4 ce Cum [i terapia 4 | copilului | Cand. si adolescentului : de consiliere si psihoterapie Ann Vernon Editura RTSi i i | } | ft | i | | Ce |. : in terapia Cum, copilului si Cand | adolescentului Manual de tehnici de consiliere gi psihoterapie Ann Vernonaan tines engoré ‘Ann Vernon: Wit Works Whom with Chtdren a book of navi sen eon i Chiron ane Adeteccont. A Hendbook of nada Copyright® 2002 by Ann Vernon. ‘Copyright® 2002 by ann Vernon, Pubiehed by srangoment Saran 3b a een By atrangoment with Writer House LLC and Rasearch "ansated and peas by persion, Edis nb rome ‘Ann Vernon: C2, cum dnd fn trap. san voor i In erepl cpu adolescent, Manual de hn de consis Teds ipl reconats Nero ereace ean ee ees ‘pitino cre sarees crs eco a ae SS Sloe acta aia fa coc peat alceorincenaee ee SET oO te nb mins sts Bsn orecte:Anea Daten m= (Sonor: Linda Brown, Poste 1 Graphic Ces, ne ots RTS ‘Uri elec 1916, 400578 Cy Napocn Tei o0en-asesazzre, obi ontarae-ao%97e _ We wen nsebiee: Ema evoctraciyro roma Fe) Prec eg So POSSE Chess Giese tazteiemycosb at cone wre tack E 2a i i ; CUPRINS Actiea ‘Cav inalate Motumiri... Introdacere “Aapecte care trcbuieInate fm consderare aluael end luram eu nell sscss-+ PARTICULARITAT] DE DEZVOLTARE 5 IMPLICATIILE STADILOR DE DEZVOLTARE. 9 RELATIA DINTRE REBT $1 DEZVOLTARE. 9 RELATIA TERAPEUTICA 3 ‘CONSTRUIREA RELATIEL " ‘Consrurea eae eu copii (-10 ani) 18 CConsinizea relate eu adolesceni (11-18 a) a1 SSTAMILIREA SCOPURILOR 24 CAPFTOLUL? Frinelpi de band ale terapiel rfonabemotve yi comportamentale..ccvsccvssvsseseosss-27 PRINCIPH DE BAZA: ARC REBT. 27 APLICATH SPECIFICE LA COPIL $1 ADOLESCENT 31 ACTIVITATI DE AUTOMONITORIZARE 35 PROCESUL ABC 45 TRU COP 46 TRU ADOLESCENTI a TEMBLE PENTRU ACASA. 56 EVALUAREA, 37 CAPITOLUL3 Tnervenfi pentra problemele de Intornalizare 3 EVALUAREA GLOBALA NEGATIVA. © ANXIETATEA 70 PERFECTIONISMUL 2 VINOVATIA. 94 DEPRESIA, ios STUDI DE CAZ 0CAPrrOLUL 4 {nterventt pentru probleme de externalzareosso paar i FURIA ho EXTERIORIZAREA CONFLICTELOR EMOPIONALE 13 PROCRASTINAREA 184 PERFORMANTA SUB ABILITATL 167 STUDIUDE Caz. 180 CAPFTOLUL S intervenl pees pS e_—_—_———_———_—_—__ {otereni pentru probleme tpce de deste. ----=ssssosrssovo oS RELATE es PERFORMANTA $1 COMPETTTIE 204 TIMIDITATEA 219 TRANZITL a1 STUDY DE GAZ. 248 CAPITOLUL 6 Aplicati pentra piringi gi prafesorl sos as veseee ST EVALUAREA PROBLEMEI IDENTIFICARES CREDINTELOR IRATIONALIE 284 DISPUTAREA CREDINTELOR RATIONALE 258 STILURI DE PREDARE $1 DE EDUCARE REZOLVAREA PROBL EMEI PRACTICE. TEHNICIDE | COMUNICARE: CE FUNCTIONEAZA $i CE NU, EDUCATIA RATIONAL EMOTIVA 267 STUDI DE CAZ, 269 ANEXA - Tabla de joc. -23 BIBLIOGRAFIE DESPRE AUTOR | (27 28 neg ACTIVITATI ‘CAPITOLULS- Interven peru probleme de internalin Thattnts ona next ‘cacao oe Pope ‘ibaa sa apo? Cepia trea Sober ae tt tin bu oct prot ‘ther cl amie Irae ie Fw er tcanceae ‘hacer ete Enoreouet eect Toner Nason peer Paeta peer upon fpr : pe pepo Pee perc Prgere dea parc Noto ca pre voovarn Le ear ode Nt pes Palin Pont droid Remon tion Potecapa are tik feta dein Dims Angas on va 4 ind ai nevoie de o ménd de ajuior Corder pe ane? Ganseu cereSroow necas CAPITOLUL 4 Fons Tosa vd sara capac! Regula ete sd sal calm “Alarm penta frie Andre eras Coon ghee mt ane fsa Alora de ferte ‘Adio, frie ‘tac fara [EQTERIORUAREA CONPLICHELOR ENOTIONALE won de rie Controlarea modal de exter Aetionei acim, latest ma Pune-te fn panto fr nile sp mai mie decd “esi inadecote Constentizarea esponsabilioea peninsproprieacint Procnastnanes ‘Amand Reerorsa cer care ann Indicator ot amanrié ‘eum sou mi dre? Dece andr? 2 canflctelor emotonale Procrastinare:costiris benefci. Mai bine mai iran dest met Blocarea i aminare Penvonstanra su amr Performan sede Iitelegeren peformantel sub abit Seuze scvze (Cale spre relizare, Sibestimarca performany Dece a incor? Pevformenga sub ails ete nepermisd fe son 38 mu fe sh abit CAPITOLUL 5 Interventif pentra probleme tipice de dezvoltare Rear Ne ma a seam roe Resp, dee ta {ervenfi pentru probleme de externalizare. sstniniiiiitciene see AC ANTES Probleme eu paring Fela romantice PearonoanTA st cOMPETTE Trebuie sa cig Af desl de bar ‘iv sunt om eee total Fac for com sn pur (Cel mat but cn cast Prestnea perjormart! (A eitiga ms insearna on. ‘alegema pe mine. Tera. iat sims singer Iniin gure A fis Ratageo cea wero inogind aide de wr Marre Adepiare Tra merge mal departe ‘Schima in familie, Treeorea in lasawomatoare Ate fd ce ivory Pregatiea per vitor Vremurle se shim Courmeatd? (Obpnerea wut Toc de munedCuvANT INAINTE Consider cu entuziasm cd looraen lui Ann Vernon despre conslera inividualt carer gtadolescenior este de depart cel tbl comprehensv si mai practic eseey care exit despre aplicarea trapelrajonal emotva gi comportamenta REBT) tn cop alesse cu probleme encvfonle xi souportamentale bincnfeles, le pn acesor ine. ee tat rate cir cares-auretesit fare bine laphcarea REBT tacopit siadolecet pine care preverares de pionlera i Bill Knaus (1978) Eee sear emote, anolopa mea in 1983 cu Michse! Bemard Abord rafional cern etn problemelor copilarel 0 caste fgrte Bun ui Michael Berard si Sie once A983) Terapia ratonolemotiva fo cop i aolescets ery Wilde Navy Contre rational cu scolar Michael Berar (2001) Program de eras pesca ale programe porate antrioar ae ui Ann Vernon, com ar Tscaheiwr emonl,comportamente: ws program educattemofional pentru cop gt a teen (1089, 19890) i Programa Pagaport pen Succes hin Desvoiarea Sreoncla Sota, Cooma Personal a cpitor si alescntor (19883, Tors rons), Niel nul dine aceste texte nu acopert. materiale pe cae ANE ‘Vero eprint in ierare de fj pena trapoui profesor 3 prin eae Mar dlspsi i e dice spin neitor eu probleme. Tut rin, Ann descrcaspecele speific pe care pats ebuiest rein heguaidere pe mand ce oleh REBT la tines. Aste metode suit desta ae pace tn smal espeet de eae care runt uizate th coniferca individual 8 ction ca oferind sugesti pe care ace consi le pate pune in epicare Ea ares lar 9 eons pons de bach ale REBT si apis ora emp s area Conner care na int faiiarza cv REBT sunt in mod efiert posi la eurent de prezemtarea lui Ann ‘Dune prime dot capitoe, Ann ofek exemple de interven speciale } penn opi adolescent probleme emofonae, difcalii comportamentale acts de dezvlar pie, In acest eapitole de baz ea nu nun ck pune Sireijenlor exact ce si fact penta e afta cieni, dar include un mute caoerterabil de inerveni pe cae ea lea invent tn mst creaiv si care pol fi Mate ecient ct Gneri, Malle tehnii REBT pe care en fe prezin inc “Feri ate creel rtionale gaia, disputarea erdinelorireioale fa | ftabofal copier, uizre temetor de cast tiara images aional motive, Jos devo, ale mefode espetenile si emotional, exci speciale, Jocuri serine multe ae procedur car sunt amifiereterapeufloe REBT gi care ptf “lizate deal terapeui din ate forme de erapic. ‘i ea pt forte ile multe anscrier ale discuilrterapeutioe pe care ‘Ann len net in maortatea cepitollo, In timp ee en seria aeast cart, Jmry ‘Wek usu mine ediam o all arts, Studi de cae teria rational wot a wit ofecen! (200!) cae tude 0 tarsi oun eaz dec A. a itr wor safle ext oe practiien REBT spun tneilor ox probleme, re gs ample lasso in acea care, procum gin catex mea sa Wi Jey Wilde(© remare final area deosebt de bun tul Ann tnd 3st iptera snes inal e8 REBT If demonstreact eflcienja, i relaiv puine seine, cu solescengi cop cu diferitetulburks, Aa ct este prezenatt de Ann pin ‘xemplele sale iastativ, terpia atonal emotiva gi comporamentala va continas fe tot ma popular in seotul 21 gi dupa aceea, Mulyumese lui Ann pena peas contribu de clita Albert El, PRD. Present Entiat Alber Eis Morrumirr ‘Timp de 25 de ant am practicat personal si profesional REBT pe mlsura bilities caostnjlor mele, admin, ea fn wmand imperfecta, € na am facut acest era inttdenuna fa gregeal ed in amie eireumstanie a fost ma [eu sali aeesteprinept fn visi rope. Uncum, acastateorie me invent, ‘Bet nici un bin nod pein prea multe flr penta Ls sere "Ag wrea sh mafrse li AMbort Ellis pence creat wees tore pentru cgi devota foarte mt din vialbpromovdnu-o pain ci i prin itinarea “Insti Albert Fs, acini mshne este print aloe, former fa teoris si peactica REDT.In-eadral propre formar isin am Meeps ict in aceasts aordare ou copi st tdolescent, ir pot am inceput <3 public cis arcofe ev ncusjaea fl suparal ator practcieni REBT, doctoil Virginia Waters, Richaré Wessler, Dominic DiMattia, Ray DiGiuseppe si Janet Wolfe. ‘De asemenea, vet ssi mulfumese hi Jenifer Naideh, fst presents a _Servieilor penta copii fail" la Insta Alber Elis, peoim coment “omplexe si profesionale pe eure le ficuteeesini manuseris. Acestea mina Fast, ar autor, buna rezatatl fins ‘A seie 0 carte ca aceasta ear persistent bre, dr pe masurd cea utiliza diverse interven eu lent mo, cop i adolesces,mi-am reat fz important ese sha 0 vacate de tent care o le Teiitezedezvolurea. Mi sim once pot con aces tner, ile mulumesec& mi-aw pst viele for. Am eonvingeres putemiod e& géndreeraiondla este cheia une dezvoltii sAnitoase ‘Nin timed sind, a5 veut mulmese soul meu cX mis toerat angie core fn comput, editor mea de la Reseach Press, David Hamburg pent fet mina aeoeptt sendingele perfectionist in pregitiea manusrisuly i hii Ant ‘Wendel dela Research Pres, pent entriasml if de profeeele mele| Ince INTRODUCERE ‘Un baat de 10 ania fost rims a consliore de mama ss, career preocupat do temperamental séuimpulsi gi de anes lu recent eu priv la sigurana Des conser neta pana inal moment, baler mua eee st cepa «din ou coun lt teapot CClod am intllsit pe George pentu prima dati, Iam inet despre aster fu fats de conser, Ultima dat cin am fest consi tot ce am fut a fost 8 worm despre firia ma, La ineepr fot bine, dar mimic mu 5-2 sehimbat do fap De data asa vreau ceva cre sl mf autem fic bine”. Desi tm fost surprise un eopil de 10 ani Is poate artiuls axetil asa de cls, tram de acord eve. Cnsiliistebuie si fac8 rai mult edt 9 ate elie Se si ma bin este evoie cae 8 jute ss fad mal bin, “Tonal clint a ficu acest afrmatieare a doveito nelgere onic rnoobignut. De faptel -a refer fra ste la cbiectivul cen al terapiel raion ‘emotive i compartments, 0 teovie dezvoliats de Dr Alber Elis in 1958 ERT se hezeazh pe noianen <8 mod in cae edi ne determing emi gi comportamentele (Dryden & Elis, 2001). Ajutind oameni svete st idence {458 dispute modality de ein inaionale care ereeaza probes exojonale, Te dam puterea de fice fj une game lrg de situs problematice, “Timur in peetics REBT, Ellis i colegi si au nceput 8 aplice tora la opi set vet este o forma ficient de trap pen tint (Vernon, 1997). In primal dnd, ete ugr de gles i ase aapeabil a cop de viet seul dere, precun de nivele de intclgentt dferit.Inal doilearing, este oabordare terapeiics de seu darts eva ce 0 fae foarte wild in contexte scolar, unde timp pens seine de easier ese lita Aceeaslconsrangeri de timp ‘sunt vali s fn cones de santa, unde numaral de sedinge este Himitat de asa deasigurti, Ete fous important fapule& REBT ese o form de terapie de ‘Se dat, males pent cling oar tine, pentru ci ei au un alt sentimental treceritimpuls, Ei novoie de cevn cae i jue acum pls, aceasta torie ‘este apical la eopt i adolescent care sunt im stad apeilorconert, ‘Concepele cre pot fave din sosastsabordare ort 0 modaliate ficient 9 conerets dea potriv stil terapeutic cu nvell de develtarecogntvaatnerir. Pe misurk ce tiseri se maturineari spre stadil gadis formale erapia poste adapta pentru a Incorpera concep mai abstract, Poste mal impocan este fal ct REBT oferspersoanclorputrea de ase trata pe sine, ceca ce este fare relevant pentru ier, ere au feat pun contol supra eveninintelor de vias Copisunt foarte vulecabil fade deze peeare Tein adi din vie lor. De exemp, icon mi sunt canta eg ou moartea unui membre al familie, divorul phrinjlor sau cisitoriaacestor, petderea venture din eauzagomsjului prior sau consurnl de substan ai purines. REBT invajdeopiimetodede ato-contrel comperamenial semoyonal ‘rin 3 aut si nfeleng legitura dinte gnu, emoti si comporamente. Prin fceste metode e sunt aja s fac fa talistevenimetelor pe care le pot st ‘nu scimba in vig lor,REBT se poate aplica Ino gam arg de ingijorri normale de dezwoltre, ceum ar fi focalizareaexcesivs pe sing In tinpal puborti, presimnea seus, probleme de priteie saa competi, Fie ca problems este sitaonall sau de Sezxoliare, aetna tore este mii efcint docit mute atele pire tateara Jmediat problema Inv eopii cum si gindeasd clar gist rezolveproblemele Independent In final, © pare integrals a aceste teri este focaianres acestcin pe cucatie st prevent fn 1971, Sooal vei fost nina pena aut inert St Invofe principle ronal. Dey aseasta nu mal exist, ennceptae inode ‘in acel comext au fast aplcate i copii adolesoeng in SUA, si peste hotre, rin mai multe programe educstionle care vieau email. Aseste programe cae promoveara sintata emoional si eomportamental, sunt realizate penta a a juts copii si aplicegindiea ronal problemelor pe cae le ntlnes in fecae 21 (Berard, 2001, Knaus, 1974; Vernon, 19892, 1989b, 19980, 1998, 1998, Waters, 1979, {980}. Aceste programe inva copii sbilitsle necesare pent a {ace ffs problemeloecurente enc pe care le pt folosi pent a preven sau minimnizaprablemele career putea interven in vitor. Foclizatea pe oral pe cate peroana gd sisi poate fia rezulvarea de probleme independent de seine de comsliere. Agest factor este foarte de ar, ma les peau copii Adolescey ‘Scopul ces carf este dea desere aplicailespecifce ere jus practice ‘A Inpleagt ce fisetoneaza eu copii i adolescent". Capitolul 1 dscuia ‘considera de dezvoltrestnci cin selucreas cneopigicum REBT aboedeaz Aapcta care web uae canidarare atc nd Tarn ca Tar? ‘ea mai mare pate, adlescenyi tio In acastapeioada mai pune Nuctait ‘emotionae deat adolescent mal tine. Ein sunt I el de eopleyit de emotile Tori sunt mu mult in stares fa ff aspecelor inereate emoyional. Ema sunt afl de impli gm a tenn de se comportaextic ea reacte la supiraree ‘emotionals. Medlin care ei fa ft emoiilor for variaz nea dest de tar gi depinds de nivel lor de maturzare cogniiva (Veron & Al-Matk, 1995). IMPLICATHLE STADIILOR DE DEZVOLTARE, Praticieniicare lnereazseucopisiadolescenftrebuiesatyimodclezestrategile de intervenic tlizin jour ext opi mai miei i ehniei concrete ca cop de toate ‘ittele pentru a lara punetcle de vedere pe care vor sl explie, Ei au nevoie ‘4 rims congtient de modslitile in care dezvotarea persona, emojional, Social, fiicd i cognitiva iflueneazi modul in care tineri ji inepreteazd umes, Intepetrle actor specte poo implica importante penir diganozs core problemelor si pnt selctarea iter vengilr potrivite Poste cel mai important factor care trebuie avi Tn vedere este seca Apc care ree uate considarar® ature clarion cu Tart i4 thndrl este foarte revistent santos, 8 dovedit ult sericea une serio ‘opin eae ti explict cine sunt si ce presupune consileres, Evident, dc scestesspeste par In contest scolar, uncle dine aoese probleme ma vor apie, entry e8 copii pot fanilirzai cu ideea de conn sau cel putin eu medial scolar