You are on page 1of 6
BIBLIOTECA BUCURESTILOR ie 2006 - Anal IX, nr. 1 Bucuresti de altadata CALEA VICTORIEI Amintiri, amintiri, amintiri ® ucurestit se transformés sub ochit nostri, uneort brutal, ‘dramatic $1 ireversibil, lata de ce credem cd mérturile vente din recut, chiar ragmentare, contradictorit ori cu Parfum de barfa acida, pot contribui, fle si partial, la perso- rralizarea tui de altadara Manote Filiti (1911 ~ 1988), avocat, economist, poli- sportiv si mare si satornic iubitor al orasulud, descindea, prin ‘mama, din familia Ghica. Veit ti, Michel Alexis Bishy) Catar- ‘gi st Constantin (Dicki) Cesianu erau fli matusilor sale tante Mic (sofie Catargi) si tante Marie (sopie Cesiant, apoi Dumitru Negulescw). Persoanele evocate de-a lungul periplului pe Calea Victoriei de cet re le erau foarte adesea rude. In familie or se Pastreaza inca amintirea uno intémplari de via cotidiand din ultimal secol, pe foi rdzlefe, in albume, carnete, , memiort" far pretentt ca si in povestrile pltarest! ale cutdrui supravieputtor ‘ort supraviepuitoare, din pacate tot mai putin $i mai impusinai ‘at acelor vremi apuse. A le mai culege, in graba dar eu gingdsie, ‘ar fi un semn citne iubim cetatea, oamentl care i-au dat vial gt toi ce au insemnat de fapt Bucuresti de altida Paginile de faa le-am gasit prinire hartile rémase de la soful meu, ca schije de scenariu pentru un film de televisiume (din 1980), ramas undeva pe o pelicula a unui operator, bucu- restean si el, Georgeta FILITTI Miercuri, 24 decembrie 1980. E. aproape 8 dimineaja ‘nd, dupa o scurt ying de raze pentru Dpugtren-ul meu de Ja palma sng, ies pe poartasptaluli Filantrpia cu destinayia Biserica Sf. Dumitru, unde am intlnie cu Mimi [sofa lui din ‘ce timp, n.Eniceana, G.F] Ia ora 9, urmind 8 ne imps, Aproape oor am stu agale Calea Vietoriet in nte- gul ei si mam inedreat eu amintr... Cladii de tot felul teremuri devenite virane, edifci public, biseric Tne din porire m-am dus eu gindul la ping sia fait mei, la unchi, la mitusi si la veri mei, Aveam sentimentul et Sunt inofit de atitea si stateafiguri drag. Cei din generai bunicilor si plrinjlor nostri au tecut in nefins iar dntre ceili, din leatul meu, unulsingur,Bishy-Alexis Ctari, mai e alatui de mine pe strzitebucuretene. Dar s& incre s-0 iu metodc, din Piaja Vitor, de la ‘Capul Podului, asa cum am pornit-o fn acea diminead O vasta cireumfering8 din ate privirile mele sau oprit in prim rand asupra muzeului de tin naturale, muzeul Grigore ‘Antipa. Tata era priten eu els de mult oi Lam viitat $i peel simuzeul pe care creas il conducea. Ce sli pasionante pen- tru noi gop, ineepdnd eu uriayele reconstiniri de arhaice ‘nspdiméntitoare vititoare de malt disparute. Apo coletile Manole FILITTI cu nesiritevaretj de utr, gndac, pas, pest gitat ce eu indul nu gindesti. Toate ca tote, da chia gi lacitao giseam ‘ninetperile de jos ale muzeulu, unde erauinfatgate mumeroase trburi de toate rasele in diferiteseeneeotidiene, din eae ele ce $e petreeau in jural fcului ne atrigeau cu precddere. De ccalaté parte a pieti, pe Tovul unde se aft azi Prepedingia Consiiului de Minis, nto modems elaine dtratiaritectului Dull Marcu, s¢afla, pnd in 1941, Pala tul Sturdzat,sediu timp indelungat al Ministeal de Exteme Amintile se lea’ iri de ani de