Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • SF Maslu PDF

    Uploaded by

    Bogdan Vladut
    174 views22 pages

    Original Title

    sf maslu.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    174 views22 pages

    SF Maslu PDF

    Uploaded by

    Bogdan Vladut

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    Pott deel a1 ena) prin Tainele ej ‘ndecérii si restaurtrii facut pacate, se v ferinfacelor de lingd noi se adreseazi deopotrivi ‘or credinciosilor care fortneazk obstea TAINA SFANTULUI MA! 8 Implicatii eclesial—titw De i & a a terapeutic - pasto: = we < z = ISBN: 978-973-752-627-4 Taina Sfantului Maslu. Implicatii eclesial-liturgice si terapeutic-pastorale Arad, 2012 34 Nicolae.D.Necula banalizénd-o si coborind-o Ia nivelul unei simple dezlegari sau rugaciuni. Sé-i pastréim Tainei Maslului solemnitatea si marefia ei, pen- tru.a culege roadele scontate, ferindu-ne de practici gresite, care denatureaza si minimalizeaz\ insemnatatea unei astfel de lucrari. Savargind corect Taina Maslului™, ti dam insemnatatca pe care 0 are si tragem din ca folosul sufletese si trupesc asteptat: tim&duirea iertarea pacatelor. “Pr Prof. Dr. Nicolae D. Nec Maslu?, in vol. ,.Traditie $i innoire in stujirea Episcopiei Dunarii de Jos, Galati, 2001, p. 405-409, Constantinos Karaisaridis Taina Sfantului Maslu. Privire istorica, teologica si pastorala Abstract The present study concerns the mystery of Holy Unetion as @ | sacrament of healing body end soul. At baseline, there are some | introductory notions about the illness and suffering and its healing in | Christ’s Church through its sacramental ministry. The most extensive art ofthe research refers to the Mystery evolution from its beginnings I the completion of the current service form, as it appears in the text and historical evidence, especially in the manuscript tradition that leads us to the first printed editions of the Euchologion. References are also made regarding the relationship between the Sacrament of Holy Unetion and the Divine Liturgy and regarding a few contemporary 's— that is Greek proposals for the service of the Holy Unction, of this study there are some cor questions wit theological and pastoral nuances related to the form, service and relevance of this Sacrament for the present time. K Sacrament, Holy Unetion, history, evolu! pastoral. mn, manuscripts, theology, 36 suoetssscnenmaneeCOnstantinKaralsaridis I. Nofiuni introductive Sfantul Maslu, ca taind a vindecarii trupesti si sufletesti, reprezinta n zilele noastre o slujba bisericeasca Jung. in toata strut acesiei slujbe si, mai ales, in cuvintele rugéciunilor, invocariloy imnelor si pericopelor biblice este exprimat indeosebi tragismul bolii omenesti ca suferin(d trupeasca si sufleteasca, dar si nadejdea vindecdrii gi timéduirii in Hristos. in cartea Faptele Apostolilor, Sfantul Aposto] Pavel, descriind Persoana si lucrarea lui Hristos, mentioneazi despre El.ca:..... aumblat fcdnd bine si vindecand pe ofi cei asuprifi de diavolul.."". La contestatia fariseilor c& Hristos umbli cu vamesii gi p&cdtosii, in Evanghelie exist rispunsul dat chiar de Hristos insugi, si anume, c& se apropie de ei pentru a- i Vindeca, EI fiind doctorul prin excelenta: ,,nu cei sdndtosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi”®. Pana si vindecarile minunate ale Sfinfilor Apostoli trimit tot la Persoana lui Hristos. Sfintul Apostol Petru, vindecéind pe paraliticul Enea, fi spune: Enea, te vindecd lisus Hristos”® De asemenea, exist in Noul Testament o legiturd stransi intre pacat si