AR =” Pea en RE, a en! FP & ElectronicaDecodor Elektor in aceasta sectiune sunt explicate toate notiunile, prescurtarile gi simbolizarile, cat si alte notatii, frecvent utilizate de Elektor. Tipuri de semiconductoare Prescurtarile TUP — TUN, DUG — DUS se gasese adeseori in montajele prezentate in Eloktor. Ele se refera la tranzistoare si diode cu utilizare universala, care corespund din punct de vedere al datelor tehnice si se deosebesc doar prin forma carcasei si conexiunilor. Cerintele minime pentru TUP — TUN si DUG — DUS sunt sintetizate in tabelele I si th Exemple TUN Tabelull BC 107 (8, -9), BC 147 (-8, -9) Cerinte minime BC 207 (-8, -9), BC 237 (-8, -9) pentru TUP si TUN BC 317 (-8, -9), BC 347 (-8. -9) Uceomm 20 mV BC 547 (-8, -9), BC 171 (-2, -3) lien, 100A BG 182 (-3, -4), BC 382 (-3, -4) hem 106 BC 437 (-8, -9), BC 414 Parnas 100 mW f Exemple TUP: ‘me __100 MHz BC 177 (-8, -9), BC 187 (-8, -9) ere —— Tabelul i BC 204 (-5, -6), BC 307 (-8, -9) ee Been et Be sene 3) Cerne minime pentru DUG BC 557 (-8, -9), BC 251 (-2, 8) : BC 212 (-3, -4), BC 512 (-3, -4) BC 261 Se 3), BC 416 pug; «BUS Unex 20V 25V Exemple DUG: len 35mA 100 mA OA 85, OA 91, OASS, AA 116 nos 100A TWA Exemple DUS: Paine 250 mW 250 mW BA 127, BA 217, BA 317, Comm 10pF 5 pF BAY 61,1N914,1N 4148 Multe dispozitive semiconductoare echivalente au simboluri diferite. Pentru a evita dificult&tile de procurare a unui tip special, s-a utilizat in Elektor, in masura posibilitatilor, o simbolizare universal. Ca exemplu poate servi circuitul integrat IC 741: 741 inseamna: A741, LM 741, MC 741, MIC 741, RM 741, SN 72741 etc.Valorile rezistentelor si capacitatilor Simbolizarea valorilor rezistentelor si capacitatilor se face fr virgula, conform codului de notare internationala P (pico) k (kilo) n (nano) M {mega} ut (micro) = 10° G (giga) = 10° m (mili) = 107 Cateva exemple de simbolizare a valotilor rezistentelor si capacititilor: 3k9 = 3,9 kQ = 3900 2 0033 = 0,33 2 PTC — termistor cu coeficient de temperatura pozitiv NTC —termistor cu coeficient de temperatura negativ LDR —fotorezistenta VDR — varistor 4p7 = 4,7 pF 5n6 = 5,6 nF 4u7 = 4,7 pF Puterea disipata a rezistentelor este de 1/4 watt (In cazul in care nu este specificata alt& valoare). Tensiunea de strapungere a condensatoarelor cu folie trebuie sa fle cu circa 20% mai mare decat tensiunea de lucru a montajului. Redarea tensiunilor continue Tensiunile continue date intr-un montaj trebuie considerate valori orientative, valorile masurate putand diferi cu+10%. (Aparatul de masurd trebuie sa aibé o rezistenta interna 220 KON.) Indicatii pentru cei ce-si construiesc singuri montajele: 1. La aparatele construite de dvs., utilizati numai carcase din material plastic. Prin aceasta, toate partile constructive conducdtoare de electricitate sunt protejate mai sigur contra atingerilor. 2. Cand, in cazul unor situatii speciale, este recomandata o carcasa metalica (de exemplu, carcasele ecran la montajele fF), atunci aceasta trebuie sa fie totdeauna legata la masa. 3. Toate racordurile la 220 V, ca si toate celelalte puncte in care tensiunea alternativa depaseste 42 V, iar cea continua 60 V, trebuie sa fie izolate sigur contra atingorii. 