CD 31-1993 PDF

MINISTERUL TRANSPORTURILOR Cabinet Ministru ORDIN Nr. 215 din 08.06.1994 In temeiul Hotararii Guvernului nr. 798/192 modificat’ cu Hotararca Guvermului 487/1993 privind organizarca si func fionarea Ministerului Transporturilor: In baza prevederilor cap. I, art. 38 din Legea Drumurilor nr. 13/1974, Avand in vedere avizul Consiliului Tehnico-Eeonomic al Administratici Nationale a Drumurilor nr. 944 din 30 martie 1994, Ministrul Transporturilor emite urmétorul: ORDIN 1. Se aproba .Instructiunile telnice departamentale pentru determinarea prin’ deflectogcafie gi deflectometric a capacititii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide”, avand indicativul CD 31-93, anexa la prezentul ordin 2, Instructiunile tchnice departamentale pentru determinarea prin deflectografic si deflectometrie a capacititii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple, CD 31—89 isi inceteazi aplicabilitatea. 3. Administratia Nafionalé a Drumurilor va asigura pub carea instructiunilor impreuni cu Ordinul Ministrului Trans- porturilor MINISTRU, AUREL NOVAC 40 INSTRUCTIUNI TEHNICE DEPARTAMENTALE PENTRU DETERMINAREA PRIN DEFLECTOGRAFIE SI DEFLECTOMETRIE A CAPACITATII PORTANTE A DRUMURILOR CU SISTEME RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE Elatorate de CENTRUL DE STUDIL TEHNICE RUTIER! INFORMATICA (CESTRIN) DIRECTOR ing. Dumitru Petre Sef sectie Structuri rutiere ing, Padure Florica Elaboratori ing. Padure Florica Elaboratori colaboratori dr. ing, Fodor Georgeta 41INSTRUCTIUNI TEHNICE DEPARTAMENTALI PENTRU DETERMINAREA PRIN DEFLECTO- GRAFIE $1 DEPLECTOMETRIE 4. CAPACITATI PORTANTE A DRUMURILOR CU SISTEME RU. TIGRE SUPLE $I SEMIRIGIDE, Inticativ CD. 31.93 Inlocuieste CD 31.89 1, GENERALITAT 1.1. Prezentele instructiuni tehnice se refera la metodolo- giile de investigare prin de‘lectografie si deflectometri, metode nedistructive de misurare a deflexiunilor complexului raticr, 4 capacititii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple mirigide, precizand at&t scopul acestor determiniri, modurile de cfectuare a misuririlor si de preluerare a datclor obfinat cat si domeniile de utilizare'a acestor date la proiectarea, executia, intretinerea si ranforsarva sistemelor ruticre. Aceste metodo- logit de investigare a capacitatii portante a complexelor ruticte nut se utilizeazt in cazul pavajelor de piatra. 1.2. Prin deflexiune se infelege conform STAS 4032/1-90, deformatia vertical clastici a complexelor ruticre sub act ine rotii unui vehicul, misurata Ja diferite niveluri ale sistenului rutier san pe patul dramului 1,3. Deflectografia constituie metoda de masurare a deflexiunilor cu ajutorul dispozitivelor tip Lacroix, care permit inregistrarea automata a datelor obfinute. In dotarea Admini tratiei Nationale a Drumuilor se afli in prezent un dispo, tip Lacroix montat pe un autocamion, tip Roman. 1.4, Deflectometria constituie metoda de masurare a deflexiu- jlor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie, care permit citire pe micropreparator a datelor obfinute Deflectometrele cu pirghie se diferentiaz’ in functie de modul de determinare a delexiunii si anume: Elaborate de: CENTRUL DE STUDI TEHNICE RUTIERE $1 ‘ST INFORMATICA (CESTRIN) Aprobat de Min. ‘Transp. eu ordinul us. 215 din 08.06.1994 - deflectometrele cu parghie tip Benkelman care permit misurarea direct’ a deformatiei verticale clastice (leflexiunea) a complexului rutier; — deflectometrele cu parghie Soiltest care permit misurarea deformatici verticale totale (suma deformatie’ verticale clastice gia cclei remanente) si cea a deformatici remanente. Defor- mafia vertical elastics (deflexiumea) reprezint& diferenta dintre ecle dowd componente misurate ale deformafici verticale. 1.5. Deflectografia sau deflectometria se utilizeazi la stabilirea capacititii_portante a complexthui rutier, implicata in determinarea tebnice a drumurilor moderne conform ine structiunilor CD_155-86 si in dimensionarea straturilor de ranforsare conform ,,Instructiunilor tehnice departamentale pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple gi semirigide pe baza rezultatelor masuririlor de deformabilitate cu deflectograful Lacroix-Roman, a instruetin= nilor CD 152-85 si PD 124-84 L.6. Deflectometria se poate a muri: fa. stabilirea capacitayiiportante a drumurilor nemodernizate. In acest caz, masurarile cu deflectometrul cu parg! efectueavi in cadinl studiilor tehnice, in scopul evident sectoarelor de drum a ciror capacitate portant prezinti variayii sezoniere mari si pe care trebuie si se intervind cu luer’ri de co- lectare si evacuare rapida a apelor superficiale saw de imbundti- tire a drenirii apelor subteranc: b. controlul calitagii Iueririfor de exceutie a drumurilor noi sau de amcnajare gi reparare @ celor existente, conform ,Normati- vuluj privind executarea mecanizati a terasamentelor de drumuri ind. CD 182-87, STAS 12253-84 gi STAS 6400-84 1.7. Datele deflectometrice “si deflectografice culese prin misuriri si stocate (cartoteci, binci ete.) trebtie corelate in ceea ce priveste perioada maxim’ de stocare eu prevederile instructiunilor tchnice departamentale privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne, ind. CD 155-86. In cazul utilizinii acestor date la calculul grosimii straturilor de ranforsare, perioada de stocare va fi de maximum 2 ani si trebuic s& fie corelaté cu tofi factorii care influenteazi capacitatea portanta 1.8. Terminologia utilizat% in aceste instructiuni este con~ form STAS 4032/1 90, iar termenii tebnici noi utilizati se defi- nese in intcriorul instructiunilor. in wmitoarele ca- na § 432. TEHNICILE DE MASURARE A CAPACITATIL POR- TANTE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE St SEMIRIGIDE 2.1. Capacitatea portan‘a a sistemelor rutiere suple gi semirigide se determina prin folosirea unot tehmici diferite de mi rare @ caracteristicilor de deformabilitate a complexului rutier, ferentiate in functie de crmitorii factor a. component misurati. a deformatiei verticale a. supra: fefei complexului ruticr sub solicitarea osiei din spate a vehicula de misurare; b. durata de soli ii; ¢. autonomia dispozitivalui de misurare fati de vehiculul de masurare. 2.2. Tehnica de masurate a capacititii portante este speci- fick dispozitivului de masurare utilizat si anume a. in caaul deflectometrelor cu parghie tip Benkelman, durata de solicitare a complexului rutier in timpul masurarii este de maximum | min. fiind corespunzatoare unei viteze de deplasare a vehiculului de masurare de max.0,5 km/h. modul de efce- {uare a misuritilor si de pre'ucrare a datelor obtinute sunt date in capitolul 6 al instructinnilor b. in cazul deflectometrelor cu parghie Soiltest, durata de solicitare a complexului rutier in timpul mésuriirii este de ordinul zecimilor de secundi, find corespunzatoare unci viteze de deplasare a vehicului de misurare de 0,5... |_kmjh. Modal de cfectuare a misurarilor si de prelucrare ‘a datelor obtinute sunt date in capitolal 7 al instructiunilor; c. in cazul deflectografelor Lacroi: @ complexului ruticr in timpul masurarii este de ordinul sutimh lor de secunda, fiind corespunzitoare unei viteze de deplasare a vehiculului de’ masurare de 2...3. km/h Deflectograful Lacroix-Roman_ permite inregistrarea automati pe hartic milimetried a valorilor masurate. Modul de lees tuare a misuririlor si de prelucrare a datelor obtinute sunt date in capitolul 8 al instructiunilor. 2.3. Indiferent de tehnica de misurare adoptata, deflexiunile complexului rutier sunt corespunzitoare solicitarii comple. tare a complexului rutier in timpul misu , durata de solicitare 44 xului rutier produsi de sareini pe una din rotile duble din spate de 50 kN a vehicului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 100 kN) 2.4. In cazul masurarilor efectuate in scopul evaluirii starii tehnice a drumurilor publice cu sisteme rutiere suple si semirigide si in cel al ranforsarii acestora, capacitatea portant’ a sectorului de drum misurat este recomandabil a fi exprima diferent de tehnica de masurare utilizata, in mod unitar (conf. pet. 5.2), pentru a avea posibilitatea de Comparare in timp. In cazul misurarilor efectuate in scopul stabilirii capaci- i portante a drumurilor nemodernizate si pentru controlul calitafii execurici drumului, capacitatea portant a sectorului de drum masurat este caracterizaté de rezultatele prelucririi statistice a datelor masurate, corespunziitoare tchnicii de misur: adoptate (deflectometrul cu parghie tip Benkelman sau deflec- trometrul cu parghie Soiltest) 3, MODUL DE STABILIRE A SECTOARELOR DE MASURARE, 3.1. Modul de stabilire a sectoarelor de misurare a eapacita- tii portante a unui drum difers in funcie de scopul misuririi $1 de tehnica de masurare adoptata 3.2. Masurarile pentru ranforsarea sistemelor rutiere suple 3i semirigide se efectueazai pe toati Iungimea tronsonului de driim pentru care se efectueazA proicctul le sporire a capacitatii portante. 3.3. Misurivile pentru determinarea stirii tebnice se efee~ tueazi pe sectoare de misurare reprezentative din punctul de ve~ dere al capacitiyii portante a tronsoanelor omogene de drum, stabilite potrivit reglementirilor previzute la’ instructinnile ind. CD 155-86. Pe un tronson omogen de drum lungimea totali a sectoarelor de misurare trebuie si fie de min 1/10 din lun mea acestuia. In cazul tronsoanclor omogene cu lungime sub S.km si al deflectografului Lacroix-Roman, misuririle se vor efectua pe cel putin 1/3 din lungimea acestora. 3.4, Masuririle pentru determinarea stitii tebnice a drumu- tiJor se vor efectua dup cum urmeazi a. in cazul drumurilor cu dowi benzi de cireulatie pe ambele benzi; 451}, in cazu) drumurilor ev patra benzi de circulagie, pe cele douk benzi laterale, dupi caz si pe benzile centrale. Misuririle cu deflectometrul cu. parghie se efeetueaz’ pe firele de masurare, situate la cistanta de cca. 1,00 m de marginea Dietii carosabile, Pe fiecare fir de misurare, misurarile se cfee- {ueazi in puncte situate la distante egale (de ex. 23 m sau cel mult 50 m)}, astfel inc&t pe un fir de masurare si fie cel putin 20 punete de masurare: Prin fir de masurare se intelege linia imaginari care uneste punctele de misurare sub aceleayi perechi de royi duble ale esiei din spate a vehicului de masurare Misurarile cu. deflectograful se cfectneaza pe dowa fire de misurare (sub ambele perechi de roti duble ale osiei din spate) astfcl incit firele laterale de misurare si fic situate la distanta de cea, 1,00 m de marginea pirtii carosabile. 3.5. In vederea controlului calit&rii executici autostrazilor, drumurilor noi, a amenajirii, Argirii si reparirii_partii carosa- hile a drumurilor existente, masurarile de capacitate portanta se electureazi pe sectoare de drum la nivelul superior al terasamen- {ului, inainte de execntia stratului de forma, in cazul in care este prevazut in proiect, Ja nivelul patului drumului gi la nivelul st {urilor de fundatie si al stratului de bazA din materiale granulare. in vederea controhului calitiqii exceutied autostrazilor ma- surabile de capacitate portanta se efectucazd sila nivelul terenului de fundare al rambleelor. Misuratile se efectucaz’ in profiluri transversale amplasate a distange ct mai mici (max. 20-m), astfel inedt sh redea imagi- nea cAt mai fidel a variatici capacitatii portante a dramului pe Intreaga sa supraiati, pufin inainte de executia stratului_ ime diat superior. Se recomanda ca atunci cand exist’ conditii tehnice ca masurlrile si se efeetueze pe cite 2 fire de misurare (sub ambele perechi de roti duble ale osiei din spate) amplasate pe benai longitudinale cu Kitimea de 4,0 m. 4. PERIOADA DE MASURARE A CAPACITATIL PORTANTE A COMPLEXELOR RUTTERE 4.1, Misuririle cu deflectograful sau cu deflectometrul cu parghie’ se cfeetueaz in pevioadele in care complexul rutier Inereazt in cole mai defavorabile conditii hidrologice si anum 46 primavara, imediat dupa dezghet gi pha’ col mull ie dupa perioada ploilor de primayara’ (aprilie ~~ mai), Inceputul acestei perioade de misurare corespunde momentului in care temperaturile in pimantul din zona dramului depiigese 0°C, in mod informativ fiind dup’ o perioad’ de min. 10 zile cw valori pozitive medii zilnice ale temperaturii acrului si nu mai mici de 45°C; — toamna, dupa un numir suficient de zile (aproximativ 10-15 zile) de ploi care au condus la crearea conditiilor hidrologice defavorabile, dar inainte de inghet. Masuririle se pot efectua gi in alte perioade decat cele menfionate mai sus, reaultatele find mumai cu caracter informativ. Decizia gi stabilirea perioadei de masurare se face pe hava unei analize ‘tehnico-ingineresti,, prin analizarea factorilor care conduc Ja realizarea conditiilor hidrologice defavorabile ale complexului rutier. 4.2. Confirmarea condifiilor hidrologice defavorabile se recomanda a sc efectia prin prelevare de probe pentru determinarea umidititii relative (exprimata prin raportul dintre umidi- tarea natural si limita superioar’ de plasticitate), mai ales pentru sectoarele gi zonele unde sunt dubti in ceea ce priveste existenta conditiilor hidrologice cele mai defavorabile in acest scop intr-o zona caracterizati prin aceleagi cantitati de precipitatii (bazin hidrografic) se vor preleva pe unul din see toarele de misurare situat cu precidere la nivelul terenului sau in debleu cate minim dou’ probe din pimantul de fundatic. Probele trebuiese transportate in conditii corespunziitoare pentru evitarea modificarii umidititii (ambalate in folie de plastic) Ja Jaboratorul cel mai apropiat pentru determinarea operativ a umiditatii relative Laboratorului de specialitate i se va solicita efetuarea urmi- toarelor determiniri: — umiditatea, conform STAS 1913/1-82, iar in cazurile in care nu sunt cunoscute caracteristicile geotchnice din studiile anterioare ; = compozitia granulometrie®, conform STAS 1913/5-85; — limitele de plasticitate, conform STAS 1913/4-86. Emiterea buletinului de analizi nu trebuie si depiisease 3 zile de la prelevarca probelor de pimiint a7Pentru fivcare proba se caleuleaza umiditatea relativa. In functie de compovitia granulometric’ gi limitele de pla: ticitate se stabilese tipul pimAntului, cu ajutoral tabelului 1, Tabelwl 1 Tabelut 2 Umiitagi retatize (W/WL) elimateriea Comporitic granutometyick Categoria pam ui Crasiticarea pamantarilor STAS 1243. 108s Avgita | Prat | Nisipy sub 10 cu saw fir frae Sccuee PE sui 0.5 a Piety ew nisip " PD 10.20 ew Faction 1 1 uy Iriput pal ; t La nivebal fa terenula zg uebien La nivetul a terenuln Ce 3 achien = | protitmist| 2 | protir mist P3 fos0s} 0,57 | 0,509 os | 0,385 0.021 pa fos! odio | ots2 0.327 | 0.585 0,625 P35 Jogos} os0n | oss 034s | lst 0600 Nisip piles argilos, Prat nisipos, praf ar| gilos-nisipes, praf ar filo Argili prifeast, ar PS | gild nisipeasi, argita| peste 13] 30 100] 0 70] 0 70) Peifoasi-nisipansd ip} 0...20 1 0...30 | 0...50] 35 tao} Cocnive 0.25 | 0...30| 35 100) 0 5 Se calculeazi valoarea medic aritmetic a umiditatilor relative a probelor de pimant_ prelevate: Valoarea medie aritmetica a umiditatii relative obtinuta se compari cu valoarea din tabelul nr. 2, pentru acelagi tip de pi- mint si acclasi tip de profil transvers Dac valoarea medic a umidit&tii relative obtinuta este mai mare decAt valoarea minima prevazuta in tabelul 1, stabilita in functie de zona climatericd, tipul profilului transversal (cam- bleu, nivelul terenului, profil mixt, debleu) gi tipul pamantului, atunci complexul rutier Ivcreazi in cele mai defavorabile con” ditii_hidrologice in cazul profilului transversal mixt regimul hidrologic al terasamentului este determinat de umiditatea relativa a pimantului de fundatie din sipituri 48 In cazul in care buletinele de analiza confirma existenta unor conditii hidrologice defavorabile, misurit ile de capacitate porta t& pot incepe. In caz contrar acestea se sisteazi, sau, in eazul i care se efectueazt, rezltatele vor avea un caracter informativ. Valorile minime ale umidititii relative a pamantului de fundatie, caracteristice regimului hidrologie cel mai defavorabil ale terasamentului ratier Regimul hidrologic al sectoarelor de drum cu pamant de fundatic tip P I (pietrig cu nisip cu Ip < 10%) si tip P 2 (pie- tris cu nisip cu Ip = 10-20%) este acclagi eu cel al sectoarclor de drum imediat aliturate ca'pimant de fundatic tip P 3 (nisip prifos, nisip argilos), tip P 4 (praf nisipos, praf argilos-nisipos praf, praf argilos) si tip P35 (argili: prafoast, argila nisipoas’, prifoasi-nisipoasa, argila). Confirmarca conditiilor hidrologice este obligatorie pentru toate unititile de drumuri, 4.3. In vederea stabilirii capaciti{ii portante a drumurilor nemodernizate nyisurdrile cu deflectometrul cu parghic se clec- tueaz& in perioadele in care complexul rutier hucreazi in cele mai defavorabile conditii hidrologice, conform pet. 4.1 In vederea stabilirii sensibilititii la variagii sezoniere a capacititii portante a acestor dramuri, se cfectueazi misuriri cu deflectometrul cu parghie si in timpul verii sau al toamnei, dupi © perioada de min. 30 zile lipsita de precipitat; 4.4. In cazul misurarilor de capacitate portant pe straturi Dituminoase, temperatura medie a mixturii asfaltice nu trebuie 4 cd. 1007 4gsii fie sub -5°C gi nu trebuie s& depligcased +]. 30°C in caznl ut lizirii bitumurilor sau -+-25°C in cazul utiliza purilor tuminoase: In cazul utilizirii deflectografului Lacroix se pot efectua in mod exceptional misuriré de capacitate portant pand la tempe- raturi de -/-40°C, pe sectoare de drum a ciror suprafat’ favorizeazt funcfionarea corespunzitoare a deflectografului (fir zone exn- date, fir exces «le bitum, ete.) 2 interzice efectuarea misurariler de eapacitate portanta pe sectoare de drum in anul de realizare a tratamentelor bituminoase (dupi executia acestora) 5. MODUL DE INTERPRETARE A REZULTATELOR MASURATORILOR DE CAPACITATE PORTANTA A DRUMURILOR CU SISTEME RUTIERE SUPLE ST SEMIRIGIDE, $5.1. Modul de interpretare a rezultatelor misuritorilor de aacitate portant a chumurilor en sisteme ruticre suple gi semi- ide este specific domeniului de utilizare, conform pet. 1.5. si 5.2. In vederea evalutaii stiri tehnice a drumurilor publice: moderne previizute et imbriciminti hituminoase gi a ranforsirii sistemelor ruticre suple si semitigide se utilizeaz’ valoarea deflexiunii caracteristice corespunzitoare tchnicii de misurare eu deflectograful Lactoix-ROMAN. a. Utilizarea deflexiunii caracteristice pentrn caleulul para- metrului de portanti al complexului rutier, implicat ir stabilirea stiri tehnice a drumurilor moderne este conform instructiunilor ind. CD 155-86. b. Utilizarea deflexiunilor caracteristice entra ranforsarea sistemelor ruticre suple si semirigide este conform: — anexa 6, in cazul runforsirilor cu straturi bituminoase : — instructinnilor ind. CD 152-83 in. cazn) ranforsirilor cu strat de baz din agregate naturale stabilizate cu lianti puzz0- lanici; — instruetiunilor ind. PD 124-84, in cart] ranforsixilor din beton de ciment a sistemelor rutiere suple. 