boald. Observam, agadar, c& in cazul paraliticului din Capernaum, Hristos iarté mai intai pacatele paraliticului gi apoi il vindeea. Insusi Dommul justifica dubla lui interventie terapeutica, (iertarea picatelor si timAduirea trupeascd) prin umatoarcle cuvinte: ,Ce este mai usor? A zice’ lertate sunt pacatele talle, sa a zice: Scoala siumbla? Dar casé stiti cd Fiul Omului are pe pamant Putere sii ierte pacatele, a zis slabanogului: Tie ifi zie: Scoaldé-te, ia patul téu si mergi la casa tal”, Exist gi 0 alta vindecare, tn care Domnul jl-avertizeaza pe paraliticul din Vitezda s& fie atent Fapte 10,38. Matei 9, 12; Luca 5, 31. Fapte 9, 34. “Luca 8, 23-24, fantulul Maslu. Privire istoricé,.teoiogicd.si pastoral 37 E =-ga-rm cumva si mai pacdtuiasc’, dupa tamaduirea lui, pentru a “ju i se intampla altele mai rele: ,,Jatd ed te-ai ficut sanatos: De cum si nu mai paedtuiesti, ca sé nu-ti fie ceva mai rau". in fi- SS }e; in cazul orbului din nastere, pentru a da réspuns Domnul la jntrebarea ucenicilor, daca boala se datora pacatclor orbului sau —=pirintilor acestuia, se exprima int-un mod cu totul unie: Nici +—“pin-a pacdtuit, nici paringii lui, ci ca sé se arate In el lucrarile Jai Dumnezeu””, Ctre sfarsitul secolului I dupa Hristos, Sfantul ==fvanghelist Ioan, recapituldnd pozifia Bisericii primare, conform es semne, eireia vindecarile si timSduirile sunt interpretate ca semme find puse in legdturd cu Persoana lui Hristos si viata vesnica’, mentioneaz’ in mod caracteristic: .Deci si alte minuni a facut Tisus inaintea ucenicilor Sai, care nu sunt scrise in cartea aceasta. Tar acestea s-au scris ca sa credeti cd isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, $i, crezdnd, sé aveti viafd in numele Lui". Prin urmare, in toate aceste cazuri este evident adevarul c& Hristos vindecd si mantuieste pe omul bolnav si pZcatos. Pana si in cazul celei mai grave boli, care este considerata moartea, Hristos ramane Domnul vietii si al morfii si datatorul vietii. De altfel, El insugi in dialogul pe care-I are cu Marta, sora lui Lazar, inainte de minunea invierii fui Lazar, spune: ,.£u sunt invierea si viata; cel ce crede in Mine, chiar dacd va muri, va irdi. Si oricine tritieste $i crede in Mine, nu va muri in veac"®, in continuare, fireste, invierea lui Lazar confirma cuvintele Domnului de mai sus. Chiar de la inceputul 5 Joan 5, 14 * foun 9, 2-3. = 7 A se compara cu Tléxgou pea an © rav puxav Kai tov cwudtwv. BiBAUa} TeOGE ye a xai Haste orn Acrtoupyixn Cai tiie ExwAnotac, Tigactacee T) HaveAAnvion Acttovgyixod Evpinociov oteAexav iegmv MntoonéAcwv, BoAds, 20-22 OxreBgiov 2008, p. 54. * foan20, 30-31 Joan \1, 25-26. ‘O ‘Ingods Xourtds iatobe in H byzia 38 lucriirii Sale mesianice, Domnul Se recomanda pe Sine trimisilor Sfintului loan Botezétorul ca find vindec&torul prin excelenfa al bolilor oamenilor: ,Mergeti si spunefi lui Joan cele ce afi vazut si cele ce afi auzit: Orbii vad, schiopii umbla, leprosii se curditd, sur- zii aud, mortii invie $i sdracilor li se binevesteste’™ UL. Evolutia randuiclii Tainei incele ce urmeaza, se va face o scurt’ expunere istoricd a evolutiei slujbei Tainei Sfintului Maslu, asa cum este aceasta constata in texte si marturiile istorice, dar mai ales in traditia manuscriselor, urmand firul ci pani la primele edifii tiparite ale Molitfelnicului, And, intr-o oarecare miisura, inceteaza evolufia principala a sluj. bei Tainei Sfantului Mashu 1. Prima perioada (sec. I-10) Prima informatie important despre Sfantul Maslu se afla in cunoscutul paragraf din Epistola Sfantului Iacob, capitolul V, ver- setele 