4. Cablul de retea trebuie asigurat contra smulgerii, cu o br&tara fixaté in interiorul carcasei. Prin aceasta, el nu mai poate fi smuls accidental din conexiunile transformatorului. in nici un caz nu este permis simpla introducere a cablului in carcasa printr-un orificiu. Pentru a se ovita deteriorarea cablului, marginea orificiului trebuie prevazuta neaprat cu un mangon de cauciuc. Aceasta masura este obligatorie la toate carcasele metalice.Cuprinsul pe scurt Pagina Cuvantinainte <0. 25 ssi. awa pe ees 5 Decoder Elekior: ra: .c5 sie 4s Bae wS Hae 6 301 circuite electronice.... 2... 6... 2 eee 9 Tipuri de capsule: 7 Circuite integrate MOS A bet 2 Siler mop GAO Tranzistoare — caracteristici .... 2.2... 0. 351 Amplificatoare operationale; stabilizatoare .. . .352 Circuite integrate TTL ISSO, test Peas ae Indextematic. ..- 2 ee ee ee CUPEINS: cae oso: Snes sie vate) ae Eset em 0 2Hoo 1 Generator etalon Orice posesor de osciloscop ar trebui s& aib&, ca accesoriu esential, un generator eta- lon. Cu acesta poate fi verificata corespon- denta dintre functiile reale si cele prescrise. Montajul desctis aici poate, datorita simpli- tatii conceptiei sale, sa fie inglobat direct in car- casa osciloscopului Un osciloscop este un instrument de labo- rator foarte util cu atat mai mult cu cat etalo- narea sa este mai buna si mai fiabilé. Aceasta poate fi verificat rapid cu un generator etalon Ceea ce trebule controlat in special — sunt amplificarea pe verticald si baza de timp. Daca apar abateri, si acest lucru afecteaza de cele Fig. 1. Semnalul de iesire al generatoru- lui etalon. Cu acest semnal pot fi efectuate ‘rei tipuri de verificari. Amplitudinea serveste la reglarea sensibilitatii pe verticala; lungi- mea perioadei (A) serveste la etalonarea bazei de timp; cu imputsurile scurte se poa- te corecta atenuarea folosind butoanele de reglaj corespunzatoare. ca ait bles mai multe ori toate domeniile de masurare, marimile respective sunt distorsionate sau mo- dificate. O asemenea abatere se determina la verificarea unui singur domeniu, oricare ar fi el, deoarece raporturile intre domenii sunt stabi- lite prin componente pasive, cum sunt rezis- tentele si condensatoarele, ale caror valori reale pot depasi uneori toleranta impusa de fa- bricant. Asadar, de cele mai multe of, toate do- meniile sunt afectate concomitent. Mai rar, cand un singur domeniu este afectat, acesia se poate remarca usor printr-un raport fals, la comutarea domenilor, putand fi sesizat chiar si fra generator etalon. Pentru verificarea normal, de rutind, este suficient si se verifice sensibilitatea pe verti- cal si abaterea de frecventa a bazei de timp In cate un domeniu de masurare. Aceasta se poate face cu o sursa de tensiune etalon care realizeaza impulsuri de tensiune cu ampltudine si frecventa bine definite Fig. 1 si foto 1 prezinti semnalul de iesire al generatorului. Amplitudinea este, in cacrul unor limite foarte stranse, egala tensiunii de alimentare (abatere de cel mult 190 mV), care poate fi masurata cu un AVO-metru obisnuit, Montajul genereaza trenuri de impulsuri a c&ror frecvent& este de 50 Hz, aceasta fiind im- Fig. 2. Schema montajului prezinta, in stan- 92 liniei punctate, alimentarea cu energie a generatorului. Aceasta alimentare este parte componenta a osciloscopului. 