13. SA se determine punctele de intersectic dintre o dreapté oarecare si un cilindru circular drept. Punctele de intersectie dintre dreapta D si cilindry, au proiectia orizontali cunoscuta, find situate pe proiectia orizontala a cilindrului; proiectiile verticale i'si e’ se obtin cu linii de ordine pani la d°. Dreapta este vazuté pnd la punctul | tn ambele projectii, nevizuti intre I si E si de la punctul E este vazut numai in proiectie orizontalé (fig. 6.13). 14, S& se determine punctele de intersectie dintre 0 dreapt& oarecare i un cilindru drept cu baza un cere situat in planul lateral de proiectie. Se cunosc proiectiile punctelor de intersectie i gi e” in proiectie laterald pe cercul bazei. In planul orizontal H si vertical V, se pot determina i. i° gi e, e” pe proiectiile respective ale dreptei. Pentru stabilirea vizibilitatii dreptei fata de suprafata cilindrului se priveste spre planul orizontal si vertical din proiectia lateralé (fig. 6.14). Fig. 6.13. 15. S& se determine punctele de intersectie dintre 9 dreapté oarecare si un cilindru circular oblic cu baza fn planul orizontal H. Pe dreapta D se alege un punct arbitrar M prin care se construieste o dreapti D; paralela cu generatoarele cilindrului. Urma Py; 2 planului determinat de cele dows drepte concurente taie cezcu! bazei in punctele I si II din care se figureaz drepte paralele la-generatoarele cilindrului. Punctele I si E in care dreapta D intersecteaz& cilindrul se afla la intersectia dintre dreapta D si laturile sectiunii longitudinale realizate. Tindind seama devizibilitatea punctelor 1 si E | se stabilesie vizibilitatea dreptei_ pentru _—_fiecare | proiectie (fig. 6.15). 16. Si se determine proiectiile punetelor_ de intersectie dintre 0 dreapt& D si un con circular drept, cu ‘baza Th planul Pe dreapta. se considera un punct M care se uneste cu S. Dreptele T si D definesc planul P care sectioneazd conul prin varf, dupa un trimghi, Dreapta D find in acelesi plan cu Sectiunea este concurentf cu generatoarele S I si S Hin punctele I si E, de intersectie ale dreptei D cu conul (fig. 9.16). 17. Sa se determine punctele in care o dreapt’ D intersecteazi un con oblic cu baza un cere situat in planul orizontal «= de proiectie. Prin varful conului se duce o dreapta concurenti cu dreapta D fntr-un punct oarecare M. Se afli urmele orizontale ale celor dou’ drepte, respectiv urma orizontali Py a planului secant auxiliar. Dreapa =D intersecteaz& suprafata conului in punctele 1 si E situate pe géneratoarele I S respectiv II S dupa care afost sectionat conul (fig. 6.17). Probleme propuse 1. Sa se afle: intersectia dintre cilindrul oblic cu planul proiectant la H, adevarata m&rime a sectiunii. 2. SA se afle: intersecyia dintre cilindrul drept cu plan proiectant la H, adevirata marime a — sectiunii- si desfiigurarea. 3, SA se afle intersectia dintre cilindrul oblic cu un plan proiectant la planul lateral si adevarata marime a sectiunii. dintre cilindrul obfic cu baza in V cu un plan perpendicular la V si adevarata m&rime a 44secfiunil. Sa se afle intersectia dintre conul drept cu plamu! projectant la V, adevirata marime a sectiunii si desfisurarea. 6. S& se afle: intersectia dintre conul oblic cu planul projectant Ja H, adevérata mirime a sectiunii si desRisurarea. 7. S& se afle: intersectia dintre conul oblic cu planul proiectant la H, adevarata mirime a sectiunii si desfisurarea 8. Sa se afle: intersectia dintre conul oblic cu baza in planul V si un plan endicular Ia H, adevirata marime a sectiunii si desfigurarea. 9. S& se determine intersectia dintre 0 dreapti de profil si un cilindru drept. 10. S& se determine intersectia dintre o dreapté fronto-orizontalé gi un cilindra drept. “11, S& se determine intersectia dinire o dreapté oarecare planul V. 12. Sa se determine intersectia dintre 0 dreapta oarecare si comul circular drept cu baza tn L. un cilindru paralel cu 6.3. Intersectia suprafetelor cilindro-conice Intersectiile dintre corpurile cilindro-conice pot sé dea: ~ patrundere, nd curba de intersectie este discontinu, fiind format din dou ramuri separate; ~ rupere, ramura. cénd curba de intersectie este continua, find formatd dintr-o singuré entru recunoasterea tipului de intersectie rezultat, in fig. 6.18, sunt date matic pozitiile curbelor de baz fata de planele limita. a) Pitrundere ~ Planele limits sunt tangente la aceeasi bazi Bi si secante bazei B. Zonele hagurate reprezinté portiunile care nu participa la interseotie. Se obfin dou curbe. b) Rupere - Unul din planele limita este tangent la baza By si secant bazei Bo, iar celalalt plan limita este tangent la baza Bp si secant bazei By. Zonele neparticipante la intersectic au fost hagurate pe ambele baze. Se obtine c singuré curbé. c} Patrundere tangentiali simpli cind unul din plenele limith este tangent la ambele curbe de baza B, si Bz. Se obfine o singur& curb’ cu un punct dubla, 4) Patrundere bitangentiala cénd cele doud plane limit sunt tangente comune la ambele curbe de bazi. Curba de intersectie prezinta dow’ puncte duble. sek Probleme rezolvate 1. SA se determine intersectia dintre doi cilindri oblici cu bazele cercuri situate in planul orizontal de proiectie. hsFig. 6.18. Prin proiectiile punctului M(m,rn") ales arbitrar in afara epurei, se construiese dreptele T si R paralele cu generatoarele celor doi cilindri. Este suficient si se gaseasca urna orizontald a planului determinat de dreptele D si T. Urmele planelor auxiliare vor fi paralele cu Py. Dupa trasarea planelor limit se observa c& intersectia este 0 rupere, Punciele de intersectie = objin ducind planele avxiliare prin < é RUPERE: -D4DecaGues's 27 Codndy Kinjig. ha GePsiniskaOs Fig, 6.29. 16generatoare. Astfel, planul limita dus prin generatoarea A, imersecteaz& baza veciné in punciele I si X;. Generatoarele din punctele I si X1 se intersecteazA cu generatoarea A in punctele A; si A n. in proiectie verticald aceasta se determina pe generatoarea corespunzAtoare. Planul secant dus prin generatoarele B si K, intersecteaz cilindral vecin dupa generatoarele TI si X, obtindnd punctele B, $i Bio, respectiv K2 $i Kio si aga mai departe (fig. 6.19). Unirea punctelor se face aplicand metoda mobilului. Pentru vizibilitatea punctelor se are fn vedere ci doud generatoare vazute vor da un punct vazut, doud generatoare nevazute vor da un punct nevizut si o generatoare vazuta cu o generatoare nevazuta vor da un punct nevazut, 2. S& se determine intersectia dintre un cilindru si un con, avand bazele cercuri continute in plinul orizontal de proiectie. ~ Patrundere enbgcsteesfugahacy \cinb 9 eres frSaho ceSe construieste dreapta T, care trece prin varful conului si este paralels cu generatoarele cilindrului. ‘Toate planele ausiliare vor trece prin proiectia by a urmei orizontale a acestei drepte. Ducdnd planele limita se obtine o pisrundere. Punsiele de infersectie se determing ca si in exemplul precedent, cu gjutoral planelor auxiliare care conjin generatoare. Unirea punctelor s-a ficut cu metoda P bilului, inind seama si de vizibilitatea punctelor (fig. 6.20). vAsefel, In proiectie orizoniala curba de intrare este nevazut, iar in proiectie RUPERE: 04 DaGsdue sdeCr72%9 ig MyGe fsuMsiet neverticala are o ramura vazuta. Curba de iesire are, atat in proiectie orizontala cat si in proiectie verticald, céte o ramura vizuta. 