mult ramagi fn rma. Tata, diplomat de caierd, pomise cu srucie in vai, nd la 34 de ani membru corespondent al Academiei Romine, director Politic sl ministeafui si seeretar al Pacit de la Bucuresti din 1913, minisru de exteme fiind Titu Maiorescu, Frumoase fotografi cute cu acest prile sunt insite in album nostra de familie. Rubedeni de toate gradce au ucrat in acea frumoasa si, inexpliabil pentru mine, dirimata claire. M-am oprit st am privit, impreund cu veri mei Barbu Catargi si Constantin i, dupa remarcabile examene de admitere, in eariera diplomaticd. Cu ei si eu Despina Cesianu ne-am amintt de asemenea de baluri date in frumoasele saloane ale palatului. Mult elegans’ si gratie, ca si mut bun gust ne-au Inconjurat acolo, Sobrietateainsa n-a exelus niciodatsgluma, farsa, risul, Mul si bine am mi petreeut ‘A ramas in piciare pe str. Buzest ise ved frumos din pia o cash din cAramida aparent, inearcata cu ieder®, fost a inginerului profesor George Bals. Fil i, Alexandru, lon i Mateine-au fost prieteni. Numaiultmul mai tbiest si devent una din figurle procminente ale medicine! rominest gi pin mai deunaz excelent polisportiv. CChiar dela inceputul ei, Calea Vietorit are pe dreapia un teren viran pe eare @ fost casa Faleoianu. A locuit acolo ani in sir Tante Niniche, una din cele mai sclipitoare inteligene pe care te-am innit. Bund prietend cu mamele noaste, mesele lo, la care de ete or se putea rac aveau loc de frunte, era prile de bogate schimburi de idei, de exccleme glume si mult ris. Ne bbucuram si noi, copii, de acestereuniuni. Ochi si ureshile noaste se imbogajeau necontenit Peste drum, in picioare si ai, easa ui Zoe Carbol, ante Zoe, sort cu ftimoasa Elencuta Vacarescu. Aici ishemoniconul cra mai strict si noi cei mie eram impresionafi de miopia exce- sivi a acestor matusi cag de boxe ui Tante Zoe, Au recut ani lind ce am pututrealizavaloarea si faima Blenei Vacdreseu cu care ne mand saz Rimndnd pe acelasi rotuar, pafin mai depart se afl 0 frumoasi cladie pe eare Nababul a cumplrat-o dela familia Otdnescu? pen unul din fii sii eares-a cisitorit eu Didina Palade, Tante Didine. Mamele noastre nu isu fst prietene, nei = januarie 2006 BIBLIOTECA BUCGRESTILOR zi ma sti bine de cet. Ea a avut patra bet, dintre care Gheor- she, c&sitort cu Zozi Greceanu, si-a ficut un justiieat nume de arheolog. (Cam peste drum, © vom tot trece de pe un tromar pe ltl, 0 casa retrasi, fri caturi,azi restaurant Initial cl&direa a fost ficuté de Jean Chrissoveleni, bancher, pentru mares lui Pasiune, Maria Angeta Polizu. Ulterior ea @ vandut imobilul Regine! Elisabeta a Grecieis, | Alituri exista 0 casi dirdmatd dup cutrerur, fost pro- Prietate Darvari, care a adapostit un timp pe dr. Matei Bals cu sofia lui Tuti gi eu copii lor. Sus, la mansarda, locuiau wfetele | Florescu", Marie gi Alexandra. in modestele lor incdperi erau ‘mécar 0 data pe saptamana acai pentru prietenii pe care fi primeau eu simplicitae si voie buna Continuind pe dreapta, traverstim strada Sevastopol si ‘imediat pe colt aflam o east cu frumoasé fajads, easa Cesianu?. Neva primitsirisfat acolo, eu deosebire in marea ei grind eu ‘movilA ta mijloc, cu o privire intotdeauna calda, Tante Héléne Cesianu, bunica verilor mei Despina si Dicki. Ce joact in-

You might also like