2 1 10..16v-——=6ma ' Or |,auane ir 50 Hz lal a BcEa7 8pusa de treoventa retelei. Impulsurile fiecdrui tren sunt realizate de generator. Ele au 0 pe- ficada de circa 2 ms si servesc la egalizarea ato- nuarilor preamplificatoarelor si a intrarilor. Tn practic’, generatorul este utilizat cel mai des tocmai ih acest soop, la aceasta referindu-se si fotografille 2 si 3. in foto 2, echilibrul nu este corect, atenua- rea nefiind liniara in frecventa. Dupa efectua rea echilibrarii (foto 3), toate frecventele conti- nute in semnal sunt atenuate in aceeasi masura Fig. 3. Cablajul si modul de amplasare a pieselor. Datorita dimensiunilor reduse, pla- ca poate fi montata in osciloscop. Montajui In fig. 2 este prezentat montajul complet al generatorului etalon. Alimentarea se realizeaza direct din osciloscop, blocul de alimentare al cosciloscopului fiind redat simplificat in stanga liniei punctate. ‘Semnalul de 50 Hz este preluat de pe partea de curent alternativ a punt redresoare, el co- mandand trecerea periodica in stare de con- 10 Foto 1. Semnalul de iegire al generato- rului etalon, Foto 2. Forma semnalului in cazul atenuarii neliniare cu frecventa. Foto 3. Forma semnalului in cazul atenuarii liniare in freeventa.ductie a lui T1. In aceasta perioada, 555 este blocat prin intrarea sa de reset, iar la iesirea circuitului integrat (pin 3) tensiunea este nula. in restul timpului, intrarea reset se gaseste la tensiunea de alimentare, circuitul lucreaza ca multivibrator astabil si genereaz& impulsuri scurte. Modul de fucru al circuitului integrat 555 a fost deja descris in Elektor de mai multe ori, ast- fel inet nu vom mai insista asupra acestuia. Recomandiri la montaj Echiparea plicii nu prezinté dificultati, tre- buind totusi sA fim atenti la pierderea admi- sibilA de putere din rezistenta R1. Pana la o tensiune de 22 V, putem utiliza, pentru R1, 0 rezistent de 1/4 W. Pentru tensiuni cuprinse intre 22 V si 80 V, putem utiliza fie o rezistenta de 1/2 W, fie una cu o putere disipata mai mare Atentie: rezistentele din fotografie sunt rea- lizate conform celei mai noi norme ~ tip 1/2 W~ si trebuie folosite ca atare Numai posesorii de osciloscoape au posi- bilitatea de a construi acest montaj, putand ve- tifica daca functia realizat& coincide cu cea ideal, prin oscilogratierea tensiunii de iesire si prin compararea oscilogramei cu cea din foto 1 Céind totul corespunde, putem ‘ingloba mon. tajul in osciloscop, acolo unde gasim un spatiu disponibil. lesirea se leagé ou un stift sau cu un surub izoiat, pe cat posibil pe placa fron- tala, astlel incat, pentru verificarea etalonari sonda de masurare s& permita menfinerea nu- mai pe pozitia respectiva. Lista de componente Rezistente Condensatoare R1=4700 Ci=22n R3=1k Semiconductoare R4=68k Dt = 1N4148 R5=18k Tt =BC547B IC1= 555 OO reir electronic cu ,,inima” COS/MOS Multi locuitori ai marilor orase resimt toam- na, la iesirile in naturd, lipsa familiarului tarait de greier. Progresele realizate in domeniul tehno- logiei circuitelor integrate au facut posibila imi- tarea acestel insecte, Raza efectiva de actiune acustica masoara pana la 2 m, si aceasta in N6.. cb4009/ cD4049 ciuda lipsei etajului final de amplificare in con- tratimp. Langa aparat, chiar ¢i f€rditul unui greier din apropiere nu mai este audibil. Deoarece Fig, 1. Montajul greierului. Pentru tarait sunt necesari doar 2 mA. Copeula HM 35 avr almontajul lucreaza in regim de impulsuri, durata de viald a baterilor de alimentare este mai mare. Fig. 1 prezinté schema electronica, oxtrem de simpla, a aparatului. ,Inima” insectei consta din gase inversoare COS/MOS. Un multivibra- tor astabil, construit din inversoarele NS si N4, moduteazé