji Iacov pentru Raila 7 ani; si era inaintea lui ca zile pufine, pentruciciiubiia el predinsa, Sizise Iacov c&tra Lavan: ,,Darmi mie fameaia mea, pentru cé s-au umplut zilele, pentru ca si intru la dinsa“. $i strinse Lavan pre tofi Gamenii locului si fficu nunta. i se facu seara si, Jufndu Lavan pre Lia, fata lui, o au bagat fnliuntru la Tacov, si sa culed cu ea Tacov. 24 Si deade Lavan fie-sa, Liei, pre Zelfan slujnica 25 Si se féicu dimineafai si, iaté, era Lia. Si zise Tacov cétré Lavan: ,Ce mi-ai facut aceasta? ‘Au nu pentru Rabila fi-am slut fie? $i pen- 10 a 12 13 4 15 16 wv 18 19 20 21 22. 23 21 tru cici m-ai smintit?* Si réspunse Lavan: »Nu iaste aga intru locul nostru, s4 dim cea mai tindré mai nainte decit cea mai batrind. Savirsaste dard al saptilea aces- tiia, si-} voiu da si pre aceasta, pentru poslu- sanie ce poslusisti la mine ined alfi sapte ani“, Si facu lacov asa, si plini si acei sapte ‘ni, gi-i deade lui Lavan pre Rahila, fata lui, fameaie lui. Si deade Lavan featei lui pe Vala slujnica. Si si culed cu Rahila si indragi mai mult pre Rahila decit pre Lia; si slujiluiined 7 ani. $ivazind Domnul Dum- neziu cum sa uraste Lia, deschise zgiul ei, ara Rahila era stearpa. $i zimisli Lia si nascu fecior Iui Iacov, sii numi numele lui Ruvim, zicnd: ,Pentru cé au vazut Domnul smerenia mea si mi-au dat mie fecior; acum dara ma va iubi barbatul mieu“. Si zAmisli iardg Lia si ndscu al doilea fecior lui Iacov si zise: ,CAci au auzit Domnul cum mé urascu,si ‘mi-au dat inca si acesta“. $i-i numi numele iui Semeon. Si zémisli iardg si nascu fecior si ise: ,Intru aceasta vreame cétra mine va fi barbatul mieu, pentru cé am néscut lui 3 feciori*. Pentru aceaea au numit numele lui Levi. Si zdmislind,mai nascu fecior si zis -Acum inc aceasta ma voiu ispovedui Dom- nului*, Pentru aceaea numi numele lui luda, si inceté a naste. CAP Xxx i vazind Rahil cum n-au nascut lui AY nu, voiu muri eu“, Si miniindu-se Tacov pre Rahil, zise ei: ,Doaré nu in locul lui Dumnezeu sint eu, Carele te-au ster pit den roada pintecilui tau?" $i zise Rahil lui Iacov: ,ata slujnica mea Valla, culei-te cu a, si va naste pre genuchile meale, si voiu face $ieufeciori, dentr-insa“, $i-ideade lui pre Valla, slujnica ei, fameaie lui, si si culed cu dinsa Iacov. Si zémisli Valla, slujnica Rahilei, si ndscu lui Iacov fecior. $i zise Rahil: ,Judecd-m Dumnezeu si-m asculté glasul si-m deade fecior“. Pentru aceaea numi numele lui Dan. $i mai zémisli inca Valla, slujnica Rahilei, si ndscu al doilea fecior lui Tacov. Sizise Rahil: ,Ajutor’-m Dumneziu si ma intorgu surorii meale si ma intariiu". Si numi numele lui Nefthalim. $i vizu Lia cum au statut de a mai naste, si luo pre Zel- fan, slujnica ei, si o deade pre dinsa lui lacov, fameaie. Si zémisli Zelfan, slujnica Liei, si nasculacov fecior. Si zise Lia: ,Intrunoroc!* Sii numi numele lui Gadu. Si zémisli ined Zelfa, stujnica Liei, si niscu lui Tacov fecior al doilea. Si zise Lia: ,Fericita —eu, cdi ma fe- ricescu. muierile!“ $i numi numele Iui Asir. 26 27 28 29 31 32 33 34 35 10 u 12 1322 14 $i s& duse Ruvim in zilele seacerei de griu, si aflé meare de mandragora in farind gi le aduse a Lia, mumé-sa. Si zise Rahil cétrd soru-sa, Lia: ,Di-mi den mandragurile feciorului 15 tiul*” Sizise Lia: ,Nu fi-e destul céci ai luat pre barbatul mieu? Au doara si mandragurile feciorului mieu vei sa iai?* Si zise Rahil: ,Nu asa, doarmé cu tine noaptea aceasta, pentru 16 mandragurile feciorului tau!" Si veni Iacov dela farind seara siiesi Lia fntruintimpinarea lui si zise: ,,Ctrd mine s& vii astazi, pentru ci te-am naimit, pentru mandragurile fecio- rului mieu*. $i dormi cu dinsa in noaptea 17 aceaea. $i auzi Dumnezeu pre Lia si, zamislind, nascu lui Tacov al cincelea 18 fecior. $i zise Lia: ,Dat-au Dumnezeu plata mea, pentru cdci am dat slujnica mea barbatului miew'. $i numi numele lui Isahar, carele iaste ,Platé". Si zdmisli inc’ Lia si niscu lui Iacov fitu, al saselea. Si zise Lia: »Darui-m mie Dumnezeu dar bun! Intru aceasta vreame mé