50 de misurare utilizati, valoarea jculeazi eu relagia 5.3. Indiferent_de tehnic deflexiunii caracteristice se ¢: de = dM20 | tS 20, in 0,01 mm in cares AIM 20 — deflexitinea medic normals, corespunzitoare twhnicii de masurare utilizat’, in 0,01 mm S20 -+ abaterca medie patraticd normal, corespun- toare tehnicii de masurare wtilizat%, in 0,01 mm. ta = covficient care depinde de probabilitatea aparitied unor valori ale deflexiunii_ mai mare dee&t deflexiunea caracteristic& (4) de numarul de yalori ale deflexiunii medii {a) si de clasa tehnied a drumuli conform tabelului Valorile coeficientulnt ts Tabelul 3 Clase telnet ay pu Ls 5.4, Valorile indicatorilor statistici dM20 si S20 sunt corespunziitoare itatii portante a complexuldi cutier in care acesta Incvcazi in cele mai defavorabile conditii hidrologice si sunt calculate conform tchnicilor de interpretare @ rezultatelor misurilor specifice ficedrui dispozitiv de masurare conform pre~ vederilor cap. 6, 7 $i 8 5.5. In cazul utilizarii tehnictlor de masurare a deflexiunilor cu deflectometrele cu parghic tip Benkelman si Soiltest valoarea deflexiunii caracteristice (de) se obyine prin trans. formarca valorilor deflexiunilor caracteristice specifice tehnici de masurare cu deflectograful Lacroix-ROMAN cu ajutornl urmi- toarelor relatii 51— pentru sisteme ruticre suple: de = deB — 27 de = 0,86 X deS —6 — pentru sisteme rutiere semirigide : de == deB — 13 de -- deS ~ 3 in care: de — deflexiunea caracteristicd corespunzittoare tehnicii de miasurare cu deflectograful La- croix-ROMAN, in 0,01 mm; deB — — deflesiunea caracteristict _corespunzitoare tehnicii de masurare cu deflectometrul cu parghi> tip Benkelman in 0,01 mm; eS — deflexiunea caracteristicé corespunziitoare tehnicii de masurare cu deflectometrul cu parghic Soiltest, in 0,01 mm. 5.6. In vederea stabilirii capacitatii portante si a sensibi- litktii Ia variatiile sezoniere a acesteia, in cazul drumurilor nemodernizate, cu imbriciminti provizorii (macadam sau pietruit) se utilizeazd urmitorii indicatori statistici corespunzitori _pre- Incririi statistice a rezultatelor misuririlor efectuate cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman sau cu deflectometrul cu parghie Soiltest : — deflexiunea caracteristied (de), care se calculeazi cu relatia de = dM + ta +S, in 0,01 mm (1 bis) in care: — dM — deflexiunea medic, in 0,01 mm; -§ abaterea medie patratic’, in 0,01 mm; — t ware aceeasi semnificatie ca la pet. 5.2. Valorile indicatorilor statistici dM gi S sunt corespunziitoare capacititii portante a complexului rutier, in care acesta Iucreazi in cole mai defavorabile conditii hidrologice, masuririle fiind efectuate in perioadele sezoniere mentionate la’ pet. 4.2. Se preci- zea ca in cazul acestor drumuri, fri straturi bituminoase in alcituirea sistemului rutier, nu se face corectia de temperatura a deflexiunilor misurate; 52 — deflesiunea medie care caracterizeazi capacitatea portant maxima (dM min.) a complexului rnticr, misurati in condiii hidrologice favorabile (in timpul verii sau al toamnei, dup’ o perioada lipsita de precipitatii de minimum 30 zile). a. Deflexiunea caracteristic’ este utilizati, pentru stabilirea calificativului din punct dc vedere al capacititii portante minime a sectorului de dram nemodernizat, conform tabelului 4 Tabelul 4 Capacitatea portant’ minima a drumurilor nemodernizate Valorile deflexiunii caracteristice de, in 0,01 mm Pent Catificativa din ae de redere at entra | Penten _Penetrt saw portante wiinime lpietruiti dinfaracadam din] Proejat cu Tutus sou | Datant sa) fratamente itt sparta} Mona | omnia pe tntane Sta) Sector cu capitate portant Saticent sui 250 | su 200 fap 150 Sector ew capacitate portant mediocrs 2s0..00 | 200..290 | a50..200 Sector eu capuitate portant in Solis reste 30 | peste 250 | peste 200 b. Variatia sezonier’ a capacitifii_portante a drumului nemodernizat datoriti. modificarii_umiditiyii corpului drumului se stabileste pe baza raportului dintre valoarca deflexiunié medi determinate in perioada sezonier’i cu conditii hidrologice defavorabile (AM) si cea a deflexiunii medii determinata in perioada sezonieri cu conditii hidrologice favorabile (dM min.). Valoarea acestui raport este utilizaté pentru stabilirea calificativului din Panet de vedere al sensibilitait eapacitigit portante a drunnului Variafii sezoniere, conform tabelului 3, 53‘Yabetul 5 a deumuritor Sensibilitatea Ja variafii sezoniere a capacitatit portan ‘nemodernizate _——————— Vatoarea raportului IMAM min. Ipenetrat saul rotejat cu ‘ratament Jpitumsines ae Isupratata_pe last sau local Capsfieativul din ponct de vrecere al sensibitita In vatiafii sezoniere entra pietwiti di baujast San pated sparta, Pentru tacadain pe balast si loca] __ Sectisare foarte sensible (fear ae) peste 6,00 | peste 30 | peste 4.0 ss.50 | 30.40 Sectoare seusibite (rele) 4.0,..600 Seetoare en seusibititate ntijlevie wick 240 ss | 20.30 Sectonre practic insensiile itoarte bute) sub 25 Vow 2.2 | sub 20 cc. Exam modului de variatic in Tungul drumului_a valorii deflexiumii permite evidenticrea unor Valori_ singulare maxime (varfuri) saw a anor portiuni caracterizate prin valori mari ale deflesiunii, care indie anomalii locale de drenaj. Sta- Ditirea solutiilor optime de modernizare pe aceste sectoare impune efectuare unor studii adincite in teren 5.7. Interpretarea misuririlor ca deflectometrul cu parghic tip Benkelman sau Soiliest efectuate in scopul controlului cali- titi executiei Iucrarilor de drumuri, se efectueazd prin examinarea modului de variatie pe suprafata drumului a valorii de~ flexiunii corespunzitoare vehiculului etalon (d) sia valorii coeficiontului de variatie (Cv), calculat conform ‘pet. 6.43c. a. Interpretarea rezultatelor misuritorilor se efectucazt pe sectoare de maximum 500 m lingime, cu conditia si fie caracteri- vate de acelasi tip de pamént, acelast mod de alcatuire si acceagi grosime a stratului de forma gi a stratului de fundatic si de basa 54 b. La nivelul terenului de fundare, la nivelul superior al terasamentului cand nu este prevazut strat de forma sau la nivelul inferior al stratului de forma se consider’ realizat§ capacitatea portanti necesarti daci deflexiunea are valorimai mari decit cea admisibila in cel mult 10% din aumérul punctelor de misurare. Valorile admisibile ale deflexiunii la nivelul terenului de fundare, la nivelu) superior al terasamentului (fri strat de forma) sau la nivelul inferior al stratului de forma sunt in functie de tipul piméntului, conform tabelului 6. Tabelul 6 Valorile admisibile ale deflexiunii Vatestiea admvisibint deflexiuait ‘ipul de pamant conform SEAS 1243.88 daim0,01 mm prifes, sisip argitos = Praf nisipos, praf gilusuisipos, pra argites, praf 400) ArgilK nisipoasi, aril prioasa, argili pe foash, argila prifeisievisipeasa, argilt ag ¢. La nivelul superior al stratului de forma valoarea adini- sibilN’ a deflexiu STAS 12253-84 d. Uniformitatea exeeutiei se considera satisfiicitoare daci valoarea cocficientului de variatie este sub 50°%, c. La nivelul superior al stratului de fundatie din blast valoarea admisibili a deflexiunii este in funefic de grosimea stratului de fundagie din balast si de modul de aledtuire al stratului superior al terasamentelor, conform tabelului 6: {La nivelul superior al stratului de fundatie saw al, stratului de bazi din materiale gramulare se consider’ ca_uniformi- tatea executici este satisficitoare daci valoarea coeficientului de variatie este sub 35% g. Verificarea caliti{ii terasamentelor si a straturilor de fundatie si de baza din materiale granulare conform STAS 2914- 84, STAS [2253-84 si STAS 6400-84 se va face in corelatie cu misurile cu deflectometrul ca parghie, in puncte in care rezultatele acestora atesti valori scizute ale capacititii portante. este de 200 sutimi de milimetru, conform 35‘Tabelul 7 Valorile deflexiunii admisibile fa nivelul superior al stratului de Tundatie din balast Stratul superior al foracamentelor aleu iPammanturi vie tipul cout SUAS 12) Grosimea stratulur | stat de Aw actundatiedin batest | oema cont. | Nis | pyar nisipes| Ana Poem STAS prifos | praf argilos| itisipoasi: 1225384 aay Beal Argitt giles prions 13 140 210 25 250 w 130 is 195 20 25 10 160 ay wo NOTA 1. Vatorite dado, sunt determinate pentry tlasturi de Gp 2.5 91 vind F.del.=-600— 700 sla Jomp.,.conforn instructinilor PD. 177.76 vexpectir Ea= Tip. confor) instructinnilor CD 152-85 3. Dente balasturi vie Aip 13 si 6 avin Eedef 450 350 daNjemp, ros pectiy Eel = 1500- 18M) daX/emp., valorile dada, dave in tabed se sporese feu 10°, TUARE A MASLRARILOR DE NTA CU DEFLECTOMETRUL NSLDE PRELUCRARE 6. MODUL, DE EFE CAPACITATE POR’ CU PARGHLE TIP BENKEL MW A DATELOR OBTINUTE, Principiul metodei 6.1, Se masoari {afk de un sistem de referinti deplasarea pe verticals a suprafefei complexului rutier, deformata sub solicitarea rotilor duble ale osici din spate a vehiculului de masurare, dupi indepirtarea acestuia (revenirea clastic’ a supraferei_com- plexului autier). Parghia basculanta, componenta principali a deflectometrului cu parghie, permite transmiterea deplas: verticale a varfului de contact amplasat intre rotile duble, 1a celilalt capit al parghici, unde aceasta este cititi cuajutorul unui microcomparator Aparatura 6.2, Aparal prop zis (Lig. 1) compus di 56 Fig. 1. Veslere de ansamblu a deflectometrului eu parghie tip BENKELMAN. a. brat suport (1), confectionat dintr-un profil cu sectiunea in form’ de U, cu o lungime de cca, 1,40 m previizutt la capatul posterior cu un picior suport reglabil, iar Ja capitul anterior cu dout plicute exterioare, previzaite cu doua orificii cu filet in care sunt montate dou suruburi reglabile, care formeaz’ axa de rotatie a parghici haseulante: b. suport anterior (2), cu dowi picioare reglabile pe care se sprijint cap&tul anterior al bratului suport si care se solidari- zea cu acesta prin intermediul a donk suruburi de presiune, plasate in orificiile previzate in braqul suport ; c. tija metalic’ (3), care se ingurubeaz in orificiile cu filet de pe talpa bratului suport si pe care se monteaz’ dispozitivul de fixare « microcomparatorului, cu sensibilitatea 1/100 mm cu ajutorul unor suruburi de presiune d. parghie basculant (4), confectionata dintr-un profil cu sectiunea in formi de T, eu lungimea total de 2.40 m. La unul din capete are o prelungire dis, otel carbon indoiti la 90°, pentru a constitui varful de contact al aparatului. Pe inima sectiunii T sunt trei puncte de sprijin, prin intermediul ckrora parghia basculanti se poate sprijini in axa de rotatie. Aceste tre puncte de sprijin sunt amplasate astfel incat raportul r= distanta de la varful de contact la axa de rotatic idistanta de la axa de rotatie la acu) microcomparatorului poate avea valorile de 1:1, 2:1 si 3:1 6.3. Dou rocomparatoare, cu sensibilitatea de 1/100 mm. 6.4. Pastila metali cu diametrul de 45 mm. 57peorit. uv aned orerrenoniuiaeh Dery) Aa sim Bol 43-3418 StMbOL 234-1805 : ae tH a, Oe beat (a pocifia. sirins a 5h BE RE , use fee fe oe Profik cin oluminiy proces & (PAL Slotine. Fig. 2 6.5. Dispozitiv (lig. 2) care permite marcarca distantei de 2,40 m de Ia punctul de misurare: 6.6. Dispozitiv de ctalonare a deflectometrului ew pirghie (tig. 3) compus din a. placa suport (1) eu diametrul de 200 mm, prewuat& cu un orifie'n cufilet pe toai b. surub reglabil (2) montat in orificiul din placa suport care este previzt’ la capiital superior cu adancitura (in eace se sprijina varful de contact al deflectometrului cu parghic) ; c. tija metalicd vertical (3) solidarizata de placa suport; tija metalicd orizontalé (4) prevazuta cu un orificiu si un gurub de blocare in care se fixeazd microcomparatorul; e. suport pe care sprijini tija microcomparatorului pentru centrarea axei acesteia cu axa varfului de contact al deflecto metrului. Detaliu de montare al acestuia este dat in fig. 3b, grosimea ei to a ee enbore cordrgh cv ot to | 2 Fig. 3. Disporitiv de etatonare Aa Goble g Anni se sydeacd saw ct __ (Prinde dine! ear 9 sercbur? 14% a deflectometratui con pleghie: 596.7. Fluicr. 6.8. Termometru (050°C) cu preeizie de 6.9. Dorn 6.10, Ciocan. 6.11, Cutie de Iemn cu capac, neces’ defleetometrului, pentru transportul Vehicul de mésurare 6.12. Pentru determinarea capacititii portante cu deflectometrul cu parghie este necesar un vehicul de masurare care trebuie si indeplineased urmitoarele conditii a. 0 singuri osic in spate cu roqi duble; bb. sareina pe osia din spate 65...100 kN c. presiunea de umflare a pneurilor din spate sii fie egal cu presiunea normala (6.25...6.73 at); d. pneurile osie? din spate si fie de acelasi tip si si nu aib’ un grad de uzura sau si prezinte diferente vizibile de wauri ‘Astfel, se indic wtlizarea autocamiganelor sau autobascu- lantclor de marca 6135, R 8135 si R 10215 cu urmatoarele carac- leristici, conform ,,Normativ de reparatii si intretinere a auto- mobilelor si remorcilor” nr. 2/83 pe osia din spate 6 135 RSI35 RK 1215 7000 7600-10000 bh. presiunea aerulai in pneu rile din spate (Pa), at 6.25 6.25 6.75 Se recomandi utilizarea unui vehicul de masurare cu sarcina pe osia din spate de 100 KN sau cit mai apropiatt de aceas valoare. Evkipa de lucrw 6.13. Echipa de lucru se compune din: a. tehnician, care efectueat si inregistrear’ citirea pe ca dranul microcomparatorului deflectometrului cu. parghic si noteazi datele suplimentare acestor imasuritori ; b. operator, care manipuleaz deflectometrul eu parghie; ¢. goferul vebiculului de masurare Etalonarea aparaturii a deflectometruni_ eu parghie consti din intre valoarea deplasirii pe ver a fului de contact al deflectometrului si citirea pe microcomparatorul deflectometrului en parghie 6.15, Operatia de otslonare se efectueazi pentru fie raport dintre distanfa de Ja vArful de contact la axa de rot si distanta de la axa de rotatie Ia acul microcomparatorului inceputul fiecdrei campanii de misuriri sau ori de cate ori ant existat conditii care ar fi condus la dereglarea functionivii aparatului sau le inlocuirea microcomparatorului, 6.16. Starea de functionare a microcomparatoruluii se verified anual conform ,,Normelor tehnice de metrologic 0—1—79" pozitia 118.1 6.17, Efcctuareaetalonirii implick urmatoarele operay a. deflectometrul cu. parghie asamblat conform pet. 6.23) se amplaseazii pe o suprafatii plani (ex. podea din beton dc ciment ete.) si se asigura functionarea ei corespunzaitoare conform pet. 6.30; b. dispozitivul de ctalonare se agcazit Ja capitul parghiei basculante astfel incdt varful de contact al acestaia si fic “amplasat in centrul surubului reglabil, in adaneitura acesteia ; ¢, se fixeazi microcomparatornl de tija metalicd orizontala a dispozitivului de ctalonare si se regleas d. se pun ambcle microcomparatoare a’ zero; . se roteste surubul reglabil in sens invers acclor de ceasornic astiel incat virful de contact (palpatorul) al parghiei basculant deplasindu-se, microcomparatorul dispozitivului de etalonare si indice 10 sutimi de milimetri. Se citeste deplasarea transmisa microcomparatorul deflectometralui Atat citirea pe microcomparatorul dispozitivului de etalonare (deplasarea varfului de contact) cat si citirea de pe micro comparatorul deflectometrului sunt inscrise intr-un tabel, din ANEXA 1 f, se roteste surubul reglabil in sens invers pentru aducerea Ia zero a aculti microcomparatorului dispozitivului de ctalonare Tn cazul in care acul microcomparatorului nu a revenit la. zero, acesta este reglat manual la pozitia zero". g. se repeti operatiile de la punctul e. gif. astfel i microcomparatorul dispozitivului de etalonare si indice deplasiri ale varfului de contact de 20, 30, 40, 50... 200 sut'mi de imetrit; h. se repet% operatiile de etalonare (pet. ¢...g.) de trei ori. 616.18. Intre deplasarca varfului de contact al deflectometralni gi deplasarea transmis Ta cekUalt capital parghiei basewlante, Citirea pe microcomparatornl defivetometrului cu parghie, exist’ © dependenta liniar’ Kenatia drepter de regresie. se stabileste cw ajutoral rela- fiilor prewizate in ANEXA'1. Preqittirea vehiculului de miswrere 6.19. Se incared vehiewlul de masurare pent realizaren sareinii necesare pe osia din spatc, conform pet. 6.12. Se recomanda utilizarca unor_elemente metalice saw din beton de ci mnent, a ckror mask st fie cunoseut% si care si tack parte din do {area unitiqii care clectucazd misuratorile, Ineireitura va fi repartizata in mod uniform pe fiecare din rouile duble ale osiei din spate 6.20. Se verified presinnea in pneurile din spate, care mu trebtie si varieze cu mai mult de 0,5 atmosfere fagi de cea precizati la pet. 6.12 ey 6.24, Se cantireste osia din spate a vechicululni de mist rare (P, KN) Efectuarea mésurdrti 6.22. Modul de stabilire a seetoarelor de masurare gi a punetelor in care se efectueazd: misuririle este conform cap. 3 6.23. Deflectometrul cu_parghic se asambleazi in vederea cfectuarii masuririi, verificéndt-se suruburile de strangere gi centrare in lung si transversal ale parghiei hasculante fatide bratul suport Se recomanda ca instalarea parghici sé se fack in pozitia 2:1 Montarea parghiei basculante in pozitia 1:1 este mi numai in cam) in care se fac misuriri pe sisteme rutiere cu 0 capacitate portanti foarte ridicati si care preainti deci deformabilititi foarte sefizule sam cand sunt necesare masuritori cw precizie mare, Montarea parghiei hasculante in postia 5:1 este necesari numai in eazurile in care se fac misurari pe sectoarele de drumuri cu deformabilititi foarte mari la care cursa normal a acalui microcomparatorulni si care este de 10—L1 mm, nm este suficient& 62 Aceste ultime dow cazuri sunt ins velativ rare, incdl. montarea parghiei basculante in pozitia 2:1 satislace in general necesita{ile curente 6.24. Se instaleazi vchiculul de misurare cu una din rotile duble'din spate deasupra punctului in care urmeazi ase face masurarea 6.25, Vehiculul se mentine pe punet prin franare san prin frdina mecanied: de mani 6.26. Se introduce vérful de contact al deflectometrlui intre pneurile rofilor duble din spatele autovehiculului, astfel incat varful de contact sa fie p central suprafetei de contact dinize pneuri si suprafata imbrickmintei (fig. 4) in acest scop se recomand’ montarea ta spatele camionului pe caroseria acestuia a dowi tije metalice verticale, ficcare ampla- sata in dreptul mijlocului distan{ei dintre pneurile rotilor duble, asifel incdt dupk punerca deflectometrului in pozitia de masurare capiitul inferior al tijei si fie Ia cea. S10 em deasupra defiecto- metrului Pe deflectometru se misoari un reper in ¢ acestuia cu linia imaginark a axci tanta de la axa osiei din sp: reptul intersect ici i metalice, misu dis. axa tijei metalic Fig. 4, Modul de amplasare pentru miisuearea varfulni decontact a deflectometra Tui cu parghie tip BENKELMAN 6.27. In cazul cand se fac masurari pe balast, pe pietruiri dezgradinate sau pe macadam insuficient inclegtat, varful de contact se ageazi pe suprafata drumului prin intermediul pastilc