Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • DACIA 1310 Manual Complet de Reparatii

    Uploaded by

    Iftode Mihai Leonard
    8 views138 pages
    Manual complet Dacia 1310

    Original Title

    47034590 DACIA 1310 Manual Complet de Reparatii

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Manual complet Dacia 1310

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views138 pages

    DACIA 1310 Manual Complet de Reparatii

    Uploaded by

    Iftode Mihai Leonard
    Manual complet Dacia 1310

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 138
    CUPRINS PARTEA INTiI Descriere, functicnare si intretinere 1. Caracteristicile principale ale autoturismutui Dacia 1300 gi ale variantelor sale 11. Generalitati si identificarea autoturismulu 5 1.2. Caracteristici dimensionale si de greutate 7 4.3. Caracteristici constructive ......... ae, is 44, Caracteristici functionale si de exploatare ae 6 1.44. Caracteristicile mororutul ‘ Bra Ae 1.4.2. Caracteristicile dinamice ale autoturismului 6 1.4.3. Caracteristici economice .....0ccececeeccee es 8 1.4.4. Capacitati 3 ‘ 3 et 4.4.5. Caracteristici de manevrabilitate . 19 2. Motorul 2.1. Generalititi si identificarea motorului 19 2.2. Piesele fixe ale motorului 2B 2.8. Piesele mobile ale motorului x 2.34. Piesele mecanismului bield-manivela 7 2.3.2. Piesele mecanismului de distributie a ” 2.3.3. Funetionarea mecanismului de distribuyie 1 diagrama dist buries. Pies 34 2.4, intresinerea subansamblelor moterului : %6 2.4.1. Intretinerea pieselor fixe . Kenai 36 2.4.2. Intreqinerea pieselor mobile . 7 8, Sistemul de ungere B.1. Constructie si functionare ate 38 B.2, Intretinerea sistemulul de ungere sdaaea a B24. Schimburis complet de vletinsistemul de ungere 2 3.2.2. Schimbarea filerului ..... . 8 3.2.3. Determinarea consumului de ulei. “4 3.2.4. Conditille tehnice de intretinere a elementelor sistemulul de ungere Aen ae ron rs 6 4, Sistemul de racire 4.1. Constructie si functionare 4.2. Intretinerea sistemului de racire ....+ 4.2.4. Nivelul lichidului de ricire 4.2.2. Completarea lichidului de ricire......... 4.2.3. Folosirea ecranului de protectie si a husel... 4.24. Verificarea gradului de congelare a lichidului de racire. 4.2.5. inlocuirea lichidului de ricire.. 42.6. Alte sfaturi practice privind intretinerea sistemului de ricire 5. Instalatia de alimentare 5.1. Constructie si functionare 5.2, Constructia gi funetionarea carburatorulul Solex 32 EISA3... 5.3. Constructia gi functionarea carburatoruiui Carfil 32 IRM-Weber. 5.4. Colectorul ¢e admisie-evacuare i filtrul de aer.... 5.5. Intretinerea elementelor sistemului de alimentare . 6, Instalatia electricd 6.1. Constructie si functionare.. 6.2. Intretinerea instalatiei electrice..... 6.2.1. Intretinerea bateriei de acumulatoare ee 6.2.2. Intretinerea alternatorului si releului regulator 6.2.3. intretinerea instalatiei de aprindere........++ 6.2.4. Reglarea instalatiei de aprindere ...... 4.2.5. Intretinerea si regiarea demarorului, stergatorul gifarurilor .....-.0se00 Transmisia e if 7.4. Constructia si functionarea ambreiajului ...... 7.2. Constructia si functionarea cutiei de viteze, diferensialului si axelor planetare 7.3. Intretinerea ambreiajului oe tactriessy 7.4. Intretinerea cutiei de viteze, diferentialului si axelor planetare Directia i functionare ..- tie... @.1. Constructie 8.2. Intretinerea Q, Instalatia de frinare 9.1. Constructie gi functionare 9.2, Intretinerea instalatiei de frinare 54 so 52 52 53 4 56 57 62 68 4 “4 16 94 4 95 % ” 404 12 117 120 104 Ww 40. Organele pungilor si suspensiel 10.1, Puntea si suspensia din fata., 132 10.1.1, Constructie si functionare . 