va aleage barbatul mieu, pentru cé i-am nascut lui sase feciori, Si numi numele Iui Zavolon, $i dup aceasta nascu fatd, si-i numi numele ei Dina. Si-§ aduse Dumnezeu aminte de Rahil, si auzi ei Dumnezeu, si-ideschise zgiulei. Si zimis- lind, nascu lui Tacov fecior; si zise Rahil: »Luatu-mi-au Dumnezeu ponosul mieu!" Sii numi numele lui Iosif, zicind: ,,Adaogé Dumnezeu si alt fecior". $i fu dupe ce nascu Rahil pre Iosif, zise Iacov lui Lavan: »Trimite-md pentru ca sd mergu la locul mieu si la pémintul mieu. Da-m muierile meale si copiii pentru carii am slujitu tie, pentru ca sa ma duc, cé tu stii slujba care j-am sluyjit fie". Si zise lui Lavan: ,De am aflat har inaintea ta, a5 vraji. Pentru cd Dumnezeu m-au blagoslovit cu intrarea ta. Imparfi simbria ta cétré mine, si fi-o voiu da“. Si zise Iacov: ,.Tu cunosti cite f-am slujit fie, si ite dobitoace era cu mine ale tale. Pentru cc pufine era cite era inaintea mea, si crescurd intru mulfime, si te blagoslovi Domnul Dum- neziu pre piciorul mieu. Deci acum, cind voiu face si eu mie casa?“ —Si-i zise lui Lavan: ‘»Ce-$ voiu da? Si-i zise lui lacov: ,Nu-m vei da nemicd. De vei face mie cuvintul acesta, iaras voiu paste oile tale, si le voiu pazi Treaca toate oile tale astizi, si voiu imparfi de acolo toat oaia murga intru miei, $i toatd alba si pestrifa intru miei, si intru capre,im va fi mie simbria, si va fimie. Sima va asculta pre mine direptatea mea intru ziua de miine, ce-m va fi simbria fnaintea ta: tot ce nu va fi balfat si alb intra capre, si murg intru miei, furat va fi citrd mine“. Si zise lui Lavan: »Fie dupa cuvintul tau!“ $i impérji intru ziua aceaea fapii cei balfafi si cei albi, sf toate caprele ceale biljate gi albe, si tot ce era alb in- 19 20 21 22 23, 24 25 26 27 28 29 30 31 32, 33 34 35 Facerea trueale, si tot ce era murg intru miei, gi deade pren mina feciorilor lui. Si le desparti cale de trei zile si intru mijlocul lor si intru mijlocul Tui Iacov; si Iacov pastea oile lui Lavan ce ramisease. Si-g luo Iacov toiag de stirac vearde, gi de nuc, si de paltin; si le curd pre dinsele Tacov belituri albe, si tragind fmprejur albeaja, s ardta pre toiage albeafa ce au curat, Impistrité. $i puse toiagele ce au curat in albiile adapatorilor apei, pentru ca, -venind oile sa bea fnaintea toiagelor, venind eale sé bea, si zimisleascé oile pre toiage. Si zdmisliia oile pre toiage si nstea ile albe, si impistrite, si fn feliul cenusit pitate. Iara cirlanii i-au impartit Iacov, si au pus inaintea oilor berbeace alb, si tot fimpistrit intru cirlani; si-g imparfi lui turme osebite si nu le amestecd intru oile lui Lavan. Si fu intru vreamea cind zémisliia ile luund in zgau, puse lacov toiagile inaintea oilor fn covafi, ca si zAmisleascd eale dupe toiage. Si cind nastea oile, nu le punea; si fura ceale nefnsemnate ale lui Lavan, si ceale ‘insemnate, ale lui Iacov. Si si imbogati comul foarte-foarte, si si {acura lui dobitoe mult si boi, slugi, slujnice, cdmile si magari. CAP XXXxI i auzi Iacov cuvintele feciorilor lui [Lavan, zicind: ,.Luat-au Iacov toate ale tétini-nostru si dentru ale tatalui nostru au fcut toaté marirea aceasta". Si vazu Iacov fafa lui Lavan si, iatd, nu era fafa lui ca ieri gi ca alal- taieri. $i zise Domnul catré Iacov: ,Intoar- ce-te la pamintul tétini-tiu si la ruda ta, si voiu ficu tine!“ $i trimifind Iacov, au che- ‘mat pre Lia si pre Rahil la cimp, unde era tur- mele, i le zise lor: ,Vazu eu fafa tati- ni-vostru cum nu iaste c&tra mine ca ieri gi ca alaltaieri, iaré Dumnezeul tatini-mieu era cu mine. $i voi stifi cum cu toata virtutea mea am slujit titini-vostru; Si taté-vostru m-au dat in laturi si mi-au schimbat simbria mea acelor 10 cirlani; si Dumnezaul tatini-mieu nu i-au dat lui si-m facd De va zice asa: ‘Ceale pestrije vor fi simbrie fie’, si vor naste toate oile pestrife; iara de va zice: ‘Ceale albe 8a fie fie simbria ta’, si vor naste toate oile albe. $i luo Dumnezeu toate dobitoacele ‘tatini-vostru si mi le deade mie, $i fu cind zimistiia oile, si vazu