metalice, aflati in dotarea aparatului (pet. 6.4) 6.28. Se ageazi suportul anterior in pozitia orizontalii ma- nevrand cele dowi suruburi reglabile ale sale in sensul corut de aducerea bulei de aer intre repere 6.29. Se aduce partea posterioari a parghici basculante in contact cu acul microcomparatorului, astfel ca distanta de la ni 63.velul {ilpii parghiei basculante (pe care se § microcomparatorul) la nivelul opritortlui, aflat la dispozitivul de prindere a) microcomparatorului, si fie sub 1,0 mm In cazul in care talpa parghiei basculante nu face contact cu acul microcomparatorului, se face reglatea fie prin cele dou picioare reglabile ale suportului anterior, prin ingurubarea lor eu invartituri de amplitudine egalé (pentru a nu deranja orizontali- tatca suportului), Tie prin pieorul-suport de la partea posterioar’ a bratului-snport, prin desurubarea lui, astfel ine&t coada pir ghiei basculante si se ridice, “Acnd contact cu acul microcompa- ratoruliti gi ajungand Ja distanta recomandati mai sus fafa de optitorul ‘dispozitivului de ptindere al_ microcomparatorului In cazul in care talpa parghici basculante este blocata prin contactul ew opritorul dispozitivului de prindere se procedeazit invers, desurubénd in mod cgal picioarcle reglabile ale suportului anterior sau ingurubind piciorul posterior al bratului-suport, astfel incat coada talpii parghiei basculante si se coboare, ajun- gind la distanfa recomandatii fata de opritornl dispozitivului suportului anterior si se rectilick pozitia sa, daca este necesar 6.30. Se pun indicatoarcle microcomparatorului la zero (0). Se incearci sensibilitater migearilor parghiei basculante in jurul axci de rotatic gi sensibilitatea microcomparatorului, din CAteva ciocdnituri usoare eu degetul pe coada parghiei basculant in apropierea punctului de reazom al acului microcomparatorulti Sensibilitatca este satisfiiedteare § jatia bine montath, dack Ja aceste ciocinituri, indicatorul microcomparatorului_ reac! neazi prin oscilafii rapide in jurul Tui (0). in cazul cdnd aceste oscilatii sunt lente gi greoaie, trebuie verificaté atat strdingerea surubului de presiane, care prinde microcomparatorul de dispozitivul de prindere, cat gi strangerea suruburilor, care constitwie axa de rotatie a parghiei basculante Aceste suruburi trebuic desurubate usor, pana Ja limita la care, fark a dauna stabilitatii instalatiei, permit migcarea liber’ a par ghiei basculante si a acului microcomparatorului. In cazul in care oscilafiile indicatorului microcomparatoralui sunt dezordonate, inseamna ci suruburile menfionate mai sus sunt prea slab strdnse si cle trebuie verificate in acest sens. Verificarea sensibilitacii aparatului, asa cum sus se face nu numai inainte de inceperea Unei seri de masuriri, Gi si la fiecare masurare in parte, deoarece pot interveni dereglirt 64 in stringerea surmburiior, chiar in transportul aparatului de da un punet de masurare Ia altul Dupa efectuarea verificirilor de sens dicatoatele microcomparatorwhui Ta zero. 6.31. Se amplaseazit cAtre marginea partii carosabile dispozitivul de marcare, paralel cu direetia de deplasare a vehiculului, astfel incdt reperul care marchcaza distansa de 2,40 m sa fie situat in directia de mers a vehiculului. 6.32. Timpul total pentru stationarea vehiculului pe punctul de misurare nu trebuie si depiigeasc’A un minut 6.33. Se indepirteazi autocamionul de pe punctul respectiy siise face citirea pe microcomparator in momentul in care axa To- {ilor duble se giseste in trecere Ia distanta de 2,40 m de punctul de misurare si apoi, la o distant de cel putin 3.00 m, aceasta citire efectuandu-se dupa un minut de la indepartarea autovehiculului de pe punetul de misurare. Indepartarea autovehicululti se face prin deblocarea franei de mani de pe loc cu viteza La, cat mai lin posibil pentru a nu produce socuri, ce ar putea cauza deformafii sau deplasari suplimentare. Dack in timpul misurarii se produc perturbatii in mersul acelor microcomparatorului datorit’ trecerii unui vehicul pe cca- alti banda, rafala de vant, etc., se repet’ m&surarca 6.34. CitiriJe pe microcomparator la distantele de 240 m (C 2.4) si de 5.00 m (C 5.0) se noteazi de citre tehnician in formularul | privind inregistrarea pe teren a masuririlor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman din ANEXA 2 6.35. Dupa efectuarea masuririi pe un punct de pe suprafata drumului, autocamionul se instaleazi pe un nou punct de misurare. 6.36. Pentru deplasarea aparatului de Ja un punct de misurare la altul, in cazal in care aceste puncte sunt apropiate si deplasarea operatorului se face pe jos, nu este necesar si se demon- teze deflectometrul in pirfile sale componente. Trebuie uate insi unele precaufii pentru a nu forfa legiturile dintre diversele piese; astfel, aparatul va fi prins cu mana, in acelasi timp gi de parghia basculant’ gi de bratul suport, intre axa de rotatie si microcomparator si va fi transportat, mentinandu-se pirghia in apropierea brafului-suport depirtata ‘de acul microcomparatorului gi de opritorul dispozitivului de prindere. Cu cealalt% mini deflectometrul va fi sprijinit de pirghia basculanta. bilitate, se readue in- = ed. 1007 65Pentru deptasiri mai lungi, pentru care operatorul va trebui sic urce in antocatnion, se va demonta deflectometral numai in Cele dou parti principale ale sale: parghia hasculanta pe de alt parte, desticdnd aceste dou’ pirti dela axa de rotatie. Fiecare parte'va fi timuta pe hrafe sceyarat de citre operatorul gi ajutorul sin. Pontrt deplasiri in alte sectoare de drum sau pentru intoar- cerea Ja bazii, deflectometrul se va demonta complet, in toate par tile sale componente gi se va instala in entia sa 6.37. In cazul drumuritor moderne cu imbriciminte bitumi- noash, concomitent ew mfsurarea deflexiunilor complexului rutier se misoari temperatura stiaturilor din mixtura_asfaltie’a Misurarca temperaturii se efectucaz la inceputul gi sfargitul perioadei de masurare in cazul in care durata mésuratorilor pe sectorul respectiv de drum este mai mica de o ora. In cazul in care durata misuritorilor depageste 0 ors, temperatura se msoari si pe parenrsul msuririi (Ia mijlocut sectorului de masurare). 6.38. Masurarea temperaiurii se efeetueazi prin introducerea in mixtura asfaltici a unui termometru (cu seara 0°C—-50°C) astfel incit varful acestuia si fic situat Jao addncime egal& cu jumatate din grosimea total a straturilor bituminoase. In acest scop se cfectueaz’ cu ajutorul unui dorn o gaura in straturile bituminoase in care se introduce termometrul care va fi ferit de insolatia di- recta a razelor solare prin acgperire cu capigon de hartie, Citirea {emperaturii la termometru se face dupa ce valoarea acestuia yamane constantd. Valorie temperaturti mixturii asfaltice se noteaza in formularul | din ANENA 2, 6.39. Pentru fiecare sector den formularul J cu urmatoarele date — tipul sistemului rutior; data masuririi; =~ caracteristicile Vehicwlului de misurare ; — tipul profilului transversal. surare, se completeazi Pretucrarca manual a recullatelor mdsurdrilor cu ade metrul cu parghie tip Bonkelman 6.40. Se transforma civirile (C24, C30) de pe cadranul microcomparatorulai in valori ale deflexiumilor Ja distante de 2.40 m (2-4) si 5.00 m (d5.0) cu ajutorul corelatict stabilite conform pet. 6.14 ... 6.18 lecto- 66 G41, Se caleule de linia de influen’ valorile deflexiunilor corelate in funetic Hien relagin: = Ugg dea, in 0.01 mm @ Rezultatele obtinute se tree in formularnl 2 din ANEXA 2 6.42. In cazul in care sarcina osici din spate a vehiculului de misurare este diferiti de sarcina osici vchiculului etalon (100k) valovile deflesiunilor te conform pet. 6.42, sunt tansformate in valori corespunzitoare vehiculului etalon cu ajutorul relatiei 100d, d,=——“\, in 0.0) mm Q) in care 4, ~ valoarea deflexiunii corespunaitoare osici din spate a vehiculului etalon, in 0.01 mm; p — sarcina pe osia din spate a vehiculului de misurare, in kN. 6.43. Rezultatele misu culdndu-se urmitoarele a, deflexiunea medie cu ajutorul relagici ‘lor si nt preluerate statistic: cake ¥ din, in 0.01 mm (4) dos in care: dy ~ media aritmetic’ a valorilor deflexiunii, in 0.01 mm; d, ~ valorile individuale ale deflexiunii calculate conform pet. 6.41 si 6.42 ~~ numirul valorilor individuale Iuate in caleul. lorile deflexiunilor implicate in prelucrarea statistic’ sunt in functic de scopul masurarii si anume: vederea evaluirii stiri tehnice a drumurilor publice moderne, a ranforsirii acestora si in vederea stabilirii capacitatii portante’a drumurilor nemodernizate se prelucreazi rezultatele misuririlor pevtre ficearc fir de maisurar in vederea controlului calititii exeentie’ drumurilor sau a Kirgirilor pirfii earosabile a drumurilor existente se preluereazi 67toate rezultatele masuririlor efectuate pe intreaga Mtime a drumului sau a benzii de Lirgire. 1b, abaterea medie pitratich a sirului de valori, cu ajutorul relatici: 2d} — ndby » Sp = in 0.01 mm (3) in care Sy — abaterca medie patratics, in 0,01 mm dit, dy $i m — aceleagi semnificatii de la pet. 6.43.0 c. cocficientul de variatie, eu relagia Se Cy x 100, in 0.01 mm (6) dus in care: Cy — coeficientul de variatic, in % Sx $i dng — aceleagi semnificatii de la pet. 6.43.2 $i 6.43. b. 6.44. In cazul masuririlor efectuate pe drumuri moderne cu. pracimin{i bituminoase, se calenleaz4 valoarea deflexiunii me- normale si a abaterii medi pitratice normale, corespunzitoare temperaturii straturilor bituminoase de 20°C, in modul urmitor: ‘a. valoarea deflexiunii medii normale: — pentru sisteme rutiere suple cu ajutorul relagici: dpstyy = do + K 20 — 2), in 0.01 mm m in care: daxy — deflexiunea medie normali, in 0.01 mm doy — deflexiunea medic, calculata cu relatia (4) K-=1— coeficientul de variatie a deflexiunii pentru varia- fia de 10°C a temperatuiii, in 0.01 mm/°C. t temperatura medic in perioada misurarii in °C. — pentru sistemele rutiere semirigide cu ajutorul relatiei: arta = f(t) X dom (8) 68 in care dost $i dou — aceleasi semnificafii de la pet. 6.44.0, sit) — factor de transformare a deflexiunii medii core punzitoare trmperaturii (1) in deflexiunea m die normal’, stabilit in functic de temperatura medie in perioada masuririi conform fig. 1 din ANEXA 3. b. abaterea medie pitratic’ normal Sing = CrX doy, in 0.01 mm °) in care: Soap — abaterea medic pitratic’ corespunzitoare temperaturii medii de 20°C, in 0.01 mm; Cy $i dustyp— aceleasi semnificatii de ta pet. 6.43.¢ gi 6.44.0. 6.45. In cazul in care masurarile de capacitate portanta au fost efectuate in alte perioade sezoniere decat cele in care comple- sul rutier Iucreazi in cele mai defavorabile conditii hidrologice reaultatele se transforma in valori corespunzitoare conditiilor hidrologice cele mai defavorabile cu urmatoarele relatii: dss = CyX doar, in 0.01 mm (10) Sip = dyyog X Cy, in 0.01 mm (ut) n care: dnsyg —~ deflexiumea medie normali corespunzitoare conditiilor hidrologice cele mai defavorab'le, in 0.01 mm; c — coeficient mediu ponderat de corerie in functie de tipul sistemului rutier, zona climatic’ in care este situat drumul conform hartii din fig. 2, ANEXA 3, si tipul profilului transversal conform tabelului 8; Si, — abaterea medie patratic’ corespunzit fiilor hidrologice cele mai defavorabile, i aay —~ deflexiunea medie normala corespunzatoare perioadei de masurare, in 0.01 mm (conf. pct. 6.44.2) — coeficientul de variatie calculat conform pet 6.43.c, in %. 69Valorile coeticientului medin ponderat de corelatie hidrolo- gick a remltatelor misuririlor cu deflectometrul ew parghie tip Benkelman Tabelul Zoun_climatica a i I MW rip Fipul profilu sistetn ha niven ba nire tere fteresiulut saw sleblew. sau debien profil mixt sau deblew. se ett profil mist supte roo] iw | 30] 1,50 s50| 100 seo tof nae | nw] 120 110} 120 6.46. In cazul masurarilor de capacitate portant’ efectuate pe drumuri moderne cu imb-lckminte bituminoasi, rezultatele misuririlor eu deflectometrul cu parghie tip Benkelman sunt transformate in valori corespunzitoare tchnicii de misarare et deflectometrul LACROIX-ROMAN Prelucrarca automaté a recultatelor misurivilor ew deflectometral cu parghie tip: Benkelman 6.47. In cazul masurariJor de capacitate portanta a drumurilor moderne cu sisteme rutiere suple efectuate cu deflectometral cu parghie tip Benkelman, rezultatele acestora se prelucreazii automat cu ajutorul aplicatiei informatice DEFLEN. ,Prelucra rea reaultatelor masurarilor efectuate cu deflectometrele cu parghie tip Bonkelman Soiltest si deflectometrul TACROIX- ROMAN in vederea determinrii capacititii portante a drumurilor moderne cu sisteme rutiere suple si semirigide Exemple de pretucrare manuala 6.48. S-a misurat capacitatea portanti cn deflectometrul cu parghie tip Benkelman pe sectorul de drum ratier pe DN 58 Km 44200-44600, banda de cirenlatie stanga prevazut cu sistem ratier semirigid 70 _Misurarile sau efectuat in scopul ranforsirii: complexului ratier Datele implicate in _prelucrarca rezultatelor masurarilor_de capacitate portanté au fost intabelate in formularul | din ANENA 2. In acest tabel (tabelul 1 din ANEXA 4) sunt inregistrate i citirile la microcomparatoral cu parghie Cz. (C2-9) Prelucratea reaultatelor mvisurarilor se efectueaza cu ajutorul tabelului 2 din ANEXA 4, intocmit conform formularului 2 din ANEXA 2 In coloanele 1 si 2 se inscriu valorile deflexiunilor dos gi dso oltinute pe baza citirilor Cos si Cs» cu ajutorul corelatici stabitite pentru deflectometrul cu’ parghie respectiv, conform pet. 6.14... 6.19 si anume: d = 4.40 + 2.187C, in 0.01 mm 4 iri valorile deflexiunilor corelate in fanctie de linia de influenta cu relatia (2): d = Ugo — devas care sunt trecnte in coloana 3 din tabelul 2 6.50. Se transforma deflexiunile in valori corespunzittoare vehicwluhui etalon cu relatia (3) si anume: d,= 100/88 d =. 1.136d, in 0.01 mm valorile inscrise in coloana 4 din tabelul 2 6.51. Din tabelul 2 se obtin: Yd, 2911 (tabelul coloanci 4) Vd, 2 = 513.317 (tabelul coloanei 5) 6.52. Cu ajutorul relatiilor (4), (5) si (6) se calculeaza : dygy == 291117 = 171, in 0.0L mm Sy = V513.317 — 17X92 YTF= 127,36/4.12—30.9, in 0.01 mm Cy = 30.9/171x 100 = 18% 6.53. Temperatura medie a straturilor bituminoase fiind de 29°C se calculeaza cu ajutorul relatiilor (7) si (9): Apsryy = TL + 1(20 ~ 29) = 162, in 0.01 mm. Sy = OAS 162 = 29, in 0.01 mm in 0.01 mm a6.54, Se calculeazd valoarea deflexiunii caracteristice ct relatia (1): dre 162 -}- 2.34% 29 = 230, in 0.01 mm in cae 2.34 repreziuta valoatea Ini fe coresninditor valorii & ¥), conform tabelului 3-Lin eap, 5 7. MODUL DE EFECTUARE A Mi CAPACITATE PORTANTACU D. PARGHIE SOILTEST SI DE LOR OBTINUTE RARILOR DE Te RUL CU Principiul metodei 7.1, Se misoar’ fata de un sistem de referint& deplasa pe vertical a suprafetet complexului ruticr sub solicitarea rotilor duble ale osiei din spate a vehiculului de misurare in deplasare, in momentul in care varful de contact al deflectometrului se gaseste intre rotile duble (dcformatia vertical’ total) si apoi cand osia din spate este situat’ Ia distanta de 4.55 mm de punctul de pornire (dcformatia vertical’ remanenta) Diferenta dintre deformatia verticald totala si deformatia clastic’ instantanee sau deflexiunea complexului rutier. firghia basculant®, componenta principal a deflectometrului eu parghie, permite transmiterea deplasivii verticale a varfului de contact {amplasat initial in fafa rofilor duble din spatcle vehiculului de masurare, Ja 1.35 m fat de axa osici din spate), Ia cefilalt capat al parghiei, unde accasta este citit cu ajutoral unui microcomparator Aparatura 7.2. Aparat-propriuzis (fig. 5) compus din: a. element de baz (1), coniecfionat dintr-un profil cu see~ tiunea in forma de U, cuo lungime de cca 1,20 m, prevazut la capiitul posterior cu un picior snport reglabil, jar la capitul anterior cu 2 orificii cu filet in care sunt montate suruburi cu ajutorul clirora se solidarizeazi parghia basculanta de acesta ; 1}. suport anterior (2) confvctionat dintr-o bard tubulara, pre- viuut ou 2 picioare de caucine, care se solidarizeazi ew elementul de bazi prin intermediul unci pkici de fisare 72 Fig. 5 ©. gurub de blocare (3) al parghiei basculante previizut cu 0 roatit de manevrare manual ; d. parghie basculanta posterioari (4) care este prevdauta cu © bratara de care sunt prinse de o parte si de alta cAte un lagir cu rulmenfi care formeazit axa de rotatic a parghici basculante: e. parghie basculantd anterioari. (5) previzutt la capitul anterior cu un palpator. Accasta este introdust in parghia posterioar& si fixata de aceasta prin intermediul a 4 suruburi cu cap hexagonal. Parghia basculanta este fixati astfel incdt 1aportul dintre distanta de la varful de contact la axa de rotatie si distanta de la axa de rotatic la microcomparator are valoarca 4: |. f. sonerie (6). 7.3. Dowi microcomparatoare cu sensibilitate de 0,01 mm Se mentioneazi ca microcomparatorul original al deflecto- ului Soiltest trebuie inlocuit cu un mierocomparator cu pre~ cizic de 0,01 mm, previzut cu un dispozitiv adecvat pentru prin- derea microcomparatorului de elementu! de bazi (1) al deflecto- mnctrului, 7.4. Fluier 7.5, Termometru (0—S0°C) cu precizie de 40,5". 737.6, Ruleta pentra indicaea distantei de 4,55 m faya de punetul de masurare 7.7. Dispozitiv de ctalonare a deflectometrulad cu parghic conform pet. 6.6. Vehiculul de masurare 7.8. Vehiculul de misurare trebuie si indeplineasc condi lille previzate la pet, 6.12 chipa de Tuer 7,9. Echipa de lucru este formata conform pet. 6.13. Etalonarca aparaturié 7.10. Etalonarea aparaturii se efectucazt conform pet. 6.14 1 6.19 Pregatirea velriculului de misurare TAL, Pregitirea vehiculului de mvisurare se face conform pet, 6.20 ... 6.22 Efectuarca mésurdvai 7.12. Modul de stabilire « sectoarclor de misurare gi a punetelor in care se efectucazi masurarile sunt conform cap. 3 7.13, Deflectometrul cu parghie se asambleazi in vederew efectuirii masuriiii, verifiedndu-se suruburile de fixare a par~ ghiei basculante de clementul de baz precum si cele de asamblare 2 celor dow’ parghii basculante. 