14-15. Citim intregul text: Este cineva bolnav intre voi? Sd cheme preofii Bisericti, si sd se roage pentru el, ungdndu-l cu unt- delemn in momele Domnului. Si rugdciunea credinjei va mantui pe cel bolnay, $i Domnall il va ridica, si de va fi ficut pacate, se vor jerta lui. Acest text biblic este foarte important si chiar din mai multe motive. Primul motiveste cd influenteazi pe unii scriitori bisericesti,din perioadele urmitoare epocii apostolice, si atribuie chiar Sfantului Iacob, fratele Domnutui, episcop al Ierusalimului, aleatuirea unei scurte slujbe a Sfantului Maslu. In felul acesta, in Codicele 661 din secolul al XV-ea, pastrat la Biblioteca Nafionala din Atena, slujba ‘Sfantului Maslu este atribuiti Sfantului Iacob. insa, 0 observare © Luca 7, 22. ssssuuemorsavonnns Constantin Karalsarldis’ 3 Taina, Sffintului.Mosiu..Priviredstaricd,.teologicd si pastoraliacusen vse 39 atenta a versetelor citate mai sus nu demonstreaza redarea slujbei Tainoi Maslului de cate Sfantului Iacob. Cea ce reiese ins& fi- resc, tocmai si din modul gi din stilul exprimarii acestui text, este faptul ci Sfantul Iacob, fratele Domnului, consemneaza practica deja existenta, a sivarsirii Sfantului Maslu in Biserica primara, cel pufin la lerusalim. Adica, coroborarea rispunsului imediat la intrebarea: este cineva bolnav intre voi?, cu cealalt& parte a textu- lui: sd cheme preofii Bisericii... in numele Domnului, arati ca este vorba despre o practica deja cunoscuta", Asadar, raspunsul este, intr-un anume mod, o aducere aminte despre o randuialé cunos- cut pentru credinciosii din epoca Sfantului Iacob. Al doilea motiv este acela c& textul acesta al Sfintului lacob influenfeaza alcdtuirea slujbei Sfantului Maslu, mai ales in ceea ce priveste priveste probleria prezenfei mai multor preofila savarsirea sa. Desigur, acest paragraf biblic aduce o m&rturie important’ si despre folosirea untdelemnului sau a uleiului binecuvantat, cu un dublu scop terapeutic: vindecarea trupului, dar si tamaduirea sufletului, prin iertarea p&catelor. fn fine, invitatia preofilor Bi- sericii inseamna c& vindecarea unui membru al Bisericii se refera si preocupa intreaga comunitate. Cu alte cuvinte, problema Tainei Maslului se pune pe 0 bazi eclesiologic’. Procesul vindecdrii forma lui dubli, care se datoreazA lucrarii izbavitoare a hui Hristos, este activat, precum in toate Sfintele Taine, in Biserica si prin Biserica, cu ajutorul preofilor. Acest ueru este intirit si de faptul ci Maslul, ca si celelalte Sfinte Taine, este sdvarsit in cadrul adunarii euharistice, care intruneste prin excelenfa Biserica si cteeazi unirea membrilor ei cu Hristos si intre ei, in gradul cel * K. Kagaioacisn, AvafaSpot Aerroupyixiic Zajc, AOrvay, 2008, p. 253, ‘A se compara cu IL. ExaAton, wlotoguer} eE¢Aukn THs dxcoAovO lace tod ebyeAaiow», in'H byela kai fj daBevera tH etoupyenr Cor, ‘ic ExicAnoiag... p.210. 40. 2 : e Constantin Kataisaridis “jing Sfantului. Maslu, Privire.istosicd, teolagicd $i pastoraliann. ai ff mai inalt!?, in afard de aceasti referin}i claré a Sfantului Iacob la ..gefemnului precede ungerii bolnavului. De asemenea, se face 0 Sfantul Maslu, in secolul I, nu avem alte marturii distinctic. in sensul tn care. pentru cei ce iau untdelemnul sfinjit se La inceputul secolului al [I-1ea, exista o marturie de vindecare > “=~ gere timaiduirea sufleteascd, iar pentrucei ceil folosese prin ungere, a bolnavilor prin ungerea cu ulei si rugdciune™, Catre sfarsitul = ~~" ge cere vindecarea trupeasca. Exist de asemenea gi o informatie, secolului al II-lea, Tertulian mentioneaz cA Proculos Torpacion potrivit careia, binecuvantarea untdelemnului se face in cadrul a vindecat, ungandu-l cu untdelemn, pe tatal imparatului Antonin ~—pumnezeiestii Liturghii si, mai exact, in timpul Proscomidiei, Sever, care era etnic!