MATERIALE PENTRU CONSTRUCTII METALICE DE TIP STRUCTURA PORTANTA . Materiale feroase Aliajele fierului sunt intrebuintate pe scard larga in confectionarea materialelor metalice, att in industria constructiilor, in special in cea constructia de masini, Céteva considerente in aceasta privinta: ~ _ proprietiile mecanice ale materialelor feroase pot fi modificate in limite largi fata de cazul decat altor materiale. ~ _aceste materiale pot fi prelucrate aproape prin toate metodele tehnologice cunoscute = aceste materiale pot fi refolosite in proportie considerabila In funefie de confinutul de carbon se deosebesc dou categorii mari de materiale feroase: % aliaje de Fe cu pani la 1,5...2,11 % carbon — otelurile % pand la 4,5...6,67 % carbon — fontele 2. Ofeluri pentru constructii metalice— aspecte generale Datorité. multitudinilor proprietitilor care se cer in diferite ramuri industriale, gama calitatilor de oteluri a ajuns sa fie foarte larga, cuprinzdnd un foarte mare numar de marci, Clasificarea este necesara, atit pentru clarificarea proprietitilor si destinagiilor diferitelor categorii de ofeluri, cat si pentru a infelege principiul care sti la baza simbolizarii marcilor de ofeluri fn functie de scopul urmarit, marcile de ofel pot fi clasificate dupa criterii diferite, cum sunt: compozitia chimica, domeniul de utilizare, structura ete. Critetii clasificarea ofeluri: in functie de compozitia lor chimica: + ofeluri nealiate sau ofeluri carbon: - cu destinatie generala; ~ cu destinatie precizata (pt. arcuri, pt. automate ete.); % ofeluri aliate: - slab aliate; mediu aliate - cu destinatie generala; ~ cu destinatie precizata; ~ inalt aliate, > in functie de domeniul de utilizare: + ofeluri pentru constructia de masini - de cementare (contin pand la 0,25 % C); - de imbunatatire (contin 0,25...0,65 % C); # ofeluri de scule (contin 0,65...1,5 % C). in functie de structuri: + ofcluri hipoeutectoide (0... pel + oteluri eutectoide ( 0,8% C); au la temperatura ambianta o structura perlitiea ; + oteluri hipereutectoide (0,8...2,06%C); structura formata din perlita + cementita secundara 77 % C); la temperatura ambianté au o structura de ferita si > caracteristis lor mecanice garantate de de produsul finit+ cu rezistefa marita la corozinea atmosfericd + cu granulatie find pentru constructii sudate ha Rm 2A Kou? a0n/ mr 1%61 (20N ment) 10. 70 20 300 in general, proprietatile ofelurilor sunt influentate de continutul de carbon, deci de variatia cantitativa a constituentilor lor structural Caracteristicile lor de rezisten}a mecanies crese, iar cele de plasticitate scad cu 100 cresterea continutului de carbon (vezi fig.). | NN I att oo | | ea) NL ¢ ol LlLen im, o 0 0% 06 a8 10 12 14 mare Oteluri pentru constructii metalice OL de uz general Acestea sunt ofeluri cu continut de carbon pani la 0,6 %, nealiate sau slab aliate cu Mn (OL 44) sau cu Mn, Si si V (OL 52), disponibile sub forma de semifabricate deformate plastic la cald (laminate, forjate etc.) Ele sunt utilizabile in mod curent netratate termic (eventual normalizate), pentru piese solicitate static la temperatur intervalul: —40 °C....