Indiferet de lou! unde are loc consileres, mul cen ru sunt sigur oe ‘ste consileren sau de ce au nevoie do ea. Din acekte motive ete importants fe abordateconcepil gzesite despre consiliere gi einrea fade prima sedi de terpie. Este bine s8 se dea expleait inte lima) apropiat duet or 9 {ns-o manieré non-paologiea: De exemplo, i pute explics Fpl 3 yeinjle de ‘onsite sun un loe sigur fn care se pot explora gandile$ entmentele penta 2 rezolva probleme. Cosslinal ar uobui st normalize experiena problemslor de i eu 2 peru a ofr un sens al universal problemelor. Spuntng ele c& tof oamenil au din cénd in cand probleme post oferi um sentiment imediat de jure. entra ed sinful imeiat al copilor este mal concret, ese de asementa importants le punet cd acest tip de const i ajutas8sneioreze problema repede i ei vet ivata abit p caele po fosipentraa-ischimba ganduie, sentmentlescomprtamentee, ate net ess fact mai bine na-o peroad scuthde tmp. Sugerae ci vf uga si patcie la anumite experiments fre sedi, care le vor oferi modal editionale dea rezolva probleme. Uiilizarea ‘ermeaului de experiments ese mai bun det cel de teme, penta ci de mule ‘or copii si adoleseenatribule © conotatie negativa coh in uma, pe cae i ssoeaza eu munca del coal In contnuare sunt prezotate moalit adiionale de a stabil o bun reac ‘erapeutcd eu cient ma nes, AA invita despre interesele si hobby-arilo lor, despre Inerurfle care le plae sau Ia care ei ered ed sunt bunk. lnvebatisi despre animale prefers s Aspect care rebates conserve ature cd lucri ctort HiEste de asemence importants vi menjnet un sens al unorul gismuf sais vk eae pe tatu. Este mai poi a olosii umorul cue, pentru ci, ators abitailor lr do gandire abstract, el sunt ma bili Ino meal. Farka fcehazde client dv. put flo exagearea itor pentru avasstine ‘un punct de vedere sau pont a uta 8 vad stata nto lamin fer, De ‘exemp, 0 adolescents spe cf face cize de nerv ca so forjze pe mama ei 38 ‘las a discotct.Zimbind, consilirl spune: .Deci rizsle de cop de 2 wi au fetions fare Kine! Sunt moment care ms neon ‘Nita adolesceni vor increas v8 iplicetnteuneizbo al punctslor de vedere, sau po si teseze gradu i cae pute 8 mu judecal. Daca va putt absine sa tu ave oreactcexageratt, de ele mai multe ori se vor calma gis vor implica al bine tp consiiere. Unmitomele activi sunt utile penta a stabil o reiieterapentcd cu adolescent {impartisirea de informati despre dezvoltare Mult adolescent mo ingeleg de ce se sot intr arumit fel aga ofervea de informari specfie este fourte ula, De exemplu, ale spune @ este normal 8 sia conf, coplei, aris, san.cueane, de mult ot advesuguar ie poate ‘aciliadezvaluine. Date informayi specific si corecte. Dac diseuat despre smog or, expica-earermen simpli de ce adolescent a toane: <8 homnoni lor fuctueaza i ed aceasa duce la un dezebilbru chim, care este de multe or rezbvet etn cand ajung ln puberate mei puter ata nslengl ct pe sur ce nu Ii s-au dezvotat comple abilitiile de gir, este normal pena et st percep lcruriearesit sa i fact presupuneripreyite nel dnte ele puting avon un efetnegativanupa abilitlor lor de arezolva problem. Pui arta ct, din aceste motive el tebe Tack fortis se ends a coe aspects ale uni probleme. Experienjasugeretzt eX adolesceni sunt de multe ori interes de propeia lor dezvotiare sic tind st pund foarte mule Inet oeurt Jn funoie de nivelul de dezvotre al clenuli, este uneci uss jucai dame sau ‘un je de cri, tn cimpulchruia 88 v8 implica fa eomversati uzuale, care $8 Vi ale 38 canoe mai bine. Din expetint, ext ma ul v2 implica mat Inti in conversa ural, dct solicitai dezvaluir foarte personal, pe care sdolescengi ule primes foarte bine de obice ute juca cu Scrabble jocuri cum ar fi Acestes sunt citeva din crue prefrate pentru mine", In eae dvs, si een putei serie exemple de Tuer preferate (activi, pasun,eameni, filme, zie; poi putei pane ines Inlegitur cue Una jo ext 8 sce po catonage ume de domeni, de atv sau ate spect, Acestea sunt ntoarse cu faa jos gi sunt amestecats se extrage pe nd te unul. Apo fecare desero eve cae Ti face plicere din domoniul respect (Aceste activi sunt in general maj potvite peor adolescenii mai ine. Dexvalts ‘A invita adolesent eh cteaes despre experientele pe care Jesu avut ali de ‘varsta lor este © modalitate de a aja si vad eS mu sunt ingui. Recen, oft {e17 oni care a fst timish de consis, era birul meu. Ea a sera este ‘ingurd,dar prea reticent st vorbease despre asta. Apol mi-am amintt de alt ‘sien care avea sentiment similares am invita sh citease ce svisese aces pesoani sfncazl meu, oi singur gma sig singur sunt dou ucrr foarte forte. Meam simgtsingurd uneor end am fos singur, dat scesta nu este ‘us sentiment fare. Dac mi simt aa, est pent in amines com era samo pretend foarte bunk exe smd ineleagh foarte bine. Acum se pare ch ‘no mai am asia. Near indepartat una de alt pire valoilenoaste sa ‘chimba, ted. Dar imi cee fart dors am oprictend aga de bund. [Ls an moment dat mis picrdt respectal fade prictenii mel. Fi ‘roi foe Iverureueare evn ram de acord gin Ijelegeau resifie pe care mi fe impuncern. in sry, mam Indeparat dee iced i ase de Tuer se mai fidmpl. Sunt i ultima en de lieu probabil ef mo m8 vot maint pre mull cv osmeni din Hieeu mat aia vig mi este dor de ‘veciunen acehi grup dar sa termina, ‘Ce ered eu ch determina ele mai mult proberse acum este aspect de 2 aves un nou grup in icar cast sunt cament fh de cae a pues Fn Ins garda jos ca ou mk mai simt aga de singurd. Dar este gre. nest ‘nce gaese samen cu care ma simt fare bine ie cae Inoeps& dezvlt oi pict, Darin reais, Inet ma simt foarte singurd, pnt ind ma vot ruta lanl vol aveagansa deo la din now dela capa (Vernon, 19985, p.237) (Cin ctionta mea terminat de cit ast, ena zis imedit cds sim exact lg ‘cr ugrat alle of mu era singura care se sie aa, ar poi a Incepus8 dea ‘si mule deta despre medul in eae se sien. Artefacte © ali modaliae bund de s consti oredeea include 2 rugs client sg aadved CD-asile prelate, pozele, poezile, lure preferate pe care wea se Iimpirtigensed cu dvs, Artativ co sinoeitate interes penta acest apoct 53 ri implica tn aceasta actvitats doo daca puoi siner. Nu mumai caste ‘utoisparge gheata, dar putes flay foarte multe informayi despre lume lr. ‘Cova ce nu pofi spane despre mine dour daci mi priveytt Accarth strategie simp aduce de multe or informati tle, Indic clientior fae of de mule or facem prosupaneri despre ali get sunt mute cru pe are alg mu le pot doar din exterioc. ncepei ds. spars anumiteexperene: ;Numai dat tc uf la mine, na sick mie fm place st dorm tz”, sau ,Numai “act ui la mine, nu ti & mie Spline comedile”, Invite eietal 8 fac ln fel facet ces ier pe rind timp de ctv minut. Capitol 1 Aspscie care tebe Tate consderare anil ind Incr cu tert ‘Capt T= Aspect care reals Tuas a consderare aban ld fcr cu tne BPersoana mea din interior yi din exterior Aceasth ative poate foarte ficient mal ales pent adolescent care sunt ‘ecient ina dezlu seu despre el, Vet aves nevoie de un pic, un eeion $i de mai multe gi de hte. ‘Explicafefptl ein exterior putem fi deri dec caresuntem in interior, iar scopul acestel activi esto dea invaga dospee client ceoa ce f este dispus 5 Imparigensc. Invite’ af sere pe exlerional peu uve su faze care escrin modul in care le pa celoralfi. Apo spunejle st serie pe but de hire aspects cae carctrizear dar pe care ali nu esi, iar api se pana ‘in lic Trebuie Te spunti tei au vor tebu tv spun docit err pe care Te doves, dite cele serge in pli Un adolesent foarte firios © seris urmitoarele pe exterior pliculis sputeric, deset,gilggios, enervant™ In imterior a cris: "vunerail riit, ‘Hind de sine seis, singurtc™. Evident, discrepant dite cle dou desir generat a diseutie bank sia oft informal pent stabiliren seopuior gia ierventieiterapeuton, Serinal emit or este mi pin ameninttor pentru adolescent st sri oe i draneaz, ectt sf spuns verbal. Sersul poate fun forma unui seurtparagraf © seisoare ‘uiva care a dranat 0 pezie,oseisoare unui pete. (Cat de mult simp va trebuie sf constr o rele eu acest cent, na put gti ea ‘wring fofotdeauna, Cu uni cen, pur gimp v toteleget di primas eu ait este mai greu. Uneoridureaza foarte mul timp si const o rela de incredere "Este nrealists va atta s2 vd plac fccare clients s fi placa de fecare inte e~ mo acesta este scopu consi rieun. Modal in care v8 relaionit eu copii gi sdolesceni poate avea um impact semificatv asupra medul in care sunt realiztesarcnileterapentice. Dac avefo relate bun ca ace, sunt ‘mai putin reristeny a presi de consiliere smal motivat st Iereze apa problemelor lr. STABILIREA SCOPURILOR Majoriateaterpeutlor REBT arf de acrd cu fatale ar trebul 8 ncerea Stabilii scopurt cu clint ds. In peimeleefteva faint, La cops adolescent aveasa este mai greu de realizat din mai multe motive, fn primal rind, mi exte ‘ecbignuit si auzij de la clint nei co na iu doce sunt acolo, ceca c fae Stables de obietive mult mai complica, Evident, pentru ea vorbit cu print su profesri lr, ii cam de ce sunt cop colo, Tots, chiar dact sti eae ar ‘ium abieatiy, elit poste smu fl vad Ia fl. fn al dia rin, stables de obiective este un concept strin pentru mul cop mic. Ei po familia ev acest termen dec este flost n coal, dar mu sn alt contexte, De aceea va tebui ‘Te explcaice sunt scoprile sf de ce est important si le stabil, Trebue folosig unt mai simple, mai ales ex copii. De excmplu, unui cop de 6 ant |i put spune: Am vorbit ati despre cit de gre if estes8 joc aft, pentrw ‘4 Rese i ca va ven cinova sin 6 ia. Vie st ne gndim la uel lura ‘pe care le po face ea ni Bela fel defies tj afro al weilea rind, ‘nitive sl timpulu al eopillor este mai cenrat pe prezet dec I adul, side aceea este novo stabil Scopur pe termen scart pentru ca eis vad ok Se inimpia ceva, [n fina, dat sabi scopur nerealiste este deseursjnt peri ‘ut, Inet pers ei ete si mn ceciaant pene tl Lorde gan este foarte conctet Fi an tending dea renana ai wor pentru eau impresia ct mu ‘vor regi niciodst dat nu Tea ist de prima dats Pesimismul este exemplifat fe tnerit are au egevur gooare, Dac seopul lor este de ala oat tstele, ef ‘or coneluzion ca usurni cl ei nu vr rug icidat i vor decide c& mai bine tn nceare deloc. Un scop mai fezonail ets reaed un anumit nud de teste fn care seme, Proceeul de sable a obictivelor implics un partenesat care icurajeazh succes. Acesta pare ma ales dash va stabil o und rele eropentid cum ‘ata conversa de msl jos cu un adolescent de 17 ai CConsiler: Mara, in seditya de asta am orbit despre fri gi rutrarex ‘2 fa de prin perc els faci lucruile pe cre ai putea se ici a ‘virsta ta. MH nr ce vez ca abicetv pentru urmatoarele gente. (Client. Na stu, Sa ma ne mai certim, cred, Si vreau ea es mi teateze ‘corespunzitor u vista pe care oan $8 idea mai mula liberate. ‘Consilier: Ai identifica dv seopr forte clare, svi msi cet gi 8 i cdawvingi pro ki ea mai mle berate, Ambeleobicetve tf implios pe isn foarte ull, dar de vreme oe te ei sc, hal sno focazam pe tne. (Car ste obiodvul wu? ‘Client: Cred cl 4 m8 njeleg mai bine cue, apoi poate mar isa i fc sai mute ‘Conse: Foare bine! Ta dat soama cs tu trebue st schimbi pent a pi els. fac. Bineineles, nu putem garana ci ei o 8 se comport afl, dat Taide sf ne fovliaam pe ces ce pot fae. Del scopul thu este sh vi cecal mai pute, au? ‘Client Da, red cesta este primal pas ‘Contiter Cu acest sop in mine, est cova pot face pena a ange ma ‘jor fa scopal iu? ‘Client: Cred eat ajuta dact nu Tea mai rispunde tapoi. Nu le place debe. CConsiier: Aces ete un exomplu foarte bun, T-ai git cum pofi si faci a? (Clent: Cred eX ar webu simi amintese & prin a ispundetmapoi mural Snrdutfese herr . CConsiier: Cred cf si dreptte in legit cu asta ini amintesc 8 una din clientele mele s-anota pe oglnda de la baie .pune- fermoar la gus”, pentru, mini st muse mai cere. AI putea incere ceva similar. (Client ine, © sincere 8 vad cum merg cri, ‘Capitol 1» Agpece care tebuie Tate considera ail cd lca Gi ert apiolal > Aapecte care reba uae a considrare atancl cn Tacrm ou Terl BCAPITOLUL 2 Principii de baza ale terapiei rational- emotive si comportamentale ‘Terapia rajional-emctiv i comporamentala (REBT) fest prima forml de terapie cogniiv-comportamentllintrodust in peactica clinics (Elis, 1957), Aceatt 'erapic este practical in fou lames att In eoea oe privest pe adult pe opin prima jumatate de secol de existe fst apicath cu susees le nivel Individual de up, in terapia de cupla side file (Ells, 20014, de asemenes Into are larg de probleme cum af fob, tari, depresia, nels ps rmotivaye,testarea anxitfi,impulsvitaoa, tare, agrestmes 9 perfomaaya J focal de munet (Bernard, i991; Elis & Tafiate, 1997; Wilde 1992; Yankura, 1997). REBT ese o fara do esp ine consolidat, cares es liza in context ucajonal, indus g organizational, i do asemenen in spitale i clini de sintate mental (Elis & Dryden, 1997), Mai mult decdt ati, REBT este o forma, 4e terapie multidimensional, cae permite practcieniors ulizeze multe tur de technic cognitive, emotive, compertmentle i interpersonale care cite proces de reaolvare de probleme (Ells, 2001s; Kwee & Elis, 1997). Una din ‘racteristcile care o dsting de multe ate forme de terapie este sesentl pus pe revenfia problemelor Elis, 2000, 2001s; Vernon, 1997). REBT est constr 0 terpie educativ, de auo-ajtorze, prin intemedisl crea elie inva ‘rincipi efionae care Hut 8 fica fat problemor prezente coer vitae (Dryden & Fis, 2001; Vernon in press. A Tova oamenil mai degrabe eum 33 provedeze se facd mai bie, situ mma 2d se sit ml bine, este un 09 Prineipol al procticienilor REBT (Broder, 2001), PRINCIPH DE BAZA: ABC-ul REBT Capi FPrincpl dea REBT se bazeard pe fapul c& modal in cae gindim determina modal ta care inyim sine compari. Procticieni pot imbogd clini ew abla, ent ea acest 52 poath face fj une ail vaste de suai problematic, ajtindsx sk Invete done gs dispute paterurle de gir iraonal ae e deter perturb emojionale (Dryden & Eli, 2001). In dezvoliaren acestel tori, Elis ‘a hazat pe nvitnuri ale Rlozolor cura af Epctet, are afirma ch yoaments nu sunt fect de icra cide modu! cave priveseacetelncrar?