*, Aceste doua exemple arata c& in primele * ~~"odata cu prescurile'*. in textul Réndwielii egiptene, care dateaza doua secole crestine nu exista o slujba anume pentru Sfantul de la sfargitul secolului al I1l-lea gi inceputul celui de al IV-lea, Maslu. Era continuata simpla practicd liturgica specifica a ungerii © “7 find un text provenit dintr-un prototip grecese pierdut i pastrat cu untdelemn sfinfit, asa cum este aceasta descris’ in fragmentul tfadifie latina, avem aceeasi marturie cu cea a Sfantului Ipolit al citat din Epistola Sfantului lacob"* Romei, adic& o rugiiciune de binecuvantare a untdelemnului?. Sfantul Ipolit al Romei mentioneaz& in Traditia Apostolica, © la inceputul secolului al Il-lea, o rugaciune, cu tithul De obla- 2, A doua perioadA (sec. IV — sfirgitul secolului VII si ione olei'”. in aceasta rugiciune observam ca binecuvantarea unt- inceputul secolului IX, Codicele Grecese Barberini 336) DA se compara cu studiul special: N. Z. MdaeBetc, H Oeia edxapiotia 255 La mijlocul secolului al TV-lea, Molitfetnicul lui Serapion, e- te wévtpov The Oeiac Aatpeias, H ovvéeatc TOV koTnplwy [ETA piscop de Thmuis, adauga doua rugiciuni referitoare la binecuvan- ile Oeiac edxapiariac, OcooaAoviren, 2005 YA se compara cu TL. ExaAtai}, op. cit, p. 221-222; TN. @iAta, 'H secundum oblationem panis et vini, sc gratias agens secundum func or- peréfacn and tiv &rAy Glew tov aoGevov we Edato oTHY dinem. Si eodem sermone non dicit, propria virtue gratias agai et alio ebdoyia Tob éAaiov mpiv ano Tay Aen (oURPOAR oth pedéry sermone dicens: Ur oleum hoe saneiificans clas eis qui unguntur et percipi- quo uncisti sacerdotes et prophetas, sic illas ef omnes qui gustant conforta, ef sanctifica eos qui percipient. Pentru aceasta rugaciune vezi mai ‘cév Ze, MytportoAitny LepBieov xa KoCéonc x. Atevdaiov, Kocavn ales E. Segelberg, The benediction olei in the Apostolic Tradition of Hip- polytus, an 48 (1964), p. 268. tioneaz& in mod caracteristic si céi un iudeo-crestin, mumit ® Vezi Il, ToepméAa, M. EdyoAdyiov, tou. A’, AOAVan 1998, p. 174 ‘ i eu untdelemn si ruglciune, vezi BapvAwvuaxo TaA- -175; fragmental specie al rugaciuinii este urmatorul: Si quis ofeum ofert uo¥5 (Megillah 23a); B. Bagatti, L’ Eglise de la Circoncision (Traduction secundhun panis oblationem et vini at non ad sermonem dicat, sed simili vir @°A. Storme d? aprés le manuscript italien), Jerusalem 1965, p, 78-79. tute gratias referat dicens: Ut olewm hoe sanctificans das, Deus, sanitatem © TegevAAtavod, Ad Scapulam 4, 5, Corpus Christianorum, Series Latina utentibus et percipietibus, unde unexisti reges- sacerdotes et profeta: Severus, pater Antonio Christianorum memor fut, Nam omnibus gustantibus confortarionem et senifaten: utentibus illud praebar jiamum qui Torpacion cognominabatur, Exhobiae procu- Vezi si E. Lanne, «La bénédiction de I’ huilen, Les bénedictions et les sac- sntaicc dans ta liturgie, Conférences Saint-Serge, XXXIVe semaine d ‘od pvernpiow tod ebxeAaion), extras din volumul al Tl-lea al lucrérii ap «OIKOAOMH KAl MAPTYPIA» -"Exdpactc dyanye Kai tupth¢ &! ie et et proculum chy ‘eum per oleum aliquando cureveral, requisivit te in palatio ratorem, @ suo habit usque ad mortem ens. tudes lirurgiques, Paris 1987, Ed. Liturgiche, Roma 1988, p. 165-167. © Traditio Apastolica, Apostolische Uberlieferung, dbersetzt und eingeleitet _"" TI, TpeprréAay, op. cit, p. 174-175; M. E. Johnson, The prayers of Sera- yon Wilhelm Geerlings, Herder, Freiburg etc, 1991, p. 228: Oleum offer! pion of Thuis (Orientalia Cl lecta, 249), Roma 1995, p. 52. 