+300°C. Otelurile carbon de uz general au larga utilizare find ieftine dar si pentru cA, in general, nu mai necesiti deformare plastica la cald, au bund deformabilitate la rece si o bund sudabilitate. Pentru constructii metalice, aceste ofeluri au confinut de carbon pana la 0,25 %. Ex, produse: table, tevi, profile metalice Simbolizare: OL (OL 37; OL 44; OL 52 > o, [aay / mn? | ), OLT (OLT 35;OLT 45), OLC, OT. Ofeluri cu recistefa marita la corozinea atmosferica Sunt oteluri aliate cu Cu, Ni, Cr etc. Caracteristicile mecanice gi tehnologice ale acestor ofeluri sunt asemanatoare celor de uz general echivalente sub aspectul claselor de rezistenta si sudabilitate. Dupi cum sugereazi si denumirea, prezinta rezistenti mariti la coroziune atmosfericd oferindu-le destinatia citre medii agresive si structuri metalice de suprafat specifica $/G [m’/t] apreciabila. Diferenta apare la simbolizare: RCA (RCA 37; RCA 52) -> R=resist, la coroziune atm. C. Ofeluri cu granulate fina Sunt ofeluri slab aliate C-Mn, care au limta de curgere ridicata (o pana la 470 Nimm?) gi rezistenta la rupere o,, 44...47 daN/mm* -> cele doua rezistente au valori superioare fata de celeale OL de uz general. Procentul de carbon in produs nu depaseste 22%. Contin precipitate de nitruri si carburi fin distribuite in structura, Recomandate la: confectionarea elementelor de rezistenfi la care se impun conditii de greutate minimd; structuri supuse unor solicitari variabile. Ex. OSC 44; OSC 52; OSC 55; OSC 58 Caracteristici de utilizare ale OL pentru constructii metalice Caracteristicile mecanice si tehnologice ale ofelurilor de uz general il (¢f. STAS 500/2-80) Produse cu grosimea sau diametrul a, mm ct oai6| eas | oes] asi0o - [ests a>i6 - = Energade cyeini| SE, | Limitadecurgere”, | Resitema ate ecient? | roe ; KCU 3002, [Tempe- | RVI Ay(Ryaa) Nmmmin | INE | L585 YS | ye? | | in RaNine| 7 3 = ors4{1 | 210 | 200 | 190 [330.400] 31 -{-|-1/- la Ib fors7|+ | 240 | 230 | 210 |360..<0| 25 ~|-|-[- 1b la 2 240 | 230 | 210 | 360...440 25 @ | 39 | 20 | 27 3 6 -|-] 0 |2 4 26 = | = | 7 oraz {1 | 260 | 250 | 230 [ai0..a90| 22 seca 1a; 1b 69 | 9 | 420 | 27 2 2 3 23 -|-|o|n fou 44 |2 280 | 270 | 250 | 430...s40 2 9 | 59 | +20 | 27 3 25 -|-|o |27 4 25 - | - | -20 | 7 fors2 j2| 380] 340 | 330 |si0.c0[ 21 so | so | -20 | 27 3 2 -|- |] 0 | 2 4 2 - | - | -20 | 27 Observop: 1. La produgele eu grosimi tne 63 $1 100 mim, valorile miei de curgere se reduc cu max 20 Nim? 2. Valorile alungirii sunt garantate pentru profile pline, table si benzi cu grosimi de la 8 pind la 40 mm inclusiv gi pentru profile fasonate cu grosimi de la 6 pind la 16 mm inclusiv, pe epruvete prelevate loneitudinal. Valorile aluneirii ventru eoruvete transversale sunt cu doug unititi mai mici.Clase de calitate OL pentru constructii metalice se clasified in 7 clase de calitate (cf. tab. urmator) in funetie de tenacitatea data in momentul livrarii produsului. © OL de uz general: clasele de calitate 1...4 * OL cu granulatie find: clasele de calitate 5...7 Clasele de calitate ale ofclurilor pentru constructii metalice (cf. STAS R 8542-79) | Clasa de calitate 1[2[3[4[sJe[7] [Energia de rupere !a incovoiere prin soc a epruvetelor prelevate longitudinal, KV = 27J, la temperatura, °C: | ~ | 20 | © ]-20]-30}~40|~S0 Caracteristici garantate la livrare prin clasa de calitate Clase de calitate Caracteristici garantate [Compazitia chimic’ pe ofel lichid : [Caracteristici la wractiune [Unghi de indoire ta rece pe dom Limita de curgere la cald SSS Slalelahla| Unghiul minim de indoire a epravetei (ees ae Incircati longitudinal cu suduri Ofelurile cu granulatia find pentru constructii metalice sudate se livreaz numai in stare calmatd (k). 