™ (Walen et al, 1992, pag 3). De ceca, Elis 1996) spunea c ulburatea ete a are mur © fueje a pecepilors evalurilor nogstre. El spunea cd oameni au o tend biologic dea et disfucjonal si irfina, se aprospe toi caren preznit ‘rtionaltt importants (DiGiusoppe, 1999; Elise Dryden, 1997). Conform Tui lls, to cud Gaptuli renunt La unete it irafonae, chiar s indivi inteligent adopt adesca ide! cational sau cad In obiceur defensive, Cu toate cesta, Gngle wane a capacittea dea observa crm se perturb pee iis, ale frapiel raional-enolive i eomportamenale BSn consent, cum a putea si schimbe modul de «gin (lis, 2001), Avind ccanogtinge si pracicdndu-le, neni is pot depisiglndirea disfuntional,s se pot comporia mai pin defensv Ellis dezvolia modeluleoneeptua! ABC pentaailustraconeepteleteorice ‘5 procesulschimbarii (Dryden, 1999; Dryden & Ells, 2001 Elis & MacLaren, 1998) In ese, natura tulbursi emoyionale poate fi explicatreeuoscand cl ‘tune lind onmeni near ii atingaseopurle, adesea intlnes un everiment “stivator (A) are fi le blochaaat accom! le saoptrie lor fe jut a Fe ang Evenimenele activators pot fe ponive sau negative; otf oienate spre recut, reznt sau Vito spot retest La evenimentereae seu pereepute; po i eaate de propilewindur su sentiment ale ue persoae. In general, un A poate fi orice Iueru pe care © peican il evalueza ca provocind reaei emotionale su comportamentale, Topi majortatea evenimenteor ativatoare care adoe indivi Ta verape sutostile sau aunt evenimente nelericite din preent eae au determina dew emorionale sau comportamental. tn acest caz, majorite indviilorinoepterepia nd erm coningl et eveimentsle acivatoare din eile Tora cauzatreacjile oc emoyionale si comportamentae in C: AC. Conform teoriei REBT, oameaii au ginduri sau eredinje (B) despre evenimentele activaoare care influeneazi consecinele (C) emofionale comportamentale, Desi in mod obignit no eredem ef evenimentele au yeniza™ Feacile noasre, de abice nu se hkmpld aa, excepiefécind evenimentele fare sunt foere putemice, cum ar frihoiul sau darastrle naturale. Exist de semenca factor! hormenali gi biochimie care pot contribu a, sau cauza Cou (Elis & Dryden, 1997). nreaitate, des evenimentele actvatoare (A) pot contrib Sernniicatylaconsecing (C),convingeile(B) despre A determin de fap Cl, $i pot fi mai ujorachimbate decitevenimentcle actvatoare.Astfl, in loc de A> C eoria REBT susie ot gindunle (B) despre A > C. Conform acest tori A ul B-ul gi C-ul eal in epatrs srs yi de obicel nu exist independent ual de ltl atuncl end gn negatv despre un eveniment sau despre o expvieih, de obiet ve sim! rug atinezi disfunction Elis, 1996). Acest princi de baz a tort REBT paca fifi! de ines inal, inst tn eee din ur poute fi tlizt petra 8 ofer 0 metods dea obgine aiocontolatunci end ne ‘onftuntim eu evenimente ate St adr exermplal unl adolescent care @ fast foun intervu, era mu ‘a oferit local de mune respctv (A): nu fptul ed mu a objimat osu de mined respectv-t cauzarsuparatea;al deyrabi i doclansat suparara feptul ca creat ‘trebui 8 ob locul de mance a fost nedept caa fost oferitalteuiva (8) Pe de alts parte, un alt coleg de cast eae a fost de asemeneaintervievat penta seas oe de munca pe caren -nobinit a fost doe dezamdgit Desi colegul teindit of are agin bue i spera sf select, ecunoseut ch angaatori au Arepal 8 angajze peecane cre Inmuneso cerijsle. Un al tele coe a fost, outs bucuros end naa fst selectt pent ck na vroa le de muncd, asta poate sii petreacS mal mul timp cu pict. Dopa cum este ihstat fn acest xemplu,acelagi cveniment a evut tei tipi difrte de consecnteemcionae(C) doris diterenjelor de gindie B). Convingeri irationale Convingerlepecareleau oameni pot Frajional,astfelsd duc acomportamente de auto-reafizre sau sut-ajutorare, sau pot fi iraionale si astel et dxermine ‘comportameatedefesive.Coaviageriliaionaleprovin din evel sbsolutiste, caren cele din urd sabotcaz eure persoanci Convingereaiajonala de baz ste un robe, ee mai mule derivate: 1. Tiebuleca otimpul bam succes fa cea ce privese sarin irelaile importante ~ st, afl, a persoan, sunt slab slips de valoael 2 Cela rebuie neapirat sts peat rumos eu mine, corect sau ioitor sau, ate, na sun: bun denimie sm merit nici obucurleinexistema or 3. Condiile in care thiese trebuie in mod absolut 8 fe confortable, plcate si rosomponsctoare~ sa, altel, este igrczitor, rm suport, it Tumea asta nenorocit nu este bunt de nimi! (Elis, 1996, pag. 13) Acsste te} convingeriiratonale de baza aa fy comun patra lemente chi: gndizea de tip fnutdeauna sau meiodats(carine absolut), gandiea catastfid,intlerana la usta, gi evaluaresglobals negative de sino sau 2 exloral Convingerie irajonale rezulé in emotii negative (C) cus at fi anxitatea,depresia, fra, resentimentel, vinovafia, Reragere,evitarea, pt, Violen, procrastinaree gi adicin sunt manifestiri comportamentle tpie Acesteconvingetinionae ret in comportamente dezadapstive si supra emotional, gastflimerfreara cu fersirea personel In contrast, convingerite rayonsle emanh din peferine realist, care tn ‘mod obignut rez in emotii negative moderate gi paternuri comparamenale constructive, atl cind evenimentele activatoere (A) nu determin rezhate eciabile Dryden, 1999). De acca, un elev ronal cara studi mult pentru un tessa lat ono ma mid dest ace agteptt, u eva si in culmea fice {in urna note mai miei a ogi. Ar fide fnfles #8 se simiS deramigi, ‘emofie modersti ce adesea exe rerlanl uneiginditi rationale, Dak arf gindit ingional, a puta se etcheteze ca find operand stupid pene weinat ‘un rezliat modioru, 3s se simt devaiat, coon oo a fst oreacteexagora a dezamagir iis gi Dryden (1997) fc dstinfa trie emoti negative stnitoase, care sunt asociate eu credine ronal, gi emoji negative nesinltoase, care sunt asocate cu cred iruionle, De exemply, client are gine rajonal dar au seatimente negative se vor sng ngriior smu annoy trig ne depesvi, vor ‘ven emuged sn sentimente de vinvae, se vor si drama nu ai, emul s fisiog Pentru continua exemple, pin cre gndese rational a prefere ca fil! fea lors sb o performanga scolar bund. Dar daca mu an ast de perfrmarte, ‘a team cl ace copi sunt nig rata arena vor reuiniciodata in sarcinle scademice, sau e& print nu lea oferito educate bunk. Dimpotriv, prin ‘are pindexe ieional vor enager o atl de problems, presupunind ci neeita ‘cademict a copii ndica necuyit lor ca prin, cf aoelcoplae intenionat relate slabe pent a4 slida peels acel cop va ff mereu un rata, Pig care gindovcraionl so vr si prouill Jez ston devant tn timp ce Capitola 2 + Princip de bas ale raped raiona-emoive yi comportamentale ‘Capital > Princip de baad ale frapilvaional-enorive i comportaantale BDisputarea ising care gndeseiatonal se vor sin probabil frost seu deprimai~ react ‘are vor avea un eet negti asupra rela pine-copll CConvingerle rajonale sunt logice gi pot fi inferte din premise aneioare. Deesemplu, un tnkrspune ci wea oink un evel tematic fap ev stadia pentn tet ta fice tee, jut ios ating seopl. Conluzi sa ‘afionl este ves foarte mult st obind un zce, iar eccsth conclzie este una logics. Crecinfete irons, pede att pate, sunt ilogice gf inferen or ms pote fi valoda aeatenenpl, fap e& client vin a oak un zeve gl cree oh ‘tdlind penta test's Resndoitemele va aut 8 bind zecele, mu valideaz ‘onchuzia ce rebuie fa mod absolut sob nota maxims ge profesoral ma poate si dea its not decdt zee. ‘Odata ce sunt identfcateacestecrdineiaionale si conscinee lor emotonale $i comporamenale,unatorl pas al paradigme: este disptarea convingeritor iraionale(D).Aceast etapa este realizati prin provocarea sistemulu de erent, ‘care se poate realize in mai multe modur prin modelare, dialog soerat convingere, umer, dispute, schimi de rolur,imagere rstonal-emoiva seme pro es iGinepe, 199; Fs & Bl 198; Eli & McLaren, 1995) in procesul de dsputare sunt implioate diferitetehnici cognitive, emotionle gi comporiamentae, Este recomandat sie tebe fn ce mas convingore ese ill este consistent eu realatea gi et de logit este (Elis & Dryden, 1997) Folosindexempul anterior ex pring care sunt nemulfuii i furigi din eauza performange seolare slabe a copluli, un erepeut REBT ae disp asumpiile lor legate de fptl ct eleva a avut o performanté slabs doer pentru ei ned pe ei, Inurebd despre dovez ct acest ucr ar adevirat. Terapeutul poate deasemenea se ccarh sf fick ols care a arate modul in care performanfa slab a copia face din e nite pn ri, Cerne s dea exemple de evenimentegroenice, ‘sar putea ajuta st aibs alts perepoctva asupra staf, arindu-lo et aocast problem mu reprezins sig huilpentrei i copil. ack pring sunt desebit Ge existent in reno In corvingeileiaionle erspetl poate face sch 6e rol, acest juetind rol parintfu rjonal care catastrofeaa ou peivire la peeformanta eopiulu, si cerindelicrtulu sh joace rolulerapeuuli cae disput ‘redinjleiraionle. © tem de cast pentru paring ar putea implica serierea una paragrf are sf explice cum performangs slab a copula fase 8 ei mi sunt iste pring Convingeri rationale. Moderarea emofiilor si a comportamentelor Pentru disputarcarepezitsosonta acest proces teapots sr puta nevoie ‘de ral mule nosed mai multe forme de dispar, iain ca clini He rept st reaune a credinje iaionale gst adopt o perspectvd mai caionls. Este important ca practiceni fink mint o3 ginditearaionals nu prs <8 ‘lense vor simi minunat in Iepiturd cu un eveniment negti. Mal degra, pe ‘masur ce recut agintea absolut la revendicarleconseoventeefertoae Ia perfegine i confor, vor reduce intemsttencomportmentlor 3 emailer negative, ceea ce reprezinl seaplprocesuluterapeutc. Facing asi, i vor puter adopta o perspective msi realist una bazat pe reine rationale. Elis $i [au (1998) dsera seataca find E-l—flozofie nou eficient sau convingeti ratjonae ficient. Pe masurd ce clini Incep st aplce acest ered rajonale supra problemelor cotdiene, vor experiena emofi si comportamente negative ral palin tense (F), iar sceasthaplcare va avea drept urmare o ester mai fects APLICAT I SPECIFICE LA COPII $I ADOLESCENT Des priniplleteoretic de bad ale REBT sunt aceleas in munca cu ini a tineri exist diferente consderabile in modula are tora este aplieat acestora ‘su adlfilor. Dupa cum se meiona in eaptolul{, este extrem de importants fe stabileascé 0 bund relate terapeutcs eu clieni mai tine Este de asemenes imperios noesat ca terapeui care Tucreaz3 eu tineri sa fie exibil i ereativ, {inknd cont de considera legate d dezvotare, disutate tn capitol anterior. ‘Ma mt timp ce Elis gi Dryden (1997) aubliniaa imporenta spent Princip de a le Yorapllralonal- emotive i comportamichiale aEvaluarea problemei aluaea precisa problemei este important mu numsi tn identifcaea cnvingertrirsionale ale client xemofilorperurbatoare, dar de asemenca Sin idotiieareeproblemel ea iid una practic (de exemplu, ma tc cum st fac pricteni sau cum si invefe pens un test) stu ura emoonall (Je exempla, se smfeanxis in interactunea cu cei de acess vist au intr in panic ate! in trebuie st dea un tes, Mal molt dee att, este neces ca praca tvaiueze da prota exe repreentatva penta gropa de vist a eoplull gi daca motile comporamensee copiulul sunt expres normale, sau dactcoplal cxaperencspeinrun rspuns apie, Pentre adolesceni 9 cop se confrunt fu probleme normale de dezvoltare tn pls fa de alle probleme sriase care nocosts diverse grado do interven, specials rebuie sa examinezefrecvena, fneosiatea si durata simptomelor pentru a putea determina maura exact a problemi. Mai mul, est de asemienea foarte important pena conifer fdenstiee cui apartine problema: este problema copfui? Sau ete problera pirintlu awa profesor? Aceasta este problema principals? Consiii twebule fink mint cd uneor prin i profesor se refrh la un copil care peezints un comporament relat normal penta cl seq Be a nel dezvolare copilt sa adolescent, eau conflict en tinal lent. ‘data ce s sabilit cd exit © problems, gi -a determinat cul spare, unmeact fiza de analizare a probleme, ce consil in deerminarea county, ‘enojilor si comportamentelor disfuncionale ale clientulu. Din perspect REBT, pemfsurd ce are fo evaluarea, ni exist o dstinesi clr inte evalare $1 imervente, pena ca In fica fein terapeuulanalizeazA constant eogritile, ‘enojile si comporcamentele In functie de modul in eare sunt relatonate ex problema (Vernon, 1997), De acea, in cadal aceeiasi sein, poate avea lee © value a uni aspect el problemet si intervene asupes atu aspect. fn pls, ma este neobigrutin timpul nei interven st ias a supra no informa care st fofere mal multe dat pentru evaluae nist efteve caractersick distincte ale evshusrii REBT penta eopit si adolescent: a) rela dntre conse indrl cient, (2) implicarea parental in ‘proces de evalua, nivel de deavoltare a client, (@ evaluarea emofilor 1 comportamentelorproblematice, () evaluurea coavingerlor iaionle si a ogniilor dstorsionate, Tn pls, peatra esi miei adesea nu se pot exprima ‘eréal sau nu au abit fn ase exprima pe sine, evaluarea acestora poate fi mai ‘provocatoaredecit cos edlilor. Pin urmare, consi webu sie peep st foloseasco mare varietate de sbordir pentr a identifica coovingerile aon spent defini la probiema, Relat Aintre practcian yi Dupt cum sa menyonat mai devreme, relia dite protsian yi nel client ste un espctimpoctant a Intueguli proces de consi, inclusiv al eval Usilzarea stategilor de consrie a rela terapeutice descrise in apitoll ar putea fi primal pas necesa al eonslicrlu dad lint este anos seit in ‘aimpirtig. Desi nu sunt relaionat in mod specific cu procesul ABC de evalure, sceste activi! ofr de bic informatie, Implicarea parental Anse! cnd se Suereaz8 eu cop mat mic, adesse est wil i fie ads prin lo prima sedings entra explica meivul petra eare se apeeaza la servile de consilee gi pentru a eolabora la evaluarea inal, Aceasts abordare este de _semenea benefit pentruc cei miciar putea fim donor simearg itu bros Jimpreuns cu pin, ate edd conser ae Toe afar incintst geo. Chi cd pari sunt nrezen este prefers ca mai fois le eb copia de ce ‘Vine fa consilir. In cual tn cae copiel di un rspuns tpi, de genul Nu yi, satnck conse nei si fatree prin (prince). Dupa ee conn ae © imagine clara a probleei din pumctl de vedere al pin, dupa ce discs ‘modal in are ol ca antcipeazaimplicarea fn proces de eonsliere, prin pot pleca, ss poate incepe contrazea rele terapeutce cu opi ‘Din mai multe motive, de obice! este recomandat cx psihologul se fnineaes fn ctdrul viztiinifale numai ou clon edolescenti, asifel incét ‘a objind perspective clienului eu privir la problems. In primal nd, pentru o Inulnie efcios, este important si se asculteversunea lor nantes versiuni ator, I a doles tnd, adolescent prferh tn general mai mult decét adui intimtntca, si nv vor a imparyeass ferotdenuna problema cu pring fa a) tiles nnd, cosa ce spun pari despre copii for ar putea pune in defensive dolesenfi, satel a pues fave i mai dif descideres fa de conse. in carat adolescenilor,implicarea prnior in proceal de evaluate are lc sub forme unui ape telefon iil, stun nd se solicit ajutora. Acsstcontet permite prateianlui st asulte peoeptia i ngriorrie pliner, sn aces timp este validatt perspecivaadcesceniler fr ca un pirinte i ie prezen ‘Atuei end are le evatarea probleme u paring esti pent pracician 8 urmireasca o analiza specifich ce include idenificarea (a) a problemet din porspectva pil; (personel implica, alle doc pring (de exermplu, ‘modu near sunt act all member i Sai (c) data probleme; (orice cireumstange spifce care precipitt problems, sau tranziile; (e) mementele in care se manifests problema; si) stateile pe cae clini, prin saw alte persoane che leu abordet anterior in eforturile dea rezolva problema. Nivel de dezvoltare CCuprivie la strategie spcifice de cvaluare care sunt implicate, oevaluare curt trebuo ind cant nu noma de nivel de devoliare al fed cle, dar de asemenca si d= modulin are este conceptualizat problema cleat: ate oprobiems pict penra vista cop? Reacfile Inlet sunt tpice pentru cineva afl la acest nivel de dezvolare? {pls este important ca erspeutul fn ite tne adolescents cop ‘pute ave opespectva