132 10.4.2. Intretinerea puntii si suspensiel din fata. 135 10.2. Puntea gi suspensia din spate .. 139 10.2.1. Constructie si funcrionare 139 10.2.2. Intretinerea puntii si suspensiei din spate . a 141 11, Caroseria M14. Constructle $i functionare 141 1.2. Intretinerea caroseriei .. 143 PARTEA A DOUA Exploatarea autoturismului 12, Organele de comanda si aparatura de control 12.1. Amplasarea comenzilor autoturismului s..eseseese 147 12.2, Organele de comandi pentru pornirea autoturismului. 147 12.3. Organele de comands pentru oprirea autoturismului.. 154 12,4. Aparatele pentru controlul functionarii autoturismului...... 155 12,5, Organele de comand’ care se folosesc in conditit speciale .. 158 12.6. Organele de comandi ale elementelor de caroserie.,.... 164 ¥8. Conducerea autoturismului in cazuri speciale 13.1. Conducerea pe timp de intuneric — noaptea 165 18.2. Conducerea pe ploaie 166 18.8, Conducerea pe timp de iarna = 166 14, Rodajul aututurismului nou 18, Intretinerea periodic’ si reviziile tehnice 16. Conservarea, deconservarea si protectia anticorosivS a autoturismulu! 16.1. Conservarea 2utoturismului .... 174 16.2. 16.3. 17, Princi Deconservarea autoturismulul .. Protectia anticorosiva ... palele defectiuni in exploatare. Cauze si remedil PARTEA A TREIA Reparatii curente 48, Reparatiile curente ale motorului 18. 18.2. 18.3. 18.4. 18.5. 18.6. 18.7. 18.8. 18.9. 18.10. 18.11. 18.12. 18.13. 18.14. 18.15. 18.16. 18.17. 19, Repar: 19.1. 19.2. 19.3. 19.4. 19.5. Suspendarea autoturismului ...... Demontarea gi remontarea motorului de pe 3i pe autoturism .... Inlocuirea garniturii de chivlasi ..... inloct a unui arc de supapa intocuirea garniturilor de la carterul infenlor., Repararea pompel de ulei......... Riles inlocuirea garniturii de etangare (simering) din capacul distribusiel Inlocuirea lantului de distributie, a tntinzatorului de lant si punerea la punct a distributiel...... sss eesceee Inlocuirea si repararea pompei de api... Inlocuirea si repararea radiatorului 5 inlocuirea vasului de expansiune si a supapei sale. inlocuirea termostaculul .......... ately Inlocuirea si repararea pompei de paring Rane kaues Reglarea pe autoturism a carburatorului la mersul in gol Inlocuirea carburatorului de pe motor ...... Verificirile si reglajele carburatorului Sslex 32 EISA 3. Verificarile si regiajele carburatorului Carfil 32 IRM. atiile curente ale instalatiei electrice Verificarea funcfion’rii si tnlocuirea manocentactulul tactului .... u Verificarea electromotorului de pornire ‘ Controlul alternatorului pe autoturism........ e Demontarea si remontarea alternatorului de pe si pe autotu termocon- verificarea lui inainte de dezasamblare.. Demontarea gi montarea tabloului de bord . 221 223 226 229 234 233 234 235 237 240 1M 242 243 244 246 247 254 253 256 256 258 263 19.6, Demontarea si montarea contactului de pornire... 19.7. Inlocuirea unui bec de far 20. Reparatiile curente ale transmisiei 20.1, Inlocuirea rulmentului de ambreiaj.. Demontarea si remontarea cutie) de viteze..... Verificarile si regiajele cutiei de viteze si diferer 20.4, Inlocuirea unei axe planetare.... 21, Reparatiile curente ale directiei 21.1. Inlocuirea casetei de directie.. é 21.2, Pozitionarea casetei de directie si calajul directiel 21.3. Inlocuirea unei bielete de directie 22, Reparatiile curente ale frinei 22.1, Inlocuirea plachetelor de frina de la rotile din fatd...... 22.2, Inlocuirea garniturilor si reglarea frinelor ta rotile din spate 22.3, Controlul si reglarea limitatorului de frina. 