7.14, Se instaleazi vehiculul de nvisur duble in spatele punctului de misurare Ja ¢ Vehiculul se menfine pe punct prin f mecanicd de man’, 7.15. Se introduce parghia basculanti a deflectometrului intre pncurile rotilor duble din spatele vebiculului, astfel incat varful de contact s& fie plasat la distanta de 1,35 m fafa de axa osiei din spate a vehiculului (fig. 6) 7.16, Se deblocheaz& surubul de blocare ab parghiei basew lante astéel ca parghia si fie Jiberd. Aceasta va permite ca suportul posterior al elementului de hazi si ating’ terenul ecu una din rotile 135m are sau prin fra 74 7.17. Se regleazd poxitia suportului posterior astfel ca pozitia acului microcomparatorului sf fie le zero". Aducerea acului inicrocomparatoruiat in pozitia zero" se va face ew soneria in Iuncfiune — pentru a preveni blocarea Cijei acestuia tia metolieg aE Fig. 6. Modul de asamblare penten nvisueare a virfului de contact al deflectometrulut cu parghia Soiltest 18, Sv fiseazi suportul posterior cu piuliga sa de fixare 19. Se marchear’ cu ruleta distanta de 4,35 m de la pune- tal de masurare, in sensu) deplasarii vehiculalui 7.20. Se pune vehiculul in migcare gi in timp ce aceasta se deplascazi, se citeste pe microcomparator valoarca maxim’ a deplasarii verticale (corespunzitoare pozitiei varfului de contact al deflectometrului intre rotile duble ale osiei din spate) iar apoi, se citeste valoarea final (corcspunzitoae vehiculului Ja aprosimatiy 4,55 m de punctul de nvisurare) 7 7.21. Dupa efectuarca citirilor se inchide soneria _ 7.22. Citirile pe microcomparator la distantele de 1,35 m (Cyy) $i de 4,55 m (Cy.g) se noteazd de catre tehnician in for mularal 3 privind inregistrarea pe teren a misuririlor cu deflectometrul cu parghie Soiltest din ANEXA 2 7.23. Dupa efectuarea misurarii pe un punet de pe suprafata drumului, autocamionul se instaleazd pe wn now punct de mist rare, Deplasarea aparatului de Ja un punct de mésurare la altul se efectueazi conform pet. 6.37 7.24, In cazul drumurilor moderne cu imbriciminte bitami- noasit se misoari temperatura straturilor din mixtura asfaltict, conform pet. 6.39. Valorile temperaturii_ mixturii asfaltice su noteazi in formularul 3 din ANENXA 2Prelucrarca manuald a resultatelor mésurdtorilor cu deflectometrul cu parghie Soiltest 7.25. Citirile de pe cadranul microcomparatorului se trans. forma in valori ale deflexinnitor la distantele de 1,35 m_ (d,-35) si 4,55 m (dyng) Cu ajutorul corelatie’ stabilite conform pet. 7.10. 7.26. Se calculeazi valorile deflesiunilor (deformatiilor elastice) d, cu relatiile: d= dygs dys. in 0.01 mm (12) in cazul in care sdggs” are Valori pozitive, mai miei dect dy.25" b. d= dys + dg-ae in 0.01 mm (12 bis) in cazul in care ,,dy.g3" are valori negative 7.27. Se continua calculele conform pet. 6.43 ... 6.45 Itatelor mésurdrilor cn deflecto- oiltest. Prelucrarca antomali a re: metrul cu parghie 7.28. In cazul misuririlor de capacitate portanta a drumurilor moderne cu sisteme rutiere suple efectuate cu deflectometrul cu parghie Soiltest, rezultatcle acestora se prelucreaz automat, cu ajutorul aplicatiei informatice DEFLEX. Prelu rezultatelor misuririlor efectuate cu deflectometrele cu parghie tip Benkelman si Soiltest 5i deflectograful Lacroix-Roman, in vederea determinirii capacititii portante a drumurilor moderne, cu sisteme rutiere suple si semirigide." Exemplu de prelucrare manualé 7.29. Sa misurat capacitatea portanti cu deflectometrul cu parghie Soiltest pe sectoral de drum DNI KM 37 ++ 700 — — 38 4 300, banda J, prevavut cu sistem ruticr semirigid Masuririle s-au cfectuat in scopul evaluirii starii tehnice a drumului. Datele implicate in preluc ca recultatelor misuravilor de capacitate portant au fost inregistrate in tabelul 3 din ANEXA 4, conform formularului 3 din ANEXA 2 Tn acest tabel sunt inregistrate si citirile la microcompara torul deflectometrului cu pirghie Cys (C433) Pentru prelucrarea recultatelor misurailor a fost intocmit tabelul 4 din ANEXA 4, conform formularului 4 din ANEXA 2 16 7.30, [n coloanele 1 gi 2 se inseriu deflexiunile dy. si dy. objinute pe baza citirilor Cys $i Czy CU ajutorul corelatiei sta Dilite pentru deflectometrul cu parghie respectiv, conform pune- tului 6.14 ... 6.19, si anume d= 1 +4 3.867*C,in 0.01 mm 7.31. Se calculeazit valorile deflexiunilor coreetate in fune{ic de linia de influenga cu relagia d= dygg—~ dyg5, i 0.01 mm care sunt trecute in coloana 3 din tabelul 4, ANEXA 4 7.32. Se transforma deflexiunile in valori corespunziitoare vehiculului etalon cu relagia (3), si anume: d, = (100/88) d = 1.1364, én 0.01 mm valori inscrise in coloana 4 din tabelul 4 Din tabelul 4 se obfin: Ed, = 793 (totalul coloanei 4) Ed == 31151 (totalul coloanei 5) 7.33. Cu ajutorul relagiilor (4), (5), (6) se calculeazt dy = 193/25 = 32, i 0.01 mm Sy = (BUSI — 2X 51024)/25 == 74.5/5 = 14.9, fn 0.01 mm Cy = 14.9/32 = 46.6% 7.34. Temperatura medie a straturilo. bituminoase fiind de 26°C, se calculeaza cu ajutorul diagramei din figura | ANEXA 3 si arelatiilor (8), (9) sap oy = 0.81 Xdsuy = 0.81% 32 = 26, fH 0.01 mm. dy yg = 0.466 %26 = 12.1, 7 0.01 mm 7.35. § relatia (1) dso == 26 + 2.20% 12.1 = 53, in 0.01 mm in care 2.20 reprezinti valoarea Ini fx, corespunzitor valorii @ == 1.5, conform tabelului 3 aleuleazi valoarea deflexiunii caracteristice cu 1EFECTUARE A MASURATORILOR DE CAPACITATE PORTANTA CU DEFLECTOGRAFUL LACROIX —- ROMAN SL DE PRELUCRARE A DA- TELOR OBTINUTE 8. MODUL I Princi pinl metodet 8.1, Se misoari fap de un sistem de refering deplasarea pe vertical (deformatia vertical’ totala) a suprafetei complexului rutier deformata sub solicitarca vehiculultti tip ROMAN pe care este montat dispozitivul de misurare. Parghia de mastrare prin intermedia! celor dows Lrate permite masurarea deflexiunilor concomitent sub sarcinile celor doua roti duble ale osiei din spate a vehiculului in puncte situate la distante de 5,5...5,8 m in timpul Geplasirii vehiculului pe care este montat deflectografwl. Deflexiunile sunt inregistrate grafic pe hartie milimetric’, Kigimea «le 269 mm, cent 50373 A, STAS 9134-84 [puratura $8.2. Deflectograful are urmitoarele componente principale: — vehicul; — pirghia’ de miisurare; 2 cutii de misurare; sistemul de comandi a direetici: asiul de ghidaj; sistemul de tractiune prin cabhu; a metrica; n —tmitatea MH 200 pentru controlul si supraveghe fionarii deflectografului si pentra inregistrarea grafic: ririlor, 8.3, Dispozitiv de calibrate 8.4. Instalatia interfon 8.5. Termometra (050°C) en preeizie de --/--0,5°C 8.6. Dorn 8.7. Ciocan 8.9. Descrierea apa se tionare w deflectrografului (ANENA je in instrnctinnile de func Vehiculul de miswrare 8,9, Deflectograful este montat pe gsasial unui vehicul tip ROMAN — Diesel 10215 3 78 8.10. Sareina pe osia din spate este cea corespunziteare hientului ctalon gi anume de 100 kN, fiind asigurati prin umple- rea cu api a rezervorului cu care este previizut vehiculul. 8.U1, Presiunea de amflare a pneurilor din spate trebuie si fie de 8.2+/—0,5 atm 8.12. Vehicwlul este previzutl cao cabin laborater care adiposteste unitatea MH 200, Echipa de luerw 8.13. Eebipa de Iuern se compune din operator, care cfectueaz’ (oate operatiile necesare punerii functiune @ deflectografului si asigur’rii mei bune functio- a acestuia pe tot parcursul misuririlor, noteazi datcle st plimentare necesare mfsuvirilor si mésoari temperatura ; b. sofer, care conduce vchiculul cu o vite, in timpul m: suririlor, de aproximativ 3 km/h si in timpul ‘deplasirii cu o vitezi de maximum 30 kmjh, participa la calibrare si la puncrea in functiune a deflectografului Pregitirca vehienlului de mdsurare 8.14. Se asigurd sarcina de 100 kN pe osi ‘area nivelului apei din rezervor, Rezervorul de apa se goleste Ja terminarea unei campanii isurare sau in cazul unor distante de deplasare a deflecto- ia din spate prin dem grafului mai mari de 100 km Se verified presiunea in pneurile din spate se situeze in intervalul 7,7...8,7 atm trebuie si Calibrarca aparaturié 8.15, Calibrarea deflectografului consti in. stabilirea core latici dintre valoarea deplasirii pe vertical a brafului de mic surare a deflexiunii gi semnalul inregistrat pe hartia milimetric’. 8.16. Opetatia de calibrare se efectueaz’ conform instruc. tiunilor de tunctionare (ANEXA 5, cap. 2), pe teren inainte de inceperea masuririlor, de fiecare data cdind aparatul este transportat la alt sector de masurare sau cel putin o data pe zi ul masuririlor continui 8.17, Operatia de calibrare se efeetueaz’ separat pentrn fi cure bray de misurare si pentru toate cele {rei trepte de ampli ficare 791 TV) =F mm de defleviune este inregistrat ca un im= puis cu indltimea de 100 mm; 2 (=2V) — 1 mm de deflexiune este inregistrat ca un impuls cu inaltimea de 50 mm 4 (=4V) — 1mm de deflexiune este inregistrat ca un impuls cu inaltimea de 25 mm; B.S. Starea de funcfionare a microcomparatorului dispozitivului de calibrare se verificd anual conform .Normelor tehnice de metrologie 0-—1—79" pozitia 1.18.1. Efectuarca misurdtorii 8.19. Modul de stabilire a sectoavelor de misurare este conform cap. 3. 8.20. Masurarile de capacitate portanté cu deflectograful Iaeroix — ROMAN se efectuea numai_pe drumuri moderne cu sisteme suple si imbriciminti_ bituminoase 8.21. in cazul drumurilo: pe care au fost executate tratamente bituminoase de suprafa{i, masuririle se vor efectua dupa cel putin 30 de zile de la execufia tratamentului. O atentic deo- sebitZi se va acorda modului de functionare a deflectografului in cazul masurarilor pe tratamente bituminoase cu criblura mare. in cazul in care textura suprafetei stratului de rulare nu asigurii doplasarea lini, firk trepidatii, a parghiei de misurare, masuririle nu vor fi efectuate pe acest sector 8.22. In cazu) drumuriler a cAror imbraciminte prezinti. urmatoarele tipuri de defectiuni: gropi, cripituri sau suprafata partial exudati care ar putea influenta functionarea corespunz toare a defectografului, se recomandi supravegherea atenti a parghiei de masurare de eatre conducdtorul vehiculului, care aver- tizeazi operatorul pentru operarea manual a parghici astfel ca in zona respectiv’ si nu fie efectuat’ misurarea 8.23. Operafiile de misvrare a deflexiunilor se efectueaz: conform instructiunilor de functionare a deflectografului (ANEXA. 5, cap. 3). 8.24. O atentie deosebiti se va_acorda fixirii treptei de amplificare astfel inet masurarea deflexiunii sa se faci cu pre~ cizie corespunzitoare. Astfel, in functie de tipal sistemului rutier se recomandit adoptarea ‘urmitoarclor trepte de amplificare: 80 a. pentru sisteme ruticre suple — treapta 4V. b. pentru _sisteme rutiere semirigide: — AV — in cazul in care grosimile straturilor bituminoase sunt mai mari de 25 cm iar ale cclor stabilizate sunt mai mari de 20 cm, —- 2V'— in cazul in care grosimile straturilor bituminoase sunt mai mici de 25 cm iar ale celor stabilizaie sunt mai mici de 20 em 8.25, La inceputul misuriiii, pentru fiecare sector de misurare se noteazi pe deflectograma denumirea drwmutui, pozitia Kilometricd de inceput a sectorului, banda de circulatie, data masuririi. 8.26. In timpul misurrilor se_efectuec: grafic’ a accstora in modul urmitor: ‘a. conducitorul vehiculului avertizcazi cu ajutorul inter- fonului pe operator momentul in care deflectogratul se afli in dreptul unor puncte de refcrint% care intereseazi in interpretarea rezultatolor: borne kilometrice si hectometrice, podete, ineeputul si sférgitul podurilor, canale de scurgere, ete. b. operatorul marcheaza pentru fiecare punct de referinti un semnai prin apasarea butonului_,events 2", semnal care apoi este completat prin notarea pe deflectograma a punctului respectiv (pozitii kilometrice, podet, canal de scurgere, ete.). $.27, Se misoari temperatura straturilor din mixtura as- falticd. Masurarea temperaturii se efectueaz’ la inceputul si sfargitul operatiei de misurare a deflexiunilor in cazul in care durata misurérilor pe sectorul respectiv de drum este mai mici de o ora, In cazul in care durata misuririlor depaseste 0 or’, temperatura se misoari si pe parcursul misurarii (in mijlocul sectorului de masurare) pentru sectoare mai mici de 3 km si din ori in or pentru sectoare cu lungimea mai mare de 5 km Masurarea temperaturii se efectueaz’ prin introducerea, in mixtura asfaltick a unui termometru (cu scara de 0°C — 50°C), astiel inc&t varful acestuia si fie situat lao addncime egal cu jumitate din grosimea total a straturilor bituminoase. Tn acest scop se efectueazi cu ajutorul unui dorn o gaurd in stiaturile bituminoase in care se introduce termometrul care va fi ferit de insolatia direct a razelor solare (prin acoperirea cu un capigon de hattic). Citirea temperaturii la termometru se face dup’ ce valoarea acesteia rimAne constant’. localizarea _geo- 6 — ed. 1007 En8.28. Deplasarea deflectografului intre sectoarcle de nvisue rare se efectucazi in conditiile previiznte in ANEXA 5, cap. 5. 8.29. Operatiile de manipulare a deflectografului Lacroix ROMAN gi anume, intocmirea materialelor de intrefincre, operatiile de reglare, operatiile de supraveghere electronica si de intretinere sunt date in ANEXA 5 Pretucrarea rezultatelor masurate cu deflectograful Lacroix — ROMAN 8.30, Valorile deflexiunilor misurate de deflectograf sunt inregistrate grafic pe hartia milimetrick a inregistratorului, inregistrarile corespunsiitoare celor doud fire de masurare sunt dispuse astfel in partea dreapti a hértiei in sensu kilometrajului, firwl de misurare dinspre margin b. in partea sténgi a hartie’ in sensu) kilometrajului, firul de misurare dinspre axul dramului 8.31. Pentru ficcare fir de misurare al sectorului. se citese pe hartia milimetric’ in fiecare punct de misurare valorile amplitudinii a” (in mm) a semnalului inregistrat 8.32. Prelucrarea statistic’ a rezultatelor mfsuririlor se cfectueazi luand in considerare pentru acecasi pozitie kilometric’ valoarea maxima a deflexiunii. In acest scop se selecteazi din valorile amplitudinii in firul de misurare dinspre margine i firul de m&surare dinspre ax valoarea maxima a deflexiunii care se trece in formularul DATE cod 30 — 5 — 1A aliniat corespun- xitor, conform ,,Aplicatiei informatice DEFLEX” 8.33. Valorile deflexiunilor (in sutimi de milimetru) se calculeazi automat cu ajutorul calculatorului utilizand treptele de amplificare conform pet. 8.24. 8.34. Rezultatele misuririlor de capacitate portanti efectuate cu deflectograful Lacroix — ROMAN prelucreazi automat cu ajutorul aplicatiei informatice DEFLEX ,,Prelucrarea automata a rezultatelor masuririlor efectuate cu deflectometrcle cu parghie tip Benkelman gi Soiltest si deflectograful Lac ROMAN, in vederea determinarii capacititii portante a drumurilor suple si semirigide" 82 © MASURART DE PROTECTIA MUNCIT 9.1, La misuriri participa trei persoane din care 0 persoan’ este numita responsabil care coordoneazii gi asigur’i aplicarea si respeetarea masurilor de protectic a muncti 9.2. Personalul care particip’ la mfsuriri va fi instruit asupra operativnilor de manipulare, manevrare, mis ete 9.3. Instructajul personalului se va efectua la incepatul ficcireicampanii de masuriri 9.4, Personalul care participa la misuri toriu vesta de avertizare. 9.5, Vehiewlal de masurare va fi dotat ew Jampa de semna- lizave 9.6. Po spatele vehiculului de misurare, va fi montat un indicator nr. 70 din STAS 1848-7 | (ocolite obligatorie spre st&inga) 9.7, Este interzisi deplasarea personalului afectat més Mirilor in afara benzii de circulatie pe care se fae masurdrile traversarea drumului Prk asigurare prealabili 9.8, Se va interzice efectuarea operatiunilor in curbe care apartin in exclusivitate misurarilor (montarea sau demontarea deflectometrului) 9.9. in cazul deflectografelor Lacroix, se interzice efectuar operatiilor de coborare a parghiei de masurare si a roti metrice Ia sol sau de ridicare a acestora, precum si de efalonare a deflee~ tografelor, in curbe sau in locuri cu vizibilitate redusi 9.10. Se acordd o atentie deosebiti la manevrarea greutd- {ilor pentru inedrcarea Vehiculului de misurare, in cazul masuririlor cu deflectometrele cu parghie. 9.11, Comunicarca intre gofer si operator (in cazul deflectografelor) ‘se face prin interfon 9.12, Interventiile, reparatiile si_remedierile plr{ilor elec- {rice si electronice ale deflectografelor Lacroix se fac mumai de tre operatorul de pe deflectograf sau personalul de specialitate clectronic’ in laboratoarele din cadral uniti{ilor de drumuri 9.13, Unitigile detinZitoare de deflectograf au calitatea si obligatia ca, in functic de conditiile concrete existente in unitatea respectiva, si completeze aceste instructiumi va purta obliga- 83ANEXA 1 STABILIREA CORELATIEI DINTRE DEPLASAREA PE VERTICALA A VIRFULUL DE CONTACT AL DEFLECTOMETRULUI CU PARGHIE SI CITIREA PE MICROCOMPARATOR 1. Corelafia dintre deplasarea pe vertical a -7Arfului de contact al de flectomietrului cu parghie (d) $4 eitifen pe microcomparatorul acestuia.{e) este repreventata dle o dreapt de regresie a carei ecuatie este de forma yo dt By Q dead ne (1 bis) fn care 4 — deflexiunea, in 0,01 mm C — citirea pe microcomparater in 0,01 mm| 2. Fouafia dreptei de regresic se stabileste pe baza datelor objinute in urma operafiei de etalonare a deflectometrulni cu parghie in care deflectometrului cu parghie, J = deplasatea reali a vArfului de contact al deflectometrului cu parghie, citita’ pe microcomparatorul disporitivului de etalonare, in 0,01 mm: x — deplasarea transmisi la celélalt eapiit al deflectometrului cu parghie, citita pe mictocomparatornl acestuia, in 0,01 mm 3. Pentru stabilirea ecuatiei dreptei de regresie se pleact de la relatia + ayy, (x ~ 3) @ x ae 6) zy ant n Bay — (Ex) (By) on ) ~ y six an semmiticafite de ix pot. 2 =n nominal perechilor de valori x gi 9 4, Se catontenra nZ xy — (Ex) (Dy) yy = EAE) 6 ty Be ) 84 5. Cu ajutorul valorilor ay), $i 4,7, 8€ calculeazi valoarea coeficientului de corelatie + cu relatia re Panay, a 6. Cocficientul de corelatic v trebuie si ails o valoare apropiata ile 1, pentru a se considera ca linia de rogresie este 0 dieapta 7. Stabilirea ecuafiei drepte de regresie se efectuear’ pe Iva tabelului de mai jos Nr. ordine x 7 x y xy Exemplu — veri pag. 4 Total 8. Pentru a putea urmiri metodica de stabilire a ecuati se di exemplul urmitor: a. Datele obfinute in urina operativi de etalonare a deflectometrului cu. pSrghie sunt prezentate in coloanele 2 si 3 ale tabelului alcatuit; 1. Se caleuleazi datele necesare din coloanele 4, 5 gi 6; i dreptei de regresie c. Din tabel avem Bx = 2270 (totalul coloanei 2) Sy = 6300 (totalut coloanei 3) Sst = 168628 {totalwl coloanes 4) 1 y# = 861000 (totalul coloanei 5} S xy = 380380 (totalul coloanei 6) 4. Cu ajutorul selafiilor (3), (4), (5) si (6) se calculeaza: 630045 ve 2770 -m. 60x 380-380 — 2770 x 6300 fy = EU = 2187 di 60 x 681-828 — 270° 60 = 380-380 — 270 x 6300 OQ = 809 lv cars 861-000 — (6300)>e. Relatia (2) devine 105 2,187 (x - 46) 1 7 4 5 6 rou efoctudnd operate neceare sa (1, vepectiy (Hi) i" oe Taw | wow | nase Wane: ye dao M 10 1036 | 12100 | 4840 sah tang wre: 2 120 2704 14-400 6240 aa heeds 33 130 3481 16 900, 7670 {. Se calemleazd valoarea voeficientulwi ste corelafie (r) ew relate (7) $1 ea 2 ho ee | cto ae " Vist 0449 0,9 35 0 150 4761 22.500 10.350 vouen foarte apopiata ie ta ceet ee 36 » 160 4900 25 600 11200 alow foarte apropiatd de La coicenta aiwrieaten dreptel de sepenio, 37 "4 170 347s | 28 000 12.580 as | aso ose | 32400 | 14090 Xrontine | x y 2 - 0 a 190 501 | 36100 | 13390 —— “0 BR 200 7744 40 000 17: 600, i z 1 4 4 0 16 100 0 1 7 In 100 0 ® 5 20 oa 400 0 2 0 2 1 200 3 16 30 900 480, a 2 x” 4 00 a0) + | 3 a0 1600 so “ M 40 wo | 1600 60 3; | 3 on 2500 | 1350 : ' 6 30 ol 3600, 1800 I 20 5 400 2500 Aon ae 0 $500 | 2090 4 [oo on nm | san | 1620 $ 8 so cao | Sou ” 3 s | s w G4 | 3040 a |» 10 st | 4900 | 2030 o | % 100 ro | 4600 w]e 80 vis | 6400 | 2720 : 2 80 hoy & |e io | 33m » | | om Ta stot | B | 3 too | osu wo | as 100 aos | 100 | 4500 hf 3 “0 jas | eo | 82a Is oF 150, 4096 22 500 9 600 el 50 110 2 500 12 100 5300 te | ta dam | eae | it ne foo ‘20 2800 | 14400 | 6300 r | 3 to Sees | ako | 50 4 Is acy 180 24h 32.400 14.220, ae 0 130 3.600 16 900 7800 b | & be tos | Seto | toa mu | ot 40 soo | 19.600 | 960 % | 9 | om Ssor | Abo | 1 sno 3 | 6 150 seat | 22500 | 10 200 21 4 » a ke a | om 160 sist | 25600 | 11520 z i A s aa E | 76 170 5776 | 25900 | 12020 a 3 fa | 100 0 3 | om sr | 32400 | 1460 3 b 30 3 | 2300 so » | = 674 | 36100 | 15580 x | os @ ore | 3am | 1500 ei 27 32 70 1024 4900 2240 i ee #0000 ed fi : f rf ah ; sae ae a |e | S| ti | gee | oe wet [are veseas | Sarno | 0 0 86 87ANENA 2 FORMULAR 1 PRIVIND INREGISTRAREA PE TEREN A MASURARILOR CUDEFLECTOMETRUL CU PIRGHIE TIP BENWELMAN Data miwuriciis . Carneteristivite veticwtabii de ma setor de drum ixite ss Kv sae sul de cizewlatic® ‘arein pe_osia dim spate, « Tanda de cireulaties* presitmes in pene Fipul sistemului rutier Temperatura mixturii asfaltice — la inceputul perioadei de avisurare = Ja mijlocul periondei ue misurare Ja sfntsitul perieadei de masurare . . ‘Tipul profihelui transversal - c, Poritia 0 1)100'mm Xr. et crit O i 2 3 88 * Sensul de circulatie se noteazt eu: I= tn sensul direct (de crestere al numarului de km) 2 — in sensu invers ++ Banda de circulatie se noteazs cu 1, 2, 3, 4, respectindu-se numero- tarea benzilor de circulatie de la ‘dreapta'la sténga fata de sensul direct de parcurgere al drumului Cay ~ cititile pe microcomparator la distanta de 2.4.» C59 ~ citivile pe microcomparator Ia distanta de. 3,0.m 89ANEXA 2 _—————— roman 2 ee p+ [ls PRIVIND PRELUCRAREA REZULTATELOR = MASURARSLOR CU DEFLECTOMETRUL CU PARGHIS TIP BENKELMAN |__| Sector de drum kam... kam | Sens de circulatie | Banda de circulatic | |__| | a | 2 loa ae ty100 | vie] yfibe © 3 | — st — a |__| faa day = raloarea deflesiunit la distanta de 24m calowat& ess formula dy BC in care A termenul liber al dreptei de regresie ii — punta dreptes de regresie citizen pe microcomparator Ia distanfa de 2.4m, ia satin _|- de milimetra doy valoatea deflexiunii la distanfa de 5,0m caleulath eu formula ds. J wnt} BCs. in care 4, B aw semnificafiile de mai sus ee SS Se Gz, —‘eitivea pe micro comparator la distanta de 5,0 m, in satin dle milimetra |} —__}|____}| |__| 4 = valoatea deflexiunii corectate in functie de linia de influent di = ‘raloarea deflexiunii corespunsatoare vehiculului etalon | 4 yaloarea deflesiunii corecpunzatoare rehicwlului etalow riicata ta | | patrat 90 ow tANEXA 2 FORMULAR 3 PRIVIND INREGISTRAREA PE TEREN A MASURARILOR CU DEFLECTOMETRUL CU PIRGHIE SOILTEST Carseteristicile vehiculuini de nv Data miisurarii Sensul de circulaties ssarare Banda de circulagier* = Sarcina pe osia din spate Tipul sistemului rutier ‘Temperatura mixturii asfaltice: Ja inceputul perioadei de masurare 1a mijlocul perioadei de misuiare Ja sfargitul perioadei de intsurare Tipol profilului transversal ~ Presiunea in preuri Poritia ver 0 f 2 92 SS = + Sensul de circulatie se noteart cu ~ in sensul direst (ce cregtere al numfrutut de km 2 n sensul avert . meni ** Banda de circulate se noteast cu 1,2, 5, 4 respec tates benzilor de eitenlatie de a dreapta ta sna fafa de senna dinece de parcurgere al dramului » * Gyos ~ citrite pe mcrocomparator Ia distante de 1,38 Cig — citirle ‘pe microcomparator la distanta de 4 33 m 93ANENA 2 FORMULAR 4 PRIVIND PRELUCRAREA REZULTATELOR MASURARILOR CU DEFLECTOMETRUL CU PIRGHIE SOILTEST Sectoare de dium Km... Ku Sens de cireulayie « Banda de cireulatie a Nr teas dys a a a ert) | tobi tem | aygtobiim | 1100 11mm | y/rddmm 0 L aes ~ we. | wenul Tiber al dreptei de regresio B= panta dreptei de regs Chas = citirea pe microcomparator Ia distanfa de 1,3: sip P distanfa de 1,35 m valoarea deflexiunii la distanta de 4,55. ealewlaté eu form ‘ogre fetes la distant de Jenlats ew formula, 4, Ban sehinificapiile de mai sus Cig citivea pe microcomparator Ia distanta de 4,55 mv fn 0.01 mm valoarea deflexiunii corectate in functie de linia de influent valoarea deflexiunii corespnnzitoare “ehicululni etalon valoatea deflexiunii corespnnz ” a valearen, dell punzatoare vehicululyi etalon ridicatt ta in 0,01 Mass = 95Ancxa 3 96 14 16 18 70 12 —820. oe 06 10 26 10 4 of eflexiune medic factorul de transformare a medi Benkelman dintze temperatura steal rmisurate cu deflect eMP Seasut ae Tipu sis ‘Vomperat ve suri: 8.05.86 dewm: DN. 38 kaw 4 cirentatie tomului tutice: SNP fora misturii PARGHIE TIP RENKELMAN ANENA 4 Tabelul 1 REGISTRARE PE TEREN \ MASURARILOR CU DEFLEE TOMETRUL CU Caracteristicite vehiculwini de 100-42 6000 nxisnrare sareins pe 88 KN din spate: presinmea in pnewri Cow 1/100" 81 " o 8 65 4 39 ia inceputul perioadei de mismare: 28°C 8.2 atm Ta. sfarsitul pevioadet cle mtsurare! 308 Vipul profitutns transversal: R Positin a Bu 44 200 sy 25 7 7 s a m5 3 400 7 Bs 2 | 450 “3 | 475 ot | 300 66 325 15 550 | 3 375 | 58 con 33 Nota: Awexa 3 (harta) se aflk Ja sf@rgitul buletinulul 7 — ed, 1007ANENA 4 i ANENA 4 Tabelul 2 Tabelul 3 EXEMPLU DE PRELUCRARE A REZULTATELOR MASURARILOR CU DE- E.XEMPLU DE INREGISTRARE PE TEREN A MASURARILOR CU DEFLECTO- FLECTOMETRUL CU PARGHIE BENKELMAN METRUL CU PARGHIE SOILTEST ae : Data mdse; 1.04.86 Caracteristicite vehieulutal de a Sector de drum: DN 1, km 374-700-384 misurare ee) lang dsi0 a sy 00, pamete | 8B] 108mm | arian | a0 | 20mm eo ones "casita pe eal ain ate ‘Temperatura, neti 88 KN : 179 181 3 208 45204 Ia incepta perioaded de masurare: 27°C Ta siSegital peviondes de masurare: 25°C 2 m3 us ms 196 0816 ‘Tip profit transversal: R = presiumea, in pnewris $2. at 3 % 0 7 0 12100 a Povitia |—_—_—_——- 4 102 106 170 ws ar49 a G, Ge ! 108%, 100m 5 0 st 02 1st 33856 6 | 1 168 116 200 400 | 7 is ; 7 AAS, 47 7 31829 eh ° 4 8 16 122, 128 145, 21075 os . z 9 0 bs 1 156 24336 430 i 4 10 6 tot 106 120 14400 rey ny ol iW 146 153 160 182 33124 a if 5 12 16 125 134 152 25104 ates a A 13 149 iad 157 178 31684 a Hl A 4 168, 135 178 202 40804 ast na 5 15 618 ww 186 2b 44521 fal fat A 16 a 1st 1st 19 22201 By | a 7 120 Rs 130 18 21904 as i‘ 5 z 2on 513317 38 300 10 5 98 99ANENA 4 NAS Tabelul 4 i INSTRUCTIUNI DE FUNCTIONARE A DEFLECTOGRAFULUI LACROIX- LTATELOR MASURARILOR CU DE. See EFLECT ‘CROLS. EMPLU DE PRELUCRARE A REZ! FLECTOMETRUL CU PARGHIE SOILTEST ROMAN ne Dreapta 1. Deserierea deflectogratulut de F a des uss a a ir Lt. Deflectograful 1acroix-ROMAN (Anexa 3 foto 1) se compane din patra unitayi si cincisprezece ansambluri functionale, Partiie componente ale aparatului sont notate printran sistem format net fata 1108" | 1/100 wm | 4/400 i | YAN ee +] on | x a4 dintoo Hes or ae Ce Tee ea ed mae mie, sate format ! : ! ; tral lu atdnrcleet ite iaet asus i tons nee 7 at 1 * 7 Isay partea aparatului. > fom | ow ‘ fi a Penpin: © 210011 se eter la ave le ta fae (1) aparfindnd ans ; | 3 ; . 3 we buna! ete {10 wate fe eaten Ue Combs (ey > lo : : oo oe Varga da mrumre (ANENA 8 lot 2) of ow foo 15 ” 2a 12, Plaga de nnrarefolvyt drop plane referinfh pontry mdsu- rant dg daft eneaa canes ig, igh olin penton uous 7 | fl 9 i Te di aan pase ea s 43 16 27 at v61 in cutiile de misurare de Ja capetele byajelor parghici se aflé traductorit 9 m a4 ea 37 way, sf magneyit : Tmentit cl role eanice fav oh rate de msurare sk se wots en wo fos | ‘I 8 tas rei tee nf oa | om » % a Seb toere esto do avaurare sub eal plrghel ol al veri bo aan , ; 7 we ; jl tear ne mp oat dy sh de age Ss Se te 8 1sn0 Wola de contase dn fate plrghiekssighit atiniznentalcenteuhul ei i h af on 5 eC suttenfend soars aman, Serehl wi ‘ Cutis in faa prghelerisarare amortized cforta de tain caro 6 55 w " a ia nagtere in cablu atuici cind se decupleaza ambreiajul clectromagnetic. « |» | oo e a Krenn cee do artordens pone teats rgiie ane mane v fo» | oo » 4 Catia de mime ANEXA 5 FOFO 3 w fo» | ‘ 2 1. Traductori si magne constitu partea cea ma important 8 eatii de rat 5 is ” » i 4 Mice engl a betel do mieurre este trnsfornath in migare » Jon fos ” teat) eral aullacneta ok oeaeteee Sail eceuaeet tonsa a |» | on i 2 tia haductngt induct, edeaceay ashes, me mast dopant Slam senna, elec proportional i mehr, Geraforml mgcoran pt a» | ow] oo s ” aici re i is Suruburle de siguranf Hibensh migeare tet traductorilr proves a zg ‘ " att etc i 25 40 18 27 at 861 sare diferentiale. “se ue A ms | aust Diodele TS 4007 de la boncle maghefilorsurtelieiteazdcurentu indus impiedicdnd astiel deteriorarea. componentelor. a) 101Se atrage atentia ca pentru siguranta functionirii trebuie si se certitudinea c& sureburile de sigurant’ cate limiteazi migcarea traduetorilor Sunt corect reglafi, astfel et pot fi deteriorati in io’ iremediabil Sistemul de comandi a divectiei 14, Contrarea precisa prghiei de misurare este invispensabili pewtre Sunctionarea continud $i pentrn calitatea masurarilor, in special la cube. n acest scop, deflectograful este prevazut cu as sistem de comanda & directiei, proiectat in mod adecvat. Miscarea longitudinala a arhorelui directiei este transversald cu ajutorul uni dispozitiy (conform schit sasiul de ghidaj in forma de V ‘Acesta se mised de-a Iungul unei sine de qhidare determinnd astrel trared_parghiei de masurare ‘Cele 2 holfuri de ghidare din parten din spate ghideasa capital parghiei pe Tinia centrului yi actioneaz’ ca an disporitiy de siguranfa daca se rupee cabTul He tractiune al sistemului de nctionare Sasiul de ghidaj (ANENA 5 foto 4) 5, Sasiul de ghidaj este conectat ta boltului de ghidare (C 3.302,00) in wechea piesei de ghidare € 3.203.00). El se sch de-a Iungul sinei avind o miscare citeulara a chrei razi corespunde cw rare vii rotilor camionnlui. Sasin! de ghidaj face ca parghia de masurare st se iseasci mete pe Tinie ceutrului prin eabla (ANENA 5 foto 5) gi este transmis Ia 1 transversal prin jutroduceren Sistemt de tractivun 1.6. Dups ficcare neisurare, pirghia de masurare este trast inainte 1a pozitia initiali. Aceasta operatic este realizati de wn trolia ct wh cuplaj electro- hnagnetic. Acesta inte’ in fief ‘ola de contrare se afla in partea din fath a parghiei de masurare traverseart fascicolul de raiafii infravosis dintre cele 2 fotocelule yi (ANNA 5 foto 6) 51 este scos din functiune ciind rola de cen- trate se apropie de senzoral magnetic de apropiere (\NENA 5 foto 7). Cuplajul electromagnetic este actionat de motorul camionubu prin inter mediul nei curele trapezoidale si a unui reduetor cu raportul de 20,5 1a. J ‘Se atrage atenfiaasupra_uninatoarctor: ~ de indatt ce motoral camionului este pus in funefinne intra in functiune si redrosornl si euplajul electromagnetic. Din acest motiz, dack cuplajul electro- lagnetic este pus in funefiune atuncs 2nd se intereeptea 7’ fascicolal de radiatii nfrarosii sam atunci cdnd se apasi butonul ,;manval beam drive (ac iu pocitia trash in fata} ac parghia se afla deja ia trast iu fafa, euplajul clectromay- netic este scos din functiune si parghia va aluneca in porifia retrasi in spate, Roata mettich [ANENA 5 foto 8) 1.7. Roata metrick din partea din spate a vehiculului este inzestrati ew tun traductor rotativ (codificator ineremental) (generator rotati7 de impulsuri) siccu un decodificator. Aceasta roata controleaza cele mai multe functini ale aparatului yi anume = controleaza distana parcursi, fiecare metru parcurs corespuncind unei rotajii a rofii find indicat pe afigajul ew LDE-uri al anitaqiy MH-200. 102 — mentine viteza hartiei de iuregistrare proportional cu viteza de con- ducere a velbicolului * “controleaza toate procesele supravegheate de deflectograf numarandu-se impulsurile. Pege mentioneazi ef precizia mare a traductorului rotativ il face sensibil a socuri, Astfel este inperios ca roata metrici Si fie manevrat’ cu gra. Procese de control $i supraveghere (ANENA 5 foto 9 si 10). 18. Toate monitoarele si mecanismele de ghidare ale deflectografului sunt adipostite in standul superior (sertar telescopic) al unitifii MH. 200 si cuprinde. componentele 11 ‘Circuitele imprimate (LP s) se gisesc in dreapta standului, Diferitele cireuite imprimate (nodule) se affa amplasate pe soclu yi astfel se pot scaate usor prin alunecare permitind accesul la ele in mod rapid si Funefiunile Jor, de la stings 1a dreapta, pe stand sunt urnuitoarete: TP 409: citeuitul de alimentare en energie electrick LP AIL citeuitul contorului distantet UP 41a: cirenitul contorufui,presat distance” (distanta prestabstitay Ub 408: ciccuital de control (Controleaza IP 409) — Lb 407: auplificares semwatelor provenite de la traduetor (madul TF) Finwegistrarea grafic a miisurdrilor (ANENA $ foto 1) 1.9, Integistratoral grafic este montat in stondul inferior (sertar telescopic) al unitatar MIE200 si trebuie verificat atunct end este conectat Ta sursa de energie electric. ST ID, Diferitele potentiometre de reglare si mecanismele de selectic i amplificare se qésere pe panoul frontal iv partea dieaptd si anume: wPotenjiometul 1: eglarea pornirii inregistriri (punerea ta ,2e10" a inregistratorulai) ef miseR penita dea lungal scirii gradate; “Potenfiontetrul 2: Asigurd tensiunea Je compensare uecesari. pune jn funefinne a tradnetorului (punerea electrica la ,7er0"), Aceast teusinne poate varia de ta 0 ta. 600 iV; “potentiometrul’ 3! Keglarea seusibilitafit insegistrssi = Potentiometrul 4: Reglarea vibratiei penifei, pentru ca penita de fnregistrare si se mentind in repaus. Treptele de amplificare 1, 2 $i 3 dau posibilitatea s& se aleagi ampli Ficarea ceruta ad (4 Vj: 1mm de deflexiune este inregistrat ca un impuls en snil- fimen de 25m n2 (2V}s Lim de deflexiune este inregistrat ca un impals cu indl mea de 50 nun. c-l (= LV): 1mm de deflexiune este inregistrat ca un impuls ew InBifi- mea de 100 mm. d. 0 (= OV): folosit pentre unele reghii aig Atttth 42 selectae @ ters (7) permite fxarea viteasthéstot In indicatiile: al: Viteza micé (invegistreazd: numai amplitudinea deflexiunii). bull si TIT; Viteza medie si mare (inregistreazt deflexiunea complet — curba complet a deflexiunii) 103Exist posibilitatea ca hrtia de inrogisteare simu fie derulatit automat. ci ea poate avansa, fin! trast cw ul atnnei cand rotita (7) nu este fixats ti nici mod a. Acest Tucru se realizeazd, na din vitezele mentionate mai ~ Haircia este pusit in miscare de un motor electrie actionat de wn bavtos ~ Butount (9) determina directia de mrigcare a hartie’: — Lamps de control (10) indie’ intreruperen tuncfiondirii sistem Nenslare a havtiei; Localizaren yeografica a inisurdrilor este crucial’ in timpul evahuivi lor $i poate fi enti in urmatoarele 2 moduri diferite: a. integistrarea automat & distanfelor, Canalil events" emite un semua care este inregistiat pe bartie Ia intervale regulate (le hiecare 90, 100, 150 sau 200m} 1 butenul eorespuncitor (events I°) hnineazt jn timpul acestet operat 1, integistrarea manual a panetelor de refering’. Dacd atonal events 2" este apdsat, pe eanalul corespunzator sistratorului se marcheaza un seul. Aceastl operatic se elec tueazd. fimpul cielului de masurare, 2 Calibrarca deflectografal 2.1, Se opreste motorul cunionului 2.2. Se intoarce spre dreapta dieia de punere in funetinne a acested wi: {4 MH 200. Lampa de control yi sementul al 7-lea al afisajuloi it ‘eric cu LEC-uri lumineazi yi astiel unitatea de control este pus in funcfiane. Se mentioneard va, ebeia de punere in fincfinne indie’ repaus dack este in pozifin centrala gi in poritia din stanga, Cheia poate fi seoast dia Kieas na nat In poritia central 2.3. Se apasd butouul ,electrouies" (electronica). Lampa de couteod Inn near si amplificatorul este pms in fanctinne. 2.4. Se apasi Imtouul recorder” (integistrator). Comvertorul este pus int funchiume yi toregistratorul este slimentat cu teusinne de 220 V. To lipsa avestuia, se apas bntonul verde al ronvertoruhis de 24-220 V;, ce se afla sub uunitatea MH-200. ‘Se atrage atentia asupra urmiitonrelor: a. componentele electronice necesita uy timp de incitzire de 10 aia, pentru a se asigura stabilitutea tersinnii. In acest interval se poate cobori Parghia de masurare. . atunei cénd lampa de contrcl manual beam drive" (actionare manual pirghiei) Iumineaza, inseamnit e4 troliul este pus in functinne. Este Si se ulmeze succesinnea operatiilor de mai jos: se apast pe butonul trans: ucers” {traductori) apoi pe butonul calibration impnlsion” (impuls de calibrare) si din nou pe butonul transducers” (tradnctor: 2.5. Cohordtea pinghiei la sol: = se desfac cablurile de suspense, care fixeazti capetele din fafa ale bra~ olor de nvisnrare: 104 secant 2 iS see le sigaran de In snspenin sin ft phe se ~ Se seonte foil de siguranf8 de la suepensia dispute @ pirghet gi se coboari capitul din spate al parghiel; = se pune Ja loc bolfal de sigaranfa ~ se scot holfurile dle fixare gi se cohoard cdligul de suspensie, eliberdnd astfel ammbele eapete ale grinzii transversale a pirghies. Se cobour’ la sol ambele capete ale grinzi, fu mod simultan. Pentru aceasés operatic sunt necesare 2 pet some (soferul si’ operatorul) —'se pun ta loc holfurile de tixare, 2.6. $e introduce axul de suspensie in urechea piesei de gbidare astfel 2.7. Se trage parghia de mfsusare inapoi cu cea. La contrare Sona ating gasiul de tviday 2.8. Se plaseazt © pani de Jenn de aprosimatiy 60 mum geosime subs teutia de misurare aga inedt, capstul din spate al bratului de meisurare sa tie paralel ew supraffa drunmuiui in timput operate’ 2. 2.9. Se plaseaur mica talpa, montaté suby capital clin spate (liber) at bra fului de masurare, ye crirful rotnnjit al surabulii dispozitrralai de ealibeare (ANENA 3 foto 12) 2.10. Se ageazi tija microcomparstorului pe capital Liber al batu mmisurare, fu acelasi ax eu cel al “rarfalui disporitivalus de calibre. 2.11, Se segleaza tiju mierovomparatorulni pentru @ permite o deflexiune dle 4 nin, " " , weAt coke de wide ie 2s 8 SPAN butomel transctucers” (hauetori}. Lampa de control tree ule Si Tumineve: 2.15. Se atege ampliticarea dort, 2.14. Se regleani punerea ta, 8. se aseazd penifainsegistratorn wero pe un cal al iuregistratorului vi ln 1, pe wala gradata ex ajutorut potentiomietratua 1! Aceasta reglare pera ite un domenie tnteuistrase sefiset Ale are, f8r8 sh se depageanctsarsapeniet by, 56 apa indicafia (0) la regharea ainplificrii. Dac& penita se misc ta dleeapt sau Ta stinga fata de poz inifiels, cu trebuie rea hed fa accante yore tie ch ajutornt potentiometratel & oe sepett operafia 2-H.) pana ve penita rimdne » 4. se reageart penifa la y2er0" pe scala gralaté, cu metrului 1. 