micaplasupra probleme, pentruc, gndind la modal ‘overeat puter si nu fie in sae siya toate perspectvele, Des intotdeaura ‘ee important si se asclte ce au de spus ace tne, 8 e accepte versiones Jor cu prvire la elite, in ely tip pskologi rebue si nu ite eh realiatea acest ner ar putea fi dstorsonats De exemplu, mu este neobisnit euzim adolescent cate pretind ch pring: mui asculh niciodad sau ck plein sone Iimoudeauno nedrepi. In uncle cazvi acest cra poate fi adevarat. inst adesea a Caplilil 2 «Princip de Baza erape rajonal-anotive pi comporiomentale ‘Capital 2» Princip de bask ale vvapicl rafionalemarive gi comportamentale 3scesteafinnaié sunt snpragenrali ce remit din categorize conrate ale ‘sdolescentilor i in inabiitstea oe de «rocunoasteexcepile sau dea veda toute aspectele probleme, entra ci uncori copii ner solesent ar putea sh mu fe tn stare 8 verhalizeze specific modal in care gindese, sit i se comport, adeses este revesar ose abordeze ovaries de satel de evaluare, cum ar cele descrise In continua. ‘Propoziile de ban pot f adaptate pent toate nivelrile de vérst ipo ‘complete fe orale in Srs, Pentru ea scopuluizari uel ast! de eval fst dea stile discus cares ofee consleruul mai multe infornati despre ‘ie, nu este nevoie se folseasch mai mul de 8-10 propor. Dac pe bara ‘unornformati iniiale conser a ode general asupra probleme, acestia pot labora propor cree extaga mai mula specifietate cu piv a problems. In cazl tn eareprobloma est tc neclart, consi pot liza propo eu wn ‘aracer mai general, De exempo, dae pstholopal tee problema client ste fobia goolar, ummifonele propos de baz& pot ofer mal multe informatica privite le esperiefele copii! in eacral gol ‘Cand rebut erg a gcoald mi int (Cindtebule si meg la foals, ma gandeve cia. (Gina rebut sd merg la oat, Dscere 2 (Cele mo rele aspect ale wel lela scouts pentru mine sun. (Cele mat uve aspect ale net ile la goals pentru mine su. hima an scolar a fost. Profesor so (Cd md andere la mers a geo, eu acs arf sd schinb cova tn ooea ce priveteyeooa, eu Dac psibologul aud seams care este problema, wmitoarle propo <é ban pot Furniza informa cu peivire la mai multe domes Prieta met st. ‘deat msm Paving mel su ‘Soca este. 1M prep cl ma bine ta ‘Nu sunt nla. Caea cm place cel mal mult la viata mea acim, exe. (Ceca rea cel mal mul 0 schimb la vata mea acim, ete ‘Unnitoarle exemple de propozii de baz sunt eonstuite specif penta ‘evaliacea gndiirajonalefraionale Cand aco repeal md sit Artrebui si ‘Am mare nevoe st ‘Mama por ierta cand. Peni ofio bund persoan, cinevarebuie si (Cn cella mu espn, mi simt. Ceili ar rebu Nu suport sa edn. Arf ingroivr dacs Activia serise Prin diverse tipui de astivitlsrise, se pot obfine informatil importaate privind cvaluarea Jumalee personel, noile,clntecele poezil sau povesileeompuse ‘de clent sto sure excelent de informa "Exemplele de teme serie ears pot utilite penta a even diverg factor includ notijele din jums! care subliniazs wotimentele cheie si evsnimentele Aeclangtooe: anatizele sctine al cintecelor are in nnn ciel des tireunstanjele lor; povestic sau poezi personae care deseriy modu fn are acetia gndes, st sau se compart. ACTIVITATI DE AUTOMONITORIZARE Implicaea tnerilor elie n monitrizarea propre adesesofer informatie, aaree dezavantj este ch aceastlabordare este Forte subiectivi, ir rezllatle vars in fncie de et de mult investse clini tn proces i de nivel for 4 onettate, Cu toate acestea, merit inoereat. Exemplele inlud graice ale ficcvenfelorcomportamentae, pe care lien iluteaz4 prin intermedia wei ini cit de des experientiez4 compartarentl iat in tmpul uni septaméni; cui ale Ingrijorclor, in eae ciel pun bucati de hire pe cae seri lucruite care i fngrijorerd, far ecerteingriorci sunt discuate in gedinga urmatoare de eapie, cuts momenteorgrele, tn cae sunt adunate exemple scrise ale necazarilr, cre vor fi disculate in timpul consi i de asemenea grafice ale emir, pe care, pent optima au dous, acy deri intensitatea sentimentelor specifics coum arf fur, depresia seu anxiestea peo seal dela I (sez) la S(eidieat) ent ieare or din 2 yaluarea emofilo ya comportamentelor problematice Primal pas tm evatuarea emogilor si comporamentslor problematice ‘exe acela dea determina et de corect sunt in stare elec sh identi emo Si comportamente. Ar putes fi necesar, msi ales penta copii mai mii, sk se onstruiaset un vocabulr al emoilcsentimenteler,utlizindy-e urmitoarele temic: ‘Cartonase care descriu emofil Seriti pe carnage cuvinte care deseriu emoti si cert cleilor si ‘defineased sau st exprine euvatele de pe cartonage Graft emofitor (se utiizeazd imaging cuvinte care descrinemoti) ‘gat tines clin st eleagh emo de pe un gratie care include cuvinte sau imagini care deseiu cum sesimt in moment respectv sau eum sau sign tap dine cele dous edge, Coplalal 3 Princip de aad ale Yorapiel raional emotive jl comportamentae ‘CapianT > Privlpl de baat ale traplelralonal- emotive i comportanowale BGrafiul comportamentelor (se uiizeaed Smaglal care lustreszA comportamente) Rugajcleni sleagaimaginde pun pafc care desciucomportantentele Jordin tmp utimelor zl Pent rae srs mpi ae vad cm is oi lt cle compen ae deters, Deere Seen Tiel aca den cent pus sere arias dena lO bak Innere Stier eyndsparea acee efor™ Suge cenor Silemal spss cd esc aall cu vores sae scene Ent sn og Puc i ng mo car mona too Teron alin as nos eden ath se oa is nas {iu frog, © al modal bun pn cel care se exit al es Seta et joel dot re at une sen eo ans SSrociey,dsmae els a strporamen eg att olla se irc cic linc popu pas tent fi pseatinete nc conor mis : Cu cliengii mai mari, o bund modalitate de w determina modul tn care igi etn tment eal cvs un ual leo oportaelr ents aca as ean chon dfs crs nate ecu aids medi nearest comport cx spe incidune doa dela yolssan cy pie (Deck vr ens pgs cae dxcol ar rea ft ator). Greece emilee $ als comporamentsor st de atenenes. nie insumers excl deve. Ao grace pot I elastin ee ‘Spun sparc dest el pagina np Jos agin ele Irs clenl efter opel sc sgn nica pe ose dT Stam sts coral snd te corms, fan se rojo cas noes ah ern ait fas ie sa fra Srpertent 5 ows eres lie copra problema at Toss tn fore pane caprtnente bts soporte tan) Rug el atck est gaia ea din bpd roars iad ‘encima sesame dee arco era cacee Ghoti au conporamentsc een dere ele ly, apa dep Nou de lr orl ino ipedn as experent namie oooh fed ear tec cxopoanest orice evenneteaclvaore, rot Siemon pater "re ememenee vl =n aoesoronas competes O Wot tai des usa iensaes ete ans lar Se dens sesh dp cn ft ete emaile compara is {Maclaren 1999), Deescnply dss et pe fa pe profesor shina ric pn dine pe oss ela send is fos arta ar 10 send fa. © meio viz cae pone Oza exte emo emoi” cu sional cra etl me gd bun ged lt dea emai rea Nee seal: cece ese tous en corn cierto Color Aes temoner oft Inde spores att dames. it $ Stemi Sree irs sor Perey emottpo fms ‘ilizind si neobares: Pe o sel de la 7 (dec) la 10 (emai mt ot pe 2), ‘die buentt de furte al aut sdpuimdna aceaia?™ Metodele deserite acs po fi ulizate peat a aduna informati u privie 1a freoventa si intesitae. Se poate evalua durata Intend client et de mult a ura emoyia sau comportamensal it~ mine, oe, ie? Probleme practice versus probleme emofionale. Diferenieea inte probleme practice s cele emotional, este de asemence un aspect dsinctv al valu’ REBT (DiGiwseppe, 1998, Veron, 19993). Problemele practice sunt Aifiuli realise, i tmpes probleme emofionae sunt sentiment inconforabie despre problemele practice cae sunt generate de convingeri iraionle. De cexerplu,dacdo adolescent est furious srsinas pentru tf Tipseseabiltaie Dorpaniaatric coea ce inerfereaza cu abiliatea ef de a relia sarcinile penta fons, atu ea ar putea s4gndcasc iaional gi ig spank sm ar tebui Sib aceastl problema, gi cle proast 51 incompetent, Adeves problemele emoiionale impedes client st foea coe ce este nevoi la nivel practi, este Inclt este forte importants se Iucreze mal il asupra probleme! emofionale senerat de credinee irajonale, su, altel, inceeitile de rezolvare de probleme Yor fin eel rai bun exztemporae. Un bun exerp petra acest scenaru nt Pirin copilor eu ADHD care fnceare si forene pe acta sia moa, Pentruca pari, profesor s mul practcieni surezlva problemeleemofionale ~rasinea, senimenul de vino, sau senimentul de af difert de celal = stateile de management al comperiamentul care sunt adesea ulizate, 21 ficiont in general doar po trmen seur.Pretcini se pot asepa a ezutate ‘mult mat bune dca mal tn abordesz8problemele emofionale Inne de # atasa problema practic Probleme secundare, © ali caractrstit distinctive a REBT eso sooea 8 valueai probleme emotional seundare(meta-emotil)—fapul cep deprimat fn leiturt cu fapul 8 etl depresiv, sau et anxios de lem cd el anos. Se Infested asemence Fonte des a adoescegifpulc se mt rina stu jena entra ck sunt deprimafi. De acess, se rocomandd in general, msi inti 38 fe Fezolvate mea-emoile, ilizind feb precise, cum a 1 umnstoeee: ‘Ce spune despre tine fap eesti deprimat? (Careestedovada e3 cella care mu sunt deprmat sun mal bun doott Cm te a afta 58 treci de depresia ta fapad treble te mat confuse depres ega de fp ea eu deprimat? _Ajutareaclialocindaputreaconvingeriloritaionale legate de pertubarea Jor emojionala este un ps foarte important ~ de fat primul pas ~ in rezatvarea problemetorfegate de frie, anxetate sau depresi (Elis & Dryden, 1997), Rene adecvate versus rene negative necorespunzitoare Este de asemenea esr s se diferentize interac emofinale adeevate i cole negative necorespunzitoare (Elis & Dryden, 1997). Ingriorare,itarea i dezamigizea sun emotireonabile oe rez din nice rao in imp ce Fin epimare isnicate emand din sonvingr rationale Chole rein % ‘Capitolul 2 «Princip de baal eraple afonal-enotive i comportamertale Capital = Princip de baad ale rapt rfional-onative $i compaviamctale vsin mint din cauza fapali tne liens nu tcheteazaseurtemofie, ‘ar putea referi Ia tare, end, de Spt, ete vorba de fie, Pera o evalua res, este importants sondeze mai departe si descopere coavingerile, dap um se vede sin exemplal urmator cu un elev de clase a gasea. Consilierak: Desi cum teat simiitstunet cénd al afar © pint Aivoreaca? (Cental: Oh red am fost itt CConsiieru: rar? In ce fo? (Gent: Ei bine, ar 6 un mare frees si mi wot plimb de fo nl asta, simvar fi aja disuactv nunc cind ar webui st merg atta, pntr 8 piscin gi ‘eambulina sunt Ia mama, CConsiiera: Deci sunt lucrri care hi vor lips, nefind tot timpul into singra cea i acest lcru poate rant eu siguranl dezamiptr. MM nee det sunt te erin leyaturaou care et ia, sau dae a gate seatimente in lepiturh cu ast. (Client: Nu prea, Conslieru: i bine, imi pot spune cum ai reucionat cind ai ft prima data despre acest luce? CClienea: Doar mar inchis in camera mea, am tat acolo mult inp, ‘Conslera:§i cin eri in camera ta, ace te gindeai? ‘CHlontul Lact de multi use piv pon cf asta, i cred ct nar ‘rebut si se cksttoeasc de I bun inceput, ac acu pot ta Impreund. CConsiliern: Se pare cha fort mai mult dct tat ~ sun ea gi cum ai fost desta de furios, (Ciena: Ma, am fos. ‘Unul in spurl erape’ este de a indepita pe clint de reacileextreme emaotionaleeareInsofese convingetile irajonale. De aceea,pacticienitebuie cvahiezeprcis emia simu & consider adevirat ce le spune clint, ir ama onda in continuare, Evaluarea precisa emoflor tebuie 38 includ de asemenca wmirirea ‘ururor reefer emotional posible. Imi aminese un car th ate 0 adoescentt ra extrem de supérath pent cm fuses aleas in grup de majort al seo, Presupunerea mea modi a fst x oa era suprat pe ea poi cl8fost espns si pena c& ma se sme pov, dar gejeam. Ba era supirath pe sistem gi pe instuctoral grupulu, care mo considera potivitl O taebare mai presish (le exerplu, Ce re ipl prin suparetd?”) arpa so determine si specifice supiraea” Apo asf itcbato pe cine ese supiratt: pe ea sen po colli? ‘Nu trebue ignoratsevauarea consecnflorcomportamentale ale diveseor reac emolionale. Cerin clenior—care spun cl sau simi fig ~ 8 dscrie ce au leut ednd at fost fri, oferk 0 perspetivsasupraintensitiirectek emotional sia proceselr de indir care ineofsereacia. Dack aceta spn cha dat un pur in porte, sta sean evident, au fot fare frist. Dac a fost doa bosumiy, tune nsearnt et probabil au fost mai mul ita dot furog Acesedifereniri ar tebulsobliniate cielo. Este important, de asemenea, se evalueze dct reactia lr este un spans obit ta evenimente simile, cit ‘de mult contol cred au avotasupea renee lor comportamentale, si cum sau simyit in lepiturd ea modul in cae s-au comport in fri, practicienirebuie s Ihvrebe clioni dec injlegconsecinjle rear loc comportaestale Evaluarea conviagerlorirajtonale sa dstorstunilor cogaitive Dey cbictiul principal al procesul de evauare REBT exo acla de 0 identfeacrednjleiraionale practclonitebuisauuitecdutoatecovingerle sunt irtonale. Un semn important al existenjei convingerilorirajonale este fnensitatea sau dura etoiel sau a comportamentli. Dees, de exempta, un client spune e& sa sim frst clnd a muri efinee, gi cd a pls eteva sei pin end adormea, practiciaul nu rebuies&presupund chests ceva iraional in Fegitar eu comportamentul lint, pestu cd este frese se sini tis gi pling atuncicdnd meare un animal de eas, Cu tate acestea, dacd acest inc linge $i mu poste dorm t teva hi dela eveniment, data simptomul ese tn inicator al fptuli cel erede In mod irstional ca moartes edineui ese cel ‘mai ru fucr care ar pute inp vreods, cb el nu va putea fi fevct fd clinele fu, ctr poste supora aceass stare dedisconfrt De asemenea, ar Fi normal entra un adolescents fe sara tune cind pritena Dui se deep deel, Dar da ae tendine suicidare gi se glndeste cfr mal poate continua 5B teased entra eel doi nb mai sunt impreud, atunc el deste irafional ~ <8 cesta exe sfipitl lami, eB nse va tai Tndetgostiniiedai, gi cd mu poate ‘Suporte dureea ‘Dupi cum sa desers mai dvreme in acest capitol, eonvingerit iraonale sunt gndur ditorsionate care ez in comporamente autodistructve si emofi negative intense. Elis (1996) a identifica ceincle absolute, tlernia sata oa find redinge fnafonle ental, Waters (1982) a dezvolat pe baza eedineorcertale se hi ffusteae sau anxetatc, evalu plobole de sine sa ae alt lis a identiiet urmatoareleconvinger rationale penta cop: ste ingrositor daca ella mu md pec ‘Sun rd doc fac 0 greseats Total rebue se Inte asa cums wea ev: ftodeauna tebe i primeseceea ce rec. Trebule £8 objn ugar ceea ce wreeu Lamoa trebuie¥fecoret, iar oamen rl trebuie pedepsi Niu rebule sds art senimentele Adult tebuie fl perfec. isan sigur spans corect. Trebuie i edi. Ni irebute ae pentru nimi: (pag. 572) Waters (1981) & enumerst urmitoarele convingeriratonale penis adolescent ‘Ar fi ngreitor dact ce de aceeai wrt nu m plac: ar fi ngrotor £8 fic rat din pune de vedere soci. ‘Nu bute 33 fc gregeli, ma ales greyel socal. ‘Sunt ide de alte dn vinaparinlor mt. Nica ce 2 fac ~ aa uate gered ed meren voi ft aga “Lamea trebuie 3 fe coret ste mai bine 13 ev provocirile, decd rit un eee Trebuie sé md conformer clor de aceeasivirta [Nu suport sf etia, Invcidecnna in cell