22.4, Reglarea frinei de mina... 23, Reparatiile curente ale puntilor si suspensiei 23.1. Pozitia de blocare a cuzinetilor elastici de la bratele suspensiei.... 23.2, Controlul si reglarea unghiurilor caracteristice ale pungii din fara 23,3, Inlocuirea unei rotule superioare a suspensiei . 23.4, Inlocuirea unei rotule inferioare a suspensiei..... 23.5. Inlocuirea unui amortizor si a unui are din fata. 23.6. inlocuirea unui amortizor si a unui arc din spate... 283.7. Inlocuirea flexiblocurilor de la barele stabilizatoare... 24, Reparatiile curente ale caroseriei 24.1. Controlul pirtii centrale a cadrului planseu... 24,2. Controlul pozitiei axelor articulstiei puntii din fata 24,3. Reglarea elementelor detasabile ale caroseriei..... 24.4, Inlocuirea unui panou usi din fati 24.5. Inlocuirea unui panou usa din space . 24,6. Inlocuirea barelor parasoc din fata si din spate 24,7. Inlocuirea unui geam parbriz si a lunetei (geam-spate) 264 264 266 267 270 27 280 280 287 289 291 293, 314 311 312 316 7 318 a9 Lucrarea reprezinta un ghid practle peneru cunaagterea constructici, functionérii, exploatirii rationale, intretinerli i reparatilor curente ale autoturismulut yDACIA 1300", Este format din erei part Incl, intitulatS Descrere, furcsionare §) inte Caractoristcile principale ale autoturlemului Dacia 1300 i cuprinde: sale; Descrierea, funcsionarea 31 intresinerea subansamblelor principale Jo auroturismulul (motorul, sistemul de ungere, sistemul de racire, stalasla de allmentare, insalala electrics, tranemisia, direct, insalata e frinara, organele purzilor gi suspense! # caroseria) Ported 0 doue, inieulatd Exploctarea autoturiemulul, euprinde: Deseriex rea $1 folosirea organclor de comandi i citirea aparaturil de control; Parcicularicatile conduceril; Rogajul autoturiemuluis Intresineres. perio- fica, pregitirea sezonier& si revizile tehnice; Conservarea si protectia anticororivi a aucoturismului; Prine!palele defecsiuni in explostare, P.CYV. combinat cu material text! lon Pov. P.C.V. combinat cu mochet Fark cu 5 Varlanta autoturis i Fig. 1.3. Curbele carscteris- S/ Standard normal Super tux fie! ale motorulut sueoxuriee SUPT Farul de mers inapoi Fars | Fark, dar eu con- Gh chee tactor a cutis de Sanat a Euajera vide poche Din carton negru | Din carton negra mochetse Incilaren st venslaia Interioard Fortatd, avind instalatie de climatizare &) Sofica cu ventilator #i radiator racordae |! Ia instalatla de racine Volumut portbags|ulul 360 em" 1.4, Caracteristici functionale si de exploatare 1.4.1. Caracteristicile motorulul Cfig. 13) Puterea maxima 2 motorulul, 54 CP (DIN); t Turasia corespunzitoare puterii’ maxime, 5250 rot/min: Cuplul maxim, 9.6 kefm (DIN): Turatia corespunzitoare cuplului maxim, 3.000 rot/min: Turatia de ralanti, 750 la 800 rot/min, 1.4.2, Caracteristicile dinamice ale autoturismulul Cfig. 1.4) Viceza maxims, 145 kmjhs 2 Demarajul fa vitezele fective, autoturismul cu So 2 persoane la bord si rezervorul_plin: aS 0 ping fa 40 km/h, 3 i =O pind la 60 km/s, £0 kin/h, =0 pin’ la 100 km’, = pind la 120 km/h, =0 pink la 140 km/h, =0 pind la viteza maxims circa 80 5; Elasticitatea vitezelor (demaraj in viteza IV de la ; 40 kmh): tp 8 [ T 83 8 = 40 la 60 kmih, = 40 la 80 km/h, = 40 la 100 km/h, = 40 la 120 km/h, 16 9.0 5: 164 s; 246 si 373 st eo SRESVss ig. 14. Corba aece erat 4 ‘twrismulul Dacia 1300. Domeniul vitezelor (valorile limita accesible): = Viera |, Ola 49 kmihs = Viteza ti, 44 la_78 kmih; = Vieeza ti, 23 la 110 km/h; = Vitera IV, 36 la 160 kmjh (valoare teoretics). 