un al doilea multivibrator (NS, N6), care realizeaza de fapt tarditul respectiv. Tran- istorul T1 descarea iesirea inversorului NS si excita minicapsula difuzorului, a c&rui rezis. tonld trebuie sa fie de circa 1 kQ. Raspunzator de intervalul dintre tardituri este multivibratorul format din N1, N2. Realizarea rapida a greieru- lui este ugurata de placa miniatura, al carei plan de echipare este prezentat in fig. 2. Lista de componente Rezistente Ri =470k R2=15k R3 = 820k Ra = 100k RS = 560k Condensatoare C1 = 221/63 V, tantal c3=22n Semiconductoare T1=TUN N1=N6 = CD4o49 sau CD4009 D1 = DUS Diverse Si=1xunu Capsula difuzor = de ex. HM35 (Sennheiser) Baterii = 3 baterii plate de cate 1.2 V Fig. 2. Cablajul i modul de amplasare a pieselor pentru greierul COS/MOS. 003 Rezistenta de sarcina activa Pentru masuratori comparative ale puteriior de iesire ale amplificatoarelor, este util s& se foloseasca o rezistenta care sA nu aiba nici 0 component inductivé si care s& poata fi folo- Sit& ca sarcina real in locul difuzorulul. Aceast& tezistent& trebuie dimensionatii, bineinteles, la 12 puterea de iesire a amplificatorului de veriticat. intr in discutie numei rezistentele contectio- nate din sarma, nu si cele cu pelicula de carbon, Rezistentele din sarma au o componenta inductiva care, in schema echivalenta a mon- tajului, se gdseste in serie cu cea activa. Com-whaluin ala 9737-1 ponenta inductiva nu favorizeaz tendinta de autooscilatie a montajului, ci determina 0 cres- tere a coeficientului de distorsiuni neliniare la puteri sila freevente ridicate. Aceasta influent este deosebit de mare la unele amplificatoare, astlel incat, pe de o parte, pentru un factor de distorsiune prestabilit, puterea de iesire este mai mica decat sarcina activa, iar pe de alta parte, © comparatie exacta a ampificatoarelor in regim de lucru nu mai este posibila Imaginea arata cum poate fi montat un po- tenfiometru bobinat sau un semireglabil cu in- ductan{a Scazuta. Ambele capete ale potentio- metrului sunt legate impreuna, conectarea tre- buind s se faca, pe cat posibil, la mijloc. Rezis- tenta echivalenté, masuraté intre cele dou capete, prezinté o inductant’ scAzuta. Curentii, prin cele dou rezistente sau. Jbobine” deter- minate de cursor, circula in directii opuse, astfe! neat in cazul unui cuplaj magnetic complet, ideal, al ambelor jumatati, cAmpurile magnetice si deci si inductivitatile se anuleaza complet. In practica, cuplajul este incomplet iar montajul prezint& totusi o mica inductivitate. Pentru masuratorile comparate ale amplifi- catoarelor, 0 asemenea rezistenta activa de sar- cin este absolut reala; aceasta nu este ins un ‘nlocuitor perfect al difuzorului inductiv, care va fi montat mai tarziu in montaj, la incercarea practic a amplificatorului analizat Pentru a obline valorile potrivite de putere si rezistenta, la masuratori pot fi tratate, in mo- dul descris mai sus, mai multe rezistente din sarma, rezistente ce pot fi conectate tn serie sau in paralel, in mod corespunzator. 004 La verificarea montajelor de amplificatoare, este util un generator de semnal. Acest montaj simplu si leftin d& posibilitatea nu numai de a depista rapid si eficace greselile de montaj, ci ‘i si economiseste amatorului bani, necesari procurari altor aparate de masurd mai scumpe. Injectoarele de semnal existente tn comert genereaza de regula un semnal de tensiune dreptunghiularé cu freeventa de 1 kHz. in prac- Injector de semnal ticd ins&, s-a dovedit c& 0 comutare ritmica a semnalului dreptunghiular este mult mai efica~ ce. Aceasta observatie ar putea fi transpusa in practic de urmatorul injector de semnal, Fig. 1. Montajul injectorului de semnal. Acesta consta In principal din doud multivi- bratoare astabile. 