i CADEMIA 4 Peet tae OCIALE = Bere) Bos Col) REPUBLICII le eea tyes page snail an veeee eee te Sate v arate Pea EN ADEMIEI NRL Se CERTACADEMIA DE §$TIINTE SOCIALE $f POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE TRACOLOGIE TOMUL IV 1-2 1983 P9860 |v EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIATHRACO—DACICA, IV, 1—2 1983 Sumar (Sommaire) STUDII(ETUDES) ANN DODD-OPRITESCU et IOAN MITREA, Le seoptre de pierre de Mogosesti—Siret, dep. @'lasi, Roumanie. Problémes derigine et de datation TIBERIU BADER, Evolutia fibulelor pe teritoriul Romdniel de la sfirstul epocit bronzulas pind in perionda Hallstattului tizzia (Cber die Fibeln in Rumfnien (Bronzezeit und Hallstattzcit)) . i BUCUR MITREA, Drahmele estajilor Dyrrhachium si Apollonia Ja geto-dacl. Aspectul cro- nologic (Les drachmes de Dyrthachium et Apollonia chez les Géto-Daces. Aspect chro- nologigue) D. BERCIU, Morminte de inhumstie 14 Ocnita-Burktava (Tombs & inhumation dévouvertes ‘4 Ocnija-Buridava) OLGA NECRASOV sl CEZARINA BALTEANU, Caractersticle antropologice a 2 sehelete dacice, datate din Laténe (sec. II 1.n.), descoperite 1a Ocnita (ud. Vileea) (Sur tes exacts antrpoleggis rex sole apparienant I poplin dit at dy IF s, avin, découvertes & Oenija [ep de VieeaD) « AL. SUCEVEANU, Burcbista et la Dobroudja GH. BIGHIR, Ramura nordicé a dacilor ~ costobocit (La hranehe nordique des Daces ~ les Cos- tobogues) CUSSIONS BT INFORMATIONS) DISCUTH $1 COMUNICARI (DIS PETRE 1, ROMAN, Spatneolithikum, Obergangsperiode und der Beginn der Bronzezeit im Siidosten Ruman A MARIN ROTARU, Noi descoperisi de la sfrsitul epocit bronzului in bazi les découvertes de la fin de Age du Bronze dans te bassin de Elan) GH, I. PETRE-GOVORA, Un orizont halstattian timpuriv in nord-estul Olteniet (Ein frie hallstattzeitlehes Horizont in Nordostoltenien) OLGA NECRASOY si PETRU CAN adiul antropologic al sehelstulutallstattian descoperit la Gazdnesti,jud. Vileea (Etude anthropologique du squelette découvert a Gia nesti, daté du premier Age du Fer [Ialistatt)) HADRIAN DAICOVICIL, Pin nou despre blocurile cu litere greeesti de 1a Sarmizegetusa regia (Encore une fois sur les blocs & lettres grecques de Sarmizegetusa regia) NICULAE CONOVICI, Cerectirile arheologiee de la Piscul Crasafi si aprecierite lui Vasile Parvs (Les fouilles arehéologiques de Piscu Crisani et les considérations de Vasile Parvan) b. BERCIU, M. 1OSIFARU, S. PURICE si GH, ANDREESCU, Descoperiti si insemmnari de Ia Buridava dacics. 1 (Découvertes de Buridava dacigue. 1)... ; SILVIA TEODOR, Construcile de lon din turbiria de la Loma, Jud, Botosani (Les con- structions en bois de la tourbitre de Lozna, dép. de Botosani)... ARITON VRACIU, Ani lingyistice preistorice In std-estul Europe. Giteva preciari (Aires linguistiques préhistoriques dans In sud-est de 1Europe. Quelques précisions) MARIN CARCIUMARU, Consideratii paleoetnobotanice si contributii In agricultura geto- dacilor (Considérations paléocthnobotaniques et contributions A Yagriculture ches de Cito-Daine) 0's Nie oe ees eo 1 Elanului (Nouvel 2 a 2 100 105 109 4 aaVLAD ZIRRA, Citeva date privind ayezarea getied, fortificata, de la Cofofenii din Dos (jud. Dolj) (Quelques données sur la site fortifié de Cofofenii din Dos [dép. de Dolj])....