7 “ «. se repetit operafia 2.14.0, adicA se apasi butonsl (0) gi se urmteyte a penifa stu se mai migte din poritia et intial, Se mentioneazi ch exist si alt proceileu ce poate fi adoptat per ppunerea 1a .2er0" a integistratorulat = se efectueasa operatia 2.14.0; =. apash butonnl magnets" (magueti). Lampa de control lumineazd deoarece traductorii au fest deja conectati = ~ se apasi alternatiy pe buteanele ,anual beam drive” (actionare ma: sal a pirghiei) yi jcalibration smpulion (impulse calirare)s ~ dick ponifal are migcare ce wvans fata de povitia el inigiaa, sudustt fnapot Ca ajutorul potenfiometraley 2; iat jutorut potentio- ° 105se repektnceste operat pn ce penita Himde f0 repaus = deconecteazh butonat .naguets” (wagnet) Xranajut acetal proceden este ch el asigur povitionarcn corects 2 ctu Canals el Inder gal nee elastice de apteare, BY uebuie fateh advert gee magaetit sd deena prim expuneren Tor pre- Mngt cesta is tvebuie at se capete siguranta ch exist um jc scent inte ratul e maneiee 9h ururite de sigavanfa (© 10002) pentea a cobort rafoh de Fife, Se ayer ronta ie seleate 8 rites Méctiok futr-o posite veut adi poritie case prenineh o pupralats rh nicl o cH Trebare sd se olin wee eae dcctuet eator ives pene imeyisteatoae a canalulu alia 31, Se roteste diseu! gradat al mieraconsparatoruie pnd cfd gratia © ajunge in dreptat seals tients a. Se apasd butonul snagnes (angueti- Fampa ie contol D9, Se sotete, in sensu aecbr ceasoenicnstsurubu aparatul de eal rare ae eat Sapte ber al brsfu de mirare st cobeare cu wh eecatafa sera mica conform atplifiari ales: Dac sah 2a ea amplialine de Ti pe seal least se regden pti thainca {vert paragratul 84) Sao. Se ge inal, cn, hts cw seu iavegistat ante ied nut pas de tn eh apart ele Da se rope operatite 2-10 si 2.20, aplicvel bragulu de maourare de ia Salone de? st dn, bach ampifegrea mente cea cert 68 seath en agatorul potetigmetratay 3 Se erick ain-now ponerea eer aistratvatat tach tte oven, se face triitere Iu paragrat Bot 232" pct se Intrerape alimentarea co cent a traduetoru penile de incegntaie 2 ore edie fave Potent ioneteat 4 permite regiavea tens SARE tna te revenite ie aver" in scopat eritQrt salturtor penitelor Iiregstatorula. Droceleul ete weston rene radia penata de inegistrare astfel inet ex Nt no wai ating ets; = TE tng sor penta spre dieapta 3 tebe «a penifa al se sntenre nap! tra valeur + fn este neces, se Feadice orice st ev ajutorul potentionetrua 4. meant 2.25. Se decupteara butonal magnets" (magneti, In acest fel se eit ce lana ehastea de aptsare sa fie print hntze gureburie de stringere si 88 per~ Lifes traductorutal se intoara la poritia le pleeare. De swemenea, 56 per- SUH) Ciaductoruft a8 se desprinda Ge bral de masurare, cand capital bak Tiuee este Fidieat cu ajutorul surubulsi aparatulut de calibrare pentra 0 woul calibrare 2.24, Se indepirteazd aparatul de calibrare si pana de len, fae parghia se ayeazd ln sol 2.25, Se calibreaza cel de al 2-Iea canal repetdnd operatiile de la 2.8 18 224. 2.26. Se atrage atenfia ci trebuie neaparat Si se procedeze couform celor kde mai jos: 106 se va intrerupe alin iets button” — butontl magnet wea cu energie electricd &_magnetilor (.0 bmi ciind bratnl de misurare se mised in lulctor Mt interceptere ‘ren obacot ate eSinl motor te funetinne. Acest Incru “ra coi mice ran ha 5. Operatit de masurare a deflesiuni 3.1. Se efectueaz’ operagiile de ealilware eontorm pet. 2. porte 2S ORE et de hide jun lever ecm dey bovase ia otal de sights se pane ix ue, ee Manes HE ponte de we face legit he techie stead eet Penteu'n tee nase Zeasta TogAturh, ne fixed i se stniuge surubul cbt to comutare yi ne ecsetetes bated aceon et lectrouica). a 3.6. Se porneste noterul vebicululi Bal eee oe eae ohne ee cman eet il de aa, Coed ne ee gees ea tate nat cone che ton tena? ae lola este trast inainte ¢ 3S. Se fixeazd marcarea automati a distantei pri corespunzator: 30, 100, 150 sau 200. 3.9. Se apast Iutoumul distance automatic” (marcare automata a dtistanfet) yi lampa de control va lumina. Lampa de control ,evants" Sumineazs dupa pare Curgerea de eitre deflectoyraf a intervalului de distanga ales si astfel se rar cheat automat pe hartia inregistratoralu: interralul respecti apisarea.towulni seancel Nsiest om sea apiea utonal share patter ier te serios deteriorate. " ve elec ae 1073.12, Se om verifica precizia inregisteirii prin reprezentarea curbei com= plete a deflexiunii Ia intervale regulate de timp (riteza TIT) 3.13. Se ageazi comutatorul (9) de inaintare a hactiet in directia necesara. 14, Se alege -riteza Artie’ cw ajutorul rofii de selectare a vitezei (7) Vitera hartie se poate modifien pe durata misuririlor. Ty particular, precizia inregistrarii trebuie “erificata prin reprezentarea ‘vizmald a curbei de deflexiune. 3.15, Se cuplearsi vehiewtal in viteza 1. 3.16, Tn timp ce vehiculul se deplaseaza inainte, se regleart acceleratia de mang. 3.17. Butonul ,eveuts” permite marcarea punctelor caracteristice (form drunnitai, caracteristicile Zonet drumului, puncte de reper, poduri, intersectit, fetc,). Hutonul ,erents 2” trelnic si fie apasat in timpul masts’rior, udiet atu cad lamps de'eontrol ,transtiucers" (traductori) si humpa de control (magneti) sant aprinse, 3.18, Se yor Ina misuri de siguranti pente gistratoruluh nm se modifiet in tinpul misurari Cu ajutorul potentiometselor 1 $i 2 3.19, Se recomanda ca hateriile de niisurare x se fnearee in plasarii deflectografuls de Ia un sector ele umisurare la altul apisdi Tehiarge batterie” (Ineirearea teterilor) de Ja unitate MH-200, 3.20, La sfirgital deplasirii se pune butonul charge batter bateriifor) in pozifie neutra. Tampa We control verde se 7a stinge. jteza Tui cu ca punerea Ia ,zero" & inves Pack © necesai, se regleard impul de. ustonul (inearearea wuricilor ‘vehicula penita de inregistrare 43. Se inchid hutoanele ,anagiets” (magneti), transducers" (traductori), welectronies" electronica), .recorcer” {iuregistrator) si automatic distance’ Jinarcarea automata a distanfei). Toate Kampile de coutrol se or stinge. 44, Se intoarce chein comutatorule principal la sting. Tampa de cone trol .power” (alimentare cu energie electrica) si afigare uumeried se ror stinge. 5. Positi de deplasare intre sectoarele de mésurare Sil, Se desfac guruburile de fixate. 5.2. Se scoate bolful de fixute din Tocasul tui. 5.3. Se ridick cale 2 bolfuri de ghidare din spate: 54, Se ridich roata metrich si se asigurd cu maneta Hi 5.5. Se aduce parghia de miisurare in pozitia suspendat prin agijarea ine~ lelor ef in efiligele de suspendars. 5.6. Se ridicd si se fixeaz pirghtia pe asia din spate. 57, Se ridict parghia in fat, apucdnd in acelasi timp ambele parfi late- tale ale” grinzii. transversale 5.8. Se introduc cele 3 bolfuri de fixare. 108 cotoach Uneyele pe cdrlige asfel ca prin sf nn poats ies din ail unor trepidatii. = ms 5:10, Se suspend gi se fixeaxd capetele Libere ale brafelor de miisurare 5.11, Se poate incepe dephasir deflectoxratilai spre alt sector de mas ‘0, Infocuirea materialului de inregistrare 6.1, Introducerea rolei de hirtie se fave astfel - se ridie& cadrul inregistratorului (6) prin detasarea manetelor (7); = se coboari usor eadrul (6), ce confine rolele pentru hartia de inrey trate, pind cind se cupleaza un opritor Inind seama ea acest cadru si nu loveasca — se ridlich rola de alimentare eu hirtie (3) impin: jet SA puna in Tibertate axul gi partea stunga (ay, 7 M2 MOeReRA I aela oH em rola ce cotectare a Nari ido Ta dveapta astfel registrate | ge rica sansa roel de alinientare (9) yi se ayaa rola de néntie ase inte perforate ef rotwide a8 ajingh fn parton stanga a Fei de alimentate. inns! ete prs ape! lr loeal ~ se pune in poritin et intial rola de alinentare; ~ se trage capil htrties de iutegitrare peste cad $i se fixeard perforne tiile ei in stifturile rolei (4); ° se cobenrd cele 2 roti articulate cate servewc Ia ghidarea hirteis ~ se intodhice hatin de inregistrare uh cola le xhiare (2) efits interior ~ se pride capa harties wats resortal (8) al rolei de eolectare a hértiei; = se ‘intinde hértia; complexul de inregistrare pune la toe gi xe fixeazh ew mantle (7) 62, In scopul introducer san @ schitiar penigeh en risf bombat de inegistrare se procedeart fn fell uriator (ANERA'3 fig. 12) — ¢ Hidic8 suportul (1) $i se fixearA tn ponifia superioart; = Se desface sutubul su cap rimuit, rotund de eater = Se nteoduce penta tu suport pli la capt: = fe strange din nom gurubul eu cap zim (2) Pentru a obfine o apisare suficients a peaitei pe hdstietrelwie ca axul (4) suportalui si fe fixat. in erestituen, deca‘ La invegistrarile eu penita eu cap din pists este de preferat o presiune minim a penitei pe hartie. Asadar se plaseazh axa (4) in crestitura din spate, unde arcul na mai este tensionat decitt «le greutatea suportnlui si a penitel e realizeaza astfel 0 presiune suficienta pentrn inreyistrare; 6 presiwne prea nave va face Snregistrarca mai putin precisa, Dup& inregistrarea cu cap din pisli, aceasta se scoate imediat si se pune la oe dar acoperitii cu ui capac etang pentru a preveni evaporarea tusnhti din pli 1096.5. Imoenitea cablalui de migne a emsorubd se vealizea dapat cum nemeazi — 5¢ sooate ansaniblal inregisteatoruly 4 sorb (I timp ce se tine ew wifina seripetele (9), se desurnbeazt rolele suport: a. dack petele (9); >, daca cablul e prea intins, se deplaseava seripetete (9), (Sedndu-t si alue ece in direefin. in eure tensiunen este mai mie’ = daci cabhul este rupt, se cesface surubul (6) prin orificiul (3), folosiat petit: — se sconte cabtul imprem -e afard din cadsa, desfiednd cele dil este stabit, se proceddeazat simphu, deplastinht se jartin seri eu surubul roduce un cably Hou gi se relnsurubeazs yur ubul (6) prin oriticint (3) Precum se vede ambele scripetele (D) este demontat, - pentrn a preven wzarea repida a cabal pe seripetii (8) si {10}, incepaind cw seripetele (8) Eric 0 spirala si confisnd ew (10), capatnl call capital cabhului care “vine = Ta fel se aplied la (10) — se ridica seripetete (9) ea exerciath de dis: yoritival de tensionae, Se plostart seripeteteastel inet el spot fia cabal ral al seripetelsi (9) din now. Dupa ce s. actionat acupra ansambhului ea mai se functionarea corecta a Ini, Pentrw aceasta se miged cursorul © tunifatea MH-200 nu este alimienteta en curent electric. <= se introduce ansambiul joregistratorulus in eadru si se pu 4 surubuet (1) Se atrage atentia asupra faptului ca, cablurile de migcare ale cursoruly sunt din metal acoperit ew © pelicula fing din material plastic, pentru a le face aspre la mauevrare si la Risueiri Jui tree peste 4 seripeti (7, 8,9, 10). fu figura. el trebwie ineotieit Me 2 ori Cabal (7) incepe de jos, des- care pleted find aproape de 7. Reglari TA. Regt fal yehiculului 7.2. Pentru operatia de misurnre senzorul magnetic de apropiere intrerupe alimentarea cu energie clectrici a cuplajului electromagnetic atwnet cand prin fafa Tui trece rola de centrare elin yartea sin spate inspre partea din fafa sasin- Ini de ghidaj (prima faz a migearit soled de centrare prin fafa senvorulni). Apo, senzoral pune in fwnctinne unitatea de insegistrare, atunci end rola de centrare ‘rece prin faja Tui din partea din ef inspre partea din spate a sasiului de ehidij (42a fata a migcarit rolei de centrare prin fafa senzorulni} (vezi deasemenea pet. 8.1). ite yehicululud se fae conform .wanuatului de instemeyinni 110 Distanfa dintre poritia initial a parghiei, la inceperea mitsnririi 34 pozitia sa final, la sfigitul misurdcii, este determinata de urmatoarele Inerari poritia senzorului magnetic de apropiere (C 3.306.00). in scopul de a feri pasghia de influenta osiei din spate in poziia in ca trebuie trash in fafa cht mai mult posibil. Prin urmare, senzorul magnetic dle apropiere trebuie si fie pozitionat eat mai in fata, dar este necesar sf se asic gure ch parghia sim Joveasca tamponul de cancine, cand vehiculul Inerear la vitezn normals (23 kmjord}. Snportul senzorului de apropiere este echipat cu 4 giuri, care permit schimtarea pozitiei senzoruhui. Principiul de functionare a seivzorului este modificarea cimpului stu magnetic la trecerea unui object metalic prin fafa lui. Astiel, senzorul trebuie sf se afle la 0 distantA dle 0 pind Ja 5 mm de rola de centrare pentra a garauta o funefionare corect® a Ii. Duph iesirea din fabried, pozitia senzoralui de apropiere, in mod obisnuit, nm mai este reexaminati. >, pozifia celulelor infrarogii Deflexiunea maximd trebaie misurati inainte ea pirghia st fie retrasi in af. Aceasti conditie indispensabilt este verificats prin examinarea masurieilor inregistrate la vitezele 11 si 111 de Ta unitatea MH-200, Inregistrarea nw treluie futrerupts in timp ce eurba de deflexinne atinge nraximul (san chiar putin dup aceea), Datorits efectului dinamic al deflectografului, combinat ew viscoelasti- citatea straturilor bituminoase, deflexignea maximd nw e ating decdt atunci efind palpatoral bratului de miisurare ajunge la M20 em in spatele osiet di spate, Colulele infrarosii comands in mod simultan intreruperea. inregistrarii retragerea pirghiei. Pozitia celulelor ponte {i modificata prin migcarea lor in suport. Dact se face aceastis operatie este necesar si se asigure o aliniere perfect tre colula emitatoate gi cea receptoare deoarece fascicalul de radiagit infrare fare un diametre de nmai 2 man cc. felul in care se comporta unele ansambluri ca de exemphy troliut plajul electromagnetic ‘Dupi prima suts de km de mvisuriri trebuie st fie exami 4 celulelor infrarosii 7.3. Se fac urmatoarele recomandar — cireuitele electronice ale unitatii MH-200 trelmie si fie actionate corect, altfel ele pot {i deteriorate iremediabil; — acd nu este absolut necesar scoaterea cireuitelor din lovagurile lor, trehuie evitata, 8 porifia corectit 8. Operatit de supraveghere electronics Sinevonizaren faccpululnd masindrié (LP 408) 8.1. Comanda de pornire a inregistrarii este data de trecerea rolei dle ven- trare prin fafa senzorulti magnetic de apropiere, din partea din fat’ inspre par= tea clin spate a sasinlui de ghidaj (a 2-a fart a miscArii rolei de centrare pri fata. senzorubui) utChiat in acest mioment rola de ce He ghidaj erefiinse astfel sibrati, surtrt. Fate deci nesesar si se intirsie poruivea inregistrarii pam& end -ribsapiite se linigtesc, Aceast reglare este realivata prin adueezea poteutiometrntai Xt Ta capital superior al cincustului LI 40S, Intervalul de temiporizare este mul dc potentiometrul A este in pozitit — optit, Tntervalyl de temporizare creste Uaca se introduce acul indicator al potenfiometralwi in sensu acclor ceasorni= Cculni, Acest juterval nu trebuie sh depaisensex 0,5 sec eoasere in decarsul celor U5 sec, atunei efind vehiewlul se deplaseaza cu “viteza de 2,5 kanjly zap ee i fluent a onied din spate se apropie eu 35 ent de senzori fave poate [i totusi in contact ew sasiul ro dleranjenzs pornives inregistririt Verificaren intervalielui de tenporizare se efecteazt dupi cum nnneat: — se pune in funefinne butoval ,ananwal ‘8 parghies}. Tampa de control lunineaz se apast butonul ,calilation impulsion" (impuls de calilrare) (tan de control an trebnie sii lnimineze). Lampa de control ,transducers” (tradnctori) se aprinde dupa un interval de timp corespmnzdtor jntervalslui de temporizare, [Mt mod de -rerificare a interalutwi de temporizare este de a ohserya orice perturhare pe inregistraren facut ki vite TH, In Ineeputal Se reglear& potentiometrul 31" pun se obtine o inregistrare carecti. or drive" (actionare mane Sincronisarea fuceporti functiondsté twotiwiut (LP 408) 82, fregistrarca ouisuctvitor se intrerupe § prin intermedin! cuplyjulii electonagnetic, atu rola de centrace (aver Nea fascicolul de tadiafii infeareshy emis de celula (C3.304.00). Panerea in. funcfinne a troliulut produce eforturi de rupere, care dau nagtere wou} impuls perturabtor, Aceasta Se suprapne peste cutha ieflesium, Cuplarea. trolls reba deci si fie intirziata pentrn a permite ca tensiunea ve apare si scala $1 Sinn mai perturbeze masuratea. Aceasta se face prin teglarea potentiometrnlai DK" ce se giseste sub potenfiometul yM" al cisenitului LP 408. Intervaiul de femporizare va f20 cn potentiometral ,," este oprit. (Acul indicator al poten- Yiomietrului se afla la capt cursei spre stdnga). Inter sahul creste dined poten= Hiometrul , 1s" este intors in sensual acelor de ceasornic.Tntervalnl de temporizare trebuie s8 fie cat mai scurt posibil, De regula, va fi suficienti 0 intoarcere mai ied de 360" a acute indicator al potentiometrului, (Acul indicator trebnie st se qiseasch pufin inainte de poritia de capit ~ oprit) inl inte’ in fonetinwe \Verificarea intervalului de temporizare se face conform en cele de mai jos == se pune potenfiometrul 8" In pozitia oprit (Interval de t ont); -- se fnrogistrearS citevn deflexitini en unitaten MH-200 la vritea TH; = se obserrt dav exist ivpulsuri perturhateate in apropierea nay rails curbei deflexiunii = se regleazs potentiometral 1° pi tonre, ce dispar impulsurile perturha- 12 Puncroa elvetriod tn cero" a traduetorutui (IP 407) 8.3, Poteniometsete stegsupia) permit en punen aiticat ‘ ale citcuitului, LP 407 (al 2-lea si al 3ea de “4 electried Ia. ,ero" a tradnctaralui si poat fi man Aceste potentiometre nm se readuc Ta ,20r0" deedt eu exceptia camslui unei regliri accilewtale defectnoase a traductorilor gi (san) al unei regliri accidentale a cirenitulni LP 407 deoarece, reglarea lor defectuoast ar necesita reparatii olw- Sitoare neacoperite dle garantia aparatului. Traductorit si circuitele LP 407 (piesele de schin)) de Ia firma MAP aM fost reglate in laborator gi mu necesits alte regliti. rice modificare a potentiometrelor ,.N" trebnie si fie urmati de readucerea la ,zero" a potenfiometrelor 2 (ANENA 3 foto II) ale integistratorului Lm plitndinen toregistearit (LD 407) 8.4, Potenfiometrele ,." din citcuitul LP 407 (primul si al 4-lea de sus) lau posilsilitatea ca amplificarea senmnalulni de la traductorii inductivi sh creas. san St descrease’. Posibilitifile de roglare ale potentiometrului 3 (ANEXA 5 foto 11) sunt predeterminate de potentiometrele i" ale circuitului LP 407. Potentiometrele 3 actioneazk asupra impulsului ce urmeazé a fi inregistrat pe clind potentiometrele , L" actioneaz% asupra semnalului ce vine direct dela traductori, Acest fapt face necesari ca orice modificare a potentiometrelor , trelmie sf fie urmati deo reglare a potentiometrelor 3 ale inregistratoruiu Nu se admite nici o modificare a potentiometrelor ,E", cu excepfia unor regliri accidentale gresite la o localizare gresita in acest spatiu, deoarece, aceast modificare mu este acoperita de garantia aparatului. Se avertizeari ca potentiometrele citcuitului LP 407 sunt sigilate si orice werventie asupra lor implich pierderea garantici lor. 9. Tateetinere 9.1, Pentru introfinerea velticulului se recomand& consultarea ,Manuae lului de’ intretinere". 9.2. Condifiile de mera vor determina categoria de intrefinere care trelmie aplicatii la deflectograt. ‘Tabloul de jos indie aparatul in bunt ordine. Cu toate acestea, se recomandit o inspectare a subansamblelor dups fiecare seeventa de masurare. 