42 -aeoConstantin.Karalsacidis, tarea untdelemnului. Prima rugaciune, care este incadraté intr-un total de sase rugaciuni ale Anaforalei, ocupfnd locul al V-lea, se rosteste dupa sfintirea Cinstitelor Daruri si inainte de rugaciunile apolisului®. Are ca titlu: Rugdciuneu pentru uleiurile $i apele aduse. Este caracteristic c& dintru inceput se arati c& ,.binecuvntdi prin numele Unuia-néiscut al Tdu lisus Hristos ... peste untdelemnul acesta", precum $i c& vindecarea si tamaduirea cerute se face cu vimpartdsirea” untdelemnului, iarisi in numele Unuia-ndscut al Tau Tisus Hristos...". Cea de a doua rugécitme mentionata in Moligeinicul de mai sus, la numarul 17, are ca tithu: Rugdciune fa unidelemnut celor bolnavi sau la pdine sau la apa. Din po~ ia acestei rugéciuni rezulta faptul cd ea era rostita si in afara Dumnezeiestii Liturghii. Conjinutul rugdciunii este clar cat pri- veste dorita vindecare trupeasc’ si sufleteasca, adic& timaduirea trupului si iertarea pacatelor, iar in paralel gi alungarea luerarii iavolului, care este si cauza bolii trupesti si sufletesti. Doar uni singur fragment al rugiciunii confirma cele mai de sus: ,. ca 34 fie celor ce sunt unsi spre respingerea oricdrei boli si oriedrei slabiciuni, spre izgonirea oricdrui demon... spre respingerea ori- carei febre sau frison si a oricdrei boli, spre bucurie simpla st fertare de pacate, spre leac de viajé si de mantuire, spre séndtate si Intregire a sufletului, a trupulud sia duhului, spre interire desdvarsité”. Fireste, si in aceasta rugiciune domina caracterul hristologic, caci la inceputul rugaciunii se cere de la Tatil: ,rimite putere vindecdtoare din cerurile Unuia-ndseut...". si, in plus, — sférsitul rugdciunii are din nou un pronungat caracter hristologic: n€a sd fie slivit numele Celui ce pentru noi a fost rastignit si a Pentru intregul textal rugaciunii vezi 1. ToeprtéAa, op. itp. 176, precum $i lwdvvov @ovvtotAn, Keijieva Acttovpyxjc, tedx. B', Okara EdxoAoyiou, @eccaAovikn, 1985, p. 259, Ibidem, p. 176 5i 259-260. Taina. sféntului Masiu..Privire.istoricé,teologict.sipastoraltvunn. inviat, al lui lisus Hristos Cel ce a luat bolile si suferingele noastre sia venit ca sé judece vii si morfi..™. in Constitufiile Apostolice, text de la sfargitul secolului al IV-lea, exist o rugiciune cu titlul: Muljumire pentru apé si untdelemn, Din aceasti rugciune consemnaim, de asemenea, intensul caracter hris- tologic, care Il arata pe Hristos ca pe doctorul prin excelenta al sufle- telor gi al trupurilor:.,... si acuim prin Hristos sfingeste apa aceasta si untdelemnul... i dé putere de vindecare luertitoare, de boli alun- Sétoare, de demoni izbdvitoare, de orice uneltire respingatoare, prin Histos ndidejdea noasird..""®. Demn de remarcat este faptul c& in informafiile care preced rugiciunea se semnaleaz& cd untdelemnul tl binecuvinteazai, daca este prezent la Luharistie, episcopul sau altfel, in lipsa episcopului, preotul, fiind prezent si diaconul?', In textul Zesiamentum Domini, datind din secolul al V-tea, exist 0 rugaciune cu acelasi titlu, ca si cel menfionat mai sus, in Constitugiile Apostolice, despre binecuvantarea untdelemnului in timpul acestei rugiciuni, slujitorul se adreseazi Ini Hristos prin cuvintele: .... O, Hristoase, Cel ce ne-ai sfinjit pe noi $i prin milostivirea Ta ... Tu esti doctorul oricdrei boli si oricarei slabiciunt... trimite (pe Dubul cel Sfant) peste untdelemmul acesta spre a izbavi pe cei ce patimesc si a vindeca pe cei ce sunt bolnavi si a sfinti pe cei ce se fntore,,*. Demn de mentionat din * Pentru intregul text al rugticiunii yezi TT. TgepréAa, op. cit Kecvvou ouvrowihn, op. eit, p. 176 gi 259-260. Vezi iniregul text al rugdciuni la Tl. TgeyméAa, op. cit, p. 175; Ieodvvou PouvrorsAn, op. cit, p. 176 31 259-260, TL. ToepirtéAa, op. cit, p. 175. thidem, Termenul écorpépovtag = pe cei ee se tnfore clone sugereazii ci bolnavii erau neputineiogi, tocmai din cauza bol fie prezenti la adunarea comunitafii euharistice. De aveea, se cere fn BAciume, printre altele, tntoarcerea lor la adunarea comunitatil. Dar si cei e picatviese grav nu luau parte la adunarile eubaristice pind la terminarea Procedurii de pocBinta, din moment ce existau in Biserica veche diferite ®ategorii ale celor ce se pocaiau in analogie cu categoriile de cat p. 176; n accastl ruga- si roneosConstantin.karaisaridis 4a. rugaciunea de mai sus este c& binecuvéntarea se face in cadrul Dumnezeiestii Liturghi?® de catre preot: ,.pundnd (preotul) vasul iaintea jerifelnicului”, iar la sférsitul rugaciunii este chiar ara- tata in mod vadit legatura dintre untdelemnul binecuvéntat si 2 Pockinfei: ,,... a sfinfi pe cei ce se intorc...”. Sever/Scvir al ‘Antiohiei (+ 558), in interpretarea textului Sfaintului Jacob 5, 14~ 16, considera c& unidelemnul Sfingilor vindecd in mod dublu, atat de boala, cat gi de pacar’. Sfantul Chiril al Alexandrie® si Procopie de Gaza”? reco- manda crestinilor, pentra a evita prezicerile, magiile si alte metode demonice, s& vind la Sfintul Maslu, chemand pe preoti in casele lor. Pozitii asemantitoare cu acestea amintite al parintilor Rasariteni Parinti, in leg&turd cu Taina Sfintului Maslu au exprimat si Parintit apuseni, precum: papa Inocentiu I (402-417), Cezar de Arelata (+ 543), episcopul Elighios de Noyon, Teodor de Canterbury (+ 690), Bedas cel Pios (t 735), Teofil de Orleans ('789)". Cea de-a doua perioada in ceea ce privestwe evolutia ran- duielii Tainei Sfantului Mastu, se incheie cu referinja noastra la Codicele Grecese Barberini 336 (sfarsitul secolului al VII-lea — inceputul secolului al IX-lea), care prezintii o imagine a slujbei Maslului nu ined intr-o formare deplina, redand cinci rugaciuni dupa cum urmeazi: a, Rugdciune pentru bolnay (Parinte, sfinte, ® Ase compara cu N. E. MiAdceBtt, op. cit. p. 222-223 P TL ToepnéAa, op. cit. p. 175. 3 [1 Exator}, op. eit..p. 228: vezi gi trimiterile aceluiagi fa: TN. biAta, «HL AnadAayi mavtés HoAVApOD dagKbe Kai TEs aATIG», BeoAoyia BE (1994), cetry, 1, p. 182; M. Briete, in Patrologia Orientalis 20, 1929, p. 321 > Kugi\dov AdeEavdgeing, epi tig ev Mvedpatt xai &Andeta Aatpeiac, PG. 68, BiBA. 6, 469 D-472 B. Peoxoriov Fataiou, Yropurnua eic 16 Acvitexov, P.G. 87, 764.4, Pentru tofiacesti Parin{i ai Biserieli Apusene, vezi citaridirecte si indirecte, cu bibliografic adaugatt, la I]. LkacAtor, op. cl, p. 228-230 si notele 86- 92. iain Sfantului.Masiu. Privice.dstoricd, teologicd si pastoralé. 45 vindeed sufletele si trupurile...)*, care este pusa astizi in legaturd ‘ou ungerea; b. Alta rugdciune pentru botnav (Dumnezeul Cel pu- =~ ternic gi milostiv..)”: ¢. alta rugdciune pentru bolnav (Stépane, = Stapdne, Preasfinte...)"; d. Rugdciune pentru untdelemmul bol- navului (Doamne, Care cu mila si cu indurarile..."; e, A doua ___ rugdciune pentru untdelemnul botnavului (Doamine, Cel plin de “mild si bogat in bunditate...)