13Montajut Daca privim schema din fig. 1, ne dam sea- ma ca injectorul de semnal consta in principal din dou multivibratoare astabile. Oscilatorul construit cu portile N3 si N4 oscileaza cu 0 frecvent& de 1 kHz. Componentele care stabi- lesc frecventa sunt rezistentele R5, R6 si con- densatoarele C4, C5. Ss ¢ ke Fig. 2. Circuitul imprimat si modul de amplasare a componentelor injectorului de semnal. 14 Prin generatorul de tact construit ou portile Ni, N2, oscilatorul este pornit si oprit cu o frec- venta de 1 kHz. Rezistentele 1, R2 si con- densatoarele C2, C3 stabileso raportul impuls / pauza Durata semnalelor si pauzelor poate fi modi ficatd dupa voie prin modificarea valorii compo- nentelor co determina timpii respectivi. Un con- trol optic al functionarii generatorului se reali- zeaza cu ajutorul LED-ulul D3. Acesta este co- mandat de T1. Tranzistoarele T2 si T3, conectate in montaj Darlington, genereaz’, datorita amplificarii mari, un semnal dreptunghiular cu flancuri abrupte si contribuie la obtinerea unei impedante mici la legire Tensiunea la iogire se regleaz& cu Pt Diodele D1 si D2 elimina reactile de ten- siune ale montajului de verificat Dacd se testeazA cu injectorul de semnal si montaje cu tuburi electronice, atunci trebuie ca atat diodele D1, D2 cat si condensatorul C6 8 alba o tensiune de lucru cu cel putin 30% mai mare decat cea mai mare tensiune a mon- tajului de verificat. Deoarece puterea absorbita de montaj este foarte redusa, él poate fi alimentat cu 4 baterii R6. Lista de componente Rezistente Condensatoare Ri, R2,R5,R6=10M C1=100n/6V 100k 02,03 =470n 4700 04, C5 = 100p 27k C6 =100n/ 250 = 1k semireglabil Semiconductoare —_ Diverse ict = CD4011 $1 = intrerupator T1=TUP 4xunu 12, 13-=TUN 4 baterii plate Di, D2 = DUS (vezi textul) D3=LED (J. W. van Beek)005 Fantoma De fapt, titular fi trebuit sd sune cam aga: .Imitator de stafie comandat de la distanta’ Printr-o cuplare neintamplitoare @ unui emitétor de ultrasunete miniatura! ascuns, de exemplu, in buzunarul jachetei, pot fi declansate, intr-un receptor instalat la distanta, 0 serie de sem- nale asemanatoare unor ciocanituri pline de mister. Daca la o sedinla de spiritism stafia adevarata nu apare — in ciuda asteptarilor -, atunci puteti folosi montajul descris aici. Este vorba, dupa cum ati banuit deja, de o rezolvare electronic& a cazului nefericit cand stafia veritabila, dintr-un motiv oarecare, este im- piedicata s& se manifeste. Eloktor doreste, prin aceasta dezvaluire, fie s scoata de sub monopalul sau stafille, fie s& le necajeasca intr-un fel oarecare. Editura nu-si asuma nici o raspundere dac& un mare numar de stafii vor ramane fra loc de munca. Din fericire, aceste consideratii introductive sunt suficiente pentru clarificarea intentillor lega- te de acest articol, astfel ineat acum putem de- sctie cum functioneaza de fapt montajul. Acela care vrea sa cheme cu succes 0 stafie, ascunde in imbrécémintea sa un minu- scul emitator de ultrasunete. Acesta consta din putine parti componente, iar consumul de cu- rent este foarte