4.4.3. Caracteristici economice Cfig. 1.5) Consumul specifie de carburanti ta viteza a V-ai — Viteza economics 80—90 kmh, = Viteza de 105 km/h, 971/100 km; = Viteza 115 km/h, 10 1/100 km; = Viteza 140 km/h, 43.1100 km; Cerburantul foloste, benzini CO 98. 1.4.4. Capacitatl — Carterul inferior al motorului (baie de ulei), 3 15 = Carcerul cutiei de viteze-diferential, 2h = Rezervorul de carburantl, 501; gf PT eee if sealife] ate sett Lt [ Tt a eee f * | “(cela | ’ {+~——H 7 ale ‘ ++ ie Seal alae ae ee 4 el ae a ODO Tw HOW RO Fig. 4.5, Caracteristica consumului de earburant in vitera a IV-2. 75 la 8 1/100 km; = Instalagia de récire, 5 = Instalatia de frinare, 0: = Instalasia pentru spal8tor parbriz, 0, 1.4.8, Caracteristici de manevrabilitate Diamezrul de bracaj: — Intre trotuare, 10 m; = Intre peresi, 10,75 m. 2. MOTORUL 2.1, Generalitati si identificarea motorului ‘Autoturismele Dacia 1300 sint echipate in toate variantele cu motoare {in patru timpi, cv aprindere prin scinteie si alimentare prin carburator, motoare ale cBror caracteristici principale au fost prezentate in cap. 1. Amplasarea motorulul inaintea puntii din fad permite rezervarea unui spagiu foarte mare in compartimentul motor, ugurindu-se astfel accesul la toate organele motorului (© parzicularitate esentiala a acestui motor const in aceea cB, in blocul motor, elmasile cilindrilor sine echidistanfate, permitindu-se 0 bund circula- fle a lichidului de risire pe toatl inltimea utili a cimasilor de cilindru Se recomandi ca fiecare posesor de autoturism Dacia 1300, s& cunoascd 31 84 reyind identificarea motorului, care este materializatdi pe o plicuga drept- Unghiularg fixatd. prin nituri in partea sting a motorului. Pe aceasta sint poansonate dou’ date principale si anume (fig. 2.1): tipul motorului (exemplu Teg Ea Fig. 2.1. Plaea de. identiicare 2 motorulul: (pul motoraiis Zsa de brea, ” 20 a £810.02 sau 810-95) pe rindul de sus seria de fabriatie a motorulul pe rindul Davele de identificare ale motorului servesc la 0 eventuall comandare 3 piesclor de schimb care compun motorul in variante care exist pe autoturis- ful. respeetiv iin vederes formarii_unei imagini corespunzitoare asupra_construcsel motoruiui, in fig. 22,0 31.0 este redati amplasarea diverselor ansambluri Subansambluri ale scestuia ‘Orice motor nou sau reparat trebule s& abi pe de putere, mo- mone si consumm, corespunzitoare curbelor caracteristice _prezentate In fig. 1.3, De retinut cf motorul reparat nu se inceare® pe banc sau pe auto turism la turagia maxima indicatA in curba de put Vedere stinga Fin. 2.2. Motorul autoturismului Dacia 1300, sectiune transvorsall, vedere stings. 2 .cia 1300 este robust, economic, nerves $i turat. d de © bund etajare a cutiel de avind in permanent’ Motorul autoturismulu! Da Prezentind © mare elasticitate si beneficiin. viteze, motorul réspunde exceptional la orice accelerare, D rererva de putere, flind capabil oricind s& rBspunda Ia sollcitrile dorite. Pentru a micgora zgomotul motorului la unele turatii, constructorii au introdus aga numitul ,cefazor", care are rolul de a prelua unele vibratil pertur~ Vedere cheepta e re 7 Ti lo) 5 sectune transveral8, vedere drespta, 5 Fig. 22. Motorul autoturimuoi Dacia 1300, 2 Fig. 2.3. Amplasarea pe autoturism a defazorul batoare ce apar in timpul functionirii motorului, In fig. 23 este prezentats Amplasarea pe autoturism a acestul dpovieiv, care comport pe fiecare parte ee un volant 1, de circa 1 500 gr, montat Ia mijlocul unui batansier 2, ale Slror exeromitii sint legate elastic la motor fi la faiu prin intermediul unor fiexiblecurt din caucive 3 Prin inergia sa, volantul constitule un punct de sustinere pentru balansier care exercitd astfel asupra gasiului un efort de sens contrar celui provocat de tmoter, realzind astfel © echilibrare a vibrailor motorulul. 