3, SA se determine intersectia dintre dou’ conuri oblice, avand bazele cercuri situate in planul orizontal de proiectie. Se traseazii dreapta T, care uneste varfurile celor dowd conuri. Aceasta este concurenti cu fiecare din generatoarele conurilor in varful acestora, deci determin’ cate un plan cu fiecare in parte. So vede fn epurfi c& plancle aux este o rupere (fig. 6.21). Aplicnd metoda mobilului pentru unirea puncielor si tinand seama de Vizibilitate se observa c& in proiectie orizontalai curba de. intersectie are 0 portiune mic& vazuta iar in proiectie verticala portiunile vazute trec prin projectile 5 si e*5 pana la generatoarele de pe contur. sunt convergente tn punctul My. Intersectia 4. Si se determine intersectia dintre un cilindru drept cu baza in planu! H cu un cilindru cu baza in planul L, avénd axele neconcurente. Planele auxiliare, paraicle cu generatoarele celor doi cilindri, sunt plane de front. Planele limit& sunt F; si Fy iar intersectia este o rupere (fig. 6.22). Din proiectia orizontala si proiectia laterala se determina proiectiile verticale ale 7 R) 8) BFpuncieior de intersectie ale generatoarelor unui cilindra eu generatosrele eeluilalt Pitindru. Plenul F; sectioneazi cilindrul fronto-orizontal dup generatoarele 1 si 2 iar cilindrul vertical dup generatoarea c. La interseotia acestora se aflé proiectlle c's $ cn, ale curbel de intersectie s..m.d. Ordinea de unire a punotelor conform teorisi mobilului este wrmatoarea: drasfyergsbserbsexcaliasd. 5. S& se determine intersectia dintre un cilindru vertical cu baza in planul H si o sferi, centrul sférci fiind situat pe axul cilindrului. Intersectia dintre cele dou’ corpuri este o patrundere. Curbele de intersectie sunt doud cercuri egale cu diametrele I-I, respectiv W-IV, ce au proiectia verticalé deformaté dupi doua drepte 1°-2' si 3°-4°, iar proiectia orizontala cercuri de acclasi diametra, concentrice cu 2 ecuatorul (fig. 6.23). 6. Sa se rezolve intersectia dintre un con circular drept $i 0 sferi cu central in punctul (,(01.072) situat pe axul conului. Intersectia dintre cele dows corpari este 0 patrundere, curbele de intersecjie reprezinta cercuri 1-2, 3-4, th proiectie orizontald concentricd cu proiectia orizontala a conului de, gy diametru a-b, iar in proiectie verticals deformate dupa 2 drepte 1’-2" 513-4" (fig. 6.24). 7. S& se determine intersectia dintre un cilindru circular vertical cu baza in planul H si un cilindru circular fronto-orizontal, cu axele concurente si de diametre Curba comuni celor 2 cilindri se obfine cu ajutoral punctelor In care se intersecteazi perechile de generatoare coplanare. Pentru obtinerea acestor generatoare, ca plane auxiliare se folosese planele de front Fi, Fa si Fi, of 120sectioneazi cei doi cilindri, Pentra rezolvare se Jucreazi in tripla proiectie. Astfel planul de front F, sectioneaz& cilindrul vertical dup generatoarele din punctele A si B, iar cilindrul fronto-orizontal dupa generatoarele care tree prin punctele I si Il. Cele 2 perechi de generatoare se intersecteazé in punctele care aparfin curbelor de intersectie, care In proiectie verticalé sunt notate cur a’;, a’, b's, b’;. In mod asemiiniitor, cu ajutorul planelor de front F,, Fs, se obfin proiectiile verticale c's, c's, d's, d's si e's Cele dou curbe rezultate sunt elipse situate in plane proiectante la planul vertical V. In proiectii orizontald gi laterald, elipsele de intersectie se proiecteazi pe bazele celor doi cilindri (fig. 6.25). (zc Fal Ft) ies | | 03) i be z 2" cht —__I [ a T st Sn er Yt Fig. 6.25. 8 S& se rezolve intersectia dintre doi cilindri cu axele concurente si diculare intre ele, ce au cei doi diametri difeziti, @r> or. Si in acest caz planele auxiliare pentru determinarea curbelor de intersectie sunt planeie de front F;, Fz, F;. Planul de front F) intersecteaza cilindrul vertical dupa generatoarele din punctele A si B, iar cilindrul fronto-orizontal dupa generatoarele care trec prin punctele J si II (fig. 6.26). Din intersectia acestor doua perechi de generatoare rezuké punctele ale caror proiectii verticale sunt notate cu a’, a, b1, b2. In mod asemindtor se aflé si celelalte puncte ale celor dou’ curbe. Astfel din intersectis planului F, cu cei doi cilindri rezulti proiectiile verticale c's, c's, d's, d's iar din intersectia planul F; cu cei doi cilindri rezulti proiectiile verticale e's, fs. In proiectie orizontal’ si lateralé aceste curbe se suprapun bazelor cilindrilor. perpe 29. Si se rezolve intersectia dintre doi cilindri cu exele concurente si perpendiculare intre ele ce au diametrii diferiti o> 2. Pentru obtinerea curbelor de intersectie dintre cei doi cilindri se folosesc ca plane auxiliare planele de front F,, Fs, Fs pozitionate in proiectie orizontal prin urmele Fun Fay Fy iar in proiectie laterala prin urmele Fi, Fat, Fs. Pianul de front F; sectioneaza cilindrul vertical dup generatoarele din punctele A si B, iar cilindrul fronto-orizontal dup generatoarele ce tree prin punctele I si Il. Aceste dows perechi de generatoare continute in planul F, se vor intersecta tn punctele a verticale sunt ai, a2, b, bs. In mod identic, cu ajutorul planelor determina gi celelalte puncte pozitionate in planul vertical prin proiectiile c's, c's, ds, a e's, e's. In proiectie orizontald si laterala curbele de intersectie se proiectoazé pe baza celor doi cilindsi (fig. 6.27). 10. Sa se determnine intersectia dintre un con circular drept si un cilindru fronto- orizomal ce au axele concurente si perpendiculare. Pentru a determina curbele de intersectie se foloseste drept suprafars auxiliar’ sfera, iar prin faptul c& cele dow’ corpuri au axele paralele cu plantl vertical de proiectie este suficienté proiectia verticala. Sfera cea mai mic& care se poate folosi este fangenté la generatoarele de contur aparent ale conului, reprezentat& in epurd prin cereul de raz 1}. Ea intersecteaza conul dupé cercul I-! reprezentat deformat print 122> linie gi cilindrul duy rcurile 2'; 21 si apoi cu 3'- 3 rezk cel = 3h. Di 1 loud proiectii 1°, 2” care apartin curbelor de ntersectie. in mod identic se determing proiectiile 3°. 4° rezultate din intersectia sferei Fig. 6.28. de rez rz cu conul si cilindrul. Proiectille 2’, b’, c’, d’, rezukta din intersectia generetoarelor de contur aparent a celor dou’ corpuri. Prin unirea proiectiilor aad sib’ 2 1c se obtin cele douk curbe de intersectie (Bg. 6.28) Il, Sa se determine imersecjia dine un con circular drept si un cilindra frontal cu axele concurente In punetul 0(0, 0”). 13Pentru a determina curba de intersectie se utilizeaza ca suprafit’ auxiliard sfera, Dou’ din punctele situate pe curba de intersectie sunt a’, e’, rezultate la intersectig generatoarelar de contur aparent ale celor dou corpuri. Pentru obtinerea altor puncte se traseaz4 sfere concentrice cu centrul in o' de raze diferite. Astfel sfera de razé y, intersecteazi conul dupa cercul 1°-2°, iar cilindrul dupa cercul 3°-4”, din intersectia cBrora rezultS punctual B (iar cercul 9°-10" cu 4’-4" dau punctul D), Cu ajutorul sfere} de raz rp tn mod identic se obtine punctul C, Prin unirea proiectiilor a’, b’, c’, d, ¢ se obtine curba in proiectie verticalé, iar prin unirea proiectiilor a, by, ct, di, &, d, c, b, a se obfine curba in proiectie orizonteld. In proiectie vertical by, cy, @'y reprezintg ramura nevazuté a curbei, trasaté in proiectie orizontala tntre a, bi, c1, di, € (fg. 6.29), 12. S& se determine desfasurata piesei de legaturé (ramificatie simpla la 60 *) formata din doi cilindri, unul vertical si unul frontal de acelasi diametru, cu axelesoncurente. Pentra a realiza desfigurarea celor doi cilindri se determing in primul rand curba Je intersectie cu una din metodele cunoascute si aplicate la problemele anterioare. Solosindu-se sfera ca suprafatd auxiliard pentru determinarea curbei de intersectie, s-au sbjinut punctele Ih, TM, IV-TV), V-V,, VI-Vh, punctele notate cu indicele 1 Jind situate pe partea nevazulé a celor doi cilindri. Punctele I si VII rezulta din ntersectia generatoarelor de contur aparent care sunt notate cu A, G, M. Pentru cemplificare se prezintd modul de determinare a punetelor III $i ITh, eu ajutorul sferei Ye raza 1, Din intersectia acestei sfere cu cei doi cilindri rezulta cereurile de diametri ya; gi b-by, prin intersect c&rora se obtin punctele HII si Hh. In mod identic s-au abtinut si celelalte puncte. Pentru a obtine desfisurata se folose: silindrului. Punctele curbei de intersectie figureaza pe cele dowd desfasurate, -eprezentiind generatoarele suport ale acestora. Cei doi cilindri Gind unul vertical, unul frontal, pentru desfigurare toate elementele din epur sunt reprezentate in adevarata niirime (fig. 6.30). criteriile stabilite la desfasurarca Fig. 6.30. 