- 135 CONSTANTIN C. PETOLESCU, Varia Daco-Romana (I-VI)... .. 2.220% ae NICOLAE BRANGA, Un monument al Gavalerului danubian Ia Miereurea Sibiului (Ein Denk- mal des Donaureiters aus Micrcurea Sibiului) ... 2.0... ee . 150 RADU HARHOIU, Observatit asupra tezaurului de la Pietroasa (Bemerkungen zum Schatz- fund “Vor Pletroaia 550. 0. ue hie le eon 154 NECROLOG (NECROLOGIE) (RADU vurrE|. ... (OMe LELEAG. 3 158 RECENZII (COMPTES RENDUS) GEORGIOS BAKALAKIS si AGNI SAKELLARIOU, Paradimi, Mainz, 1981 (Vladimir CRORE oir amend ti Went te eae eee eee 163 Tzvori za istoriiata na Trokiia é trakite. Tom 1 (Fontes Historiae Thraciae et Sofia, 1981 (Al. Barnes). . on A 167 Pernik, tom. 1. Poseiséen jioot ha hilma Krakra ot V hil. pti tee. do VE b. na nes 1981 (Petre Diacomu) ....... pies ee 167 Acta Musei Porolissensis, 6, Zaliiu, 1982 (C. Preda) ee a ee ae CRONICA (CHRONIQUE) ss Din activitatea Institutului in 1982 (De activité de l'Institut) (Mariana Maren) . 170 Al cinetlea seminar de istorie $i cultura tracicd de la Plovdiv, 1982, (Le cinquieme Séminaire A'histoire et de culture thrace de Plovdiv, 1982 (Mircea Petreseu-Dimbovita) « 176 : 180 ABREVIERI (ABREVIATIONS,Morminte de inhumatie la Ocnita-Buridava D. BERCIV Tn 1982 s-a intreprins o prim’ cercetare pe iniltimea notat% de noi mai demult ,,Cetatea 2” (=02)*. Ea se gisseste intre Cetatea 1 si Cetatea 3, toate trei constituind un sistem de fortitie cafii in formi de potcoavii *, care avea rolul de apirare a zonei salinelor de la Ocnija — Ocnele Mari si a intregului complex dacic de acolo. La suprafata solului nu se descoperise nici un fel de mate. rial arheologic pin’ in 1982. Caracterul de cetate fusese presupus doar dupi aspeetul general, dupi poritia central in ,poteoava” de fortificatii si dup inilfimea propriu-zisi. Distanta intre Cetate si Cetatea 1 este de aproximativ 200 m, iar pind la Cetatea 3 este tot cam ace tura intre cele trei inilfimi se face azi pe o potect de culine, care se bifu Bradului, cit si spre punctul numit de localnici ,,Farfara’’. O ramificajie a potecii coboaré pe cul mea de vest a Cetifii 3, spre fintina din depresiunea ,,Funditurii Cosotei”, unde se afli: ajezarea civil si necropola complexului dacie, Mai mult de 3/4 din indlfimea Cetitii 2 s-a prabusit_ in decursul timpului spre Valea Bradului, care se giseste it de cele trei inilpimi. Pribugirea continu% an de an, ea si la Cetatea 1 Sipiitura efectuati pe restul indlpimii 2 in 1982 a limurit detinitiv ca in&lfimii respective, avind acropoli amenajata anume si 0 terasi, care era inconjuraté de o palisada. Dar asupra problemelor cetiifii si funchionalitiitii acesteia ne vom opri alta dati. Deocamdata soco- tim ch este util a ne opri aci asupra unui mormint dublu de inhumagie, care atesté pentru prima dat% la Oenita practicarea ritului inhumafiei. Se stie ei la Ocnifa — Buridava dacicd, s-a desco- ‘perit ointinsi necropoli de incineragie *, cu gropi Sipate in majoritatea lor in stinea vie, care, in nici un caz, nu puteau sii ,,fi fost gropi pentru exploatarea lutului”, cum s-a spus de curind *, In cursul sip%turilor din 1982, s-a intilnit, pe latura de sud-vest a acropolei Cetapii 2, in 5. 