do vn (ge, 6) H ‘Capa D> Princip de ada rape ronal cme coioriantle ‘Capaha > Princip de baat ale trapel rapional-omotive i comporiamentaleUncori este difeil st lise explice concep de convinger iaionale tinrior lien, ase nctpraccieni st putea foe erment ee: gnc ini? neproductive, nd neclave, san gandor inferent, In evaluaren cogniilor, terapeuii tcbuie si fie ateni la sbitatee tineilorcleni de a Using ine faye asumpti ate earacteistecopilr 3 taolescentilor fac asumphi firs a veri faptele, Acosta a putea presapune cel mal bun prietn ama place pens ca sta cu alleineva in tmp pce de prnz, sau ar putea presupune ca arnt ml vor ls afin pee tu data secu cind nu cru oie. Aces asumpii gencreaza moti pertrbatoare sare ar putea de asemenea s afecteze eomporiamentl, dup cum este asta Uumatorulexempl Rac ris pened prietena foi ru sunateu sear nate, dup ‘um promisese 1 a sus eapeutul eta cm sna pent ci ese cw un all iar at sigur nesta 8 mul mai pices pee. ba informat pe ‘erapeut e's ssp mal mult de oor telefon x com ama sina, asi ‘ex dou pritene ssa plimibat cu ele acetal sei (Cind terapeanl a intebat dc aves veo dovad ol prieten ul iyi ‘ev alteinevs sau dae avea indica amterioere ow pivze la fap 8 ea mul ‘mai pices, vnsrul a recunoset ci nu existao bard pentru presuponrie sale ~ cH naa Int tn considrae yi posbiitton en ea sé aa f sunt din cea ‘wor ireumsanfestenuante- Dup cum s-2 dovedi, ea ra pede nu svea voles foloseasos telefon, dar nda aft ce a pieten & Radu git ‘uelte Fete, sina pe el, gia uma 0 coat ei. Doct Rada nu sar gabitcu conluzl, gi daca pemnis asumptilor sale si guvereze emofil i comportamentele, scenariul arf fost senility dite. De aceea, pe miu ce clea is deseriaproblema, este important ea inal si se accept perepta esupra crcumstanflor, der apo rebuie aula {acd citinetia inte fapte i asumpf, pe masur ce se inierine prin procestl ABC, Inara tinerlor cleni a acest: distinc ete de ascmenea 0 thi excelent de preven, pentru cl dec acoytia vor fn stares fied distineia inte fape gi sump, in vitor vor ave o perspectiva mai cars asupa probes. Aceasi ou perspetivA ponte ajota It upuruea unor supdriei emoicnale si comportamente impulsive, Umntoatele activi pot futile. apt, fapte, fapte Activiti precum Fapte, pte, pte (adapar dupa Vern, 1980, pag. 96) Sunt efleinte in ajutaren copier fat distinct nce fp i presupuner. Aste de sctivsa att de asemenes cops neleaga cn slat in considerate oste Derspectiveleasupra situate. Pena juca Fapt,fapt,fapt, avi nevoie deo foaie de hire Ad cu o gilt precum labla de X i Ii vefi spuneclentulu cf vel cit clave afimati, 9 impreund v8 efi di dat este vorba de fapte (adit afiemati adevieate care pot dovedt) sat ssurapi (adic formalac despre care client credec& sunt adevirae dar care \cebuie verificte). Fae cu rind i pasa pe fai cite un F pent fps A pentru asumpfe. Clentl va avea oumdral far dunneavoasta nam 2, ate Inet atu cénd punetiiterele pe fai, sf pte pine Btn gh ite un samt, entra indica jucstorl care arispuns, La fl ens in ez jal X, primal ‘ir are te ispunsur in ne, este expetl” i pte gi asumpi CCateva exemple de pte: Varea ete 0 legumt; lptele provine la vac cape; lacurile nt mai mic decd oceanele; pore nu pot 2bura; Cha ‘Napoca eto un ora Romania. (Cateva exemple de asupil Tori si din las tea sunt mai destepi ect et din laa a dou; fra este cl mai bun avotinyp din an psicie sunt imal de asi mai bune deat edn: uturor regedinilor le place munca pe care o fos pring mu rebule st Fc niciodata Hara pe eare mu vor se fee Vederea in tunel (0 als sctivtte care ese ecient tna uta pe copii mal mis ae dsintin inte fapt si sump este Vederea fn tunel (adapt dup Vernon, 1998a, pag 237-239). Penta a juca Vederea br tunel, vei aveanevoie de un ealldosenp (fe ‘anal real, fe unl de jure). ‘Prezenta activites artSndi client caleldoscopu, si cen sk se tte pine Iebai: Pe mur ceItore cadara ver on ingr bir sa © saretate de modele core se schimbi” poi discus despre cum estes fi nt-un tunel (de exemplu: De obice exe numeric. simu pop vedea jurul tu vest doar ceeste drop nfo). Compara exporania de afin tunel cusceca a prvi print ln caledoscop, vedi unor wait de err ca diverse modele Inrodcet fermen de vedere dn tel, explicod cam carenitreactonee28 uneor ca si ‘um af Int-un tune, sm vid toate aspectele une! sia, Aces cameni pot presuie ch ceva este adevArt, Inst mu se obosose st verifie veridiciaten sau an clea ale posit. Distt despre cum vedere in tunel ar putes res probleme aca, ena sa ty legit cu rite ‘Subliniai ferent inte a aven vederea in tunel ia Iu fn eonsierare 0 varette de perspective, ea in cuzalvederit caleidoscopice. Apo, desemnafi un scaun ca ind scaunul tunel. Cert copiuli si sad pe acelseaun, Pe masurd ce Ti eit mai multe din stuatile wmntoare, acestatrebuie st fd presipuner in legitut cu fecaredinre acest, Apoirugatel sh teach pe scaunilcaleldeseop, 58 prin cel putin Tack dous puncte de vedere dferite. Urmtoarele exemple Prin situai care cupring vederea in tunel ‘Toma wobuia sie seas l 30, ns mua ajuns dec a 600 Sonia ua o ptt proastt atest de Ta cunoasteres med ans avut Se pe nopticr inst cin se pregite i mearg a culeare, ‘ observstc& bani mb mai eras acolo, Sora ei fasse In camer8 msi Princip de bai ale tvapil raion emote 9 conporiamantale eSAnalogit concrete Doar pretinde Cet cliente st pretndso est ea mai bund prictend: Ce rar spune wei pritene Este il se floscascd analog eonerete petra juts cops adolescent sg descre mai acuratemofile. De exemph Furia teste co apa cate fer incetigor sé din nd in cnd d& pe dinar, san este cao sachets care decoleaz4 ruse? Anxietsta ta este att de items Inet sf ea un val ui care te ‘coplejete, sao doar cau vn? Dt cha fost ngrovitor 5 ie pedopis pentru o zi? Exagersre ‘ate a insta ra spe ces ot inpaltebuie sf ie perfect, seu care ar oft iia en prosaic, exagorarea poste fein na ara tneilor len et de inaionale sur eovingril or, Insite dea utliza aceasth technic, asigurai-vl ch petsoana din fa dumreavoase ese destul de mare inet sh jeleegi coneepal {in general este mai simply pentru copii si adolescent st identifice comportamente, dei siete coi nerpte sence nena csr ce se cart deine, shea st expe it tac pun ea cxcauconpra seca eusin tren lene Bae bee es ‘bi opal dnt ct cameramen ar seed see euler ol ose oa fla rs holon Chae an pecar connate tess fet snc cine fotos fot cm toa! comput eat ose eer so at fa cmtecisnetegined east?" doaiarglposeela ate pace tebe sc saith i se onl cr compuanet poten inp, eateae connie ceases hak Meoniae companion Bul -convingerle Dap ou fost idence wdc email omporanente nieve, roi! a jt chests conve st alps andre, enol canporaner. Dich np! psa e eure Sheen emo compat moda acy cnr stomp pen ape soe con bo meat nite pnd cov epee Et noma si is pony cx albu ree aa slat nal pare Al pac oor ea get ar pte te fest oben eae peat ioe ender Dc ea pnt ct or st nrg tm po mage ua fat op nce oy prea a rl Da pte Sti dint spat Dart ef ps el ih ema pre rh np dri st emt ns fa i cv st, er nu+ti face placere. a oe a Deal —disputaren convingerilor act, din cont, se determing pe parcursulprocesului de evaluare exisenf unor ‘onvingerieionale, stun verapetal va rebut ca scum sl dispute In ceca cod privet pe copi st adolescent, practicanalrebue he mai creat tntehnille de Sipe doin coal dll sss zeae provect vera lau cdtova suzesti: Capitol 2 Princip de Bacal torpla rofional emotive i comporlamenals ‘de exagerare. Uni adolesent care se plinge de interdict a ei din cask dup fo amumi orp pune: .Poate pring tar mebul trig Ta tncsoare dn conza crimei severe de aut la pe-afar nlimpul ne le de sould dupa ‘ora 10 36a" ‘chim de rolurh Innen joe de schimb de rol, dumeavoasjucaf rol uni elev iaonal are, inacest az, insist est sft mii dac primosteo nota mit. Client nite timp increas Vi jute in dispuaea convingeriloriaonae legate de nee aspect Umoral ‘Umoru care ost tenet similar eclei aexagerii,tebuie flirt de asemenea in mod adecva i cu precauie ate inet si nu par cf v4 bate joe de elen. pti spune, de exemply, Tx care rai feu nico greyed toad vet ra, facum a feu! wna 3h tinct n viata pent a paves despre ata?” ‘Telnica seaunatal gol cas nc ip mise sd ay a cl insags oes de spe Uta dout sue. Uns din sore et ‘ent xin cul anal meats nd ssn roel Ms Ie clita ste pseu tana yah veal inde pecaree ae Inet evo sts poblenasch Apc ss met pe stall fist owes ety dnp ominge apo, Utne nse Frei oi ai cea net proces per ot mola re terapeut petro problen dle Seaunal irafonal: Mama nui acord nisiodata ate. Singura de caret ash exe sora mea mai mid ‘Seaumul rations ‘Dost pentru e# mama i acord8 ane beblugulu, asta ‘nu inser mi ma iubese. Sora mea mu poate sf fac mimic singurd, ac ‘mana tebuie 0 jute. ‘Scauna rafional: Stu 8 miubess, Inst me corect jiteste numa o povest nate de euler, ie pe sort mea 6 Teagtna pentru mult ai nut imp. ‘Seaunal rational: Aga saa lucruril pr si sini, Pi te enervei, sau pursi sim octet singurk al poveste, ‘Capa 2 « Princip de bad ale trapil rfiona-anctive 9 comporiamentale a‘Tebnia examingrit ‘Teimica examinirit (the survey technique), ce implick © tem pentns acess, finefionears foarte bine pentru un client cares agafécuincépafanare de gindunle sale iraionale Si presupunem e insists spun c psig shi sunt ee mal ri din June, & retoda ow asa st meargt undove sash fac ceva, sc hodeauna 5p sf fed toa treaba din eas. Pentru a provoca supragenealiztil, ler Ino sedinth penta elaboraren nei exrminde pare poten tis pena '1ueba pe coli tide clas despre pin lor De exempl ti poate intebs 'eprietenl sti dae pari fori ass Tak orice vr, fr fe impunkvreodat reguli, fir sti punt veodatlatweburi asnie, dacs eda atta ban it vor, Doar prin generarea inrebirlr, client vede de abicei et de mult exagerse2, i, ‘rin urmare, dobindesteo mai buna prspostivé asupr siti ‘Tehnica paradonal Sugeratclienului st stabileasca o porioads limita de timp fn care i fie irational in mod deiberat fo timpul acesetpeioade de 10-15 minut, ar treba Se gindeash Ie tote Iucrrleingrozitoare pe care na Te suport fk 0 lists eu grepellesle, sau st serie poeme sau cintoce despre comportmentele sau convingrile sale irionale, Duphterminare perioads, client tebuie 53) Spun cf ms mat poate iaonat penta restul ile e8 va depune efor Bndeasd si 58 acjoneze rayon. fn timpul umBtoarei sedis, pe misur ce ovesteterezutatele experimentuli cere shidentitice ce schimbitnglndie ‘4 mebui fel pena f rayon ‘SteryereaIrafonalulas Actviaie precum aceasta (Vernon, 19898, pag. 217-218) favaft copii s auolescenfi cums nlocuiascd girdle iraionle cu unelerajonale, Dap ce {i explcai concep de convingr rationale versus iraional, gi disetai despre deca dea gterge ceva, ofr clita urmitaze ith de convinger aioe, 8 ste seat umole corige fo, ate a! or ‘uel rationale: ‘Trebuie sifu perfect not cea ce ec. Prieteni mei rebuie si fat Tnotdeauna exact ceea ce fe er eu Dac fac o greseal, inseam’ c& sunt post mec k®H! fe weal mac. N supe dk wl place fx ‘Sunt singurl eae fice reba in cast. Modlin care Intel proiect este cel mi bun, iar ela reba {ac aga cum le spun ex. Nu ar trebui st cedex de Ia mine pent semi face prietni. Ceili teebuie ving la mine. "Nuceste vine mea e8 sunt nferict to timp. Cilalticopi nu tebuie sf sta pur si simp fn timpl unui je ~ ar ‘ucbui st depuna efor fe de mult ca mine, rieteni mel webui i asclte inttdesue cee ce am e ss Disputarea convingerllor rationale Aceasth activate (Vernon, 1989, pag. 49-51) aut adolescent sb iste ale 5 dispute convingeile atonal. Dupd ce clieatl a invaat cunt fnetones28 Drocetl, poate st subsite propeile convinged irationae gst le dispute. Dey erianen iil aceste activi er meni fe tliat fn sala de clasts ‘hn grap mii, ponte fi adapata pentru fi util de etre dumnesvoase 5 list, Vel flee ematcaet Ht de eeonai ‘Ai ns de a cfstiga mecil pent echipe ta, aru rte lovitur ‘Nua mumai noe de 10 fn cane. Prete tu cel mai bur se mut in or. ‘Ai it i vo rata singura petecre a geo din anol respect ‘Duns amiza vor aed loe ansenamente cu publi, st i emo ‘Un profesor einvinoviest de ceva ce mu i fic ‘Main da teste Te pats discipline Persoana de eat ot indragostit te igno ari dives Un grup de copie necijyte in legatura cu hainee tale, spunind et sunt te Citi item en rind, ex voce tare. Cind este nd dumneavonsizs, identical dous credinge irjonale eae a putea fi aocito cu situa de ta ‘poi clienal disput fccare convingereiatonala. De exempl, pen situaia ‘ prefenol el mai bun care se mutt dip ore, convigerileiionale ar putea fi ch nu suport aest her gi chr vei mai gist yreoda un alt bun prieten. O Aispuare at pues fl wei suport acest hema chir dca cezi cd mu poi O at sarcink a fi siren dovezilor cla vei gsi veodstt un alt bun priten, Duce ‘lita nelege proesul denen disput convingerior ional ere 5 idefce exemple personale eu ear si Tuereze Schimbares canatalut Utilize metafora schimbieti canal fa televizor entra a ata client si reaminteascd apa ek dack ete comet” Ian canal irafionl, poate schimba pe tun canal mai rajiona prin disputes eonvingerilor sale iaionae, Dibtoterapie [iblioterapia este o att modaiate excelent de a ajut cop gi sdolesceni inelenga coneptale de convingeri rationale gi iraionale g prcesul disput Poveszle hui Waters (1979) din volumul Calorezisme ropional (Color Us Rational) sunt excelente pentu copii ici, pace efi una din povestir, ‘implica client in srierea une povesti coun fnal rational cae ere leg ice cu o situate din wnt sa Recent, un client fn vars de 9 ani, assis 8 eg era rst ch prin sil divonaser, ge dt seama c& ar putea fi mai rio — ‘nul din pring ar putu muri .Nv-me place ce au feu, dar give amndot 1nd lubese. Pot 2 oi 84 fu iras 48 ist, sou 30 accept ce se tnd gts fncere od fin foist™ Rola imodiata Instant Repay) (Bedford, 1074) este ® Caio“ Pepa Ba le ral aoaomae compre apo 7 Prva ds le rapt atoning a ade asemenes 0 povesie bunt de folsit Concepml de reloare medians sj ‘opi si se gindeascd la comportamentul lor si 88 idenifice moduri de relaare «4 scenarihu i si recjoneze mai rajional, Dus ce copilinfeleg acest concept, ‘ot interpreta scenari de reluae-imoditS eu papesi sau sh deseneze seen de relvareimedis ‘Strato radi de alspatare ‘Strategie mai tradifonale de disputareimplic si se cea clients preznte sdovada ca cova ete adevra,dxputindafrmajasacé nu exe in stares foleeze ceva inrebindul dat exe de nesupora (cate majriateacenilorrepuns ch este suportabil ~ dogs lor me place asta), sau cerinduis prezinte regula sau legea care spune cd cova ru tebuie st se itil. O alts buns dsputare ext seven de a nize in ce rod aura gandirea sa rigid, Dac cesta chit face liste modarilor i are gindurl sale jul sau mu jt, aceasta ita va fun ‘memento vizual cae fi va arta cd aceste ginduri na sunt fare functional, “inet mint cd tunel cind icra! ca copii adolesceni, de abies ma vot fi te fel de convingtor In dspuare cum af fi in eazuladulior; sar putea neceste mt mul efot yi combinati de stati Inno ca adolescent opis ‘neleagi cn adevirat cum 8 identifies dispute convingerileraionale. Petru fst foarte posi ates cleni fm i auzttermenii de apiznal retinal, desea este novo tc wilizaiermeni