1] > Clasa de calitate indica: - — compozitia chimica - caracteristicile mecanice de rezistenti (limita de curgere, rezistenta de rupere la tractiune, alungirea relativa la rupere) = tehnologice (indoirea la rece) 2| > Clasa de calitate garanteaza conditiile prevazute de clasa 1 i, in plus: = rezilienfa (KCU 30/2) la tempereatura +20° C 3] > Clasa de calitate garantaza conditiile clasei 1, in plus: - _ energia la rupere (KV) la temperatura de 0° C 4| > Clasa de calitate garantazi conditiile clasei 1 si energia la rupere (KV) :a temp. -20" C. Clasa 4 de calitate se referd numai la table si platbande. Gradul de dezoxidare a ofelului se indica cu literele: - ofel necalmat s- otel semicalmat k- ofel calmat Af- ofel calmat suplimentar (calmat forte) in cazul in care nu se face nicio precizare asupra gradului de dezoxidare, se va alege otel necalmat. = Ex.: OL 37.2k otel de uz general pt. constructii, cu rezistenta minima la rupere 37 daN/mm* , la care egaranteaz’ compozitia chimicd, caracteristicile mecanice de rezistenta si tchnologice si, in plus, rezilienta (KCU 30/2) la tempereatura +20° C - OL 52 ~ ofelul cu calititile mecanice cele mai ridicate, fiind recomandat pentru elemente de constructii foarte puternic solicitate. OL cu rezistente mecanice mai mari, ca acesta, sunt ofeluri slab aliate pe baz de Mn, Si, Va., Ti, Niobiu, Prezinta proprietati plastic.=Comparativ cu OL calmate, cele necalmate sunt mai ieftine, dar prezinti o mare neomogenitate chimicd — corectabild prin limitarea grosimii maxime a produselor la dimensiunea 12 mm, sio tendin{a de imbatranire accentuata, Ofeluri cu inalta rezistenti mecanic’, sudabi Acestea sunt ofeluri slab aliate cu Mn, Si, Mo, Cr, Ni (max.2 % fiecare si sub 5 % in total) cu structurd austenica find si rezistenta la rupere ridicatd (Rry = 60...220 daN/ mm’). Ele sunt de dou: - ofeluri "non QT" (laminate la cald sau normalizate) a ciror rezistenta ridicata se datoreaza elementelor de aliere; ele se pot deforma la cald gi suda bine, fird pericol de fisurare. - ofeluri "QT" a caror rezistenta foarte ridicata se datoreaz atat elementelor de aliere cat si unui tratament termic de imbunataire, necesar in urma scaderii proprietatilor mecanice dupa deformarea la cald sau sudare. Pe de altd parte, aceste oteluri se impart frecvent in trei grupe: I- cu rezistenta ridicata: Rm > 50 daN/ mm? si Rp > 31 daN/mm*; Il - suprarezistente: Rm = 70...90 daN/ mm’ gi Rp = 60...80 daN/ mm?; IIL-- ultrarezistente: Rm = 140...200 daN/ mm’ si Rp = 120...180 daN/ mm’, Din aceasta categorie fac parte oteluri ca: OL 52.3, OCS 52...OCS58, 15Cr08, 20Mn10, OLT 65. OL cu inalta rezistenta isi gasesc o utilizare din ce in ce mai larga in constructii aeronavale si spatiale, dar sunt utilizate si in industrie pentru piese puternic solicitate sau expuse la presiuni mari: arbori de antrenare a rotorului principal, rezervoarele cilindrilor sub presiune, elemente ale cutiilor de viteze, angrenaje, pistoanele preselor pentru extrudat aliaje neferoase ete. Alegerea clasei de calitate Alegerea clasei de calitate a unui otel utilizat la o constructie metalic se face in functie de: = temperatura n 14 de exploatare — la noi in tara -20° C = coeficientul de periculozitate (G) — evalueaza severitatea conditiilor de lucru in ceca ce priveste solujia constructiva, importanta elementului de constructie, natura si severitatea solicitin