12. Si se determine desftsurata unei ramificatii duble, realizata dintr-un cilindru vertical si doi cifindri fontali, de acelasi diametru. Pentru determinurea curbelor de intersectie dintre cei trei cilindri se foloseste o2 suprafat euxiliarS sfera. Intersectia reprezinti o patrundere. Pentru a realiza desfisurata fiecdrui cilindru adevaratele marimi ale generatoarelor sunt cele din epurd, 25sunt paralele cv planul vertical V. Cele trei desfisurate sunt , HI, IIL, la care una din laturi este iungimea cercului de baz si cealalta este egal cu lungimea generatoarei. Generatoarele reprezentate sunt cele care prin punctele curbelor de intersectie. Desffisuratele se realizeaz® dupa crite stabilite la desfisurarea cilindrului (fig. 6. Probieme propuse 1. Sa se rezolve intersectia dintre cilindrul circular drept cu baza in H si cosul drept oblic cu baza in H. 2. S& se rezolve intersectia dintre un con circular drept cu baza in H si un con circular oblic cu baza tn L. 3. Sa se rezolve intersectia dintre un cilindru oblic cu baza in H si un cilindre oblic cu baza in V. 4, S& se rezolve intersectia dintre un cilindru oblic cu baza in H si un con circular oblic cu baza in H. 5. S& se rezoive intersectia dintre un cilindru oblic cu baza in H gi conul circular drept cu baza in H. 6. Si se rezolve inte: circulaf drept cu baza in V. tia dintre un con oblic cu baza in H si un cilindru 126fii de poliedre cu cilindro-conice Intersectii intre poliedre si cilindro-conice se intalnesc in constructii, in special Ja imbinaxile dintre coloane si grinzi sau direct cu plansee si la reductii de tuburi de acrisire si ventilare. Probleme rezolvate 1. S& se determine proiectiile curbelor de intersectie dintre o prisma situatit tn planul orizontal de proiectie si un cilindru drept, a c&ror axe se intersecteazi. Ambele corpuri find corpuri drepte, liniile de intersectie rezulté din proiectia orizontali a celor doud corpuri: fetele laterale ale prismei intersecteazé cilindrul dup generatoarele I, I, [1] si IV iar fetele, superioaré si inferioard, dupa arcele de cere I-li si TI-IV. Pentru a realiza o imagine mai sugestiva a intersectiei s-a facut o rabatere a planului determinat de cap&tul prismei pe planul vertical de proiectie (fig. 6.32). IZ LC] } | / I ] yi / / __: : _ ZL Fig. 632. SA se determine proiectiile curbelor de intersectie dintre © prism fromo- 18 situata in planul orizontal de proiectie si un trunchi de con drept . Pentru aflarea cusbelor de intersectie se determin tn primul rind punctele de imtersecjie ale bazelor in plunul H, dupl care urmeazz cele ale muchiilor prismei cu suprafaja trunchiului de con. Ambele corpuri fiind situate in planul orizontal’ de proiectie punctele de intersectie 2 bazelor rezulti din intersectarea muchiilor A si D cu cercul director (baza tranchiului de con). Din proiectia Jaterala se determind punctele de intersectie ale muchiilor B si C cu suprafefa trunchiului de con. Se construiesc generatoarele conului prin b” si c” care se intersecteazi tn proiectie orizontali cu miuchiile B si C rezultand proiectiile 1, 2, 3 si 4, a cAror proiecjie vertical se afi la intersectia Iiniilor de ordine cu muchiile corespunzatoare. Punctele de iniersectie V si VI rezulté tot din proiectia lateralé si se determin’ mai intai proiectifle verticale apoi cele orizontale (fig. 6.33.). orizontFig, 6.33. 3. S& se determine proiectiile curbei de intersectie dintre 0 prisma patrulaters dreaptd cu un con drept a caror axe coincid si diagonaicle bazei prismei sunt egale cu diametral cercului director al conului. Din proiectie orizontalé a celor dou’ corpuri rezult punciele de intersectie ale muchiilor prismei cu baza conului, care coincid cu proiectiile orizontale. Punctele de intersectie ale mijlocului Jaturilor prismei cu conui rezulté din proiectia verticald. Alte puncte intermediare ale curbelor de intersectie rezult& prin intersecterea corpurilor cu pianele de nivel Nj si No care sectioneaz’ prisma dupa patratul bazei ier conul dupa cereuri concentrice cu ceroul director a caror raze se m&soaré din proiectia verticala, Curbele de intersectie sunt hiperboie. © imagine mai sugestiva a inersectiei se obtine prin rabatere pe planul vertical (fig. 6.34.) 4. S& se determine proiectiile curbelor de intersectie dintre o piramid’ patrulater’ dreapt cu un cilindru drept a cfror axe coincid, piramida avand lature bazei mai mare dect diametral cilindrului in proiectia orizontala a celor doua coxpuri se determina punctele de intersectie ale muchiilor piramidei cu cilindrul notate cu I. In proiectie vertical se determin’ proiectiile punctelor de intersectie ale inaltimilor fefelor piramidei cu cilindrul, notete cu IJ, Alte puncte intermediare de intersectie rezult& prin sectionarea corpurilor cu plane de nivel. Planul de nivel N; sectioneaz’ cilindrul dupa cercui de bazA iar piramida dupa un patrat, care intersectat cu cercul de baz da proiectiile punctelor de interseotie notate cu INT (fig. 6.35). Printr-o fatatie 2 corpurilor in junal unui ax vertical 22' rezulta o alta vedere intersectiei coprurilor pe care se pot trasa curbele de intersectie pe dowd fete ale piramidei.Fig. 6.34 5, S& se determine projectile curbelor de intersectie dine o piramida patrulater’ dreapta si un con drept, jatura bazei piramidei fiind mai mare decit Fiametrul cercului director a! conului. Din proiectia vertical’ a celor dou’ corpuri rezult punctele de intersectie ale inuchiilor piramidei cu generatoarele de contur aparent ale conului, notate cu I. Pentru a determina punctele de intersectie ale inaltimilor fetelor piramidei cu generatoarele de contur aparent ale comului se face o rabatere pe planul vertical si se obtin. punctele rotate cu Tf Alte puncte intermediare. de intersectie rezulti prin intersectarea 129corpurilor cu un plan de nivel N, care sectioneaza piramida dupa un patrat si conul dupa un cere. Punctele de intersectie I, dintre cere si patrat, sunt puncte ale curbei de intersecfie dintre cele doug corpuri (fig. 6.36.) Probleme propuse 1. S& se determine proiectiile curbelor de intersectie dintre o prismé situati in planul orizontal de proiectie cu muchiile drepte de capat, ou un cilindru drept, une dintre laturile prismei conginand axa cilindrului. 2. Sa se determine proiectiile curbelor de intersectie dintre o prism wiunghiulard dreapta si un con drept. Baza inferioari a prismei este situati in interiorul cercului de contur eparent a comului iar baza superioard in exteriorul suprafetei conului. 3. S& se determine projectile cubelor de intersectie dintre o piramidi triunghiulard dreapti cu un con drept a ciror axe coincid. Baza piramidei se aft In interiorul cercului director al conului iar inaltimea piramidei este mai mare decét 2 conului. 