*. In Codicele Grecese Barberini 336, “care este si cel mai vechi codice liturgic, nu este redat& o slujb& completa a Tainei Maslului, care si cuprindd randuicli tipiconale, = tropare, etc. Din cele cinci rugaciuni de mai sus, numai ultimele ~ acccasi randuiala, dar cu alt continut, unge pe cel bdlnav eu unt- - delemn, isi gaseste originea in vremuri mai yechi, band, asa cum am vazut, dupa slujba Maslului se savargea timp de sapte zile con- i secutive Dumnezeiasca Liturghie. — Din diferitele elemente ce aleatuiese slujba Maslului, cat / dobandeste silun caracter de Taina care diruieste yi iettakea pa- catelor. ir | = in ceea ce priveste cazurile in| care $¢ sivtivese Mastul -2-Stanmul Sipieon aminteste urmatoaceld stuaji, || "® Vezi TL ToeuréAa, op. cit., p. 107 "© Vezi Ibidem; TI. Exaacon, op. cit. p. 259-260. rnmsrrnietnintnenaCohstantin.Kacaisaridis 1. Cand eredinciosul este bolnav, 2. Cand yrmacaz’ ca credinciosul si ia parte la Dumnezeiasca Liturghie.| Card se impune de ¢atre duhovnic, ca si canon de poca- Din traditia secolului al XIlI-lea, descris mai sus, si din ima- ginea pe care ne-o creeazi Sfantul Simeon al Tesalonicului, su ‘em condusi deja la slujba Taine Sfintului Mastu, asa cum se gi shgte abduct ettate tiparite ale carfilor de cult. Aici putem evidentia urmatoarele parti; | a Elemente. preliminaré\— Utrenia (Psalmul 142, Aliluia, troparele, Psafmul 50, Catonul, catismele, condacul, luminand: laudele, troparu)), b. Sfintirea untdelemnului. ¢. Cele referitoire la cei sapte preofi, Fl wan a ierearii™? 6. eis dintre Sfintul Maslu si Dumnezeiasca Liturghi Pupa cum sia véizut deja din prezentarea de pind acum, pro- blema leghtgiiahite Mashasi Dumnezeiasca Liturghie acunoscut '" Cat privestd legatura Sfantului Maslu cu practica darii epitimiilor sau a ca- sera bs Din Tee 8 eco lnqcronaopinceon (0p cit, p. 19] adlauga o inforspale valoroasa, conform cateis in manecgy, sele ore (See. VI), care cuprind Molitfenice si sunt pastrate Ja Muzeul biscricesc din Tbilisl (de mentionat ca Dini je Terpos citeaza si din Melia, Gnetign.... vezi Ibidem, p. 217-218), exista o slujba specials ca elasamon si care se face dupa slujba Sfantului Mastu. $i, desigur, din lor nu reiese concluzia cd este| vorba despre yreo vin. Gesate a bolilor thipesti, ci mai depraba despre o randuialé de reintegrate < 'e biseriteascd a celor ec! au cazut th erezié, astfel c& se refera m: ‘mult la ridicarea danoanelor de pocainta, 121 @ovvtowAn, op. cit, p. 193 Taina,SféntuluiMasluefcivireistoricé,.teologicdSi-0ASt000h.nmnmnesesonea 63 ‘mai multe variafii. Izvoarele literaturii crestine primare fac referire in mod special la o singura rugciune a binecuvantarii untdelem- nului, care avea loc in cadrul Dumnezeiestii Euharistii, incepand cumanuscrisele din secolul al VilI-lea si pina in secolul al XI-lea, avem consacrarea a doud rugzciuni, una de sfintire a untdelemnului (Doane, Care cu mila si cu indurarile Tale...) si alta a ungerii cu untdelemn (Parinte Sfinte, doctorul sufletelor si al trupurilor...). ins, cand a inceput din secolul al XI-lea dezvoltarea unei slujbe ‘imbogiiite de sine a Sfantului Maslu, au rezultat o serie de difi- cultiti privind armonizarea dintre vechea tradifie a séivargirii Mas- lului in legaturd cu Dumnezeiasca Liturghie $i noua slujba dez- voltata. De aceea, au inceput s& se iveascd traditii de savargire a Sfantul Maslu unit cu Vecernia sau Utrenia. in felul acesta, rezulta urmitoarele cazuri de sdvarsire a Sféntului Maslu: a) Repetarea consecutiva timp de sapte zile a Sfantului Maslu. b) Savarsirea a sapte Dumnezeiesti Liturghi in sapte biserici diferite, inainte de savarsirea Sfantului Maslu. ©) Savarsirea