mic. Cand este actionat butonul de semnal, generatorul de ultrasunete emite impulsuri inaudibile, care sunt receptionate de un receptor, ascuns in prealabil. Pe partea de receptie, semnalul ultrasonor, amplificat si redresat, comanda un generator de ciocani- turi”; un difuzor face semnalele audibile celor prezenti, sub forma de ciocanitur ale stafiei. Distanta maxima intre emit&tor si receptor masoara intre 4 si § cm Emitatorul Pentru emitatorul statie sunt necesare, aga cum se araté in fig. 1, doar un circuit integrat de tip 4011 si un convertor de ultrasunete. Cu cele patru porfi 4011 se construiesc 2 multivibra- toare astabile; freoventa primului (NS, Né) este de 1 Hz, a celui de al doilea (N7, N8) de 40 kHz. data inchis contactul butonului St, cel de al doilea multivibrator astabil emite neintrerupt semnale de 40 kHz in ritmul de 1 Hz. Dimensio- narea s-a facut astfel incat durata semnalelor ultrasonore emise la 0 secunda sa fie de cA- teva milisecunde. Montajul permite o constructie miniaturala; necesarul de curent este atat de redus (circa 0,3 mA), incat poate fi neglijat. Receptorul Fig. 2 a, 2b si 2c prezinta montajul recep- torulul, Semnalul este mai intai amplificat in doua etaje, care constau fiecare din cate doud tranzistoare cuplate, avand caracteristic! identice. Amplificarea celui de al doilea etaj (T3, T4) poate fi reglata cu potentiometrul P1; ea nu ar Fig. 1. Montajul emitatorului fantoma. Frec- venta ultrasunetelor poate fi reglata cu poten- fiometrul P1 Ia valoarea la care se obtine cea mai mare raza de actiune. 1516Fig. 2. Montajul receptorului. Drept con- vertoare de ultrasunete, pentru emitator si receptor, sunt adecvate atat tipurile produse de Volvo, cat si cele produse de Murata, Uti mele sunt de preferat in acest caz, datorita dimensiunilor reduse. trebui sé fie mai mare decat este necesar, prin aceasta sensibilitatea la bruiaj ramanand redusi. Dupa aceste doua etaje de ampiit care, urmeaza un etaj trigger reglabil (N41); da- torita acestuia, zgomotele parazite de mica in- tensitate nu mai declangeaz& zgomote de tip cloc&nituri. Reglarea potentiometrului P2 depinde de nivelul de perturbatie din locul de instalare si se face experimental. Dupa reglarea etajulut trigger, semnalul este redresat; urmeaza dou trepte de atenuare (N2, N3) si in cele din urma generatorul de ciocanituri construit cu N4. Poarta NAND, utilizata aici ca amplificator, este cuplata invers ia un filtru dublu T. Numai la frecventa de rezonanté fo rotirea fazelor fil- trului dublu T masoara 180°, astfel incat etajul oscileaza la aceastd frecvent, cu premisa ca amplificarea sa fie suficienta. Amplificarea porli Nd trebuie reglat’ cu po- tentiometrul P3, asifel incat generatorul de cio cénituri, in stare de repaus, s8 nu oscileze Inc’. Abia atunci cind semnalul de iesire de la poarta N3 ,loveste’, poate lua nastere aceasta osci- latie amortizata. La dimensionarea data pentru fitru, zgomotul produs suna ca o ciocanitura in tablia unei mese de lemn. Sunetul poate fi re- glat dupa propria dorinia, prin modificarea valo- rilor R18, R19, R23, C14, C12 gi C13. Etajul final, construit foarte simplu cu IC2 (741) si 15, 16, permite conectarea unui difu- zor de 8 Q. La prima vedere, puterea de iesire de 2 W apare cam modest; dar gAnditi-va totusi c& obisnuita stafie veritabila ebuie s& se straduiasca foarte mult daca vrea sa se faca auzita. OOG Monitor