11/82, imediat sub solul de pidure, 0 mask de pietre de riu, de o form aproape rotund’ (diam. 1,90 x 2m), avind la mijloc o adineiturti; pe panta dinspre vest. erau privvalite alte pietre de riu, ajungind pina pe terasi. Pietre eran rispindite si pe latura de est si de sud a masei compacte. Procedindu-se la ridicarea pietrelor din primul strat, s-a constatat ca in centrul masei de pietre, si anume in sectorul adincit, incepe si se contureze o groapi, in limitele adinciturii amintite. Sa Observat oh deasupra gropii si in jurul ei au fost puse pietre de riu, formind o movilité, un tumul funerar, peste care s-a asezal mantaua, dar care cu timpul a alunecat pe pant, asa incit in prezent se afla deasupra pietrelor un sol de pidure actual, intr-un strat cu o grosime de numai 0,05 m — 0,10 m. Amenajarea unui tumul de genul acestuia se giseste pe linia tradifiei hallstattiene locale Th plus, folosirea unei iniilfimi pentru ridicarea tumulului se ineadreazi si ea in aceasth tradifie Morminte tumnlare cu pietre se cunose in cultura hallstattian’, tracici. Nu este necesar, cred, # ‘aminti aici decit necropola tumulari cea mai apropiatd si mai importanti, cum este cea de ls Perigile, si, in plus, pe cea de la Drigoesti, jud. Gorj*. La Ferigile existau si gropi, in jurul cterul de cetate al + Sapiturile de pe Cotatea 2 (1982) au fost efectuate de 9M. Babes, SCIVA, 33, 1982, 2, p. 256. D. Berclu, $i M. losifaru. “AL Vulpe, Neeropota hallstalliand de (a Ferigile. Mone PD. Berciu, Buridara Dacicd, Bucuresti, 1981, p. 15, _grafie arheologied, Bucuresti, 1967, p. 15 31 urm. 1.2, vedere spre cele trel cotati. ®'D, Berit, Arheologia preistoried a Ollenici, Craiev® ee Ybidem, p- 100 $1 urm. 1939, p. 173, fig. 218. PHRACO-DACICA, 1. 1V, nr. 1-2, Bucuresti, 1989, p. 32—38 E —_—ji de pietrele de rn eeteazd Me0.80 me cle foreat™ Pins la p ae piatra find ‘agezath as “peretii gropii. La adineimes, St% Pt sa dat peste un schelet indicaté aci, pe un pat de pietre de riu dant elativ mari; grosimea accent? care uncle 0,20 m (fig. 1). Printre pietrele Bat, de mb schelet se giseau di spocqeratului de de mal” si pufin pamiat Boadice bucati _ ben-deschisi. Scheletul mormintquet®, &- "zit pe directia nord-sud, cu, capan gr S3e- Positia era chircitd, cu pice te tt pintec, eu mina ‘stingit spre cop at | dreapta asezati pe genunchi ‘ap sicu | plasat usor eftre sud. Peste Sevaceniae, " ‘atezate pietre pe toati inilfimes ae nag SMiatehelet nu sa gist mei on ee es roe cast met on. oble.de peste un maxilar de pureel Fi un os de hen Spart, ambele stind in legituri cu ofrands -depusd ling’ mort. Printre pietrele de ‘Mort gi din jurul iui s-au descoperit cere _ fragmente céramice, uncle caracteristice, si ea fragment de cand bitronconici, A Sarat busa nisfrinta, pe oe, dungi inguste si lustruite ; profil a 2) patru fragmer ey sp cu mina, de tradifie hallstat- tian, Iut de culoare neagri in sree _ strate superficiale