4, S& se determine proiectiile curbelor de intersectie dinire o piramida triunghiulara dreapta si un cilindru drept ale ciror axe coincid, Laturile bazei piramidei sunt tangente exterioare cercului de baz a cilindrului iar Tnillimile celor dou corpuri sunt egale. ° 130Sfera In cazul sferei este necesar s8 se determine proiectiile si vizibilitatea punctelor situate pe sferi, s& se figureze plane tangente Ja sferi, s& se determine punotele $i curbele de intersectie ale sferei cu drepte si cu plane, precum si curbele de intersectie cu suprafete cilindrice sau poliedrice. Probleme rezoivate 1, S& se determine proiectia orizontali a unui punct situat pe o sfera, find cunoscut’ proiectia sa vertical m’. Se sectioneaza sfera cu un plan de nivel N dus prin M a c&rui urmi verticala trece prin m’; Sec: rezultaté este un cerc care are proiectia orizomali cercul cu diametral ab si proiectia vertical seementul a’b’, Coborand linia de ordine din m’ se obfin fn proiectie orizontalé, la intersectia cu cercul aflat, proiectiile m si rm, problema admitind dou soluti. Punctul M(m, m’) este punct vizut iar punctual My(ms, m’,) este situat pe semisfera posterioaré. in proiectie vertical fiind nevazut (fig, 6.37.). Fig. 6.37. se construiasc& un plan tangent Ja o sfer3, paraiel cu pianul P dat prin ume. Trebuie s& se gasescd punctul de tangenfi al planului ciutat cu sfera. Pentru aceasta se traseazi dreapta D care trece prin centrul sferei si este perpendicular’ pe “planul P, decid 4 Py sid’ L Py. Pentrua determina punctul in care dreapta cteazi sfera se ia un punct arbitrar A pe dreapta D. Se transforma dreapta D in 16 prin rotafie in jurul axului vertical zz’. Noua proiectie verticala a dreptei d'y ntersecteazé cercul meridian al sferei fn b'. Printr-o rotatie invers& se obfine punctul 3, punct,de contact al planului cautat cu sfera, Se traseazi orizontala T prin B si se afd urma vertical: V(v,v"). Urma verticalé a planului T c&utat va trece prin v’ si va i saralel& cu Py iar urma orizontalé Ty ve fi paralelé cu Pu (fig. 6.38). 113. S& se determine proiectiiie cu proiectant la planu! orizontal H. Se folosesc plane auxiliare de front care intersecteazi sfera dup’ cercuri de raze diferite, iar planui P dup drepte verticale. La intersectia cercurilor cu verticalele rezult& puncte ale cercului de intersectie cdutat (fig. 6.39) a cdrui proiectie orizontala este segmentul ab iar proiectia verticala 5 este o clipsi. Axa mic& a elipsei rezulté din intersectarea cercului ecuator cu urma Py. Axa -mare rezulta din intersectarea cercului ecuator cu planul de front Fs care trece prin mijlocul segmentului ab. 4. S& se determine proiectiile curbei de intersectie dintre o sfera si un plan oarecare P dat prin urme. Pentru Fig. 6.39. a determina proiectiile cercului de intersectie, respectiv elipse, se foiosese plane de nive! (sau de front) care sectioneaz& sfera dupa cercuri de raze variabile si intersecteazé planul dat dupa drepte orizontale (sau frontale). Punctele cutate se afl& la intersectis. orizontalelor (sau fromtalelor) cu cere corespunzatoare, determinate de acel plan (fig. 6.40). 5. $8 determine _proiectiile punctelor de intersectie dintre o sferd sio dreapti de profil si sA se. stabilesoa vizibilitatea dreptei. Planul de profil dus prin dreapta D sectioneaz’ sfere dup& cercul cu & diametrul m’n’ care se proiecteaz& in adevarata marime pe planul lateral. Acest cere este intersectat in a” si b” de proiectia laterala punctelor de interseotie A si B c&utate, sunt a, a” sib. a dreptei (fig. 6.41). Proiectille .b. 6. Si se determine proiectiile puncielor de intersectie dintre o sfera si 0 dreapt oarecare D. Deoarece dreapta D are 0 pozitie oarecare se Pentru a transforma dreapta in frontald. Se acoper& dreapta cu un f face 0 schimbare de plan vertical lan de front cescjioneaza sfera dupd un cere care, planar cv dreapta, se_ intersect vrmele 1 si E rezultate fiind punctele autate (fig. 6.42). Fig. 6.41. 7. S& se determine intersectia dint un cilindru drept si o sfera. Fig. 6.42. Pentru a obtine intersectia celor dowd corpuri se folosesc plane de font care conjin sneratoarele cilindruui si seotioneazi sfera dup cercuri de raze diferite (fig. 6.43) ezultatul intersecfiei date este o patrundere iar curbele strambe rezultate poarti amele de “Ferestrele lui Viviani”_ 8. SA se determine intersectia dintre o prismA iunghiulard frontald si o sfera. Pemru a obtine proi curbelor frante de rersectie ale prismei cu sfera se folosesc plane de front, re contin muchiile prismei si alte plane intermediare, swilele cu primele, care secjioneaza sfera dup’ cercuri de ferite raze corespunzAtoare planelor de front. Punctele tbelor se gisesc Ja intersectia cercurilor cu frontalele espunzdtoare. Se observa cA muchia a este tangenta le era deoarece o intersecteazi intr-un singur punct (Bg. 44), Probieme propuse 1. Sa se construiasea un punct nevazut pe sferd. 2. Sa se alle intersectia dintre 0 sferd si o dreapté ontald,3. Si se afle intersectia dintre 0 sferé si o dreapt& oarecare prin metoda rotatiei. 4, SE se afle intersectia dintre 0 sfera si un plan perpendicular pe planul vertical de proiectie. 5. S& se afle intersectia dintre un plan oarecare si o sferd prin metoda rotafiei. 6. SA se afle intersectia dintre 0 sfera si un con drept cu axa decalata de central sferei. 7. Sa se afle intersectia diniré 0 sfera si un cilindr oblic, central sferet aflandu-se pe axa cilindrului. 8. Idem, centrul sferei fiind decalat de la axa cilindruhui. 9. S& se afle intersectia dintre 0 » sferd si o prismé patrulatera dreapta, centrul sferei aflandu-se pe axa prismei. 10. Idem, centrul sferei fiind decalat de axa prismei. 11. Sa se afle intersectia dintre o sferd si o prismA oblicé patrulatera, centrul sferei aflandu-se pe axa prismei. 12. Idem, cenirul sferei find decalat de axa prismei. 13. S& se afle intersectis dintre o sfera si o piramid& patrulaterd dreapt& a clrei inaltime trece prin centrul sfere 14. Idem, inaljimea piramidei fiind decalatd de centrul sferei. 15. $8 se afle intersectia dintre o sferd si un con oblic, centrul sferei aflandu-se pe axa conului. 16. Idem, centrui sferei fiind decalat de exa conului. 17. SE se afle intersectia dintre o sfera si o piramida patrulateré oblica, centrul sferei aflandu-se pe axa piramidei. 18. Idem, centrul sferei fiind decalat de axa piramidei. 19. S& se afie intersectia dintre doud sfere cu raze egele, centrul uneia aflandu- se pe cercul meridian al celeilalte. 20. Sd se afle intersectia dintre dou sfere cu raze egale, centrul uneia fiind in imteriorul cercului ecuator a celeilalte. 21. Idem, centrul sferei aflandu-se fn interiorul cercului ecuator a celeilalte. 22. SA se afle intersectia dintre dou’ sfere cu raze diferite si cu centrele pe o dreapté oarecere, centrul uneia aflandu-se pe cercul ecuator 2 celeilalte. 23, Idem, centrul uneia aflandu-se in interiorul cercului ecuator a celeiieite. 24, Idem, central uneia afléndu-se in ex siui ecuator a celeitaite. 