2.2, Piesele fixe ale motorulul In fig. 2.4 sint prezentate principalele plese fixe ale motorulul. Blocul cilindrilor / este wurnat din fontd dintr-o singur’ bucat8 este preluerat plan pe patru feye, delimicarea fiecdrei fefe de alte plese ale B motorului (capacul distributici, chiulasa, carterul inferior ete.) ficindu-se prin garnituri de ctansare, care sint: —garnitura capacului de distribuyie, 12; = garniturile carterului inferior, 8, 9; = garnitura de chiulas’, 4 = garnitura de etansare de Ia palferul din spate, 11 — garnitura de etangare de la capacul distribusiel, 14 Blocul cilindrilor este previut la parcea Inferioar’ cu cinci lagire paliere, fiecare avind semicuzineti bimetalic. Pe bloc se atagazi cele doui suporturl laterale metalice 15, care servesc la fixarea acestuia in suporturile elastice de pe caroserie. CAmAsile cilindrilor 2 sint turnate centrifugal din fonts, pre~ Jucrate fin la interior si amovibile, CAmayile vin in contact direct cu lichidul de ricire si se mentin in blocul motor prin stringerea chiulasel pe bloc. Este de retinut faptul ¢& numerotarea cilindrilor la acest motor se face incepind de la cilindrul dinspre volant, care poart’ numarul 1; se poate spune chfaja motorulul este spre volant, iar spatele motorului spre capacul distri- butiei Fiecare cimasi de cilindru este previzuc’ la partea inferioar$ cu o tesiturk care serveste la ghidarea acestela in blocul motor. Tot la partea Infericar’, existi o degajare, ¢ (fig. 2-5), care permite agezarea pe scaunul din blocul motor $i etangares perfect Intre cimasi si bloc prin intermediul diverselor garnituri de grosimi gi culori diferice, avind semnificatiile = albastru, grosime 0,08 mm: = rou, grosime 0,10 mm: = verde, grosime 0.12 mm. Garnturile arftate av gi rolul de 2 realize planitates inere efile lind lor qi suprafaya blocului mater; denive laren nu erebule 58 depsjease’ valoarea de 0,05 mm. Diametrul interior nominal (standard) al camifilor este de 73 mm Chivlasa 2 este curmatd dint-un W® material usor (aliaj de aluminiv), care Fin 24 Piste fixe ale motor permite 0 ricire rapids. in corpul su fit 75 ,Postla unl cami de ck Find montate ghidurile de supapi si Sca- ¢ senna, cana te sna 2 sims clindritrs 9 ching, 4 — xritra, de chuluas_ 5 —cacarat penis ey ieletetpereer 25 Chivlasa este astiel conceputé si realizaté incit s& prezinte urmatoarcle earacteristie — reristengS la presiunea gazelor: conduetibititare bun’; = rezistens& In coroziune: — realizarea unel ecanseicigl perfecte, la aplicarea pe bloc, prin intermediul garnicurii de chiulasa. Chiulasa motorului Dacia 1300 comporti o serie de orifici: pentru supapele de admisie-ovacuare, pentru circuitul de ricire, pentru montarea bujillor, pentru termocontact, precum si diverse alte orificli pentru montarea prezoa- nelor 1 suruburilor necosare fixérii chiulasei pe blocul motor. Garnitura de chiulas 4 prezinta caracteristici metaloplastice si este construits dintr-o foale de azbest grafitat, intdrit& pe margini cu © foaie de alama (pentru uncle variante). Pe una din fee se prezint& inscripria HAUT-TOP"; intotdeauina garnitura de chiulasa se agazi cu aceast® inscriptie in sus. Carterul inferior (baia de ulel) 5 este executatt din tabla de ‘oyel ambutlsat%, reaspiratia gazelor efectuindu-se prin admisie. Golirca ae ulei a carterului inferior se face printr-un orificiu inchis eu un dop metalic magnetic, agezat Ia partea inferioars a carterulul, avind $1 rolul de a colecta impuritatile feroase din ulei, Capacul chiulasei 6 este confectionat din tablé ambutisats. 