G=K-S-B unde: K- factor constructiv ce tune seama de influenta conceptiei constructive asupra tendintei de rupere fragile a ofelului; 'S- factor de importanfi a elementului in cadrul structurii; B~ factor de solicitare-tine cont de viteza de solicitare asupra comportarii la rupere fragila‘COERICENT OE PERICULOZITATE “entey protie - gresines medio a tips Fig. 16.2 Nomograms pentru alegerea clasei de calitate a ofelurilor pentru constructi metalice Valorie factorilor: constructiv ~ K, de im inti —S si de solicitare - B 3. Aspecte generale asupra structurilor portante (SP) incarea SP ale masi ile ce actioneaz’ MC lucreaza, in general, in condi ilor/ utilajelor pentru constructii se constituie in construct din ofel sub forma de construc uupra strueturii de rezistenta ale MC sunt prin excelen vitrege de lucru si atmosferice sudate pledeaza o serie de argument, cum ar fi : 5 Valoarea i , sua clemeanui Denumira factor Tipu conse sou clement = ~ consti nine, lemente fr asimbl prin sade 05 ~ spi grin cu 2Bbrele, reazeme . = sina cu forme constve conform fig 163. Facorconsraciv K_|~ 12 unm plik ca forme constructive conform fig. 163.6 7m ~ element de consti cu rigiizi i variatii mar de secian ° ~ dlemente de consrete eu forme consrutive conform fig 163 ¢ ~ consi iclement de consrucicurnzind plicicurgtizi, cre | 49 Iucreaz in sare biaxial de solicit (rezervoar, bance et) ~ clemente de consrucie care nu sure pins in sserul de ezseng al = une roc, a ror avare nu afectearSfuncionaliatea stuctr ~ element de consti aren unt prise in stem de ein al on une struct a err avarie fete funcioalitatea set i Factor deimporanttS [erent de consructiecupinse in sem deren al strut 10 = element de rigiizare ~ elemente de consructie solicit la compresiune 05 = clemente de emnsructie supus a slic seine ~ elemene de vezigentnedetensionate, supuse la solic satce (ter de solcitare su 500 Ninn? eare sunt date fn explotre a temperatu Frcordesotcies | Pee ° clemente de reste detensionate ~ elements de ezisent nedetens orate sopuse awe dinamive (oa _vitezi de solicitare peste $00 Némm? ¢) (8 dinami metalice confectionate udate din laminate. in favoarea sustinerii constructiilor metalice- posibilitatea alegerii marcii de OL dintr-o palet mai bogat decat in cazul OL turnate; ~ profile laminate din OL disponibile intr-o paletd variaté ~ _tehnologia sudarii— Ia indemand, procedeu gi bine pus la punet (automati/semiautomata) - productivi fatd de produsele din OL tumate ~ controlul sudurii prin metode nedistructibile ~ rise redus de rebutare a constructiei metalice din OL sudat Nu se opteazai pentru structurite metalice nituite din considerentele: - in general sunt mai laborioase = impun un volum de muned mult mai mare = reduc din secfiunile utile ale constructiilor respective = trebie controlate periodic in timpul exploatarii >Structurile metalice din ofel turnat nu se intilnese in cazul SP. Se evita in general din considerente tehnologice. Cerinfele principale impuse ofelurilor pentru confectionarea constructiilor metalice: ~ sudabilitate - rezistenté mecanica tenacitate ( a materialului de baza si imbindrilor sudate) © SUDABILITATEA iptitudinea unui OL ca printr-un anumit procedeu si scop sé asigure in imbindrile sudate caracteristicile locale si generale prescrise pentru o constructie sudata (STAS 7194-79). - Se cuantified prin complexitatea procedurilor de precautie ce definese sudarea