inregistrare bands La cele mai multe amplificatoare HiFi fabri- cate industrial, diferitele butoane, intrerupatoare, taste gi fige absolut necesare sunt deja destul de numeroase. Cu toate acestea, inzestrar suplimentaré descrisa aici poate aduce servicii utile. B ss R oa Qi} 91 17In fig. 1, S1 este comutatorul de selectie a in- tril preamplificatorului, iar $2 este un comu- tator monitor suplimentar, de constructie pro- prie, montat in amplificator. in mod normal, un ampliticator posed doar un singur cuplaj pen- tru casetofon, acesta servind concomitent atat pentru inregistrare cat si pentru redare. Sem- nalul pentru inregistrare se obtine tn aceasta situatie de la contactul din mijloc al comuta- torului de solectie a intrarilor, la bornele cores- punzétoare. in fig. 1, langé $1 si S2, se gaseste un al treilea comutator (S3ab); in afard de acesta, mai sunt disponibile doua mufe de casetofon. in pozitia 1-2, racordul redare de la figa 1 este legat cu racordul thregistrare de la fisa 2; in pozitia 2-1 se intampla invers, racordul redare de la figa 2 este legat la racordul inregistrare de la fisa 1. Prin aceasta inregistrarile pe ban- da pot fi transferate de la un aparat la altul, fara schimbarea racordurilor de la primul apa- rat la al doilea si invers. De pozitia comuta- torului monitor $3 depinde daca sursa de pro- gram, adicd semnalul de iesire de la case- tofonul nr. 1 sau semnalul de iesire de la ca- setofonul nr. 2, este redat prin amplificator. Adeseori se doreste inregistrarea de discuri pe banda, in timp ce amplificatorul red o alta sursa de program (de ex., Tuner). Pentru aceas- ta, trebuie intercalat suplimentar comutatorul $4 (vezi fig. 2). Chiar si la casetofoanele sim- ple, acest lucru este posibil; in acest caz, S2 trebuie s& stea totusi in pozitia ,Source", asa net functia de monitor a amplificatorului s& cada. Pentru simplificare, in fig. 1 § senate numai canalele stanga. au fost de- OO7 © kacordarea corects a difuzorului La nenumarate amplificatoare comerciale HiFi, in special la cele din clasa cu pret ridicat, este previzut’ posibiltatea conectinli mai multor difuzoare. Prin aceasta, de exemplu, un pro- gram poate fi transmis in mai multe camere, ceea ce permite o comparalie nemijlocita a au- diel intre diferitele boxe de difuzoare, fara plic- 18 ticoasa operatie de innadire a cablurilor. Ampli- ficatoarele de constructie proprie ar trebui sa fie Inzestrate, din acest motiv, cu cel putin dou’ racorduri interschimbabile de dituzor. Sunt desenate alaturat doua comutatoare pentru un asa numit comutator A/B/A+B, in executie mono. Pentru stereo, cel de al doileacanal este identic cu primul. In pozitia A, nu- mai difuzorul A (perechea de difuzoare) esto racordat la iesirea amplificatorului; in pozitia B, numai difuzorul B (perechea de dituzoare); iar {n pozitia A+B, sunt in functiune ambele cifu- zoare (perechi de difuzoare). Fig. 1 prezint& montajul fn paralel, fig. 2 mon- tajul in serie al ambelor difuzoare jin pozitia A+B. La montajul din fig. 1, amplificatorul are ca sarcina impedantele celor doua difuzoare legate in paralel; aceasta poate totugi, in functie Ge situatie, s4 conduca la 0 supraincdrcare a étajului final. Pe de alté parte, factorul de atenuare este mai ridicat la conectarea in pa- ralel a difuzoarelor A si B decat la conectarea {n serie ca in fig. 2 in ambele cazuri, nu ajungem sa ne plim- bAm de colo-colo