9 sorvaste atit pentru etangarea circuitulul de ungere cit ¢1 pentru alimentarea motorului cu ulei prin busonul de umplere 7, ajezat la partea superioar3. Capacul chiulase! este prevazut cu dubluri metalice care au rolul de a crea o suprafati marita de retinere a gudroanelor gi a altor impuritigi din uleiurile arse de motor. Garniturile de etangare palier 17 si distributie 14 au rolul de a realiza ctansarea pallerclor de capit ale arborelui cotit. Ele se exccutt din cauciuc cu insergie mecalick sl sine previzute cu un arc spiral din sirm& care serveste la ayezarea perfecti a marginii garniturii pe suprafaya de etansare. Dimensiunile principale ale acestor garnituri (dlametrul interior x dia metrul exterior x grosimes) sint: — pentru garnitura de etansare palier = pentru garnitura de etansare distributie 70 x 90 x 10 mm. 35x 50x 8 mm. 2.3. Piesele mobile ale motorului Acesten compun dou mecanisme distincte i importance fn funcionarea motorulul: — plesele mecanismulul biel3-manivela: = piesele mecanismului de distributie. 26 Mecaniemul biel-maniveli serveste la transmiterea fortelor create in llindrii motorului la arborele cotit, lar mecanismul de discribusle asigur’ introducerea amestecului carburant in cilindril si evacuarea gazelor arse. 2.3.1, Piesele mecanismuiui bielé-manivelé In fig. 2.6 sint prezentate piesele mecanismulut bieli-manivels, Pistoanele 1 sint confectionate din alls} de aluminiu, turnat, avind forma de butol, prelucrate cu ovalitate si coniitate controlat8. Ele sint foarte rezistente la presiunile care apar in timpul explosilor si la uzura ce spare in timp. Avind greutiti diferite, sortarea lor se face In functie de greutate 4i alezajul axului de piston. ZA e | 2g iong 3 pena 2 sme a ' ‘xa plsonult ext dealt cu 1 mm spre slngn axe teoretce a clindrulai (Vig. 2.7) in tens opus elu de rotaie a motorulul pentru educeren cupltal de bat Golare » ptonulas gi micioraren bitilr acestla pe clindra. \ Faph de consderentle de mal su, atte set ee | cesar ea, ly montarea pstcaelor tn acelerale specie | zie, te int tama. de snsul Indkat pe piecane LN operat ¥ sau sigeata dinjatd epre volat) si «8 so i respecte intcemal tehnologia de nlcuie a pstoanclr, £ Gare Ini in atrbupile ielerelor service specalzate + Axele pistoanelor (bolturile) 2 con f.27.Poaonaren fctionate dn ofl, sine montate fix In pcioarele bee Deh pliconutul td Bafa linden $i liber in bosalele piscoanelor. Principalele date tehnice ale acestora si —diamecrul nominal, = lungimea, eas = dlametrol hurl din bueg bee 20 Boat mn +0,006 mm. —diametru! giurli din bosajele pistonului 20 70,003 mm Segmensil 2 sint in qumir de trei pe piston. Constructla $1 destinayia fleehruia este diferis8: = segmengi de foc 0, de forma cilindrie8, confectionatl din font& nodular8, cromati Ia exterior $1 ayezat! in canalul superior al pistonului; — segment! de etangare b, de form® conics, fabricas prin turnare din fone specials §1_montagh in eanalul din mijloe: = segmengi de ungere (raclori) <, executayi din eabl8 expandaes in forms de U, ca fance (pentru cazul sagmengilor U flex) sau turnatl din fontd cu arc expandor in interior (pentru cazul segmentilor Goetze) La motoarele care echipeazi autoturismele Dacia, segmentii tn poziia monta] la rece reprezinta 0 fantS foarte micS (0,25 ...0.40 mm). In timpul funeglonaril motorulut, prin dilatare, se apropie capetele, distanta dincre ele devenind aproape egal cu zero. In’aceste condipi, plerderile de gaze sau Ulel prin acest loc sint neglljabile, Pozigia de asezare & capetelor de segmenti trebuie si fie decalats la 120 grade (fig. 2.8). Fig. 