de subst eu a ft ens lei 9h il sae incon, rig iat Eel Nous filozofeeficents Dac procesul REBT a fost ficient, clint ar ets se sim mai pun tubal sist Se comporte mai rational, penta ca vor ncepe st gindeascd mai rafionl: Mak les in eazaleienor tine este importants se consolidcze coca ce a inva, asfel ett si continue si abordeze sitayile prezane, precum gi incidentals vitore, mult mai ecient fn acest seop, unnitarele sae au funtiont foarte bine fnregisteaet Prins cd majoritateatinerilor sunt foarte pasionati de tehnologie, frets sedis cu client, ate! inoit st se post a2 pe sine cum aIucrat de-a hang Drocesului ABC, yates acute cum a invat stg dispute propre erdinje irafionale Imagini concrete {avai client imagini conerete pe care le poate utiliza tn dispurarea convingodlor iraionle. fn amintese de un adlescent cu care a luca, si care spunea o& rn se putea abjnes8 use gindcase a cea ce face prctena late cn e nu ers cu en. recunoseut eX permitn imaginal s-0 ia rma, imaginind-s) Prieta eu aj baie, avénd rela sexual, Cdnd avea aceste eénduridevenca ‘eprimat, gndindase i ea il va respinge pentru eB mu este Jesu de bun, ar cd sar despre mai gsi niciodaté pe cineva pe eae st iubeascd apa ‘um oiubese pea In ciudaeforilr mele depuse in dispute, el nu reuyea ‘evoiteo perpeetiv rajonala, In cele din ums, pentru cd acesta Inv foarte ‘sor daca vzaaian ceva, mia Veit dees ef Sar pea si jute si imagineze ‘apo ui ca pe o eapeantgigant pentra gindaci Dack Lar pte viualza ast, tine ~ la fel cum gindaci nt liminsi end loves capcana~ gindurle sale inajonale ar pute eliminate dace por capean de leare dat end ar ncepe ‘igindesed iain], Acoe exempt concret sft exact cea ei treba acest ‘Sen, dupt cum se intima adsea in cazaleopior st adeescenio, Pent eh pote f foarte ils imagineze wn seman de stop in fata Jor atunc\ cin ieep st fact preaupuner, so angajez in evalu lobale sau cid sefonesc8impulsv Sem de stop poate f un semnal dea se opi side w reevalua. Alte exemple care ‘rau dove ile includ viralizara ua sper-erou care Wine In zbor gi seoate ‘in sini dite; su opal i magineaz on eapal lor ete un ado cre se ‘mut pe alt post aunt cfd predomi endure rationale; sa imaginarea unui pau publicitar pecare spat cuvintele ,Gndegte apna, acfoneasd intligent's Sa magisarea nei ogi removirdare ca un memento st mu insite asupra ‘ndurilor emotilr si comporamentslor negative din tee Versuri rationale Ili tndral client in srirea unor vers rstionlesimilare urmatourelor: ‘Rod i Oara su dus sus pe dea sd aducdo geat de ap Radi ceut i lvit la gomanch Osan spre Eri ce 22 tmp, dar mu 0 caastrap.” Pocail umoristie rationale Fnvai clint 8 serie poi umoristicerasionae, in care rimeaz primal, cul doen gi cual ence vrs, sal wilea cual patula, A fost odatto fd ee Oana se runes, Care vroia x8 meargé la cinema, Dar ind I enema agus Locuri nu ena deus: Aga crit dar mu frioasd, spre eax pleca Cntece rationale vay client st compund cintece raionale pe melodii ale copii, sau ‘suger, penta cltecele pe cae le ascalt fecven, si rsere versie din ‘© pespectivd mai aon. O fet de class a patra care era supa din caw ‘3 prictena ei cea mai bund na acorda suite ate, « compus umatoarele Fndur(cémate pe melodia cfatocfu Tot eo-mi drese de Creiun sunt ei doi ig in a: ‘De Criciun ini lores capretena mea cea mi bund, ‘Si se joace iar cw mine, 33s joace tar cu mine, Tar daca mu sew mat ca, O al prions vo a Capliotul 2+ Principi de Bazi aa teaplel raonal motive 9 compartments ‘Capo > Princip de basi ale traplel raiona-onoie yl comportaentale B‘Analizareaemistunilor TV saw a Gimelor ‘Sora clietuli st analizezeemisiun TV sau filme, luténd exemple deevatuare slobald nepativa de sine, cernfe absolut, supragenealzae§\catastotere, 1 Ge tora stats Ia Husa, 4 sh cesere socvenfele respective ate net sh reflote 0 perspetivs msi aioe Fiicheteantocalante sa afige rationale Solita cliemui st creeze ctichete sau aie rationale ca 0 modalitate de 24 sxluceaminte concepcle raionale. Ua civ ds clase a cincea care avea probleme de concentrare Ja geal pen cers ansos in lesturt eu peeformanga 8, 8 esonat un ai at-verso: pe ua din ini se dessnase pee, nconjunat de aloe care seria Nis ep tn stare de mimic." sau Daca gree o sngurs dat, et ton rata" Pe verso se desensse peel spgdnd aeesebaloane, Spunea cb aia duce emintec8 poste sepa de Scete nd negative, Atco ew sugestit ragionate Sugeray lientulistserie wn artiol eu sfaturrafonae, nears desrioexomple de probleme cu care se confrund, si vere sugesti despre cum si gindeusl he se comporte mai rational, —Nolle emo efiien ‘Unul din scopurle REBT este cela de a reduce inensttea emir negative, wn biceti care este deosebit de important pentru clieni tine, care sunt oplei et ‘suring de emi lor, adesea mu sin cum s eT ff Rez irs smodellui ABC este cela ca poate adopata 0 nou filoznie ecient cre va genera emofil mai moderate, Aeeasa nu nsearnd et, deexempla, lon eae a ‘Wit un eveniment care a deprimat, vor fi acum entuaekmall ci nsearnd cd ‘or simfi mai putin depeimay, tig vr avea mai pune regret Aceste em moderate faciliteazrezolvarea de probleme si previn clint ins imine Blocst iarespectva TEMELE PENTRU ACASA ‘Temele pentru aca, cae aut lini in ae schmba mei reese ima round, sunt 0 components esenils a REBT (Ellis, 1991; Ellis & MacLaren, 1998; ‘Walenta, 1992) Preis del eare se pores este aceea el prin excita gi prctica,cliemil pot continu sb iucroze la dzvoliaten personal ~ independent Ae gedinjele de consis. Aceast forma de auto-jutorare oer inti copilor sl adolescenier, si adesea este o bund modaltte pent tine client de a ata Dirnilor si profesorilor eforeilepecare le depun. Pot fi ulzate diverse iar de ‘eme cognitive, emotonale scomportamental:scute exsmintri sau experiment, rearea uo afirmati rationale de coping, liste cu avantaje gi dezavansje tn rmenginerea comportamentelor neprduetve, exersareavorbituli in fj opal, sou bibliterapia. De obicei tema este stability sirgial godine, i tuned ‘ind este posi esto o un idee se impli clei tp comuraree srcini Uattoalexcmpla stenzi modu I care consul mpl pe George in laborarea tre! pent aoa De mai multe sing, George ~ care are 10 ani ~Iveeaz apr tolerant scdzue la rustare, observnd cb aceasta i afectea abiitatea do a completa sarcni, In oda urmtoar, conser a etito povese penta eopit—Mlea lacomesivi care a rewgit (Litle Engine That Could ~ Piper, 1986) ~ penta fr itroduce esa de dal interior piv In sense peveste, xe ane nice locomotive eras teacd den del, inst petra cera ma mica det toate celelalte locomotive, ehuia 58 munceased mai mult pent a sting Scope, Pemisurd ce urea desl patting, mio locometiva I spune cura WCred of rages, cre ca reugesc, fat cd ede, pune ,Credeam ‘8 reugesc, credeam oF rengesc". Dupa ce s-a ett povestes,eonsterl gi George dicts despre mos! tn care micuta loeomotivafoloseye dalogul interior port gna negai, cum rebut munceast din gre, peristind ‘entra os alingescopal. Consilieal a nrebat pe George ces glndit cb Ar putes face timp deo siptimio penta a pracica acest iei la geval ar ‘cesta a vent eu deen une cai pe are sre Cred cl reugesc” pe care So find pe bare, pont reamint meso dit povst.Impreun su ajuns In doen imei liste cu avantajele persistent pe creo lipase pe can, pe care so priveasc de mai mule oti pei pena a-ireamint. Consilirat sora cade fecre data cnd pesevereazi gi indeplinet osarcin, si 0 erie pe o Buca de hire pe care sto pun cand iar cteva ile ss ite Ta itive din cand care vor ajta svg aminteasca ce a reat Tack “Atunc dnd ise prezint clienior ner tema pen acess fi preferabil seize termenl do experimen, petra evita conotail negative ale rms petra aca, De asemenea ete important simu se recfoneze negativ dal nu ph Indeplinese tema, acest hers fntimplandw-se fecvent la aocast grup de vist Inst dacksaenie sunt tractive yi ceatve,ganselecaacestia le elizeze sunt EVALUAREA. Evaluarea poate fi realzats c2 wn proces de monitorizare ce ate Ioe In diferte rmomente de-slungulgedinjelr de conser sa cao evalure general la final (Berard & Joyce, 198). Dac ae ln period, pet modifica Watamentl dupa ‘a estenevoie Pot utlzatemai multe forme de evaluare:rapoatsubectveale cliealor-jumale grafie de emo, propo de bzaygraficecomporamentale;, imasuritor’ objective ~ sale de depres, fire, ermometre ale emofilr, sau fo ‘ABC de atocvalure sa informatie la pring i profesor Paring profesori, ‘deexemplu, pot frags in june privind omportamentole sau inepisteze ‘rofi chm ar fra, arxictata sau depresia. Ar fui, de asemene, cu pigs ‘completeze fermulare de evaluate sandardizate. Mai ales atunci cid se Inrexz8 ‘ev copit mai mic, eval Beute de eae pin profesor sunt fare bune pent c, In funeie de natura probleme, cei mic er pues si vi spund oxen ce ‘te st auzif. Does de exerplu comporamentl la gcoal ese problematic, = ft putea st nu recunoasd fl ean au realizat mari progrese, si de aceea vor spine cf toa este i sepul;In acest exz, feedbeckal profesor este ese Capitol 2 + Princip de ask le tevapielrafonal motive comportement Capital = Pri debe ale iarapel raflona-emotive i comporamettale a =Actas renee poate f nding n eal adolescent, mai ales dct na ‘venit de bund voi [a consiire, Dies ma vorstpartcipe la consiir,graficee lor motionale sau comportamentale pot rezenta Imbuntif specaculoae penn aceyta Yor sf scape repede de consilire,¢ su pena 8 au apart seid Graratice fa comportamentul lor. O mosalate de a obtine evaluarea psiglor ‘Bra determina aolescenfi i devingdetensvi, este aecea dea le coe ciel indice int-o not erst ee plringprogresul a care au ajuns,expicind de ce fed eich pot inchein canine, in experinfs menu ace lea! ner am serv sunt mai oeyt in cea ce privestesutoevaazesdact tach pn sunt de alt per cu piven progres. Referitor la mete uit, evahurea ca parte a proces terapenic fers informai cae pot ullizate fn eevaluare i eviziren copies un od Vinbi de a evalua progres, tit din punctl de vedere a clientul ct din celal constr, Dae in proces de evaluare se observ un bun progres al client, ‘dine pot ft programate mai rar, ofeting asl clientuhi oportunitetee de a Tera asupra problemelor dea uiliza tele pentru acast [Evaluarea realizat aproape de fsa! su chiar In final proces de conslirs, compara finejonavea din preznt cu enteric legate de sop. De fexempl dich seopul e fost siderea nse legaté de petecerea unei opt altundeva decit aca, evsluares realizata de clint sau de ere pring acest, ‘indica dae seopal a fest atns. Aces tip de evalua general este important entra determina progrosu eliat i daca incheierea consent ete adecvtl tn cara i cae lietul a ralizat un progres bun, dar sunt de prere cd nue tocmsi pret pena a interupe conilire, peti sugera sdereaffeeveneh sedinclor, cu verifies periods petcu a ven ince mis sstne progres Din experenia mea, am observat ch mult clon tne par sh agreeze accasth abordare, pena ca pot continua sa primeasea suport dact au neve, De abice, dup overificae, sunt preps chee conse, La final teapiei, ca pate din procesul de evslure general, este ull $8 4i se card tinerlor clin 8 fies dou Hist: ina eu schimbile cre a reugit Te fic, gi una ou ceee oe ucbuies8 continue $8 fac pent a menfin acele schimbari fmpreunt cu clinnl pot fi gsi strate creative cares ajte est ‘engin scope num exemple stra Corina, care pariciat la coniliere pene managementl rc, a fcut 0 list Je comportamente,fnaints i dupa. ra fart mands de progresal realzat In reducerea fresvénjelaccselor de frie. Atunci cind a vent pnts prima dati la conser, 1-2 certs ovatueze cu ajuorul unel scale de frecvenf, do cle oi pe 25 avenaccese de furie, Autoevaluares ef preund ‘eu eval piinlr 9 profesor, indica cel pi cine acese de fae Zilnie. La final consi, avea ocazioal cte Una. Penta agi meine rogresul, Corina diss fs eased video care st suring cum arta $e spunesafunci cind obignia stab acces de frie. Ura sl piven ‘aceast inregistare de cite or se inmpla s aib mai mult de un acces de frie pe stprimina, pentru as eamint cit de prostse arta clnd se aca ‘eos, cit derdicol suns end revendiva st se itil Huan marunte CAPITOLUL 3 Interventii pentru problemele de internalizare Provoctile care uobule sf fara fh tne din allele noaste sunt mal mati ‘ecit cele ale generailorantriare (MeWhiner ct al, 1998), yi de aceea ent foarte important aces! Ia src de sinitate mentale de calitate. Acegt autor spun ea numeosi factor social, demogratii gi esonomici su subminat aia fill de a ofxi medi corespunaitore din puret de vedere al sini 9 al dezvoltsi. Schimbirle sociale, cuplte cu realiziile tchnologice, au dus la ‘expunetea copiilor i adolescenilr la not influege si experene cre de mule or sn: coplesitoare si neporvite penta nvelul lor de dezvolare (Ca fi societate, vedem ramificafile acest schimblri, Rata gravdiel la adolescentcle americane este sproape dubli fh de alte ti indusrilizate (Coley & Chase-Landsdale, 1998. Depresia considratt mai dermit o conti eobigmut,caractristi dour femeilo Seligman, 1995), est acum rocunseuts ‘0 problem prevalent pent toate grupele de vies (Ciechet & Toth, 1998) Posrivt li Seligman, depresia a devenito eniatefreevent printetulburil mentale i fceprimele victim i primi ani delice, da ng mai devreme™ (p. 37). Asti, ine 3 ¢ 6 milioane de copi sutra de depresie clini (Lockhart, 4 Keys, 1998) sau un se crescut de suicd, care essa dovaeauzd a moval, Ja sinri ie 15-24 de ani (King, Price, Telljoban & Wat, 2000) Conslerit Solan trebuie si ofere servile unui uma tot mai mare de copi care as probleme mentale serious, cum ar f doprsia i anviettea (Losthart & Keys, 1998) ‘Asa cum am sp in capital ,copillor i adolescenilore ipsese de multe ‘ri suportl i biliile necesre de a face fi ficient problemelor cntentuale sl stupional, gi se sit anxigi, depresiv sau vinavaf. Epo sh aio imagine de sine foarte seSau, sau se pot implica iaonl in activi icant penta face fat confuzic, mini sau fast. Este nocosar ca prctcienl sd giseatcd interven effete penta a ajuta ier fac fa provocilorcotidene ‘Scop acest capitol este de a identifica interven cognitive, emyionle si comportamentale ear si fie lizate i tulburarile de internaizare ale copiilor $i adolescent: evalurea global negativ a propici persoane, axietatea, perfectionism, vino depresia. Vor fi desrise interven pent cop (6-10 ‘ni gi adolescent (11-18 ani), sium stdin de az pena lusts aceste concept “Maite dine interven sun foarte seurt gi sun relizate pen af introduse in sednjele de conser penrua tn concepele care tebuie disput. Unee sunt ‘mai detaliategi-vor const mare parte o gedit Evahuarea, combinatt cu diferte stati, unfree sk men\ink progresul, find parte imegrant a procesul de consiliere. Masuritorile de evelusre neprtocolare pot fulzateimpreunt cs provedur ena forméle, in metic de neresiate, pera a afer un teatamentcomplen = Capitlul 2+ Princip de Ba ale erapa refonal-enative i Comportaiontale Capel 3 «Icon par problemale de ernalaare BEyaluarea globala negativa Tori REBT afi toate finfele umane sunt imperfect i vor face gree ‘mai subliniza ful ea valoarea personal nv esieaeslayucr cu peformans. ‘Aceasta promoveard concept de acceptare necondiionats, care 