interoaland comutatoare in- ire iesirea amplificatorului si boxele difuzoa- telor. Contactele comutatorului trebuie s4 depa- $easc cu mai multi amperi curentul efectiv; fezistenta lor in timpul duratei de viaté a co- mutatorului (din fericire, lung’) trebuie sa fie cat mai micé, iar frecventa si rmana (real- mente) independenta. In caz contrar, se ajun- ge [a un factor de atenuare prea scazut care projudiciazé audilia. Factorul de atenuare este egal cu raportul dintre rezistenta nominalé de sarcina (de cele mai multe ori 4 Q sau 8 Q) si rezistenta cu care boxa difuzorului .priveste spre inapoi" in direc- tia amplificatorului. Ultima rezistenta menti ata se compune din: impedanta de iesire a amplificatorului, rezistenta conductoarelor, rezis- tentole de trecere ale legaturilor prin fige si re- zistentele eventualelor comutatoare. Sila amplificatoarele de constructie proprie ar trebui s& ne straduim oa rezistentele conduc- toarelor si rezistentele de trecere sa fie cat mai mici posibil, deoarece de acestea depinde in principal factorul de atenuare. Amplificatoarele comerciale au in general factori de atenuare intre 50 si 200 la rezistenta de sarcina nomi- ala. Valori intre 20 si 30 sunt suficiente totusi, cu prisosinta. In incheiere, inca un sfat practic: sectiunea conductoarelor difuzoarelor ar trebui aleasa pe cat posibil mai mare, chiar si aturci cand nu sunt distante mari de parours. Cablul de insta- latie cu o Sectiune de 2,5 mm* este aici foarte potsivit; tn plus, izolatii colorate diferit ale con- ductoarelor usureaza conectarea la aceeasi faz in cazul stereo ~ stereo. 19Priza si fisa de difuzor, standardizare DIN, ar fi mai bine sa nu fie utilizate, ele constituind prea des un ,test” pentru sigurantele de scurt- circuit ale amplificatoarelor. Atunoi cand tre- buie totusi sa folosim neaparat doua legatur prin fis per boxa (la amplificator gi la boxa Insiisi), este bine s folosim prize si fise dimen- sionate suficient sau, si mai bine, cleme de cablu. Capatele dezizolate ale cablutlor nu tre- buie sa fie cositorite deoarece prin aceasta se mareste rezistenta de trecere! 008g Convertor de precizie tensiune-frecventa Acest oscilator comandat in tensiune are o abatere de la liniaritate de numai 0,5% si prezinta un flux de temperatura de numai 0,01%/°C. IC1 lucreaz& ca multivibrator si pro- duce cu T2 impulsuri de forma dreptunghiular& de Ftime egal. Latimea impulsurilor este functie de R4, P1 side C1. Cu P1 putem modifica fin frecventa de lesire fo, Prin perechea integrat R8, C3, tensiunea de iesire a multivibratorului este condusa la intrarea neinversoare a lui IC2, care lucreaza in regim de comparator. Tensiunea existenta acolo se calculeaza cu formula U2 = U + T2/T1 lesirea comparatorulul este legata prin R7, D4 = la intrarea neinversoare a lui IC1. Prin aceasta reactie se regieazi montajul astfel incat sa fie indeplinita conditia U1 = U2 iin acest mod, freeventa de iesire poate fi reglata foarte precis cu ajutorul tensiunii U1 Dioda D3 este necesar’ pentru ca tn timpul perioadei T3 sa fie climinata influenta rezis: tentei R4 si a potentiometrului P1. Diodele D1 gi D2 produc un mic flux de temperatura. Cu potentiometrul P2 se regleazA tensiunea offset Prin calitatile sale deosebite, acest convertor de tensiune-frecventa, VCO, ar trebui s&-si g&- seasc& un cAmp larg de aplicatie. (RCA) 0..10V tkHe/V) a 2 Orv £ l 01...05=0US 20