2.8, Ajezarea cogmentilor pe piston Arborele cotit 6, turnat din font’ nodulars, este prevézut cu: —cinel fusuri paliere care formeazi axa arborelui; = patru manetoane, care servesc la prinderea bielelor: <6 flansé cu gapte giuri filetace care serveste la prinderea volantulul; 0 bucsa din bronz, care are rolul de a sprijini capatul arborelui de ambrelaj; — 0 gaurd filetats unde se ingurubeaz5 gheara de pornire manual (racul) sau surubul obturator; = canale de ungere pentru paliere s1 manetoane. Dou semiinele distanglere 10, cu grosimi cuprinse intre 2.28 mm gi 2,43 mm, au rolul de a prelua jocul longitudinal al arborelui cotit. Date tehnice principale ‘= diamecrul_ manetonulul: cota nominal B98 mm; cota de reparatie, 43,75 mm = toleranta de rectificare a manetonulul: = 0,00 mm: = 0.02 mm: = ovalizarea manetonulut, max. 0,005 mm = diametrul fusulut pali cota nominal, 46,00 mm; cota de reparajie, 45,75 mm} = toleranta de rectificare, = 0,00 mm: = 0,02 mm: = conicitatea, max. 0,005 me = Jocul longitudinal al arborelui cotit, 0,044 la 0,16 mm, © caractoristicd importants 2 arborelui cotit este aceea ci manetoanele i fusurile de palier sine galetate (roluite) la margine din fabricatie, pentru a se asigura ungerea laterals. Este necesar si se fin8 seam& de aceast caracteristicS atuncl cind se face rectificarea_manetoanelor, deoarece galetarea trebule mentinuti pe © por~ fiune de 140 grade orientatd spre axa de rotatie a arborelui cout (fig. 2.9). Cuzinesii palier 7 av urmitoarcle diametre intericare: = cota nominala, 46 mm; — cota de reparatie, 45,75 mm. Bielele 4 sint executate din ofel special, prin matrigare, cu sectiune fn forma de 1. Capul bielei se monceazs pe manetoanele arborelui cotit, prin Intermediul capacelor de bielS gi cuzinezllor, iar in piciorul bielei se monteaz fix axul pistonului. In funcyle de greutate, bielele sint clasate in patru categoril. Toleranta de greutate nu depijeste dou’ grame in cadrul acelelasi categoril (e, — 478— 480 grame; gy = 493 — 495 grame; gy = 50B—510 grame; 2, — 523 — 525 grame). Fig. 29. Pozitis galetirt arborelul cote. Date tehnice principale: = diametrul alezajului in piciorul bielet, 2 ~ diametrul alezajului in capul bielel, arts 7 — diseanga intre axele alezajelor biclel, 128 4.015 mms = risucire sau incovoiere, maxim 0,03 mm; = jocul lateral intre corpul bielei si arborele cotit 0.2 mm. Cuzinesii de bielS 5 au urmbtoarele dlametre interioare: = cota nominal, 44 mm; = cota de reparatie, 43,75 mm. Volantul dal motorului, pe care se preseaxi corcana de pornire, este confectionat din ofel, tot ansamblul montinduse pe flenga arborelu! cou prin incermediul a 7 guruburi, Date tehnice: = fulajul maxim al volantului, 0,06 mm: = cuplul de stringere al guruburilor volanculul, 5 kgf: = numarul de dingi ai coroanei, 417 bue. Suruburile de fixare a volantuluise Inlocuiesc la fiecare demontare, deoarece acestea au $i rolul de autoblocare, 2.3.2. Piesele mecanismului de distributie ‘Acest ansamblu de piese asiguri deschiderea gi inchiderea supapelor de admisie si evacuare la momentul oportun Piesele componente ale mecanismului de distribuyie sint prezentate in fig, 2.40. Arborele cu came 1 este confectionat din fonts speciald si este amplasat lateral pe patru paliere in carterul motor. El cuprinde camele supapelor de aspiratie si evacuare 13, pinionul de antre- nare 19 al axului ruptorulut discribuitor 31 pompel de ulei, precum si excentri= cul de comands 20 al pompel de benzing (fig. 2.10). Date tehnice principale: —Jocul longicudinal al axului cu came masurat la brida de reglaj 21, 0,06—0,11. mm: —lagire paliere fri