134Capitotul 7 AXONOMETRIA Axonometria este o perspectiva conventionala si are ca object determinarea sroiectiei paralele (ortogonale sau oblice) a obiectului pe un plan oarecare atunei cand se cunoaste dubla proiectie ortogonala a obiectului resp: In proiectia axonometrici ortogonalai se deosebesc sare depind de pozitia relativa dintre planul axonometric gi triedrul de referin} a. Proiectia axonometrica ortogonali anizometric& se caracterizeaz& prin faptul 24 unghiurile pe care le fac muchiile triedralui de referinj& cu axele axonometrice sunt iferite inire ele si fiecare ax are o anumita scar de reprezentare. Practic s-a constatat ci cea mai bund reprezentare axonometric& ortogonalé anizometric& se abtine atunci cind se aleg intre axele exonometrice, unghiurile S = 105 °, T= 120° si U= 135° (fig. 7.1.2). Pentru reprezentares unui obiect in axonometrie ortogonal& anizometricl se vanspun coordonatele obiectului pe axele axonometrice reduse in raport de 8:10; 6:10 31 9:10; * b. Proiectia axonometric’ ortogonala dimetric3 se caracterizeaz prin faptul c& siunghiul axonometric este un triunghi isoscel deci axele triunghiului exonometric fac urmatoarele unghiuri: $ = 97°10" T= U = 131 °25? (fig. 7.1b.). Coeficientii de reducere pentru axe sunt: 1:1, 1:2 si 1:15c. Proiectia axonometric& ortogonula izometrica se caracterizeaz’ prin faptul c& triunghiul axonometric este un triunghi echilateral deci axele triunghiului fac ummatoarele unghiuri: § = T = U = 120 ° (fig. 7.1.c.). Coeficientii de reducere sunt de 1:1 pentru toate axele. Spre deosebire de proiectia axonometrici ortogonalé la care proiectantele sunt perpendiculare pe planul axonometric, la proiectia axonometric& oblicd proiectantele am 0 diteofie oarecare fat de planul axonometric. Axele exonometrice gi coeficienti de reducere pentru fiecare ax a planului axonometric se aleg arbitrar. Si fn cazul proiectici axonometrice oblice se deosebesc aceleasi tipuri de reprezentiri ca tn proiecjia axometric’ ortogonala: a. Proiectia axonometric’ oblica anizometricé la care axele axonometrice se aleg arbitrar, coeficientii de reducere fiind diferiti (fig. 7.2.a). ‘Aceasta reprezentare axonometricé se mai numeste si perspectiva paraleli oarecare: b. Proiectia axonometrica oblicd dimetricd oarecare se caracterizeazi prin faptul c& pe axele axonometrice arbitrare se aleg doi coeficienti de reducere egali (fig. eb...d), La acest tip de proiectie se disting dou cazuri particulare: = proiectia axonometric& oblick dimetrica orizontal’, respectiv perspective cavalier’ orizontala, la care axele 0% $i Oaye sunt perpendiculare iar coeficientii de reducere sunt egali pentru xp $i Yo si diferit pentru 2 (fig. 7.2.¢); = proiectia axonometricé oblick dimetrica verticala, respectiv perspectiva savalieré verticala, la care axele axonometrice 0% $i Oz) sunt perpendiculare (fig. 7.2.) iar coeficientii de reducere pentru x, si Z sunt egali si diferiji de coeficientul pentru Yo, c. Proiectia axonometric& oblick izometricd oarecare se caracterizeaz3 prin faptul c& axele axonometrice se aleg arbitrar iar coeficientii de reduecere sunt egali (fig. 7.2.g). $i la acest tip de proiectie se disting dov’ cazuri particulare: ~ proiectia axonometrici oblica izometricd orizontald care se caracterizeaz prin faptul c& axele axonometrice 0x5 $i Oey sunt perpendiculare, axa 0,2, este verticala iar coeficientii de reducere sunt egali (fig. 7.2.h); = proiectia axonometricé oblicd izometricé frontals care se caracterizeaza prin faptul c& axele axonometrice O.y, $i 9,2 sunt perpendiculare, axa Oy, are 0 directie arbitrard iar coeficientii de reducere sunt egali (fig. Probleme rezolvate - 1. SE se construiascd proiectia axonometricé ortogonalé anizometricd a unei cladiri reprezentate in tripia proiectie ortogonala (fig. 7.3). La reprezentarea tn ie ortogonalé se constri- ieste sistermul de axe ca In fig. 7.2.a, se stabilesc unitijile de reprezentare pe cele trei axe, dupa care se construieste proiecti orizontai a clidirii in planul orizontal (fig. 7.4). Pentra construirea celor- lakte puncte ale proiectiei axonometrice se proce- deaz& cu fiecare punet in parte asa cum se prezintz in continuare pentru punctul A. Se masoara cota punctului A pe axa Oz de unde se duc paralele la celelalte axe m!pand intetsecteaz2 verti-calele ridicate din proiectille a, si a remulténd proiectiile a gia”. Punctul A se afla la intersectia paraielelor, duse prin a si a, la axele O,Jo $i Oko Ca Verificare, verticala ridicaté din a trebuie sé treact prin A. Dupa determinarea tuturor proiectiilor axonomettice procedeaz& la unirea lor cu linie continu’ sau intrerupté, dup& cum sunt vazute sau nevazute. 2. Sa se construjasc& proiectia axonometricA ortogonala dimetrica a cladirii reprezentate tn tripla proiectie ortogonald in fig. 7. 3. Pentru construirea axelor axonometrice se traseazk prin origine © linie orizontalé pe care se mésoara cAte 8 unitati la stanga si la dreapta originii, afléndu-se punctele A si B, Din A se coboara © vertical pe care se mAsoaré unitate afiandu-se A’, prin care va rece axa OX», iar pe verticala din B se misoari sapte unitati si se affa B’, prin care trece axa OoYo. C2 jn fig. 7.1.b. Se stabilese unitatile de reprezentare si se consiruieste perspectiva exonometricd oriogo- nala dimetrici ca la problema precedent (6g. 7. 3, S& se construiase’ proiectia axonometricé ortogonala izometricd a cladirii reprezentata in tripla proiectie ortogonali in fig. 7.3. Se construieste sistemul de axe axonometrice ca in figure 7.1.c, se stabilese unititile de reprezentare care sunt egale cu cele din reprezentarea ortogonalé $i se construieste proiectia axonometrica ca la problema 1 (fig. 7.6). Ip domeniul constructiilor se falosesc de obicel reprezent&rile axonometrice ortogonale dimetrice si i Reprezentarea axonometrica anizometrich se foloseste doar pemroR 2 iy io ~s 7 2 1 TTF > ,| 13 Ly LI ye y Fig. 7.7. 4, S& se reprezinte in perspectiva cavaliera orizomala ansamblul de onstructii din fig, 7.7. La perspectiva . cavaliera orizontali, trucét figurile situate in plane orizontale nu se eformeaza, se poate utilize direct planul jei pentru reprezentare. entry constructia perspec-tivei se aleg axele xono-merrice 0% $1 Osyo paralele cu cele doud ji rectangulare ale planului iar axa 0,2, erticali. Se recomanda a se folosi un coeficient @ reducere mai mare pentru 2. Dup§ figu-rarea lamukai orizontal al ansambiului in planul OXY, 2 ridio’ verticale din fiecare colt al construc © care se masoara unitatile reduse efindu-se Janele superioare ale constructiei. Se unese unctele aflate, respectiv muchile ansamblului, cu _ nie mijlocie continu sau intrerupt’, dup’ cum Fig. 7.8. unt, vazute sau nevazane (fig. 7.8). 5. Sise reprezinte in erspectiva c cavaliera frontalé (verticalé) acelasi ansamblu e-constructii din fig. 7.7. Pentru construirea perspectivei axa Oy. se alege arbitrar iar coeficiertul de educere pentru yg mai mic decat pentru celeialte exe. Se figureazi vederea frontalé 8 139ansambluiui, dupi care se executi perspective, ce la problema precedenta, masurandu-se unititile corespunzitoare pe axa One (fig. 7.9). In domeniul constructiilor se insrebuinteazi doar perspectiva cavaliera orizontala sau frontala Probleme propase 1, $B se construiascé proiectia axonometricé ortogonalA dimetrica. a ansambiului de corpuri din fugura 7.10. Fig. 7.9. 2. S& se constmuiascé proiectia axonometricé ortogonali izometrica a corpului din figura 7.11. z é a Za Fig. 7.10. 3. SA se construiasci perspectiva cavaliera orizontala a ansamblului de corpuri din fig. 7.12. e. LU a wen $0 OD wp o | DSU cou a4, SG se construiasci in cét mai multe variante posibile proiectiile axonometrice - ogonale dimetrice si izometrice ale ansamblurilor de corpuri geometrice sprezentate dublu ortogonal prin proiectille orizontale si verticale in figurile 7.13, = | 5 ) le gi oblice ale corpurilor geometrice. reprezentate dubla ortogonal prin roieciile orizontale si verticele, din figurile 7.14. rT | | le aCapitolul 8 PROIECTIA COTATA Proiectia cotaté este un sistem special de proiectie in care una din cele trei dimensiuni este mult redusi fat de celelalte dowd. Ea este utilizaté in special in _ domeniu! consiructiilor a reprezntarea reliefului, lucrarilor de terasamente, c&ilor de comunicatii, acoperisurilor si in topografie. Probleme propuse 1. Si se reprezinte in proiectie cotata punctele A, B gi C de cote +3, -2 $10. Metoda proiectiei cotate utilizeaz un singur plan de proiectie, planul orizontal, iar un punct oarecare din spatiu este reprezentat prin proiectia se orizontela si cote data numeric, unitatea de misur’ fiind cm, m etc. sau o lungime oarevare ab dat’ pe epurd. Cota numeric& a punctului se inscrie sub proiectia punctului. Punctul A de cota pozitiva se afla deasupra planului de proiectie. Punctul B de cota negative se afla sub planu! de proiectie iar punctul C de cot zero se afié pe planul orizontal de proiectie (fig. 8.1) | 2 | § | | og | 3 | Lance Fig. 8.1. Pentru figurarea rapidé a unei cote cunoscind valoarea sa numerica sau pentru a evalua valoaree numericd a unei cote definiti geometric se construieste pe epurd seara grafich 2 epurei si talonut (fig. 8.1.c). Scara grafic’ se compt din mai multe segmente de lungime egalé cu unitatea, plasate cap la cap pe acceasi dreapti si numerotate de la zero Ja cea mai mare jungime a segmentului de pe epurg, incepand de le stanga la dreapta. Talonul este un segment de lungime egalai cu unitatea, plasat la sténga punctului zero, pe aceeasi dreapta si divizat in 10 parti egale, de le dreapta spre stanga. 