cirimizii,cu nuante brune eee jinasrult profilul cas- ha intru totul similar castroanelor i nivelul I al complexului de la Ocnita ’, ‘Parte aseminiitor si cu profilul exempla- din nivelul IT a. 3) un fragment de de mare oali, risfrinta si decorata prin paralele *, lut c&rimizin eu nuante jn pasta mult nisip, pietricele si de mic&; profil, tehnicd si decor indtoare cu acelea’ ale ceramicei din T sill a. 4) fragment de mare oali, en mina, Int cirimiziu, cu nuanfe decor cn briu organic, crestat spre 5) un mie fragment atipic, aceeasi ied i atipics py alte cinei mici fragmente ceramice, atipice. aceeasi tehnie’, decor cn brin alveolat, 610) WM opservat urme de cenusi sau cirbuni, wae cSrkmiziu, cu nuanje brune. AL Volpe, op. cit., p. 28 si urm. 7D. Berta; Burkdana docied, pl 101/9 # pl 3057- wrinintului dublu de pe Cetatea 2 de la Ocnita. Fig. 1. Greap: © pbidem, p. 109 si pl. 70)a D. Bereiuy ea scheletul mort Mormintut 2. Continuinadse apitura sub potul de I Sa dat peste piotre de rin pint la. adi de 1m. Mai jos a urmat, ; 120 m, un strat din buctfi de’ymal” amestecate cu pimint galben, fin, La aceast adincime,y retale do sud-ent ne afln un schelet uiman al doll, morming (a. 2). Scheletul era in poy It (gs 4}, erat oes ypve droapta, Brajco erau iniinne ae igul corpului, ca si picign uly ii Ia adincinney 2, Pandantivele-cildarusa de 1a seheletul ne. 2. (capil ta Sting, pe cind cel drept era usor indoit de 1a genunchi, Sub schelet se afla un strat format dy Duedji de , mal” si pimint galben, fin, gros de 0,20 m $i anume pregitit, ca un pat”. La adi Gimea de 140 m se termina groapa. Scheletul aparfinea unui copil. Oasele se xivese in genen in bunii stare de conservare®. In jurul gitwlui s-uu gisit trei pandantive in forma de cildimne nul de bronz $i douk de fier, toate de dimensiuni mici, Nu s-au gisit resturi de sfoardl sau site de are vor fi fost atimate aceste obiecte de podoabi. Primul exemplar, care se gisea intre ede Anite douii, este ficut din plac de bronz, care formeazi corpul cilindrie al eildstuget, omamentate fei reliefuuri paralele in partea superioar’ si tot eu trei in cea inferioar (fig. 2/3), Toarta semicitealen este din banda ingusti, tot de bronz. Iniiijimea de 0,025 m, Al doilea exemplar este lucrat din tabli de fier (lig, toarta este tot de fier; inilpimea 0,24 m. Al treilea exemplar ( din tabli de fier, in aceeasi tehnick primitiva ; inaljimen 0,02 1 Fe bazinul scheletului de copil xe giseau un maxilar de bow, 0 coast de bovin, eu urme h Fe de naimbele capete si doud aychii dé os de animal, eare sau ‘slirimat, Hste vorba, desigur Pai Ce Ghanda in alimente, depusi in mormint, potrivit eredinfei vremil. In apropiere de genus Chit mortului sau gisit citeva buedfi miei de cirbuni, provenind probabil de la resturile asa to de earacter ritual, care s-a fieut in alta parte, nu in ‘gtoaph. fn pamintul din jural moshing sn Gisit doud miei buetpi de vatei, precum si trei fragmente ceramice Iucrate eu mina, dowd ainte le ciirdmiaii, cu nuanje brune si strat negra in spiirturk ; al treilea, de culoare neagra. on cone Pietricele In pasts. Primele dou