cu ochii prin somnu si, iatd, fapii gi arefii suindu-se pre oi si pre capre albe, si pestrite, si in feliul cenusii patafi. Si-m zise mie ingerul lui Dumnezeu prin somnu: ‘lacovel’ $i eu zig:‘Ce iaste?” Si zise: ‘Priveaste cu ochil tai si vezi pre fapi si pre are} suindu-se pre oi, sipre capre albe, $i pestri 4e, si in feliul cenusii patafi, pentru c& am 36 37 38 39 41 42 43Facerea 23 18 zut cite} face Lavan. Eu sint Dumnezeul tiu, Ce M-am ivit fie in ,Locul lui Dumnezeu, unde Mi-ai uns acolo stilpul si te-ai rugat Mie ruga acolo, Acum dard, scoali-te si iesi din pamintul acesta si pasa la pémintul nasterii 14 tale, sivoiuficutine!™ — Siraspunzind Rahil si Lia, zisera lui: Au doard iaste noao ined parte au mogtenire in casa tatini-nostru? 15 Au nu ca ceale striine ne-am socotit Tui, pentru ci ne-au vindut pre noi, si cu 16 mincarea au mincet argintul nostra? —Toata ‘avufia si marirea ce au luat Dumnezau a tati- ninostru, noao va fi si feciorilor nostri. 17 Acum dard, cfte {-au zis Dumnezau, fal" Si sculindu-se Iacov, au luat fameile lui si copii 18 lui pre cdmile; Si aduse toate averile lui, si toata marfa lui ce-au facut Intre-riuri, si toate ale lui, ca si meargi la Isaac, tatul lui, la 19 pamfntul hananeilor. Tard Lavan se-au fost dus sé-s tunzA oile lui, si furé Rahil bozii tatt- 20 ni-siu, $i ascunse Iacov de Lavan Sirul, 21 pentru ca sé nu-i spuie lui cum fuge. Si aw fugit el si ale lui toate si au trecut riul si sa 22 porni spre muntele Galaad. $i sd spuse lui Lavan Sirului a treaia zi, cum au fugit 23 Tacov. i luindu pre tof frafii lui cu el, goni dupa dinsul cale de 7 zile si-l apucd pre dinsul 24 in muntele Galaad, Si veni ingerul in somnu noaptea catra Lavan Sirul i+ zise lui: »Pézeaste-te pre tine ca sé nu graiesti catré el 25 reale! Si apucd Lavan pre Iacov. $i lacov au intinsu cortul lui in munte, si Lavan au pus 26 pre frafii Iui in muntele Galaad. Si zise ‘Lavan lui lacov: ,Ce ai facut? Pentru cdce pre ascunsu ai fugit si m-ai jahuit si mi-ai loat fea- 27 tele meale ca pre niste roabe cu sabia? Si de mi-ai fi spus, te-as fi trimis cu bucurie, sicu 28 cintaret si timpene, sicucopuzuri, Sinu ma invredniciiu a-m sdruta feciorii miei gi featele 29 meale, Si acum nebuneaste ai facut! Si acum poate mina mea a-f face rau, ce Dumne- zaul tatini-tau ieri au zis edtra mine, zieind: “Pazeasti-te pre tine ca sd nu graiesti cu lacov 30 reale!” Acum dara, ai mersu pentru cd cu pohta ai pohtit ca sé mergi la casa tatini-téu; 31 pentru cdci mi-ai furat bozii miei?" Si rés- punzind Iacov,zise cétré Lavan: ,Pentru c& am zis: Cindai sé nu-t iai featele tale de la 32 mine gi toate ale meale*, Si zise lacov: ,La cine vei afla bozii tai, nu va trai! Inainted frafi- lor nostri, cunoaste ce iaste Iinga mine de ale tale, si ia. Si nu cunoscu la el nemica; si nu stiia Iacov c& Rahil, fameaia lui, au furat pre 38 ei. $i intrind Lavan, au cercat in casa Liei sin-au aflat, si iesi den casa Liei si cercé casa lui Iacov, si in casa acelor doao slujnice, si 34 nu afla. Si intra in casa Rahilei, si Rahil luo boaii sii viri fn samarul cdmilei si s8izu desupra lor. $i zise tétini-sdu: ,Nu-f paie 35 ‘cu greu, doamne, nu poci sé ma scol inaintea ta, pentru cd ce au obiceaiu muierile mie-m jaste“. Cerca Lavan in toata casa si nu aflé bozii. Sid scirbi lacov sis prici cu Lavan. 36 Si raspunzind Tacov, zise citré Lavan: ,Ce iaste strimbatatea mea? Si ce-m iaste gresala, ice ai gonit dupa mine gi cice ai cercat toate unealtele casii meale? Ce ai aflat den toate 37 vasele casii tele? Pune aciia inaintea fratilor ‘Ai gia frafilor miei si sd sa mustre intru mijlo- cul nostru aminduror! Aceastea-s mie, 20 38 de ani eu sint cu tine; oile tale si caprele nu s-au stirpit, berbecii oilor tale n-am mincat, mincat de hiard fie nu fi-am adus. Eu plé- 39 tiiam de la mine furtisagurile zili si furtigagu- rile nopfii. Ma faceam ziua arzind de 40 dub, si cu ingheful noptii, si sé rédica som- nul de la ochii miei. Aceastea-m sint, 20 de 41 ani eu in casa ta sint, slujitu-fi