9.3. Pentru introducerea rulmenfilor cu role conice in cutia de masurare ‘se procevieazi in modul urmator: se desurubeazt articulafia brafului de misurare — se seoate osia articulatie! i dletaliile unei fntrefineri standard care va menfi 8 — cd. 1007 13sant. | tinar | sat C78 Km) | Ka eae Sobansambturt Interzale ~ Reduetora) cuplajuti electromagnet — verificares nivelta leininé . sehinibacea uleiului {Ge recommandd et Mobi Campo si 18) J Lagirul Nadella” din fofs. Se unge, J— Lagirn siul de ghiday. Se J Rota de centrare, Se anige, . = Gresorui. Se unge. : = Lagirele’ entiei de masusace. Se ung, . iburite daca ~ fe dctonteaz8 i se eur (veri nota) : : ~ Gresoral Se mnge. : = Garnitara de erode Se unge. J— Tagirele si inetete ue rwtase : ale rot metrice Uagtre co bite sf suenentien rote conics) Conform scifeis Securit elon 1 botgort : — Arbon 51 vottorite suspenst| itor freferitor la rotile mast aii): itera picstuel de ules . J— Bolfurte de ghidare.(cktew pictturi de ult — Rolele de ghidare verticats i orizontala eGteva pleSturt de wet : ~ Langurte sistemutni de dizec| tiet!Se verified tensiunea (eh feata de Intindeve 4 Jans {reimie xt fie 15—20-mn} . Securit’ si se ung : ~ Tupi: se verified ura : Arete din entiile de m8s Se'vertiot starea. gt pti ior. : ~ Cefuie infrarogii, Se eoriys, * 14 se introalue inetete inevioare de eulaee in laicele toe = se pune In Joe eapacul din spate se phascaza artic iva i Se fisears eu gurubal de presaze, im fafa suprateyey pln se sepune capacnl din sgurubnrite; ~ se potrivese buegele de strangere pe articulas} se IngurubeazX suportul de sustinere al electromagnetulnis se Strange capacul din fafa pind ce suportul de snsfiner este fivat ti noifie centrakd (lacoste mocesay se regleazA penele); se sletageazK capacul pAnd cand suportul de sustinere al electromagne- ula poate si se migte Liber $i Fux joe, eu 6 greutate de 130 g la capt; — se torn let in toate ofificile de unger ‘ctapa de miisnrare sa terminat, este indispensabil St se protejeze rontea corazinni, fm special cra cane se A (irk se ot dntoreari ape Ia sfarsitul ficctirei etape de masurare se ror face operatiile Se CORLL si se ung toate cchipamentele mobite se Finiscard yopsitul, dae este secesay se pistreard aparatul intran toc uscat, ventilat; se pin siculetele de absorhtie a umidititié tn unitatea MH-200 si in oli, Seinspeeteash fn mod yegulat capacitatea de uscare a produsitui 10, LOCALIZAREA DEFECTELOR. DEFECTE BLECTRICE $1 ELECTRONICE 10.1 Unitatea de control Masri de remediere Simptome Diagnostic Se inlocioste LP 408 Se verified tensinnea. e 1a] de iegire. Ia potention ive) metrul M(BD » 638) de pe LP 409. nets «| Nu este te | 1a LP 408 13). calibration] este tensive dei iinpoision’-"impsls. ae] potentiomettu: Cutfieare sunt coneetate | ful electric de fa LI 40 TAmpite de control ni} este deect. 115Butonul calibration impulsion” smpuls ealihrare este conectat lar magnetii sifsaw tra ductoritane sunt alinnen: tati_ eu curent, Cuplajut — electromagne| nu rengeste si cupleve| gi misurarea me se pate lace, Se apast butom ,ma-| ual "beam driver" actionare mammal a par ghiei. Tampa de control Tumineazi, “dar cuplai electromagnetic mu ew. pleazi, apasi butomnl m2, ual bear driver" re marati a| Lampa de con| lectromaguetic nu pleas, Troliul my intel in fine, finne in timpat ciclulni de mnasnrare, Misnrite nu sunt insegis- ‘trate, dar Jampa de con trol jumineazz 116 Conductor este intre| rupt LI! 400 doseet LP 408 sdofeet ; Senzorul magnetic dea propieve este detect sty} in. pozigie gresita; LP 400 detect Nueste tensivne dei ka 12 408. LP 409 detect Cable intrermpt TP 409 detect ; ED 408 detect Reglare gresitd a celule lor. infraros:t Reteele dle fort ale cel lelor defect Magre{ii sunt blocati Caperele de prindere si] san arcurile sunt wzate} Tnregistratorut grafic my fonefioneara Se verified continu tatea cirenitetor si se yeritich dact eablneile we sat despise: Se intocuiese 11 409, Se inlocuieste LP 408 fe masa tensiunea de iesire din senzor Se-vorified poairia Wi; Se testeara cablurile fentare: jocuieste LP 409. ‘Se examineari cabin File de alimentare ale uplajniui electro «ino LP 409 loonieste LP 408. NOTA: Toate diodole alien inelal en serin +, sunt introduse verified alinier celutelors Se asigura ca releul fumetioneara coreet. (Dioda rosie functio- nea) Se verifick clementele in eutia de misurare Se asigur ca stifturile traductoruini si ale magnetului sunt _ne= tere: Veri defecgin- ile wnitagii de inregistrare, 10.2 Unitatea de Reglares metro feet dentiaza wispuns Harta Penita rului ave evvite, surdril inyptome Simptone ‘Tensiunea de ie a modulelor va "va- potentio. invegistrate, inainteara, inregistrato- vibratii pac Lan ptigionn timpal wrepisteare Cursorat defect Poteufiometral 2 este slolect, Nu este tensinne de icsire pe unt din eirenite, raductornl rotatiy este feet Cheuitul 07003, 03003 san divizorul de} freoventi LP 415 este defect. Conexiuni gresite; Reglare gresita a poten fiometrului 4 Diagnostic — Moduin de ampti- ficare este defect ~ Legituri imperfecte Ja transducers — traductori; Masuri de remediere Contactele pot fi ruginitey Se Tnlocwieste pote rmeteut Se schimbi intre cle cie| euitele pe cele dowd ca nale, in scopul dea deter. tina care ilin ele este| otect: Se verifich tensiunea de| intsare Se intocui Awetorua| rotatiy gi se verifies eabtul rile Se ivlocuieste circuit] (cirewitele) defect ie verified legiturite uni tapi MIT 200 yi cutia de distributie: Se regicaz’i atenuarea ou} potentiometrul 4 NOTA: Uniiditates 1 provescd vibrafii slabe. Misuri de remediere 4 — Se inlocuieste LP 407: = Se veritica daca nu Sunt desprinse 1eg’| turile gi se verified poritia lori uy~ Lamela de apisare a traductoruhut este eesprinst ‘Tensiunea de ieyine | - Siguranta F2, 0.39, Ja transducers tte defect rare defect Calrite: trad te lesprinse Tersinaea ale atime tare este prea ‘sez Gateria fume tioneazal pent) HOA. Conor de distant Simptome Diagnostic Afisajal numeric mu = Nw este feusiune funcfioneazi. bomete LIED wei Ws NTs Divivorul de tens tiie este efort Muminaren atisajutn’ = LP AR ou LEAL numeric este state cotect Hntonul eancel” — taton defect stergere an functioncaa | — LP ALL defect ; ‘Afisajul numeric In = UP Atl sau LP 42 mineazi dar nu indic& cefect ; distanga parcuss3. = Traductorul rota! cofeet. 118 traductori este 0. = Molujul de amplific | — Se verified componen tele de Tucrn ale cui He Se inloeniesle igus rama F Se inocstieste L140" So verified abla les traulctora seaeed haters de masurare, Masuri de res Se verified texatu Ie iinlorwieste CED Seo intocieste eh tensinne = Se inlocuieste bass LP alt Se inorwiegte. ba tom Se selinba P41 = Se imlocuieste: Lp ais sav LP AD Inlocnieste: tr. ductoral)rotatiy al rntii_ metrice Se testeazd cae bhurile fa tradue tocul rotati Xu se marches is LP ATT san LEA, tang € detect Histanee automatic Decodifieaturl este Hlistantn satonat oteect LP AZ defect Htonnt preset dis truce — distant, pres: tabilitaten uu fametion near Dejecte mecunter Cuishul trotiutd este rapt Abinierea invoreetd, & celulelor jnfrarosit LP 408 saw LP 409 detect. Se verified tensive hea ta borucle Leavin torsade tatir Seo“ inloenieste PALL san LP 412 Se Inlocuieste de. oatifieatornt Se nlocnieste EP 42 Se_inlocuiegte ce aha Se cant defectete elects Se inJocuieste TP 408 sau LP 409ANEXA 5 eae a¢ ie Foto2 — Parghia de masurare Foto 4 ~ Sasiul de ghidaj 120 121Fol 5 — Trolin en euplajul electromay Folo 6 ~ Fotocelulele Foto 8 Roata meteied 123Foto 9 — Comutatoarele pentru control ale unitasii MH-200 aay Foto 10 — Circuitele imprimate ate unititii MH-200 Foto 12 — Dispozitivul de calibrare 124 125ANENA METODA DE DIMENSIONARE A RANFORSARILOR CU STRATURL RITUMINOASE A SISTEMELOR RUTIERE SUPLE SU SEMIRIGIDE VREVEDERL GENERALE sare stralwrilor bitunrin file pe Ieiza vezultatelor wien 1. Prevents meted se sete he i He raniorsare 4 sistemelor rt iere supe $5 sear Histor de gapacitate portanta Domenin de apliew 2. Dimeusionares straturilor hitiminonse de manforstre pe lava reznitatelor hvisunivilor de capicitate portanta se fectueaza pentra toate drmuurile publiee At imbicaningi hitmninase, i afaa deumantor care sant clasilieste drept ccuropene, 3, Aplicaren meterei de dimensionare comport susurdri ale capacitagil partaite a ommplesulii rifier pe toats Tungimes drunmulos peutra eare se efeet Lai proieetul ile sporire a capaciatit portamte si examainagea modula le ‘nuviatie i Inagat deimmyhui avalon deflesivnit 4. Aplicarex preventelor intiwetinsi presupune ce ssemenca, ek an fst efectnate anterior shui care si pennith abt inerea petra transonal sie dant ease ermeard st fie ranforats wrmatentelor date impheate is Munensionares strate For le ranforsare A, module aleatuire a strneturii tiene lare a finbeicaminted bituminoase carl sistemelor ruticre semirinide {ow strat de agreyate usturale stabilizate ew Hangi hidraulied saw purzolanic’ in aleditnize), dimensionaren stra tunilor de ranforsare pe basa reznitatelor misuriribor «ke deformabsilitate 6 electucadi mumai in ed in care starea de fisurare a stratultti stabiliatt de- termind 0 comportare @ acestivia asemfndtoare cu cea a und strat necoezi7 Aceasti: comportare este evilentiata de valorile deflesinnit caraeteristiee care feehwie sa fie mai mari de 50.001 nin. CONDIPH. TEHNICE Meanie straturitor de rauforsare 6. Straturile Hituminese le ruiforsare sumit aleatite din imbricdminte bituminoasi conform SPAS ATENS, exeeutatte jn slow stratuel in carat nforsieea stracturit futiere impune realizarea nor Straturi bituininonse cu grosimea tolaki de cel mult 10 em mixtura astiltick conform STAS 7970. { sttaburi, in cara in care rarforstren str pase cx grosinte Lota mai 9) 34 fanbec rut iere eve 10 en = strat de bail di insite bifunineast ti din Impune realivarea unr statu bitun 126 Plementele yoometrive ate strate 7. Grosimen total wind a imbricimniotel bituminease este de 7,5 em, S, Lllimea straturilor de rantorsire este cea previvaitl in proivet. 9. Blementele geometsive ale imbeichmintet bitmmrincase sit comforn STAS 174-83, iat cele ale stratulus de li75 din mistira asfaltied coulonny SEAS, FoT0. 89, PRINCIPLE DIN SION ARE 10. Dinewsionwer stenturitor bituneincse de rauforsire se Isiveart pe criterin! deflesinnii adiisibile I supralata complesului rutier ranforsat, astlel neat acesta si prezinte o stare felusies Lis san corespmmateare peo pesival dle perspectiva de mas. 10 ani, IL Adoptarea acestei solufii de ranforsare imiplich « Giwztoare a eapacitayis portante a complesulni raticr existent. 12. Metoda de dimensionare a straturilor ile canforsare are srnittoarele tape de calcul a. SimpSetirea sectorului de drum in zone ome ‘al eapacitapii portante); hh caleukul deflesivnii earacteristiee do péaten Fore 20 1 conform pet, 5.2. (din instructinni) 6 stabilires traficul XU. ealeulul grosimii necesare a straturilor bitwuinoase de nunfersare e. verificaren comportivié kt obosealh « stvaturilor bitaminoase de ranfors 1, verifieaten for mitate satise we (din punctual de vedere fomogeni de ale de calenl $4 deflesiunit admisibite; la inghef-derghey a struc turii tiene rastorsate, Inv ARyier TRONSONULUL DE DRUM IN ZONE OMOGENS 13. Trononul de drunt se imparte pe tievare hl de citcut ‘omogene din punet de sedere al eapaeitayis portante, he pean whilizar informatice DEVLEN, tie manual A. fimparfirea manvali a waui tronsou de drum in zone omoyene se face prin examinaren variafiei in Iungal drumului a ‘alorilor deflexiunilor gi deen parea sectorului in zone caracterizate print limite diferite la variafie a deflexini- 1b, existenta unor porfiuni de drum sau a unor puncte de muisurare carac~ terizate prin valori singulare maxime ale deflexiunilor indie fie anowalit 1o- cale de drenaj, fie deferte localizate ale complesului rutier (in special grosimi reduse ale structurii rutiere). In aceste cazaui se efectueaza studit suphimentire pentru stabilirea canzelor reale ale aparfie’ ‘aluriior singukate maxamne ale de Hexiunilor gi se adopt o nvisnri de sinbunitative a capacitagin portante a com plexului ratier. Portiunite de diunt san punctele caracterizate prints deformabilitate mnlt_mai mare decdt deformaliilitatea medie a zane omogene vor cosstitei, act cauzele acesteia mu vor fi eliminate, portiuni ale drumului rasforat ot probabilitate mare de degradare prematura a Straturilor de raaiforsare. {Laptientiet 327CALCULUL DEFLENIUNIL CARACTERISTICE 14, Prelmerarea deflexiunilor misurate se efectueazi penten fiecare zon 4 $i lanila de cirenlatie, conform preverlrilor eapitolelar 6,7 $3 8 in funetie valde nutsurare ‘tilizat 15, Deflexiunen cartcteristint implieatit iw calewtal grosin woase dle eunforsare este vorespiinriteare felunic ii ile msi ginfnl Lacroix, ROMAN in eam! misurarilor de vapacitate portanta cfectuate ety deflectometrul tip Henkelman i cw deflectometrnl en parghi¢ Soiliest si deflexiunes caracteristich se transforma in yslori cavespunziteare telinielt de mfsmrare ew deflectografal Lacroix - ROMAN, conform pet. 5.3 (din instruct ini) i straturitor fer deflevto STABILIREA TRAFICULEL DE CALCUL. SLA DEFLENSUNIT SDMISHILE 16. La dimensionarea stratyrilor bituminoase de ranforsare se ia in considerare volumul de trafic le calcul, definit deept numar de osii standard 115, {eu sarcina de TIS kN) pe banda de virenatie ve mai soliciath, echivalent vehi lor cate vor citewls pe drum dupa ranforsare, o perioads de perspectiva de TAS ani 17. Osia standard de 115 kX (s, 115) prezinti urmetonrele caracteristici: = sareina pe rotile duble: 57,5 KN — presinnea de contact: 6,25 daN em 18. Volunint de trafic de calew! NOSHLS se stabitese en relagia: Noni = S5¢ Trt Dae tfer "Pas ran 365 este numtirul de zile calendaristice din an; T ~ perioada de perspectivi, conform pot, 18a; be — coeficientul de repartitie transversala, conform pet. 18.1; ny numiirwl de vehicule in fecare grup de vehicule, corespunzitor recensimantului de cireulatie din anal 1990; valare a vebiculetor din grupul & conform tabelului 1; fer — coefivientul specific de ec in osit standard de 115 kN fur ~ coeficientul de evolutie a traficului, corespunztitor amului t, Ia mijlocnl perioadei de perspectiva, pentru grupel de vehiculé A, olifinut "prin iterpolare, conform tabelului 2. a. Verioada de perspectivd care se ia Sn considerate este de 10 ans. Su cazul fn care volumul de trafie de calcul depaseste ‘valorile maxime cin faba 3, funetje de gropul de stiuctura ritierl in care se Incadreaza pe Laza grosinilor medi nle stragurior sistent rales existent, in calcul se adopta vatoarea ma- imi a volumalt de trafie, conform acestui tabel 128 Perioada de perspertivi care remith se valculears ow relatia 6 NOS115/365¢cr¢ mee *fen*Pat a wlelor Fiziee in osii standard ici de echivatare a yet Coctivientit spe ae HIS RN (RO) Tabelul 1 7 Cocticient de a Gmp derehicme lechivalare in esti oe standard R10 Autovehionte do transport maria. cit invrettoet wtila ae 13-3 ¢ 162 Autovehicule de transport maria. eu facteeatura cite de peste 5 t= ecamivaive de 5--10 ¢ ecannioano de peste 10 & = Sttocamoane eu §a'31 semiremored Autobuze pentru traficnl interurban Remorci 1a autocaminane si tractoare Cocticiengii de evolutie a traficwini in perioada 1990—2010 Drumari publice Tabelul 2 Coeficienfii de evolutie a ‘raficulnt pentru ann; 2000 | 2005 Nr. ert. Geup de vehivle B90 20 14 Autocamioane de 1,5—5 ¢ Autocamioane de 5—10 t Autocamioane peste 10 Autotractoare on sa gi semire- mores, 4s Autobuze Remorei 9 — ed. 1007 129bs. Vatoarea coetcientaini de sepacitietransversala pe Lenrt de circlatie (ort) se stabeste in funefie de naman beulor de ctculafe, in moda wnstors — drumuri cu dout si trei benzi de circulayie rt = 0,50 ~ deamuri eu paten benzi de cireulatie 043 Tabelul 3 Alen sintemutn valley exiatont Strat din Gmuput de | Strat) | agreg. nat. | Strat ain steuctrt | a] Maur stabil, en [opiate | SSRI) Noss ae fmist. | dam |riants idea] Sparta | MS! | yas. aa fat si puzzoi| em a 4.25) - 15,.20] x00" 10 2. 4.25] 81m] mas. 15] min. 10 | 120*10 G22 4.25] 8(10) 16...5 | inais. | 130¢10 G23. 423} = 8.45] inair, | 1s0¥40 Gs too init, incite. porto 19, Vatoarca deflexiunii admisibile se stabilesto in fanetie de votunral de trafic de calcul, conform tabeluhii 4. Tabelnt 4 Votumut de trafic de catoul NOSUS | Deffexiunea admisibits 0,01 mum <50"10¢ 80 517108... 100" 104 “6S 101*104,..120 104 55 121° 104.,,150*10¢ 2 130 CALCULUL GROSIMIL NECESARE A STRATURILOR DF RANFORSARE, 20, Grosimea straturilor ituminoase de ranforsare necesare ranforsirii (i) se stabileste pentri Ticeare zon omogend si banda de cirenlagie en ajutorm selatici de h tog (em) an Cy) fn care de (0,01) este deflexiunes earacterintich, dadyi (0,01) — deflexiumes admisibits i (em) — coeficient a. cirei valoare se stabileste in functie de Clasa tehnied a drumuli care se ranforseaza, conform pet. 21 21, Tn functie de clasa tehnied a drumotui care se ranforseagt, # are ur- itoareie valor — pentrn clasele tehnice T si 11 R= 43 penten clas tehnioh IE ~ 40 ~ pentru clasele telinice FY si Vf =» 33 22, Variatia in nngnt wow Aronson omogen de drum a grosimié straturitor hitumninoase de ranforsare se stabileste do prowectant, Inindise fy considerare turmatoarele 2, arosimea minima constrnetivl a stratulni de ranforsate este de 7,5 em 1h in acelasi profil transversal se adopti valoacea maxim8 a arosimii stratutitor de ranfonare calewiota pentra cle dows lon Heed de circulate) ¢. Tungimea minim’ pe cate se adapt acceasi grosime a strat forsare este in functie de posbilitafite utilnjului de agterneve dea rea asternti 14. necesitaten vealizaeii unei pla corespunzatoare, conform. ,.nstruct inn Sorarea, dentvelasilor in probit longitudinal al drum ct Vingrat", ind, CD 133-85. Se precizeara ch valearea grosinth hoage de’ranforsare reprezint’ o valoare minim, care trebuie realizath punet pe toatd suprafeta Tinginit de drm care’ a fost adoptat 25, Is cazul Hn care grosimea stratueilor bituminoaxe de ranforsare rerm- tata din provect are valort mari, se impune efectuarea unor investigayil upli- Inentare $i duph ear a unor studi speciale pentru eliminarea cauzetor care co The lao eapactate portanth redust a complexulss rater. 24, Solutia de ranforsare ow steaturi bitumincase a sistemetor rutiere suple 4 semirigive se va stabili $1 pe coxsiderente economice, fn comparatie eu costul Altor solujii de tanforsare Si amume: wr ansforsare cu strat de bara din agregate naturale stabitizate cu liantt vrvotniel i strat bitumines de rare conform instrvictiunilor ind, CD 132-83. faiforsare cu beton de ciment, conform instractinnitor ind, PD 124-84 de ran sgrosimiea titi in profil longitudinal al: drumului jor tehnive departamentale pentru. mie jutoral aparatultt ftraturilor bitimi- 131,VERIPICAREA COMPORTARIT LA OROSEALA \ STRATERILOR RVTUMINOASE DE BANFORSARE 25. Verilicarea comportirii Ia oboseali a straturilor bituminoase de rantor- sare se efectueazt In conformitate cu prevederile ,Instrne|imnilor tehnice separ tamentale pentre dimensienarea stratucitor bit m nelor rutiere suple yi semirigide tuvate pe criteriul tensiunii rnd dere adimisibile 1a hava steatarilor bituminoase de ranforsare 26, Verificarea comportirii In oboseali este obligatorie fu cazul drumurilor din clasele tehuice 1,111 94 facntiat 7 ia cazul dasha itor Wi elasele tebinice Ws, 27. Tw cazul in care valoarea jndicelni de deyeadare prin obeseald este mai mica de 0,50, grosimea straturilor hitiiinesise dle ranferstee pestte fi redusd, cu condifia Fespertirii grosimii niinime de da pet. 9, JOAREA 1A INGHET — DPZGHEY A srRUCTURIE RUTIERE RANFORSATE 28. Strnctura rutieri ranforsati se verifick Ia. actiunea fenomenulni de ighet-dezgliet, fir wonforinitate cw preveiierile STAS 1709)1 9031 STAS 1709)2-90, 29, CO atentie deosebith se v4 acorda secteatelor Ia care sau produs degra dari din tughet deeghet. ANENA 7 LISTA CU STANDAKDELE $1 INSTRUCTIUNILE TEHNICE IN VIGOARE NECESARE IN VEDEREA APLICARI , INSTRUCTIUNILOR TEHNICE DE. PARTAMENTALE PENTRU DETERMINAREA PRIN DEFLECTOGRAFIE ST DEFLECTOMETRIE. A CAPACITATH PORTANTE A DRUMURILOR CU SIS- TEME RUTIERE SUPLE SI SEMIRIGIDE. [SPAS 60-09. Hitumuri, DETERMINAREA PUNCEULUE DE RE. MELODA INE. $1 BE MULE 2. SYAS 243-N8 — Teren de fundare, CLASIFICAREA SL IDENTIFICAREA, PAMANTURILOR, 3, STAS 1338) 184 — Taterdvi de drum. AL ASHALTICE St ia BRACAMINE BITUMINOASE EXECUTATE LA CALD. PREPARA. REA MIXTURILOR, PRE REA EPRUVE . 