1 9 i 2 0 3 | i \ js a b Fig. 8.1cCoiele exprimate prin numere intregi se numesc cote rotunde iar epura objinuta prin proiectia cotatd se numeste pla cotat. 2. Si se reprezinte in proiectie cotati o dreaptd determinatd de doua puncte, o dreapth determina de mai multe puncte de cote rotunde, o orizomtala, 0 dreapti situata in planul cotat si o verticala. O dreapti dat prin dou’ puncte se reprezinta in proiectie cotata printr-o linie care trece prin proiectiile cotate ale celor doud puncte. O dreapta data prin mai multe punote de cote rotunde succesive se reprezint& in proiectie cotata printr-o linie care trece prin proiecfiile cotate ale punctelor, aceast4 reprezentare a dreptei numindu-se scare de pant, urma dreptei, respectiv punctul in care dreapta infeapa pianul cotat, notindu-se cu 0. O dreapta orizontala se reprezinta prin proiectia si cota sa, o dreaptd situaté in planul cotat se reprezinté prin proiectia sa si cota 0 iar o dreapt& vertical se reprezinti printr-un punet (fig 8.2). B d a3 Na 3 a 6 « aA, ° Fig. 9.2. 7 i % Sa se determine distanja real dintre doud puncte A si B reprezentate in cotati, : Se consider’ dou puncte A si B situate pe o dreapté. Din proiectiile a sib ale celor doud puncte pe pianul cotat se ridic& perpendiculare ia proiectia dreptei, re se msoari cotele corespun- z&toare, objinindy-se punctele din spatiu A iB intre care se poate masura distanta ii (fig, 8.3) Distanta orizontalé 2 dou’ puncte este distanfa m&surati intre proiectii tale a si b ale punctelor si se noteaza cu d. Distanta verticala a dou puncte este diferenta dintre cotele celor doud puncte si se noteaza cu h. Raportul dintre distanta verticala si distanta orizontal a doua puncte se numeste panti (p = b/d = tg a). Practic pantele se dau = procente (1 %, 3 %) pentru reprezentared terenului, a cdilor de comunicatii proiee! Fig. 8.3. ete. - promile (1 “og ) pentru lucrdri hidrotehnice, de ci ferate etc.; = rapoarte ( 1/2, 2/3) pentru acoperisuri, taluzuri etc.; -unghiuri (15 °, 25° in notatii diverse.Disianta orizontaia a d @ caror distanfi verticala este egal cy unitatea se numeste intervaiul dreptei si se noteazi cu i. Panta este inversyl intervalului deoarece atunci cand h = 1, p = hid = 4. Sa se reprezime in proiectie cotaté céte dou drepte paralele, concurente si necoplanare. Doud drepte sunt paralele daca proiectiile lor pe planul cotat sunt paralele, pantele sunt egale si scdtile de pant crese in acelasi sens (fig. 9.4.a). Doud drepte sunt concurente dac& " proiectiile lor pe planul cotat sunt conctirente iar punctul de concurenta are aceeasi cota (fig. 9.4.b). Doua drepte sunt necoplanare atunci cand proiectiile sunt concurente dar punctul de intersectie are cote diferite (fig. 9.4,c) sau end proiectiile sunt paralele dar au imervale diferite, sau intervale egale si de sens diferit (fig. 8.4.4). D q 5. Sd se determine distanta de ia un punct A lao \ i dreapta D, reprezentate in proiectie cotati. \ Ay Pentru determinarea distantei de a punctul A Ja A Greapta D se rabate dreapta pe un pian de nivel care / contine punctul A, utilizéndu-se ca ax de rabatere orizontala de coté 7 ce tece prin A si B. Pentru aceasta se construieste triunghiul de pozitie corespunzator punctului M de coté 9. Cateta mm, a wiunghiului de pozitie este egal cu diferenta dintre cota punctului M si cota planului de nivel Hy pe care se face rabaterea. Prin rabaterea drepiei, respectiv a Punctului M, se obtin douk solugii, M; si Mz, care impreuna cu punctul B determina proiectiile D; si D> din planul de nivel, ale dreptei. Distanta real de la punctul A la dreapta D se obtine coborénd Fig. 8.5. Perpendiculare din A pe Dy si D, (fig. 8.5). 6. S& se determine unghiul dintre doug drepte concurente date prin scéirile Jor de parita. Pentru determinarea unghiului dintre doud drepte coicurente se construieste onizontala de coté 5 @ planului format de drepiele D, gi Ds prin uniree punictelor de cota S de pe scarile de panta ale dreptelor, care este totodata si ax de rubatere (fig. 146:.6). Se construieste triunghiul de pozitie 2 raport CU aceasta axé, corespunzator mnctului M de concurent dintre cele oud drepte si se rabate pe planul de vel de cota 5. Cateta triunghiului de ozitie mm, este egald cu diferenta dintre ota punctului M si cota planului de nivel e care s-au rabiitut dreptele date gi care ste egal& cu 3. Se unese proie unctelor A si B de coté 5 cu Mo si se btin laturile unghiului o, respectiv devarata marime a unghiului format dé ele dou’ drepte concurente. 7. Se da planul P prin linia de cea iai mare pantaé. SA se construiascd roiectiile punctelor: A situat deasupre lanuiui; B situat in planul P si C situat ab planul P. Linja de cea mai mare pantd, sau scara de pant, a unui plan este o dreapti erpendicular8 pe toate orizontalele planului si deoi proiectia ei este perpendicular’ pe ‘oiectiile orizontzlelor. in proiectia cotat& linia de cee mai mare panti se reprevzimd sintr-o Hinie dubla, scara de pant a acesteia find scara de pant a planului. Un plan xrecare, concurent cu planul de proiectie, se reprezinté prin linia de cea mai mare pant& si urma acestuia ( otizontala de coté 0). Un plan perpendicular pe planul de proiectie se reprezinté printr-un punct (linia de cea mai mare pant fiind o vertical) si prin uma planului, Planele pot si fie paraleie, dacé liniile de cea maj mare panté sunt paralele, sau concurente, dacé liniile de cea mai mare pant nu sunt paralele. Un punet carecare A se aflé deasupra planului P daca orizontala dus prin punct are cota mai mare decét orizontala planului. Un punct oarecare B este conjinut de planul P dac& orizontala punctului coincide cu orizontala de aceeasi cot a anului. Un punct oarecare C se afl sub planul P dac& orizontala dusé prin punct are xa mai micd decat orizontala planului (fig. 8.7). 8. Sa se determine dreapta de intersectie dintre doua plane date prin linia de cea simare panti. Pentru a afls dreapta de intorsectie dintre cole dou plane date prin linia de cea ai mare pamti se traseazi orizontale de aceeasi coté ale planelor, care seintersecteazd. Prin punciele de intersectie ale orizontalelor se traseazi dreapte de intersectie a planelor (fig. 8.8). 9. S& se determine punctul de intersectie dintre 0 dreapta oarecare si un plan P dat prin linia de cea mai mare pant. de un plan P dreptele pot sa fie paralele, confinute sau concurenie. La dreapta conginula in planul P orizontalele planuiui intélnese punctele de aceeasi cot ale drepiei. O dreapta este paralela cu Fig. 8.8. planul c&nd este paraleli cu o dreapti a planului. Punctul de isitersectie dintre dreapta D si planul P se determina prin considerarea unui plan oarecare R ce confine dreapta si se intersecteaz cu planul P dup& o dreapta T. Cele dou drepte se vor intersecta in punctul A care este punctul de intersectie a dreptei D cu planul P (fig. 8.9). Se ve studia vizibilitatea dreptei_considerfnd anumite puncte pe dreapt si analizdnd pozitia lor faté de planul B Fig. 8.9. 