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Evaluarea Procesului Instructiv - Educativ

  

  Document22 pages

  Evaluarea Procesului Instructiv - Educativ

  Chircea Alice Andreea

  No ratings yet
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• Registre Stilistice

  

  Document7 pages

  Registre Stilistice

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet
• Didactica Limbii Și Literaturii Române - Ilie Emanuela - Google Books

  

  Document1 page

  Didactica Limbii Și Literaturii Române - Ilie Emanuela - Google Books

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet
• ROMÂNĂ

  

  Document1 page

  ROMÂNĂ

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet
• Der Fuchs War Damals Schon Der Jäger

  

  Document11 pages

  Der Fuchs War Damals Schon Der Jäger

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet
• Der Besuch Der Alten Dame

  

  Document3 pages

  Der Besuch Der Alten Dame

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet
• Cartea Lui Iov 1688

  

  Document20 pages

  Cartea Lui Iov 1688

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet
• Animalul Inimii

  

  Document5 pages

  Animalul Inimii

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet
• Dokumen - Tips - 181255674 Rodica Zafiu Diversitate Stilistica in Romana Actuala PDF

  

  Document315 pages

  Dokumen - Tips - 181255674 Rodica Zafiu Diversitate Stilistica in Romana Actuala PDF

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet
• Limba Romana Contemporana - Sintaxa III-I

  

  Document114 pages

  Limba Romana Contemporana - Sintaxa III-I

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet
• Grigore Ureche 1

  

  Document10 pages

  Grigore Ureche 1

  Anechitoaie Olguta

  No ratings yet