in sine astfel neat si se asigure imbindti fara defecte, capabile de a susttine caracteristicile de rezistenta gi tenacitate prescrise marcii de considerat. - Este determinati de 3 factor a. Comportarea metalurgica la sudare = modul cum reactioneazi otelul in zona de trecere si in zona de influentata termic fat de actiunea unui anumit procedeu de sudare. - Depinde de compozitia chimicd a OL, caracteristicile mecanice, tendinta de fisurare la caldirece, - in cazul OL pt. constructii metalice (nealiate/slab aliate), influenta elementelor de aliere asupra proprietitii de sudabilitate este evaluati prin continutul de carbon echivalent ~ cuantificat cu relatia: Cr+Va+Mo 2 Cu+ Ni 5 1S b. Comportarea tehnologica la sudare = posibilitatea de realizare a unor imbindri printr-un anume procedeu de sudare, care si asigure indeplinirea anumitor cerinte impuse initial in functie de destinatia si conditiile de exploatare a constructiei respective -depinde de: forma piesei; tipul cordonului de sudurd; procedeul de sudura - Determind elementele care pregitesc sudarea - alegerea : procedeului de materialului de adaos, a formei si dimensiunilor rostului, a temperaturii de preinedlzire - Determina elementele referitoare la executia sudarii: parametrii regimului de sudare; nr. de randuri gi suecesiunea lor - Determina elementele referitoare la tratamentele ce sueced procedeul de sudare (termice, mecanice) c. Comportarea in constructia sudata (in exploatare) =capacitatea OL confectionat sub forma structurii metalice respective de a asigura functionalitatea la nivelul sigurantei prescrise in =%C +%elemente de alierede regimul de solicitare, temperature min. si max., factori de conditiile de exploatare defini mediu.... © REZISTENTA MECANICA (una din principalele caracteristici de utilizare a OL) pacitatea unui material de a prelua incircdri care ii provoacd solicitarea mecanicd fri ca nivelul tensiunilor incluse si devina periculoase (tensiunea periculoasi in cazul OL, se considera: - limita de eurgere > Aparenti R,jy - daci OL prezinti palier de curgere > Tehnicd &, o> - dacd OL nu prezinta palier de curgere — vezi fig. oP? Ps Limita de curgere a ofelutilor: a) aparenta- Ry; b) conventionala (tehicd)- Rya2 imita de elesticitate; limita de curgere inferioard; Ry, -rezistenta la 0p -limita de proportionalitate; 0, rupere Miarcile de OL se stabilese in functie de rezistenta minima la rupere, ,, !!! © TENACITATE = proprietatea OL de a avea deformatii mai inainte de rupere. - se cuantific prin energia totalé de deformatie inmagazinati in unitatea de volum pnd la intre curba caracteristicd de deformatie o(e) si axa absciselor Os . rupere = aria total cuprins leformatie = este consideratd o proprietate favorabild comparativ cu fragilitatea (— rupere fi plastica — datorata starii de tensiune, temperaturii scizute sia vitezei de incarcare Pde evitat deoarece apare brusc gi se propaga rapid) = pentru aprecierea tenacitatii OL -Pincerearea la incovoiere prin soc — incerearile se fac att la temperaturi normale (20 °C), cat si pe epruvete subricite (0°C, -20°C, -40"C, - 60°C, -80°C). OBS, - incercirile la temp. normal se fac pe epruvete cu crestituri in forma de U/V Dca masuri a tenacitatii => rezilienfa KCU = energia de rupere/aria transversala in sectiunea min a crestiturii [J/mm’] = incercarile la temp. negative se fac pe epruvete cu erestituri in V >masura tenacititii => energia de rupere KV [J] - energia de rupere KV o otelurilor pentru constructii metalice, la temperature min de utilizare, nu trebuie sa depaseascd 27 J !!!lizate la structuri metalice Alte proprietifi ale ofeurilor u ® REZILIENTA = proprietatea/capacitatea OL de a prelua socurile la temperature negative- prin compozitia lor chimica (scade odaté cu temperatura) = Clasa 1 de calitate garanteaza rezilienta la + 20° C - OL 52.3 (calsa 3) ~ rezilienti garantata la - 10° C (OL 52 > clasa 1 de calitate) © DURITATEA © FLUAJUL -cu cat ? temperatura, rezistenta 4 © REZISTENTA LA OBOSEALA, @ REZISTENTA LA UZURA OBS. - Pentru acelsi tip de OL - cu cat P grosimea materialului > Lo, sic, - Pentru OL cu grosimi mici >laminare, extrudare in scopul to, si a, - Periculozitate >importanta elementului in cadrul structurii (Biblio: * Utilizarea ofelurilor” —Mutiu ) ibolizare oteluri cf. SR EN 10026 + Al 1. Simbolizare dupa caractersiticile fizico-mecanice a, Dupi limita de curgere> $ cifri simbol 1 simbol 2 = Cifra = limita la curgere in N/mm? - pentru cea mai mica grosime din interval !!! - Simbol 1 (suplimentar) = Energia de rupere [J] —Ia diferte temperaturi = Simbol 2 (suplimentar) > legat de ofel si de tratament (M - laminare termo-mecanica;N — normalizare / laminare normalizata; Q— calire si revenire; G — alte caracteristici; T- tevi; E- emailare; W- rezisten{a la intemperii; Z- conditii speciale; ete) b. Dupa gituire > Z ifr (procent de gatuire); Ex.: Z 15 (15%); Z 25 (25%); 2, Simbolizare dup& compozitia chimick Oteluri aliate : 13 Cr Mo 4-5 X5 Cr Ni 18-10 ( X= cel putin un element de aliere >5%)‘Grupa de oot CCaractristicl face ~ grupa t '$- Oyo constrcit M-laminaroa| (Caractorisicl mocanice raochcmionsd LUmita de cu ‘Nine Caractorisicl fice —grupa L- pentru temepratu sctzute ‘-laminarea termomecanics N-leminare normalize O- offshore (Caractrsici mocanica W patinabi Recilena Min,273 Min4od Temp’ wa KR 20 0 ko ° 2 ke 20 we Ks 0 = = ind ie = ‘Condi spacial 215- min. 18% gitule 225 min. 25% itl 235— min. 96% gate Exemplu S 355 J2 G3+Z35 % Litere S — Ofel de constructii; G —Piese turnate de ofel (cand este necesar).. Caracteristici mecanice nnn — limita minima la curgere, in N/mm* - pentru cea mai mica grosime din interval !!! Simboluri suplimentare Energia de rupere [J] Temp. de incercare [°C] min. 27 min.40J min.60J JR KR LR 20 10 KO 10 0 2 K2 12 20 B K3 13 230 7] Ka 14 40 5 KS 15 =50. 16 K6 16 ~60 Caracteristici fizice — grupa 1. A ~ durificare prin precipitare; M — laminare termo-mecanied; N — normalizare / laminare normalizata; Q— calire i revenire; G — alte caracteristici: G1 — turnat si necalmat; G2 — turnat si calmat; G3 — turnat, calmat si normalizat; G4 ~ livrare conform executantului, Notd: Simbolurile A, M, N si Q se aplicd la otelurile cu granulatie find; C ~ formare la rece special; D — acoperire la cald; E — emailare; F — piese forjate; H — sectiunideschise; L — temperatura joast; P — palplansa; $ — constructii navale; T — evi; W — rezistent la intemperii (patinabil) Ex: S235JR, S355JR, S355K2, S450J0, S35SML % Litere P — ofeluri pentru aparate sub presiune; G — Piese turmate de ofel (cand este necesar). Caracteristici mecanice nnn — limita minima la curgere, in N/mm’ - pentru cea mai mica grosime din interval. Simboluri suplimentare B — recipiente de gaz; S — aparate sub presiune simple; M,N, Q, G (idem). Nota: Simbolurile M,N si Q se aplicd la ofelurile cu granulatie find H — temperatura ridicata; L — temperatura scdizuta; R — temperatura ambiantd; X — temperaturi ridicate si scizute. Ex: P265GH, GP240GH, P355NH. P355QL1 % re L.