10. Sa se determine adevarata marime 2 distanfei de la un punet A ta planul P dat prin iinia de cea maj mare panta. Adevarata mérime a distanfei de la punctul A le planul P se masoara pe perpendicuiara din A. la plan, deci proiectia perpendicuiarei pe plan este paralel2 dus din A la planul P (fig. 8.10). Punctul de intersectie 1 a perpendicuiarei cu planul P se determina cu ajutoral unui plan auniliar Q care contine dreapta D. Dreapta T, de interseofie a celor dou plane, intersecteazA dreapta D in 1. Adevarata marime a segmentului Al se determing prin rabaterea segmentului pe planul de nivel Fig. 8.10. in A saul. 11. S& se determine punctele de intersectie ale unei drepte oarecare cu un con cu baza in planul H, reprezentate in proiectie cotatd. Poliedrele se reprezintA. in proiectie cotati prin varfurile lor: piramida prin proiectiile muchiilor si proiectifie varfurilor iar prisma prin proiectii lor, varfurilor si proiectia cotati a unei muchii. Conul se reprezinti prin directoare, _ projectia varfului si generatoarele caracteristite, cilindrul prin urma sa pe planul 146orizontal si proiectia cotaté a unei conturu! aparent. Pentru « determina punctele de intersectie ale dreptei cu conul se foloseste un plan care contine dreapta si varful conului. Acest plan este definit de orizontalele de cot 0 si 7 (fig. 8.11). Baza conului situata in planul de proiectie este intersectatd de urma planului in a gi b. Punctele cautale au proiecfiile a: si by, la intersectia iectiei dreptei cu generatoarele sa gi sb ale eneratoare iar sfera prin proiectia centrului si 12. Sa se dewermine punctele de intersectie ale unei drepte oarecare cu o prismé patrulaterd situata cu baza pe planul orizontal de Fig. 8.11. Pentru determinarea puncielor de intersectie ale dreptei cu prisma print-un punct oarecare a dreptei se traseazi o dreapti paraleli’ cu muchiile prismei, care determina impreuna cu dreapta data un plan. Acest plan intersecteaz& baza prismei in m sin si fetele laterale ale prismei dupa paralele prin m sin la muchiile prismei. Punciele céutate vor evea proieciiile, m; si ~ nj, Ja intersectia paralelelor cu dreapta data (fig. 8.12). op 13. Sa se determine proiectia sectiunii Fis. 8.12. plane printr-o piramida triunghiularé cu baza anul orizontal de proiectie, rezulaté din itersecyia cu un plan reprezentat prin ia de cea mai mare pantd. Sectiunile plane prin poliedre se pot determina prin muchii, edind reduce la determinarea intersectiei unei drepte cu un plan, sav prin feje, ofind se determina dreapta de intersectie dintre dou plane. Problema se rezolva prin prima metoda si anume se intersecteazé Secare muchie cu pianul P, Se traseazi un plan auxiliar prin muchia sa cv ajutoral orizontalelor de o directie oarecare de cote 0 si $ care se intersecteaz& cu orizontalele corespunzitoare ale pianului P, determinénd o dreapti. Aceasti dreapti intersecteaz’ muchia in proiectia punctuiul cautat (fig, 8.13}. Pentru determinarea punctelor de intersectie ale celoriaite muchii cu planul dat se procedeazS in acclasi fel, dupa care se unesc proiectiile determinate intre ele 14714, $8 se construiasca proiectia sectiunii plane print-o —_prisma triunghiulara, cu baza in planul orizontal de proiectie, rezultati din interseotia cu un plan dat prin linia de cea mai mare panta. Se determin’ poligonul de seotionare prin intersectarea fefelor prismei cu planul dat, Se intersecteaza planul P cu fata lateral’ abed a prismei cu gjutorul orizontalelor de cot | si 3 ale celor doui plane. Dreapta rezuhaté, continuté in planul fefei prismei, este o latura a sectiunii cdutate (fig. 8.14). in Fig. 8.13. mod analog se procedeaza cu celeialte fete ale prismei determinandu-se celelalte laturi ale sectiunii, 15, S& se determine proiectia curbei de intersectie dintre un con drept, cu baza in planul de proiectie, cu un plan dat prin linia de cea mai mare panta, Pentru determinarea proiectiei curbei de intersectie se intersecteaz fiecare generatoare 2 conului cu planul P. Se considers plane ajutétoare prin fiecare generatoare a conului care se intersecteazi cu planul P dupa drepte de intersectie concurente in 1, care rezulté din intersectia orizontalelor de coté 5 ale planelor generatoarelor gi a planului de sectionare. Celelalte puncte ale drepielor de intersectie rezult& din intersectarea orizontalelor de coté 0 ale planului P. Dreptele respective imersecteaz generatoarele corespondente in punctele care constituie proiectia curbei de intersectie, respectiv o elipsa (fig. 8.15).16. Sa se determine proiectia curbei de intersectie dintre un cilindru oblic, cu baza in planul de proiectie, cu un plan dat prin linia de cea mai mare pant. Pozitia generatoarelor este dati de punctul L de pe generatoarea de contur aparent EL. Prin aceast# géneratoare se consider un plan ajutdtor a c&rui orizontale de cote 0 si 3 se inter secteaz cu orizontalele de aceeasi cot a planului P, fn punctele M si N (fig. 8.16). Dreapta MN intersecteaz’ doua generatoare ale cilindrului in Ay si Ey. Paralelele la dreapta MN prin punctele de intersectie ale orizon- talelor de cot& 0, ale generatozrelor cilindrului, cu orizontala de cot 0 a planulti P, intersecteazé generatoa- rele in punctele care dau proiectia curbel de intersectie si care este o elipsa. Fig. 8.16. 17. Sa se determine sectiunea pland printr-o suprafaté topografica cu un plan oarecare dat prin linia de cea mai mare pant. : Reprezentarea terenului in proiectie cotati se face cu ajutorul curbelor de nivel. Acestea sunt proiectiile pe planul orizontal 2 curbelor rezultate prin intersectarea reliefului cu plane de nivel echidistante. Cotele cilindrica auxiliard care se in se traseaz& cu linie subtire iar cele multiply de cinci se numesc curbe de nivel principale si se traseazi cu linie mijlocie. Punctele de intersectie dintre plan i suprafata topografica trebuie sé aiba aceeasi cota, deci se vor gsi la intersectia curbelor de nivel cu orizomalele planului de aceeasi coti (fig. 8.17), Prin intersectare se obfine o linie franta ab...e, res tiv arby...€1. 18. SA se determine punctul de intersectie dintre o linie curb& cu 0 suprafati topografica. linia curb se traseazi o suprafaté secteazi cu suprafata topografic’ dupa curba abed, obtinuta prin intersectarea orizontalelor suprafejei cilindrice cu curbele de nivel de aceeasi cota, Projectia punctului de 149ectie k se 286 le interseciia curbei date cu curba rezultaté (fig.8.18). Curba este vazune de la k spre cota 9 unde iese din suprafata topograficg. 19. S& se determine grafic ampriza unei platforme orizontale, dreprunghiilare, cu dimensiunile in plan de 5 x 10 m si cota de 10 m, executatd pe un teren reprezentat prin curbe de nivel. Pentru determinarea grafic’. a amprizei unei platforme orizontale se stebileste scara de reprezentere de 1:200, Analizind valoareacotelor _colturilor platformei fai de cotele teremului se observa cA pentru colfurile A si D este nevoie sa se realizeze umplutura (rambleu) iar pentru colturile B si C este nevoie si se se execute s&pdturé (debleu). Se stabileste panta taluzului pentru sapaturé de 1:1 iar pentru umplutur’ de 1:1,5, Se figureaz& planele taluzurilor prin linia de cea mai mare pant apoi se intersecteazii aceste plane cu suprefafa topografica. Prin unirea puncielor de intersectie ale orizontalelor pianelor taluzurilor cu curbele de nivel de aceleasi cote se obtine proiectia amprizei platformei, pentru umplutur imno si pentru sdpaturé oprl (fig. 8.19). { 2 i of Mt 12d (13/14, 5 A) OY ] hep f if Ay | jf 10of ‘if wf" y3f af a Fig. 8.19. 