4. STAS 1538/2-87 — Tncrdri cle drum, MIXTCRE ASEALTICE $1 IMBRA- CAMINTL MTUMINOASE, ENECUTATE TA CARD. METODE_ DI MINARE SE INCERCARP 191/589 —Teren de Sundae. DETIRMINAR iit, 6. STAS WDID/EN6 “Teven se future, DETERMINAREA LIMITELOR DE DLASTICLEATE 7.STAS WU5jo82 - Teron de fidave. DETERMINAREA. UALLDITSTH No SEAS WHAM Linrari cle diwmuss, TRIRASAMEN'E 9. STAS 4052/90 — Lacriri de deuwuri, ‘TERMINOLOGHE 10, STAS 6400.54 Lannie’ de drumuri, STRATURY DE BAZA St DE BUN: DATIE. Consifiy tehnice generale de caltate Hi. STAS LII0GS4 — Bitunurk, DEVERMINAREA CONPINUTULMH DE ASFALTENE SIAS. 1225384 Tnerici de draminry. STATURE DE FORMA, Condit tehnice generale de calitate, 13, lustructini tebnice departamentale pentru dimensionssca raforsitior et Strat din agreyate naturale staliliate cm Tanti pazzotanict ale sistemelor futiere neriite, ind. CD 152-83, 14. Instruction tehnice depsrtamentale_privinl determinaten stivii tebmice « ‘Irumurilor moderne, inde CD. 135-86 15, Nosmativ peivind excoutarca mecauizata.@ teraamentelor de drum wi CD T8287. 16, Instruction’ tebnice pentru dimensiouarea ronforsirior eu Ueton de ciment 3 sistemelor rutiete nerigile si rigide, ind. DD 124-84 Instructiun’ tehnice departamentale pentre dineusionarea sistemelor evtiere rigide $1 nerigie, ind. PD 177-7 IS, Aplicatia informatics DEFLEN. Prelucrares revultstelor masuririlor efec- ‘uate cu deflectometrele ca paighie tp Benkelman 51 Soitest st cu delec= tografal Eacroix ROMAN, tn retleren determined capcitatit portaste © “Intmuritor merderne ow sisteme rutiee supe = AYLREA PROBELOK $1 CONFECTIONA- GRANDLOZANEXA § DEFLEX PROGRAM DE PRELUCRARE A MASURATORILOR DE DEFLECTO- GRAFHE §L DEFLECTOMETRIE EFECTUATE CU APARATE TIP LACKOIX, BENKELMAN SI SON.TEST 1, GENERALITATE Aceasti aplicatie a fost realizats in cadrwl Oficiului de Caleul D-DD. Bucuresti conform Tustrnctiunilor tehnice departamentale pentra determinarea prin deflectogratie y+ deflectometrie a capacitayii portante a drunurilor ew sisteme rotiere suple, elaborate de CESTRIN Aplicafia este conceputa ca ur sistem de menw-uri orizonta prin cate se Tanseazd in executie fanctiile acesteia. Ventin a selecta un clement al uni menu se folosese sixetilerde marigat ic pentru a deplasa yrila pe elementul dorit apoi se apasattasta ENTER. Tesirea dinte-nn menu sat dintran subprogram se face apasand tasta , Tse” (esrepfie fne subprogramele Ia vare este specifieat alta tasti In acest srop) Hehipament de caleul necesar Pentru exploatarea aplicaticl este nevesar un microvatentater compat iil TMM PC a'vand sistem ile operare MSDOS ~ersinuex J Saw 6, ear uratoarea configuratie minim’ ‘mictoprovesor 8D286 rvensorie interna IMD: spfin disponibil pe lard disk aminim SMb: unitate floppy imprinante format AS su M4; INIJIALIZAREA. APLICATTES inaintea orieavei alte operatii, progranul verified existenfa in dizector erent a figictelor care comstituie bara de date a aphicatici. In cazut inexisteutei tuna dintre aceste fisiere, este afisat wi mesaj care anunfa acest Iver, wrimat de iin altul care spune eX Gisiernl respectiy a fost creat. In cavul in care hipseste f= Sierul PARAM, acesta este creat, apci se solicit alegerea nummehai regionale’ un se exploateart aplicat ia $i xe atrage atenfia asupra faptutu ch este necesara con pletaten figierului cu coeticientit dteptelor de reuresie pentru disporitivele Best Kelman si Soiltest. Avest Incr se paate fave Lansand din mental ,ULIATAPL programul ,ACTUALIZARE. FISTER PARAMETRI“, 3. INTRODUCERFA DATELOR PRIMARE Acest program permite introducerea gi validarea datelor din cele 2 tipuri de documente primare: ,FRAZAM" si ,PRAZA 3" (iu 2 ferestre ew denumiri corespunzitoare tipului We docament) 134 Corsotnt indied edmpud curent. Trecerea in all c€imp se poate face mumiai du~ pa covcimpul curent a fost completat cu o valoare valida (ptogramul verifies Vatoanea silafigard un mesa} de eroare in cazul in care acesta este erouat’}) Tn provesul de introducere a datelor se disting 2 cazuri= 2) Jncegistrarca curenté este prima in cadrul wnei sesinni de Iueru ~- toate ‘mpurite sunt inifiatizate ca O sau blank. Ta acest caz, dupa introducerea valorit fe, se apasd tata rose face validarea iar cursorul trece automat fal urindtor in condiiile in care raloarea este corecta. Pit aural celonalte inseyistrari, camparite de pe ecran retin valorite co~ respunritoase inregishiarit anterioare (exceptie face nunvai edampul Nr. iregise tiate" a clui valoare este generata automat in functie de tipul dispozitivalut ew fare sa facut masurates). Jn acest car deplasarea cursorului se face eu ajutoral ‘SSgetilor de nov igatie, aviind posibiitatea de a mnoditica namai anumite e&mpuri ups completavea tuturor cdmpurilor din fereastra ,FRAZAL", se apash fasta [ENTER 91 cursorul trece in peitnel clip din fereastra,,.FRAZAS*. Pro- Sramui urmireste intioducerea unut namér de incegistrini ,FRAZA3" egal cu Eel declarat in eampul Ne. fraze 3" din prima fereastra. fin fereastia ATRAZAS’ cdmpurite sunt inifiatizate cu 0 Ia fiecare nova inregistrare. vast! JONATE trecerea dintr-o fereastrd in alta in urmétoarele ESC, TAB — per condi WS caaul trecerii din feveastra , RAZA in .FRAZAS* operatorul decide ca toate vitmpurile de la poritia curentaa cutsorului pnd la ultimal cfimp fou mai necesita modifica ‘canul trecerii de lt ,URAZAS Ja "FRAZAY, dact toate cAmpurile Himase pani Ta sfargit, sunt 0. ‘Se insist asupra folosirit cu ateufie a acestor taste, deoarece datele confi ute de cdmpurt sunt considerate corecte si salvate in baza de date ca atare. END — incheie programul de introducere date dar NU salveazi inres) tures eaenta. De aceea, pentru anu pierde date valide, este recomandabil ca incheieea prograimului si se fack stunct cnnd cursorul se giseste in primul camp din fercastsa -ERAZAT* (inainte de a introduce date pentiu o now inregistrare}. Y3 — modificare inregistrare; datele prelucrate sunt retinute in 2 Ggiere EZULT (date de identificare -} rezaltatele prelucrarii) yi RR3ARH (deflexiuni, respectiy cititi). 1a apelarea procedurii de modificare, operatorul trebuie si com= pleteve cnmpurile Tip dispozitiv si ,.Nr. determinare’ cu valorile inregistrarti be urmeari a fi moditicat&. Dack inregistrarea uu a fost gisité, programul afi- Set un mesaj de eroare si iese din modul modificare, altfel cumpurile sunt ini ia~ Tizate cn valorile inregistrarii ciutate. Trecerea de la un cfmp la altul 90 face folosind tasta ,ENTFR sau sigetile stinga, dreapta. Se pot modifica toate chnpurile cu exceptia celor care identifich inregistrarea respectiva (Tip dispo- Gitie 91 Ne. determinare), Dupi ce au fost parcurse toate compurile inregistrarit de modificat (atat ,PRAZAT* cat $i ,FRAZA3*) programul revine in modul ini- fial — introducere ‘date. FI afigeaz’ informatii despre modul de operare spevifice subprogramului din care a fost apelats aceasts functie. $2 —afiyeari informayii sumare cu privire la modul de completare at cimpului cureut. . 1354, EFECTUAREA CALCULELOR VUrd a intra in aminunte legate de algoritmul de calcul proprivris, expe nem pe scurt modul de prelucrare a datelor al acestui program se citeste o inregistrare din figierul FRAZAI ~ se yerifica dacd in fisierul REZULT (care confine rerultatele prelucrar i) esisti o determinare cu acelasi mumir — situatie care poate apdtea in cazul ‘modificdrii unei determinari deja prelicrate; daca se gaseyte o astfel de inregise trare, se afigazi un mesaj care anunta acest Incru $i ca tezaltatele wot prelwcriirt ‘vor fi suprascrise peste cele vechi; — dupa efectuarea calculelor, sunt alvate atat datele caleulate cat $i datele de intrere (FRAZA1 si FEAZA3). Tnregistrarile corespunzitoare ileter- ‘miniirii prelucrate ‘or fi sterse din fisierele FRAZAL si FRAZAS. In acest niod este puarcurs tot figerul FRAZAL cu frazcle Valerente, Astiel, la sfarsitul prelucrarii unui lot de determina, atét figierul FRAZAI eat yi FRAZA3 vor fi goale. 5. VIZUALIZAREA $1 LIST. REA REZULTATELOR PRELUCKARIL Acest subprogram permite ‘izwolizates si Vistarea reaultatelor preluctieii datelor primare. " Initial, ccranul confine 0 fereastr’ care sunt afigate o parte din datele de ivloutificare.’In aceasta fereastrat se regisese toate determinirile prelucrate. 1 tru a putea vizualiza rezultatele prelucrarii, este necesat ca iu prealabil cursorul si se gaseascé pe inregistrarea dorita, “ozifionarea se poate face in doud moduri: fie prin parcurgerea secventials a fisieruluis — fie tastind inti-un anumit camp valoarea corespunzatoare inregistrarii cdutate; astfel cursorul se pozifioneszd antomat pe inregistrare dct aceasta cexistit in fisier, sau este afigat un mesaj de eroare in caz contrar. Exemplu: se doreste gisirea doterminasii cu mumirul 5. Pentru aceasta, se pozitioneaza cursorul in cdmpul ,Nr. determinare”, se apasi tasta SPACH yeutru a permite introducerea valoril, se introduce aceasta, apoi se apast tasta ENTER, és Pentru a vizualiza cdmpurile calculate, se activeaza functia VIZUALI- ZARE (apisind tasta ,\"); pe eeran apare fereastea ,REZULTATELE PRELU CRARII, Dupa ce ai fost parcurse toate eAnipurile folosind xigetile stinga, reapta, revenirea in prima fereastra se face apitviud tasta Esc. Selectarea din figierul eu date prelucrate numai a inregistrarilor vase sa~ ‘isfac anumite condifii specificate de utilizator se face activ dine fu ILTRU* prim apasarea tasted ,.F'. Din menu se selecteizai opfianea ,SETART PLLTRU" Pe coran va apare o fereastri si un menu care confine aumele edmpurilor pe care se poate face filtru. Prin folosirea sigetilor sus, jos si a tastei Enter se selecteazi ten cémp care va aparea in fereastra gi simultan eu aceasta, apare un alt men e contine 3 operatori relafionali: =, <, >. Dup& selectarea unuia dintre care deasemenca ‘a apirea in fereastra se introduce valoarea ce constituie filtru Exempla: se doreste vizualizare tuturor determinarilor al citor numir este mare decat 10. Din primul menu se selecteazi cdmpul ,.NT. Det.", din al doi- lea operatorul ,.>" iat in campulce-i urmeazi cifra 10. Dupa efectuarea avestei ‘operafii, utilizatorul decide daci doreste introducereaunut filtru complex. (pe a situafie iu care rispunde cu D la intrebarea ,Continuagi?”™ saw incheie completares filtro rlapunedad AN. Dupf inteodocerea. fit pe ecran vor apare muna integisrarile sare siisac condiile specifica. Pear Te hula aeeste confit, se apcleush funcfia nFHLARU™ gi se alectearh ESE: TARE FIETRU™ sstarea se poate face fie individual feAte o tnregisrare) fhe grupat dupa nuife etter au toate divesistrarile sin Hsir). Prin apelaren unetiey > PARTIC spare pe eoran un menu cx 3 elemente nate calculate" — este lista care confine datele de ientificare din APRAZA (5 datele ealewlate: EN Date imate" este Kista care contine o parte din datele sein ficare di -PRAZAM 51 citirite din FIRAZAS' “contaliator Nisurdtor’”~"Tisa care presin(& sub form de tabel © parte din datele fe slentiticare si vevultatele dine ale preterari. Acca Tita pate a contin © part di fivexite8et (dd TIPARIRE a fost setat un filtru) sau toate inregistririle dac& 1m exista filtru autiv ‘Dupitselectaren ainuia dite tipurile de Hist8, pe eeran apare wn menu eu 2 optiumt " Timprimanta-cay in care Hista va fi serist ta 0 caleulator 41 pregitita pentru tipariee: eiccefanveaeii-eave fiver ce confine Hite este seri pe dive gi eitat pe Fimant’ conectat: 1a 6. UTIL Meu 4) SALVARE/RESTAURARE ~ selectarea unuia slintre aceste sul pro- num te face folosin sigefile sus, jos 98a tastes ENTER. SALVAREA ~are ca scop sofierea pe 0 discheld a fisierelor KEZULY yi PHG3ATH care contin datele de intrare 3 rerultatele prebictari La lansarea pro- teamul de salvare este posibilt semmmlsres existentet aor inregistrart nepre- crate, eas in care utlliztorel decide dack acesten or fi prelucrate inainte de salvare, situafie tn care se rispunsie ev "la intrebaren ,Dort calenlaea Tor?" Sou cu’X’ ineaz conan, Dach +a optat pentra calou, se facliele programa de EXirare ummind ca din mev-ul prineipal si. xe selecteze programtl CALCUL Tu vontinnare se selecteazi unitatea pe cure se face salvarea (A san B) dupa ce in prealabal diacheta fost infroduas is unitate. Programa verified existent telor 2 fisieww pe discul destinafie, In casi! in care acestea exist, utiizatorul poate opta pentru suprascreten fisierulai sau anularea operat ie (veriicarea se Hive petra fiecare fisie separat). Deasetneuca, programul poate semuata faptat Ekipeddichets mu este sufcient spat liber pent fisierele ce rmeaza.a fi copiate. Dupi inchelerea operafie! de salvare, progeatnul revine in menucul principal. RESTAURARE ~ are ca scop eopierea in directorul curent a fisierelor REZULT $i FROARH salvate anterior peo discheth. Se introduce discheta in ‘ositatea care va fi selectata pentrn restaurare. Daca pe discheta sursh mu se g2- Seite unol an anelefstere de renturat ete af wn mea incest sens ogtamul revine in menn-al principal. Se mentionenra faptol cf fisierele fea Tiorate pot fi consultate nual fa cadrul sesiunll de Iucru curente, La deschide- se face 0 N00 1 acestui program contine 2 elemente: | aplicatia “4 deschide fisierele inifiale, uemand Testaurare I cazul iu care aceasta se doreste 137Vy ACTUALIZARE ,PARAMEERET «aie ca scp itor vontinute in fisiersl PARAN-DBP i are 2 ctape — actualizarea cémpulai D.R D.P. in carl in care acest Tucru este neve sy oe pwede Fh 2 ta INUTTALIZAIEE APLACATE) ha mane nesehimbat). ” ‘ ee ctualizates cosficientilor Irepted de regresie pentru disporitivele fo losite. Aceasta operatie se executa atunci edind fisieral PARAM a “fost re-erecat pe dis (gh au conine cto loreghtrare) sia atl cand se urmeste modifica. Fea coeficienjilor existenfi stu adsugaren unor noi inregstral Pentru a introduce o thregistrive (aferenta lisporit pe tasta INSERT. Va spare 0 itegatrare cu cimpurie toale re tor fi ficate in urmitorul hod! pure geale cs Fimo ~ se potitioneaza cursorul pe cimpal de moditicat; ~ se apa pe orice tas. pentru a intra in modal editite: ~ se introduce own “alonre; se apash tasta ENTER si astlel se poate trece la un alt cmp, sates inf inai- 6. 1 CUPRINS, neralitati = eer lor rut ehnicile de misurare a expacitat portante a sistem suple . Modul de stabiire sectoaretor de ifsurare Verioada de nisi Modul de interpretare a rerultatelor misurivitor de eapacitate portant a drumurilor on sisteme rutiere suple re a vapacitatii portante a compleyelor rut Modul de efectuare a rnvetrul ca prghie tip Reukels Prineipiel metod Aoooonocen Aparatura ae Vehiewlul de miswiare : Fehipa de lueru Etalonarea aparaturii Pregitirea ‘chicutulii de niourare Efectuarea siisurinii aa : Telucrarea manuald a rezuitatelor nmisuritilor cu deflectometrul Ca pirghie tip Benkelinan. Prelucrarea automata a rezultatelor Mtikiflor ca fleflectometrul ou parghie tip Heukelman. Exemptu de preyerare manual bboccuaE : Mou de efectuare a misurarilor de capacitite portant eat deflector netrul cu pargh ie Soiltest side prefcrare a statelor obfinite, Vrineipiul metodei err Aparatura reer Vehieul deanisurare | ee Fehipa de lucru Etalonarea aparaturii . Pregitires vehiculului de imasurare Ffectwarea masuririi . A : Prelucrarea manuala a serultatelor miisurdrilor cu deflectometral cn parghie Soiltest 5 : Prelucrares automat rerultatelor imasurdrilor eu deflectometrul ‘ea parghie Soiltest, Exempla! de prelucrare manual’ R 44 45 46 50 36 30 se oo 60 oo 02 a n 2 " a ” nm nw 16 6 1398. Modul de efectuate a misuririfo: de capacitate portant cu deflectograful Lacroix ROMAN si de prelucrare a datelor obtinute. Principil metodei Aparatura apo Vehiculul de misurare q009 wee Eehipa de luce Pregatirea vehiculului de mga Calibrarea aparatur Ffectuarea misuririi - Prelueraren stelor mfsutirilon ¢ ROMAN... | deitectosraful Lacroig 9. Misurdisi de protectia muncii ANEX. INE, 11 Stabilirea corelafiei dintre deplasarea pe verticald a -rirfur Tui de contact al deflectometruli cu parghie si citives po ‘microcomparater, Pe nrseer rr Fornular f privind uregistrarea pe teren a masurivilor cu deflectometrul cu pirghie tip Benkelman vs ss ss Formular 2. privind pretuerarea rezultatelor nasurivilor cw deflectometrul cu parghie tip Benkelman ses Formular 3 privini integistrarea pe teren a nidcuritrilor cu deflectometrut eu parghie Soiltest at Formular 4 privind prelucrarea rezultatelor anasuidvilor on eflectometral cu pirghic Soiltest. sv es ee ANEXA 3 igura 1 Corelatia dintre temperatura stratutilor bituminawse gi factorul de transformare a mediei aritmetive a deflexiunt imisurate cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman in deflexiune medie orale Figura 2 Repartizarea ronelor climative ANEXA 4 ‘Tabelul 1 Exemplu de iniegisteare pe teren a unisurdrilor ew deflector metrul cu pirghie tip benkelman eons Tatelil 2 Exemplu de prelucrare a rezultatelor masurdrilor cu deflec- tomettul cu parghie tip Denkelman ag a Tabelul 3 Tabelut 4 140 Exemplu de inregistrare pe teren a misurdrilor cu deflecto- meteul cu parghie Soiltest : Exeiple de prelucrare a revultatelor masurarilor ew deltec- tometrul cu pirghic Soiltest rer 96 97 98 too ANEXA 6 INEXA 7 ANENA S fionase a deflectografulni Instructinni de ROMAN Metoda de dimensionare a ranforsirilor cu straturi_bitwmi= noase a sistemelor rutiere suple si semirigide. .. 2... Lista cu standardele si instructiunile necesare aplicir INSTRUCIUNILOR "TEHNICE | DEPARTAMENTAL PENTRU DETERMINAREA PRIN DEFLECTOGRAFI $1 DEFLECTOMETRIE A CAPACITATH "PORTANTE, DRUMURILOR CU SISTEME RUTIBRE SUPLE SL TRIGIDE”" Pern Apficahia informatiek DEFLLEN, Prelucraren reruttateor inisurarilor efectuate cu deflectometrele en parghie ti Benkelman gi Soiltest si deflectograful Lacroix ROMA: fn vederea determinirii eapacitigi portante a dramuvilor moderne cu sisteme rutiere suple si semirigide, —. . . Lacroi 10) 126 IM© Menicipi £162 Repartizsrec —tinuriler clinsiice © a

CD 31-1993 PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CD 31-1993 PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like