1 implies fevaluarea global a propriei persoane (Ellis & Dryden, 1997), dar permite fevaluarea Unor comportimente specifics. Aste, dosi este posiil sa evaluim ‘comportamente, ste Toelizin pe aspectele negative si Tacem ceva pent a le mbunitg, evaluates global& a propricipersoane ca find bon sau rea na ‘corespunde cu pinto REBT, la fl cum et notiunea de considera a proprieh persoune ca ind un eee ttl pe bazaedtrva earacaristictnesative. Concept ‘de accepare necondionat implick fale ot ivi au maliplefjets san bili, precum aus defect, coment sunt complecyi tmereunt-on proces d= sshimbare,gideacea esc inposbil de feo singus ovalure global oricret persoane. Concept de aeceptare necondjionst este fn contrast cu ntiunes de sti de sine, care impli toto evaluare global, chiar dacd este portv. Din ‘vest motv,pratsieni REBT vlizeazA ermenal do acceptare necondiionata Inloe destin de sne ‘Atul clind client mu fojeleg sau mu practicd concep de aeceplare necondijonad ise evalueaz pe sine global si nega sunt bun pera chm ‘sn trocut teeta au penta etna am ornate plrecersfnsearan ct nimen ‘mi pace gi sunt unfair" Eso foarte usor petra copii gi adolescent se evalueze nega pera eel vad ucrrie tn terme de alb sau neg. Acest spo face cae sf separe cu greuvaloarea lor persona de performana specifi {in anumite situ. Penta cl evaluarea lor global neptivi poate duce cu ugurinit Ja depres, anxiette, vind, este eitc si seebordezeaceass problem ao virstt cit mal td. Conceptsle de sccepare necondiionats si evaluare glbals. includ samatoarel! Ce faci mu reprezints cine esti (comporamentul tu nu te definste ca ersoan) "Nu exist persoane fn toalitate Dune sa Th toate el; ecare om are alti gdefetee ti Et valros prin simplal fap exe A greg este normal, fecare dine noi poate tov din reel ‘Unmatoarele imervenipot adapt dup nevoi, a funetiede nivel specific de deavolarealcoplula sau adoescenuli INTERVEN PENTRU COI EVALLAREA GLOBALA NBGATIVA ACTNTTATEA I Scop: Materia: Daca esti cine esti, esti ceea ce faci... Aceasi interventi este costs penta tava copie cine sunt ef mu este determina de ces ce fc 8 valores lor nase huzoaza po prformanta Kr. > © call de carton > Boarfece > Creion 1. Clind un copl se evaluead negativ peniru cA nu este bun la ceva, tnvta seeste vers ack est cine et. aed et cine ext Dies et cine et este ceva ce fc, atune cd nu faci cevo, mt ascarid ci tr ar me ula, prietene, ed et groza inciferent de coa ce faci. Deg supercopl chiar dacd reget! ‘Decl fne mint, maf pasomorst nu png sim te wri 2, Dupe ilinwd versuri, discal semitiaia lors modu near se aplich Ja sini a 3. Apo! pune st decupezeo not muzicalt din carton, | Apo ve sere elteva cunt sau tae pe care el consider vor jut sy ‘aminteasoseuvinele versuilor si faptl este un copl bun, indierent de cum © poatt Capo 3» Iter pnt profiel de araalzre Capiakad 3> Toren pir proBlemale de baernalzare aPot, nu pot! !NTERVEN PRU COPE VALAREA GLOBALA NEGATVA, ACTATATEA 3 Pachetul acesta este valoros soap Soop _Aceasia et terventesimpls penta ajuta copii se accept pee as ‘Atunci end copii au probleme de acoepiarenecondiionat fa dite indivi on eat 9 deste fecvente tn ani elege propia valour, fk ao cchivala cu performante In consecinf,dacd me au 0 performan bund, se evalueazd negti per ansambl Materiales [Acsats intervene eat a modalitat concreta de a jua tne svete ct el > O cute inttats Pot una Nu pot” sunt valorgidinclo e eliza lr. > 10012 gi de hit > Unateion Matera > Ocutie mics cu un capac car are srs pe ea valores” pe exterior Precedue > Opord eu ciental pe sare 8 o pune pe ieterior 1. Atunel cing elintl spune ct de prost se sit, seu eu poate face nic bon, supunet ls citovaexperimente cae sf dovedeatch ce poate fce geo Procedurk [Exemplele pot include: srt pe un singur picioreiteva minute, sh ent un 1, facepei pina rug lieu examineze cuts gis ghicease oe ar putea tn cite, si ridce cova grou 8 spun alfa invers. Inciudt saci pe eae <2, disctind sexnificafileeuvinuli valeros~ceva cae est pei. ff 68 le poate fae, atte pe care si e& mule pute fice. 2, Tncuraja 8 se plndeaca la ceva care poate fi pus In cutie pe cae elit 2, Dupa acta, noi pe bucf de hie lucrui pe care le poate face pune considera valoos, discutai side cea fieut acest alegere. De exempla, ete {in euia Pot, 5 apo! nota hurr pe eae le poate face fi pete in cut ‘alros pentru c este special su unic? eNupors 3, Panel st deschids cuts gi sf vad ce eae acolo. Dp ce vede fotografia 5 Incheiy oeastaaetvtte pin dseutares fata ct sunt Iurur pe are cameni su numele, dscutaiescfia igi modi in care consider c ete vale Te po face sau mu; nu inseamndc& dal mu poate face ceva, ester sau 4, Subliniay cient estevaloras asa cum este; mu are nevole st aduc alte incompetent; asta inseam numa cael mu pote face anumite Incr srgumente sau dover! se ralizailor a Caplalal Tarver pena proBlomele de iiernalzare Caplaha =Tterveng pear problonle de nernalizare a ceSvea PENTRU COPE: EVALUAREA OLOBALA RHONTIA, ACTIVATE 4 Materia Proce A izbucni sau a da inapoi? Aceast intervene este foere cone Ina aura client st seag ct lm sunt ca baloanele~nu go vor spare lu vor depres ca cua ‘exist, doar pera cau fet o singur presen > Un baton > Unse > Orminge din caucive 1. Cand client vine suport leo godin de cosine in egtura cu grogelile sale, ‘ugajl sf umfle un Baloo gis protinda eae est balonul 2, Daj un ac i rogaf-l si vi povesteaset eva mai supicitoaregreeali a ui ‘gat sk sporg balonul st spunaceseIntimplacasinele (nu mai exis). 3. Apo dai o mings de eaucive , rug st-gi aminteascaaooous regal 38 Injepe minges cu seul. Discutaj ce se ntimplacénd infeapd mingea,Aceasta mu se spare, ct face nimaio mick gaur nea 4. Explica tune clin face repel el nu dispre ca un balon, asta ma {nsearmn ed el nu este bun de nc; nsearna cf este o problema la care rebule si lureze ga cum este exzal ming de cauelvs, a Titer por proBlmcle etaralzare Soop Matertate: > > Procedur: 1 2 3 ADALESCENT: EVALUAREA LORALA NEGATIVA, ACITVITATEA 1 Capabila si valoroasa Aceast intervene et 0 modalitateconcret dew aut lini adolescent Injleaga ca nu ebate sa pesonalNecae wie su court 3m 26 cvaluczenegatv global. Adapat dup acivitatea dk. Siney Simon, povesea, ‘devcrst in Howe and Howe (1975) poate aut clcai in construires uni recistenfe emofionaleadeovate (0 foaie At car reo grin pte do sus ste net 8 pout pura a it PPoveseasposala pentru aceasta ative (vei ma jos) Atunc cn lurai cw un client eae est suparat pent ca fost porelt, respins, su cae este foarte aut-eie noorpoat exemple de-ale bl in povestea de mai js penrua hasta modul tn care poate fos dialog interior ‘affonal pent combate evsluarea global negatva {aint dea spune povese,pimet- a pat foaia A pe care serie cpabil gt ‘aloe Apo expleat clionilor ce se ntmplt tune! end oumeni permit alta ale controezegnduril, emote i comportamentee. ‘Ct povesoa cient Capabii lvaloroasi”™ ‘Ana (iets aut 8 if pun clara penta se reais a merge la sould, ogc al ia iat la eas se trezeasc. .Nu pofi i responsabilt taro dat ist i ected alam? De 15 ai ari tcbuitst gt asta”, a ps {atl Ana sada din pat sintindu-se pros (ripe! o parte dn coald). Ea a ficutrepode dugg s-¢imbrleat, Mama (a strgat cd .Nu uta of al ork de pian dupa goals” .Nu pot st merg pentru 8 am rept piesa de teat", pune Ana. Mama Ti rspunde: ,Nu arf webuit sit poi dow’ Tuer an ‘oeeagzi, Nu te gindestniciodts inate dea fac ceva? Cat de proat poi SF (ape o alt Buca din coal). Si Ana a mers pint la sicobuzsimfindu-se ma ru ca niciodat, 52 ‘vizut ef peters cu care sttea de abel sites acum cu altcineva. Ele au Jgnoreto i Ana casmfit a un niment (rape oats bucata din coal) “Ant jane a scold alge out eeapitulae; ea mu arispuns core la probleme gi simi fare jena (reo lt buco in coal). ‘Dupa prima oF in restuldimineiTurutle au mers bine, pap, ind grupul cu care minca de obieei nua incluso in conversa, area St ‘simi inviibi (rape oad bucat an coal}. ‘Apo, cd lesa din sla de meses-aimpiedicat gi un grup de bet 0 inoeptt a srge: vimpiedecst, impiedeeata!™ (rapt! o ale bueatd din coal. ‘Capital = Ttervenfi pera problencle de emalzare———SSSS~«Seave PNR ADOLESCENT EVALUAREAGLORALA NEGATIA, AEIRETATEA 1 4 5. ‘Ana se simea foarte ru si us putt concentra in timp ore de romint. Cndprofesoera a intebato ceva, ir Ana aevut privte perdu, profesoara i spus ,Dac nu te coneentez, 0s rial coringontl™ (rape 0 alts bucats din co), ‘Ang so simjss a de ria i nu a mn ds le rept de teats gia plecat sess, Acolo mama ei ea foarte frist si cera-o ponuca nuestc fesponsabil (rapt ultima bucard dn coal), ‘ups citea poveti i rupere coli A, ditcutai factor cae contribu la UnCD plyer ‘> Mai mute CDi care sunt placue de perscani Procedure 1, Atunc ind clint pune cfm bun de nimi pentru ca feu o reyes, ‘igi st aleagh om CD care place. 12 Rusa 8 punt melodia ui prefras pol fmcbatl care alte medi de cel album pla. 3, Tred daca sunt pe ace album melodi are mui plac gf ascula-e ‘4 Apov inet acd ar considera fntrepul album obi mama pent 8 nat plac eatova melodi de pe el, Consiniioanalogie fre CD-ur fife umane. ‘Chiar dad sunt piri ale unei persone eare mu sunt fel de Bune cas rest, fu pet evalva persone per snsambly ca find res. & Capo 3 tere pnt provremle de ntermaizre ‘Capi 3 Ttervent pera proBlemele dermal @Anxietatea ‘Asa umm nota Wilde (1996), anxctatea mu este snuzata de evenimeno, ci de percepia oases supra evenimentlor. Petra copi i adolescen, acest dee tte de mole ori complicats de bile lor cognitive, care ar putea nterera cu tates dea prcepe evenimentelecorect ei ind in mod natural sh extrapaleze {dei dinevan context apo le eplicenepotivit uel alte situa, cae a puta ‘total diferite(Vemon, 1997), lis (1998) aoteaza eX sunt snl tur give ale anxictti lf dntineia inte anxetate sitoass si nestnatoas, escind fnxicateastndtoash ea ngijorare san vgikenft care aj oemen acd fat Situgilordiferite sa dificie. Amsottea neintionsa este aproape Inoidesuna bazals po ica reali, cur a figyjorarea In legurt ou trecerea sri lao intersecie foarte aglomerat, unde sunt semafoare gi exist sans relist de afi cileat de 0 masind. Spre desebire de asa, anxitatea nesindtoash este ‘un rispunsemofional fat de pericolle percept cae par eae, da care sunt in ‘mare parte imaginare din eauza une probabiitii foarte mci de apse (Wile, 1996). Temerileasciate cu anietatea nesdnitoas sunt cxagerte, nereaiste fi imjfonale, cum arf cama dea te dt ftr-un montagne rises ereznd 680 2 ‘rabugeyt Dest este posibil ca acest lurusa se intimple,aceathprobabiliate teste foarte mit gi se ntrpl fare rae. Din punetl de ved alu Elis (1998), anwietates nesinztoas te fac de foarte multe ori 8 i restrngi activi atunct ‘nd nu ete nevoie x Fic ata, su te ponte face ii pierzi contol din exuza ‘simptomelorpso-somatice de pans, fobie, emur car interfered eu abiltaten ta.dea face fj adecvat “Atuncicind copii sunt ansiogi ei presupun 4 ceva ru sar pea intimpla pe Ville, ered itaional cl dac sar intima asta ar fet de bee ms ‘or putea fice fh aclu hie Aste, ef mu mural ck aprecia ca mal res sbiltate lor dea face faa unorlucur rele, ei mai catstrofeazA,presupundnd ct cole mai negee fs ale Tor or devenreaitae. Fi pot aur et a Tatimplat cova "lualtcuiva pot peesupune casa sar pteantamplaglor Supageneraliziile siexageririle lor le cresc anxitatea. Ei pot deven at de ansog net mse ma pot gina altcova gi de acoea de multe ori er aigurarea ct temeril lor muse Yor ‘ateriliza, Chia daca col mai bun mod de a face fannie ext de fae fh situate temute, pring anxiog po s ntzeasl flirt sh rea anxietseacopilor prin protejarea lor de expunere. Este importants infelegem c8 cei mici devin anxiogt petra ef le lpsese bitte cognitive dea pune hucrarle tn perspective. Cazul pe care mil amintese foarte bine ese unul in care tall uni bat de class a treia ma sunat peat ch in gst testament, Tats mea Snteebat dackToan a fost aaxios sau deprimat in ultimele sedge de consi, avnd tn vedere dvorulplrnfilor si. Desi mt ‘observaser deposi sau anxitat la copil, am fost Ingrijortt sam programet © {nun ev aceta in ziua urmatoare, ‘Cind m-am fila cu baat -um explicat ttl st i gsietestamentul sclera foarte ingrijorat pent el. am fntrebatdac8 era tists Trina in Tegatarh cu ceva, ar cl mia rsp c& motivul entra care sa fiottstamental ‘fos a ora de cultura elvick au discus despre maul in care ge copa fost "pit 9 dap nto peste, unde au murt, Bull s- temut 8 acest era j sar a FT pera probe eerie pots 8h wrt ago il vu pin ming sa Uc alpen cu sb cv aocole epreartn fal peer, ir putes fa ve pi ele pro, “Seat eto hed foesar cam copi pot cx propria ansiste pon eh mao ae dpe uaa incon. Auli eae stopan do scat ean scope sere ees ttn fate apna pin ncxpcn Smee ep dae pode vie a De multe ori, atunci dnd clientul se simte anxios, el traieste emotit send, De amy at soo et wats era. rn onal ce saan sit lone ce pa neva Ceasefire ar cop sun rps suport sages tere Se ipo su imma supercar exc is, 195) ‘Coos ra putea tingle cove atl Sopot srs an Na boi sds on Sunt prea pre upon mai bie. Dock inn cever a ng elo pte apart Unmitoacle inerveni pot fi adaptte penta & fi uilizate cu coplls1 dolescati cu anxetate, ‘Capito 3 Tervo pentru problemele de iomalizare SSSrv xT Con: AAAI ACTOTATEA 1 Albert cel anxios Seop Aceasta poveste poate fi folosit cu clieni mai tines pentru a aja sh tvefe {cum sted Ta nate Materia: > Povestea hi Albert] anxios 1. Disouta cu clientl emotl sale de anxetate,Impatijaecastl poveste despre Albert, eae are propil probleme In face fa anxiti 2, Disa tiparledesrateg pe cre le wlizeaa Alber pont a face ft anxictti, Dato copie a povest 4, Explea diferona dine posbiltate ea ceva ru 3 se ntimple si probabiliten de a ein cova rt 4. Ca tema de cas, invita clental st deseneze o imagine despre aspect In Tegturt cu eae site anette. Spunet-i st includ desene sau cwvinte cae descru ceea ce poate el fac8 pei a face fs anxetii eat i Trt petra proletarian Albert cel anxios “Timp de mai mult sition, grupul de cercetai in care era gi Alber a vindut homboane gi ucte perth singe ani pena o excursic la parul de dstacpi. Tog aici au muncit din eu gi au ‘peat safle la inten din acea sea daca g-auIndepintobietvul fn flecare 2 a coal et st votbit despre ce fel de curse le plac i cate dine ele era cele mai inffcoptoare.tmedin ce ‘au jun la nti, coordonatorl lo it anonat cd erau desu bani, aga c8 or merge in excrsie ‘Guminic viloae. To ici au inceput sl sar sus 8 se bucue de cum os se dea tn oul Inficopttoral montagne ruse, 4 nimeni nua observa eum Albert a pit din incpere. Geibindose Ia bale eu un sentiment de dsconfort in stomas, Alber a aut cum dot dine bait Worbeau despre oul montagne ruse cre se pea ck este mult ma inticositr fat de cel vechi i i veojau st le inceree pe amndoud a8 vad are ete mai groezni, Lui Aber fier ra, dar nu voi st ecunoase faut do price hic mu voia sf se dea fn ele pent ct i ra fourte fhe. A ait acess ve pot prabugis ered casts eva np fui. Nu via 8 moar credea cl ded montagne ruse) se va peu asta se vaintmpla, ‘Aller sts la baie ct de mult a putt, Ck «intr Ia cll i Incepusrt st fied wn proleet si dscutiadaspre excusie se terminas, ce