7a vol Mg 8 of 20. Sa se determine grafic ampriza unei rampe cu latimea de 5 m si panta de 20 %, Rampa este executata pe terenul reprezentat prin curbe de nivel. 150Pentru determinarea amprizei rampei se stabileste scara de reprezentare de 1:200. Se traseaza axa cil cu linie-punct si marginile c&ii cu linie continua la distanta de 2,50 m de axa. Se gradeazA rampa in intervale de 5 unitéti, conform pantei de 20 %, Se traseaza orizontalele caii, prima avand cota § iar ultima 3. Se observa c& pentru realizarea rampei in partea sting’ este nevoie de sipitur’, cotele axei fiind mai mic) Gecdt cota terenului, iar in partea dreapt’ este nevoie de umplutura, cotele axei fiind mai mati decat cota terenului. Pentru construirea scdrilor de pant ale taluzurilor se traseaz& prin punctele de coti 8 si 4, ale marginilor rampei, semicercurile corespunzitoare pantelor de 1:1, respectiv 2:3. Se traseaza tangentele la semicercusi prin punctele de cot rotunda imediat vecine, care sunt orizontalele planelor taluzurilor corespunzaitoare, apoi perpendicular pe acestea se construiesc scirile de pant (fig 8.20). Se intersectéaza planele taluzurilor cu suprafata topograficd si se obtine.ampriza rempei. Punctele M si N marcheazi trecerea de la sapaturd Ja umpluturi. PLY LL | | 5 21, Sa se determine crestele gi coama unui acoperis de contur dreptung! de pante diferite. Acoperisurile sunt formate dintr-un numir oarecare de fete plane, de aceeasi panté sau de pante diferite, numite ape. Intersectia fejelor, dou cate dout, formeaz’ muchiile acoperisului denumite coame si dolfi (fig. 8.21). Se consider’ pantele celor patru fefe in felui urmator: - fata corespunztoare laturii AB, p; ~ feizie corespunzitoare laturilor BC si AD, - fata corespunztoare laturii CD, py= jular giDeterminarea pozitiei coamelor se poate face in douii feluri: folosind linia de cea maj mare panta pentru planul fiec&rei fete s-au construind pe fiecare laturé semicercuri cu razele egele cu iy..is, calculate mai sus. Razele cercurilor pot sa se determine sj grafic de pe scara grafick pe care s-au construit cele trei pante, intr-un caroiaj corespunzator scarii de reprezentare La intersectia orizontalelor, tangente a semicercuri sau prin scara de panté a fetelor, se obtin punctele 1, 2, 3 si 4 prin care vor trece crestele acoperigului. Crestele se intersecteazii cate doua in punctele M si N, care unite formeaza coama acoperisului. Pentru determinarea suprafejelor fieciirei fefe se rabat planele fejelor pe planul de nivel al poalei acoperigului. 49 34 = 6 7-8 5 | | S B, C, E gi F de cote: -2, 5, 3, -5 respect 2. S& se reprezinte in proiectie cotaté dreptele: oarecare prin punciele de cotd 2 3. Sd se rabat dreapta prin punctele de cote -2 si 3, 4, Sa se reprezinte in proiectie cotaté 0 dreapta orizontalA intersectati cu o dreapti verti 5. Sk se reprezinte in proiectie cotaté dou’ drepte oarecare perpendiculare. 6. Sa se traseze o dreapt’ de panté dat printr-un punct al unui pian P. 7. Sa se afle adevarata m&time a unghiului format de dou plane oarecare date prin linia de cea mai mare panta, 8. SE se afle distanta dintre doud drepte paralele. 9. S& se construiascd, prin dreapta D, un plan P de pant data. 10. Printr-un punct M apartingnd planului P, si se construiascd 0 dreaptii de panté data.11, S& se determine punctele de intersectie dintre o dreapta oarecare si o mid. 12. S& se determine punctele de imtersectie dintre o dreaptS oarecare si un indru oblic. 13, Sa se determine punctele de intersectie dintre o dreaptd oarecare gi o sfera. 14, Sa se determine proiectia sectiunii plane rezultatA prin intersectia unui plan dat prin linia de cea mai mare pant, cu o piramida triunghiulara cu baza situaté intr-un plan oarecare, 15. 84 se construiasca proiectiile sectiunii plane printr-o prisma patrulater3, cu baza intr-un plan oarecare, rezultat din intersectia cu un plan dat prin linia de cea mai mare panti fata de planul de proiectie. 16. S& se determine intersectia dintre o piramida oblicd cu o prisma oblica, ambele avand bazele in plariul de proiectie. 17. S& se determine intersectia dintre un cilindru oblic cu baza int-un plan oarecare si un plan dat prin linia de cea mai mare panta fata de planul de proiectie. 18. Printr-un punct M dat si se figureze un plan perpendicular pe o dreapté data. 19. S& se determine perpendiculara comund a doua drepte date. 20. S& se determine unghiul dintre o dreapt dat& gi un plan P definit prin linia de cea mai mare pant Sa se determine planul bisector al diedrului format de planele P si Q. Si se traseze 0 dreapta de panti data pe o suprafatd topografica. Sa se determine amprizele rampelor si piatformelor din fig. 8.22, la cotele indicate pe fiecare epurd, stiind c& taluzurile debleului au pante de 1:1 iar a rambleului de 1:1,5. 24. Sa se determine coamele si doliile pentru acoperiguri de diferite forme rectangulare, prin metoda liniei de cea mai mare pant& si metoda semicercurilor, fejele avand pante diferite. Repop os & we yor ye BIBLIOGRAFIE . BELEA, Gh. Geometrie descriptivé. Editura Orizonturi universitare, Timisoara, 1999 BELEA, Gh., VOICU C.,0. Geométrie descriptive-fndrumittor de lucréri, Litografia Univérsitatii Politehnica din Timisoara, 1998 GOGU, M., OLARIU, P. Reprezentéri geometrice. Institutul Politehnic, Chyj- Napoca, 1985 . IANCAU, V., ZETEA, E., BARBAT, V., ROSA, S., RUSU, I. Reprezentéri geometrice si desen tehnic. Editura Didacticé gi Pedagogic’, Bucuresti, 1982 IORGA, E., MIHAESCU, C., KELLER, E., BELEA, Gh. Reprezentéri geometrice, Culegere de probleme. Litografia Institutului Politehnic "Traian Vuia", Timisoara, 1989 MATEL A., GABA,V., TACU, 1. Geometrie descriptiva. Editura thnicé, Bucuresti, 1982 MONCEA, |. Geometrie descriptivd si desen tehnic. Editura Didacticé si Pedagogica, Bucuresti, 1982 ROSA, S., MIHAESCU, C., JORGA.E. Reprezentari geometrice. Litografia Institutului Politehnic "Traian Vuia", Timisoara, 1980 TANASESCU, A. Geomezrie descriptivd, perspectivé, axonometrie. Editura Didacticé si Pedagogici, Bucuresti, 1975 154CUPRINS Introducere Capitolul 1. Repreventarea puncte! 1.1. Reprezentarea punctului in dubla proiectie ortogonali Probleme rezolvate 1.2, Reprezentarea punctului in triple proiectie ortogonala Probleme rezolvate - Probleme propuse Capitolul 2. Reprezentarea dreptei Probleme rezolvate Probleme propuse Capitolul 3. Reprezentarea planuiui Probleme rezolvate Probleme propuse Capitolul 4. Metade de transformare 2 proiectiilor 4.1. Metoda schimbarii planelor de proiectie Probleme rezolvate Probleme propuse 4.2. Metoda rotatiei Probleme rezolvate Probleme propuse 4.3, Metoda rabaterii Probleme rezolvate Probleme propuse Capitolul 5. Poliedre 5.1. Seotiuni plane si desfguraci Probleme rezolvate 5.2. Intersectia cu dreapta Probleme propuse 5.2. Intersectii de poliedre Probleme rezolvaie Probleme propuse Capitolul 6. Suprafete cilindro-conice 6.1. Seotiuni plane si desfSsurari Probleme rezolvate 6.2. Intersectia cu dreapta6.3. 6.4, 6.5. Probleme rezolvate Probleme propuse Intersectia suprafetelor cilindro-conice Probleme rezolvate Probleme propuse Interseciii de poliedre cu cilindro-conice Probleme rezolvate Probleme propuse Sfera Probleme rezolvate Probleme propuse Capitolul 7. Axonometria Probleme rezolvate Probleme propuse Capitolul 8. Proiectia cotati Probleme rezolvate Probleme propuse Bibliografie Cuprins 156 i 114 qs 115 126 127 127 130 131 131, 133 135 137 140 142 142 152 134 155 1