cuzineti. Langul de distribusie 2 serveste la transmiteres miscarii de ls arborele cotit la arberele cu came, prin intermediul a doud roti dintate, Roata dingatl mal mare 2 este fixatl pe arborele cu came, iar roata dingati mai mic& 17 (fig. 2.6) este fixata pe arborele cotit. Lantul este confectionat 31 din zale de ofel nituite, avind un incinz’tor 4, comandat hidraulic prin inter medial unul jiclor ce se afl8 in legatur8 cu ciccuitul de ungere. Supapele de admisie 5 gi evacuare 6 sint amplasate in " "| supapelor de provenienga Renault. < prcurile de tupapt 6 idanice BOE a pontru admisie si evacuare, se construiesc L] din ofel special pentru arcurl gi sint acope- a Elemente constructive rite cu un strat de email special, care are le supapelor: 4 — ameter Oy — Ameer rolul de a proteja arcul Impotriva coroziunit Principalele date caracteristice sint: eis: 7 —lungimea liber’, —lungimea sub sarcing de 36 kgf, = diamettulsizmel arcull, 3.4 mm. & Clause feer eye men Kampa culbucorilor este fixatk pe chiulash si éste formats din urmitoarele piese (fig. 2.10): "= patru suporturi 16, din fonts, fixate fiecare pe chiulasé prin intermediul unui bulon; = axul culbutorilor 10, confectionat din feavi de ofel avind orificile 22, in dreptul suporturilor, preluind 1 rolul de canal de ungere; = opt culbutori pentru admisie 41 evacuare 14, din ojel turnat, protejay! prin fosfatare; cine! arcuri 12, de menginere a distantelor dintre culbutorii de pe ax. Date tehnice principale: — inalfimea suporturilor culbutorilor, 40 mm; 0,027 mm; —alezajul de trecere al axulul culbutorilor, 14.9) — diametrul axului culbutorilor, 14 mm: — alezajul culbutorilor, 14 dpe — jecul culbutorilor pe axul lor, —Jocul Intre culbutori gi coada ‘supapel, a rece Ia cald admisie: 0,15 mm 0,18 mm; 0,20 mm 0,25 mm. 3 3 Avtotutiamal Dacia 100 Tachesii 7 se confectioneazd din fontd special’ gi au formA cilindrics. Diametrul tachegilor gi al ghidajelor lor sint urmstoarele: = diametrul exterior: co nomial, 419 mm Coed de reparai, 192 mm: Pee pani 9, ota nominal, 19. £9021 mm: cot de repartisie, 40,21 mm. 192 79 Nota: La-demontare, tachefil se repereazS. Tijele culbutorilor 11, confectionate din ofel, au urmitoarele date caracteristice: — lungimea, 178 mm; = diametrul, 5 mm; = toleranja la rotire, 04 Ia 0,5 mm. 2.3.3. Functlonarea mecanismulul de distributie si diagrama distributiel In principiu, la motoarele in patru timpi, deci sila motorul autoturismului Dacia, obturarea orificillor de admisie-evacuare este realizati de supapele de admisie $i evacuare, a ciror comand3 se realizeazi prin camele arborelui cu came si arcurile supapelor. Camele asigurd deschiderea, iar arcurile inchiderea corificillor. Organele anexe care asiguri transmicerea migcaril de la arborele cu came la supape sint: tachetli,tijele Impingatoare si culbuto Functional, mecanismul de distribuyie trebuie si asigure deschiderea si 4pol inchiderea orificilor de admisie-evacuare la momentul oportun (fig. 2 12). Intotdeauna, conform ciclulul teoretic de funcfionare a motoarelor in patru ‘impi, supapa de admisie deschide orificiul de admisie in momentul cind pistonul ajunge la punctul mort interior. in aceast8 pozite, tachetul 7, gasindu-se pe bosajul camei arborelui cu came 15, impinge, prin intermediul tll 11. un capit al culbutorulut /4, care, printr-o migcare de rotire in jurul axei 10, Impinge coada supape! 5, Invingind tensiunea arcului de supapi & si astfel supapa de admisie se ridic& de pe scaunul sdu, permitind intrarea amestecului carburant din galeria de admisie, in interiorul cilindrulul, In momentul inchiderit o

    You might also like