— ofeluri pentru tevi de conducte Caracteri mecanice nnn — limita minima la curgere specificata in N/mm’ pentru cea mai mica grosime din interval Simboluri suplimer re M,N, Q, G (idem). Nota: Simbolurile M, N si Q se aplica la ofelurile cu granulatie fina; Ex: L360GA, L360QB, L360MB % Litere — ofel pentru constructii mecanice; G — Piese tumate de ofel (cand este necesar) Caracteristici mecanice nnn ~ limita minima la curgere specificata in N/mm’ pentru cea mai mic Simboluri suplimentare G (idem) sau caracteristicile de rezistent’ la ineovoiere prin so C- destinate pentru tragere la rece. Ex: E295, E295GC, GE240, E355K2 grosime din interval. Simbolizarea alfanumerica a otelurilor nealiate, laminate la cald — destinate constructiilor 2D $185 & (echiv. cu) OL 32, OL 34 2D $235 ~cuclasele de calitate: = S235 JR <= OL 37-1k = ofe! laminat la cald de constructii nealiat (S), cu valoarea min. a limitei de curgere 235 N/mm’, pentru grosimi < 16 mm, cu valoarea min. a energiei de rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 27 J la temperatura 20° C (JR); ~ S235 JR G1 < OL 37-2k . necalmat (G1) ~ S235 IR G2 © OL 37-3k— , ofel in alta stare decat necalmat (G2) = $235 J2 G3 <> OL 37-3kf= -~ la -20" C (J2), alte caracteristici (G3) - $235 J2 G4 = OL 37-4kf= =~ $235 JO ~ fairi echiv. = ofel laminat la cald de constructii nealiat ($), cu valoarea min. a limitei de curgere 235 N/mm’, pentru grosimi < 16 mm, cu valoarea min. a energiei de rupere la incercarea de incovoiere prin soc de 27 J la temperatura 0" C (JO) D $275 —cuclasele de calitate: - $275 IR <= OL 44-2k S 275 JO <> OL 44-3k - $275 J2 G3 <= OL 44-3kf_ ~§ 275 J2 G4 = OL 44-4kf D $355 —cuclasele de calitate: = $ 355 IRe> OL 52-2k - $ 355 JO< OL 52-3k ~ $395 12 G3.<> OL 52-3kf ~ $355 J2 G4 OL 52-3kf - $ 355 K2 G3 <> OL 52-3kf, cu clasa de c: te K2 ->produse cu valoarea m energiei de rupere la incercarea de incovoiere prin goc de 40J la -20° C - $355 K2 G4e> OL 52-4kf, cu clasa de calitate K2 ->produse cu valoarea min. a energiei de rupere la incerearea de incovoiere prin soc de 405 ta -20° C D E295 — ofel de constructii mecanice cu valoarea min, specificd a limitei de curgere 295 Nimm’, cu marcile: ~ E295; E 335; E360 Nota. La aceste simboluri principale se adauga simbolurile suplimentare specificate mai sus !!! Metodele de dezoxidare a ofelului la elaborare se simbolizeazi: ~ FU ~ ofel necalmat - FN — ofel in alta stare decat necalmat - FF- ofel complet Calmat, care confine elemente de legare a Nz in cantitate suficienta (ex.s min. 0,02% AD) aListi echivalente ofeluri ‘SREN 10025-2: ‘SREN 10025-2: SREN ‘STAS 5002 2004 Simbolizare 2004 Simbolizare 10025:1993+A1: alfanumerica snumerica 1994 $2350 1.0038 ‘S235IRG2 OL37-2k '$235]0, 1.0114 '$235]0, (OL37-3k; OL37-3kf, $23532 1.0117 'S235]2G4 OL37-4kF $23532 +N; 1.0117 '$235]2G3 (OL37-4kE, normalizat S2757R 1.0044 ‘S275IR OLA4-2k $275I0, 1.0143 ‘$2750, (OL44-3k; OL44-3kf S27532 1.0145 ‘S27532G4 OLAI-4kE 'S275324N 1.0145 ‘S27532G3 (OL44-4kE, normalizat S355IR 1.0045 S355IR, OL52-2k $355]0, 1.0553 ‘$3550, (OLS52-3k: OLS2-3kE S35532 1.0577 'S355]2G4 ‘OLS2-4kF ‘$355)2 +N 1.0577 'S355]2G3; (OLS2-4kE, normalizat ‘S35SK24N 1.0596 ‘S355K2G3 (OLS2-4kE, normalizat