in mod repetat a Sfantului Maslu, timp de sapte ile, de catre gapte preofi diferiti. in fine, slujba Maslului, incepand mai ales din secohul al XIII lea, se desparte incet-incet de Dumnezeiasca Liturghie, dupa cum, de altfel, ne relateazi si Sfantul Simeon, marturia acestui Sint Parinte find veriga de legatura dintre traditia manuscriselor de pana la el si cea.a consemnarii de dupa el a randuielii slujbei Tainei Sfntului Maslu in cirfile de cult, Motivele pentru care Sfantul Maslu a fost despartit de Dumnezeiasca Liturghie sunt: in primul rand, marirea slujbei prin generalizarea sistemului heptadic (sapte pericope apostolice, sapte Evanghelli, sapte rugdciuni, sapte preoti etc.); in al doilea rand, legatura deja intregita a slujbei Masiuui eu Urrenia: in al treilea rand, cele sapte Liturghii si cele sapte ungeri; . in final, obiceiul de a se savarsi Sfintul Maslu la casele cre- dinciosilor. Sfantul Simeon, desi este pastritor al sistemul hepta- 64 : ssnoooneanenConstantin.Karaisaridis dic, descrie $fantul Maslu ca pe o slujba de sine stitatoare, despar- {itt de Dumnezeiasca Liturghie. 7. Cateva reglementiri contemporane — propuneri in spatiul elen referitoare la savarsirea Sfantului Maslu Pentru ca Taina Sfantului Mastu si fie repust fn legatura cu vechea ei splendoare si simplitate, si redobandeasca pozitia ecle- siologica si s& fie despovaratti de materialul acumulat si repetat, vom prezenta anumite propuneri documentate si prezentate sti- intific, care asteapta hotdrdrea bisericeascd oficial si, de ce nu, a- cordul panortodox, fiind vorba de o problema ce priveste fi nomia fundamentala a cultului, a teologiei si a spiritualitatii orto- doxe. a) Oversiune epuratiia slujbei Sfantului Masta consacratd in edifiile Molitfelnicelor grecesti Profesorul de vrednic& amintire Ioanis Fundulis, in studiu sau stiin{ific asupra Sfantului Maslu, dupa elementele introductive care se referd la evolufia istorica a slujhei si anumite probleme legate de aceasti Sfanta Taina, precum legatura dintre Maslu si Euhatistie, participarea a sapte preoti si aleatuirea intregii randu- ieli, avand in vedere numérul de sapte, enumerarea unor perso- nalitafi de seama gi a perioadelor care si-au pus amprenta asupra felului in care ni s-a pistrat astizi randuiala Tainei in edifii ale Molitfelnicului, purcede la editarea unei randuieli a Sfantului Mas- lu cu cateva interventii, folositoare dupa parerea lui!” Dupa cum ne explicti el insusi, edifia propusa de el arc la baz forma slujbei Maslului aga cum se gaseste aceasta in Moliffeinice. Nu este vorba, asadar, despre o editie critica a textului, lucru im- posibil de altfel, din moment ce fiecare epoca, din anumite motive, 19], Dovvro0An, op. cit, p. 183-268, nas ont atostsaeiestvettetogetstpostra = {2 prezinta o imagine analoaga cu cauzele gi influenfele care i-au dat \7* pastere. De asemenea, dupa cum explica acelasi autor, a avut loc -—articularea slujbei astfel incat si se poaté identifica cu usurinta Se" partile care a aledtuiesc, s& fie usor de infeles atat textul slujbei, | cat si migcdtrile si gesturile liturgice, chiar si atunci cand randuiala _---Maslului face parte din materialul didactic, fiind ineadrata in pro- see grama universitaré (Facultatea de Teologie). Acesta ultim motiv = ‘J-a determinat si tipareasca textul rugdciunilor cu litere de dimen- -s<~siuni diferite, Textul arhaic, adic partea rugaciunilor consemnate ~~ incele mai vechi manuscrise, este infatisat cu caractere tipografice de o dimensiune mai mare, pe cénd textul mai nou si neconsemnat

    You might also like