puin pent acea zi. Dar cid a ajuns aca, mi fe pute ging det In excuse gia ce uma fac. Fra att de speiat eX aee crampe su pte "kadoarm, Cind in inl a rei evur un ccjmare8 era In pacul de distract gi -a prabusit. Sa tet memurind. In zinauamdtoate, i eoa gros sf arg a goon pent ct sinc foalt ames va vorbi rnumai despre ace excursie, Albert a gi ch tebule gseasc la seu ca smu mai mean, [entre r credea cf va putea suport aelecarusele ingroztoare, fn vots ea priteni tis ‘onsiere lag, Cu tse gdea mal mul, cu ati era mat pera. In searaecea la cin, pirnfi si -au sps ek ei au oerit st mearp cu mayin pik a paral e distract Alberts sift imal ru $n dat seama cS a mai putea sh 2pipasi 1. Cind cliontl dvs. ncepe st deserie ove in logiturk cu care este anxios, invita 8 foloseased oppust pentru a exprima sentimental, 2. Dupe flout asta, gat si. alt pug care este spin a eg Tere ponva premade de iiovadizareERENT NTR COM: AOUETATEA, ACTIITATEA Pisicuta cea fricoasa Scop Aceastl intervene ju opi Inve cum si rspunds la temerile commune ale copier. Materia > Zar > 2ronedi de valor difrite > Tabla de joe (pute fos anexa 2) > Cartonaye eu situs inficsatoare Procedort 1, Pentru jut acest jos, dai pe rind eu aru, lesare jusitor mutindui moneda peste mmr de ptrele ert po zaruri i tgind un eatons, 2. Dupi ce pesoana cae dl eu zruile tage un cartons i cites exemplal de pe nesta, davai dack este o situa n cae s,s lint ds, a fost Fick. Conia ar rebui sp azeze exemple pe experiene din coir ‘Acum vom presupine cf a dat cu zal cicntal Dac acesuia ma et cd de stun de pe cartons, atu lrg sf ne spuna cum ar ata un prieten fe se teme de acest siti, Dat a fos team Tn recut, dar acum mu mai xe rug i ne spunk cam a treout peste aceasta. Dec te Tima este id, ‘lcievd mpreand lace poate gnd pentru ag Tnvinge tear. ‘3. Continua s dat cu zara i 8 inna pe tabla dejo. La sagt joculs, rogaf client facto it on te lucrr pe cre le-a tat pe cre I poate splica fel sale | Asta la un pristen peste noapte : pentru prima oar’ Amerge la 0 scoala noua Ada un test 4 Af certat de profesor % lapala 3» Tater pera problmele de iternalare Capitola S «tern peniraproblemels de teraliars 7eeu eal ADOLESCENT: ANRSEEATA, ACIMTAEA Soop Materia: we Anxietate si comportamente “Annet eind client vin ou o problems de anette, a vorb despre aceasta est ‘primal pas in ameliorate, darn general, sunt necesir alt aetun.Interventa ‘osers ac eat realiat peta ata confi st ajung Ja umorl ps. > Cari dejoe > Geion 1. Client de multe or spun cf sant anxios In egitrd cu rea interpersonae sa tu peformanta lor in vers domenil. De exetnplu, ofall de 16 ant este sprints ‘i mearg Te dans peer ok s-a putea Impiedia, sau penta ch ar putes spune ceva ri gar putea prea pros 2. Peimisutl ce elena ly desre snsiotatea, gato sf deste esa gind anaiogen ise serie pen catonas. 5, Titebai ce ska puta pune pera eontracara fecare gid anxis. Ar pata flea ca spund:4S-ar pce stm cad, dar chiar daca cea, mo 5 cad ot timp. Pate partenerl meu va cadea". Sau dd spun ceve gre, ‘oi pte suporta; probabil nu chiar oa lumea va re iva spune e@ sunt proestt 4, Pune client ot serie aceste Bapansur pe spatelecetonaseor de rigocre 5, Dupe a scrsaceste arma rajionae, raga se foloscase8 in siuaile fncare fi este fic. Ea poate psa crtonagele i buzuna, entra leaves Je indeméng pent diverse evenimente in legit cu care sar putea simi sions. ‘Caploha 3 Tterveni pena proBlonale de interalizare rEg FAD ADOLESCENT: ANMSTAEA, ACHTATEA 2 A-A Anti-anxietate Seon ‘Adolescent sunt foarte ugr opleif de anxictates lor gi au nevoie de strate Supe de a ata sie fa Acest inter veueFunioiena bie es ‘adolescent Material; > Un reportofon iain de a realiza scent aetvitte, tebe i spunetcientul ck wet inregisn dina Precedur: 1, Aue end adolesoentul deseieo ete ansioa, cere doves despre gindurile ‘awciogene. Unele dine acesteginduri a pute include uraitouce Sted nu voi tece est a spaniol, cea ce vf ingrovtar™ “Suu ef Alin ge va desi de mine gnu tx cum vo face Sa” Stu tot lua o nots mict la BAC gi nw fl ina la cut” 3 Disewaie client nu evenmental in sine eee anita ci crue pe caren le spunem despre eveiment 3. Invta clenl st ste in sean gi stg verbalizee endure a de 0 suri sive, 4. Punefel st schimbe seaunul ase comport care gi cum a fi um prieten ere teece prin ceca state dar car este anxis in legtur cu aceasta. Rugsti- 1st verbalizezegindurl pritenaui~care nu duc la anxitate Inregistrai si conversa 5 Asculta ialogurile si discut diferente dinte el si modu tn eae elentul face fa ancctaischimbdndui gindurile, ‘Capital 3 Tarver pera probleme de inermalzare a)Perr eae eee essere tieeseceeceecteer eee secreeeeereer re eevee env PENTRU ADOLESCENT: ANOMETATE ACHVTATEA 3 Atacatorii anxietatii Seon : cca intervene poate floss modalitate de ajuta cient ‘Siotescen a vada cum etastofarea Tor conibue a amxitats, Materia: > O fos de hate > Uncreion Proce tata, sugeraisi of pretind cB esto un 1. Ane cin tint i desere anxiet eat cu everimentl care favorizeaeh irs de senzatic care exagereaz In anxieties. 2, Spun o sreun artical curt despre ct de anus est ct de gromic ene aaerce crui teil se por inimpla, ct de slab este peru ci m4 poate contolaanxietaten. 45, Dunce a ers ctvapargrafe, raga st subinieveexpctle care unt similar eu even ce glodesteatunci cd este axon, «4, Dist! despre moval are a srs cum catastroareacontsibuie be nites propre inate de sits, Ldentificat model de atace ‘austofaea prin puneres une seri de itrebls, cum a Coe ene ol atu urea sar putea intenpla care est probit ca cesta #8 ge ntimple?” _st presume ol ai bu era ntiplat dja, Acunc? Chiara putea si fn fa? Sa numa aga cred eu?” 5 Sue nai inmplt alte cru grosnice? Am putt suport?” "Conceal presopa 0 vafntimpla cee mel ri?” "Poste opt anette st se ntmplelucra rele?” 2 Siecnat ca clenul cum acest tip de dialog interior este o bund modaltate de se api impoteva acest ane air pra Teme rare ER ea ADOLESCENT: ASTATEA,ACTUTATEA Lasa sa treacad De multe or este ul ca adoesceni st aibo arnt vault cares atest Jase sa treaca Tuer legatura cu care se Si ao ati > Maimalte balane > Maine bot do ie > Unerien Prac 1 Ari ia sl ics espe ages spt esi ‘buciti diferite de hiirtie. ee 2. Bop clea ol px dpa redness ‘enon srt ns a ov 3, Sugeest o bua etic reprint sa jc repent stag agent caval pan ameninre yf ecard ie steak print pe ‘etalon undelete 1 anc penr cf ep nae aoa pe ‘rrr knorle 4. Cog de cth nga blest un snp pss pata Sopra ssn pls tacts Sse p cd ate San apn re pe roo rare aPerfectionismul Perfetionismul exterelationac anietateasicuevaluaeagloaldnegativadesine, ‘Manifestrilecomportamentale ale perZeticnisrmuul inca eealizaileimportanc, compulsivitate, obssie 9 prosmstinarea, Mai mult, perfecting pot st fac ‘in now snumite Lorri de ead su scape ceva sa pot simu dferenfize inte ‘ea oe ex important ce ms, Fimai au probleme nasal provi, fae foarte ‘multe eri rai penta evita fac gopali,ecunosefoaregreu chau gest seuport ou gre acest cra, dovenind de mule ot defensvidac cineva le rat #9 grezcala (Barrith, 200), Copii perfetionig de multe or sito anette crescat nant de un test sau deo evaluate; 6 sin vnovaie, prose se evaluazt global negatv da ‘ru eting standaele lor fares tate. Dupa Elli i Dryden (1997), perfetionismat ‘se relaonat cu ooern absolust de baz: [mi dew seam cf am faut destat te bine, dae mebuia fn mod abeolut sf flow perfect lao sareind ca ast, i de 'sccea unto persoanincompetet™ ‘Amacai Barish (2000), credinjel rationale asociatcuperfeionisms} includ ustoarle: Ceca ce fac tebuie if perfect Nu rebut sd gresese Dos ma sradutese desma de mut, po sd evt 3 fc gree Nu pot suporta 86 mt fa ceva perfect sau eid munca mea nu este la fel de na ea a atcuiva Niu tebe sls pe mens ma edt grepind ‘Mupotsuportagreselile pe carele fc afi, ma ales dec ini fecteact vata Toa valoarea mes depinde de modu care ues. Niment numa vo place dae sunt perfect sam mai va ertion i mh varespinge~lar ata vafgrovzni! Daca fc ogresel sunt incompetent ~ fr valoare. Lnmitoareleinerventi pot 6 edaptate pent a fi ulate ev copii sau adolescent perecions. Capital 5 = Ttarvenl pntraproBlewele de bernalizare RV PASTA COME: PERFECTION, ACTATTATEA Scop Materia: Perfect, te rog Aceasti povete ilusteazi uncle dine problomele aso cu pefetionsmul fare pot foleste de client tinei penta simula disetin despre propia lor revolt de perfectionism, > Povestea Perfect, trop" 1. Chie povestea cient ds 2 Diseutai cu lint vs. ce insearnd cual pete gi cum ia afectat pe Paul si Pedeo, Adaptaji conceptlepefetionimulu la experiens Ii personal pentru a identifica une dint aspects negtive ale dorsi dea fl perfect {ot timp, 23, Dac dori, dai o copie a povesti copiuli ‘Capitol 3 “Tnervenl pentru proBloncle de ntomalizare———SSSSSSSSSC«Perfect, te rog Paula si edo stteau Ia marginesteenuli de joa. Ei vrai se joace, dar vintl mu suf peefet si Paula au vroia ca vnnl sti cufuleascaplrl. De asemenea, Paula eredea c este prea ‘puting rou pe iarba. Cum stteau pe trot, ctive dine rite lor au vet i-a invita aac Paula gi Pedro ere sigs prea fate distatv ste joc! ev minge, dar ca vroiea sh abs pra ufo sa s ude tui de putin i picoare, Apo un profesor a aropist de ei i a Inisbat act ar yeas se joace pe nou een de joaed. Arta fare bine, dar au deci eX mai bin ou se due entry 8 celal cop care atepiau st floseasd toboganul nu era ana perfec, ir Pola si Pero no tea supora stan nd ranurile mu eran perfect ‘Dupo veme, Paula i Pedro a ioopi se plictisessc, aga cd Podro a sugera tse plimbe {in jr Toculul de joaca Pala s- rida gata 88 mearp dar apol isn spus Tu Ped c8 ru ar tebul ‘i mearei petra ce i plcea mums dich afar era ong perfect, si mi sae ptt bucura de plimibare cu as de mul copi care strigau pau In oe de ass, Paula sugerat sae joace in ispul {e Lngd ei. Lui Pedro nu ra placut ides penta ck mu a vrut ef murdivesedtricou! de un alb pesfect. Aga eX au continua i tea yi i sete la colegio cares jum vr PRU Com: PERFECTION, ACTZATEA2 Nu sunt perfect Anuno en clon snes anette sau se implies in auto-evauare ‘lobat nega ea rez ale Incereor doa prec, mplica in aceasta ‘ctivtte penta aula sk vad ef ru tebe fk Inurl pecfet penta 8 se accept pe ini Materia: > Soreoane (anal cu radi dar ir vet, ul fk dies gf una me ex ume e dint peed. 1, Aun kad cient vs. se confuns euproblame legate de perfectionism, acta cele te ereioane rug alea creionul perfect. 2, Dupe als, discus alegera sag inrebatl dacs veo unl din creioane ‘ese in realitae porfet,avnd In voderec8 unl are radiers dar ete fra Vif, unl ed rade unl mi cu ure de ini pe el. Subliniai fatale, indfrent de condita lor, toate creioaneleineplinese o func 3 Stimulayo diseue depte cum caren sun agi reionele uni ueesz8 mai ‘bine deca li, da oi nereazd mai bine sau ma Bu 4. Discuai cu cing cel ocai In care au ucrat perfects ocazi in cae mua Tera perfect 5, entra ajuta cient i-amintescd ea el mu tebui st ucreze perfect pentru 152 accept pe sine, pte I invaftlunnitoarele versuri ‘Creoanele ma sunt perfeces nicl en Dar imi ds sigs muncse din rou Daca fc ceva perfect sau dact mu Sun fous un copil mint, Pecare mut! oamen I plac! ® Capital 3 + Tere por problomele de Iraeralaare Capala S-Dterenl ponira probloncle de eraoare wrenee PENTRU COM: ERFECTHCNSNL, ACTMETATEA 3 Seop: P de la perfect Aces oe simpli ju cieni ners invefe este normal i oe gree > > moneda O tabla dejo ‘Auto-colante de 3 cul dferte Cartonase despre perfectiune data cand am facut cova perfect, mam simi. Daca Imi dau tosta silinfa si nu este perfect, ou. > manage dese pefene : Nous pn cto Buca de et-colant color pe car segment dn aa ; cee, tpt ee o che colored pe pte cil cron dere Odati cind am écutcova | Nu cred ca trebule s fu ‘etc Folet an mont el de uorcoante it cre calor grog, ream simi : perfect, pontru cd. Proce : 1 feeps oc! rina pane clef arn bal ne. Da sca, i ett lca va mat pionlan psf ac se pr do : t 2. Cid va ge cu pon pean pet cole, pil sh oxagd cron : ; cares aces ior, als compltese propo de po cron. | Odatt etndam ficutcova 3, Implant despre concept legate perfconnm de | aproape perfect mam simpt... | tennis dice gel i 4. Dupacieva fisct, pel a dx inno co an 8 ma mt pion : : ‘elcid yun earlonay cae coepunds cor de pe aa de joe t i ‘5. Diseutati conceptele relationate cu perfectionismul $i continuati sf faceti Ie fel Y pect 1 ett parca jth : ' : ' — | Imi vol aminti cd indiferent daca fac {Qiaibcand amtaewt toate | I ST ine aa Sa 7 ! nu inseamna ca : {nu sunt un copii bun, pant 5 Cand fac ogrogeata, ma géndesc | Nu trebuie sé ma evaluez negativ | : ‘aU Imi spun per ansamblu dacé nufac | ' 1 Govaperect, pentuca... | ee "ta simt bine gi cand nu fac lcrurie {| CAnd ma auto-presez st luerez | ' perf pent c. perfect, mi sit. : % Cad Toe Be TES Cap 3 ef pia ola eraTeare aany PUR CORN: PERFECTION, ACTEATEA Nu pofi fi perfect RV ERI ADOLESCENT: PERFECTION, ACTIVATE T A pune perfectiunea in perspectiva Seo: Sew: Pen a juts cops ineeag cet impos st ac total perfect, Pe misur ce ces mai mari isnt nevoia de af mai competiv th soaks ‘implica in aca scurt experiment ‘ina act extucurcale, xe natal e adolescents apt a erfetune din parte lor din parten calor. Acct astepti de le oi ay Maer: arent anxetaten vinovata, usar, evaluaeaglobeld nega fui, > 3 ming de tes feneal emo egative nestntowse, Atunc cnd clicai adolescent se pezinth oo {irprobleme lege de perfeconism, urstarea interven oat 6 ti 1. Aune end liso aduce nascuti aspect legate de psfefonisn gst Metre sa insero 8 jngleve eu dous ming de tens, poi cu Someuie 2. Ruga lina oes fac est ca, ia aps VE punt et de iia See cate acest sarin pen el 5 Incerea 8 jongla vs cu tei ming penrucaacesta sk vad 8 Vi este grew Precedurt: sive, 1, Pemfsurt ce clemul diseut despre nevoa sa deaf perfect, tage ine 4, Atul ends teminat experiment, distal despre scat ativitte, pe fia de ire, coing ln um xpi perder lau alt capt impefec™ sublinind fap! cS majortatea oamenifor ns pot realza acest joc perfect =e isc eu elie et sum mute pune pe continual pect imperfect pain nu din prima, Fae oanalogie nr mod n eae persoana se descurc 2, Put ccna sk cvalezeperforman(s sa ecent prin a pune un semnundeva cu vita propre: ce se asteaptl i fack perfect? Ese aceast expectant realist pe oontinw. 8 spune despre el fptl ef face un anumit ier perfect? 3, Fnnebatl cum este de acest valine identi credigle pe care los avut care au contribu a emo. Ded fost mai eprospe de capa snperfet i s- sit fis aupia, este psibi sf gd lel webula Saf avo performan mab. Da ast orm, se pote tse pnd o performs mai putin dee ere i sade valorea ca perscank (Sua ineapabil per cra am ict lure perfect”) 4, Ajtai clenta iste reine rational rin I irreba ack eede fest nttdeauna reais sk atepim o perform perfect ac na face Iucrrle perfec pune acs bra despre Sulina fp denis ma mule wept ale soccenuui yd perfec est rare ach exist, Cate ‘tvinte, ese poate sit aproape de perfecime fn majoritatea tulip ae ‘unct din conrnuu in le moment, dar arf erealis tne asteptim dels no fim la apa pertet” ne wea ce face a ‘Capitol Tarver peru proBlene de termalcare ‘Capo Tere par roel de nteralizare S