fragmente sint buze de vas, wistrinte in afarh, pe cind. al teeta este atipic. Fragmentele nu par a face parte din inventarul mormintului 2, ele vor fi fost eine SAats ou pimintul galben, care leagi buciiile de mal” din ,patul", pe care a fost agene mots Frofilul primelor dou tragmente corespunde multor forme d@ vase apartinind nivelulie 1 alin vee Blexul dacic do la Ocnifa, mai degrabi decit nivelului I a. $i din punct de vedere tokens ak aarpaamteteristice de reguti primulut nivel, ex dealtfel gi al treilea thagment, cw pictrisede ya culoare neagri Cele dou morminte sint din aceeasi vreme. Mormintul 2 nua deranjat in nici un fel mormiv tui 1, Groapa a fost sipatd anume pentru cele dou morminte, in stinea vie, Adinemeg ne per erin cu raie ious do cst), si ce 1,25 m (pe tatura de vest, din causa pantel): Dineetn Fedo te Cece? 2 iar In fund de 1,35 m (nord-sud) 511,40 m (est-vest); In mijloe te arate Ba yim. Groapas-alingitta gurd, pe latura de vest, incepind de la adineimen de ).0 sig caso Fe are een Cuptorith. Perefii nu sint, in general, periect drepfi, Siparea gropiiim tatal seat Sa ameut tobusi cn deosebita grift si a necesitat un mare elort. Pink la adintinng nee CMON A tn eee, fo8t Astupats cu pieire de riu, in ‘numir de peste 1000, Gimenstuni diferite, mele destul de mari. Bolovanit au fost adusi pe indltim Cetiifii 2, fie di Valea Bradulut, fie din accea a Piriului Sirata, in ambele eazuri, de lao dieten apreciabi 1), intr-o tehnied foarte rudimentars 2/2) este Inerat de asemenea ta # Desl este 0 excepiie, care se explicd prin prezenta pie p, 21), fenomes AWelor de iu, a strat projector. Fste sit ined denn ek , Bere, op. eit pl Zona de paare din nordol Olenici in care seal 9h Dee Bolan, po fifa — mu sau pistrat nu numa oasele din mormintele te es ie Anhumiatie, dar st cele de Incineraie el. AN. Vulpes vo eit, Fey 2 curent jn Pola de Ia Ocnita, 3 DL 9/1; sh altele similis36 D. Berciu intre ‘care 17 din morminte de incinerafie si numat 2 de inhumafie *, S-a presupus atunei c& pogg, ele de acest fel ar fi pitruns la caxpi din cultura Pracworsk de pe Volga °*. Se ytie inst ci pangs tivele-cilldarugi au avut o foarte mare rispindite, de la Nipru si Vist tula pind in Germania, pes, Ueraina, Ungaria si Cehoslovacia ®, Pe teritoriul Romaniei apar si in morminte sarmatice si iy Wovninte spartinind culturii Sintana de Murey-Cerneahoy *. Se fiieuse de asemenea constatany, ch aoest tip de podoahe a avut o lung’ perioadi de folosire, incepind din see. I e.n. pin in see ty on, SS ch finind seama de vasta sa rispindire gi de durati, era natural si se conchidi et aia Fodoabe sk fi aparfinut unor populafii diferite ; vandali, taifali, surmafi, carpo-daci ete. » yy dlescoperitile din necropolele de la Soporu de Cimpie*, jud. Cluj, de la Fareasele, jud. Olt gi ay 4a Locusteni, jud. Dolj, veneau si ateste folosirea acestor podoabe si de citre populafia dacom: mand, iar la Mitsisary # de citre dacii liberi din epoca romani, Trebuie adiugate aci si exemply rele de fier de la Cristian-Bragov si Meresti, in sud-estul Transilvaniei, pe eare I. T. Pop le puny in legituni eu prezenta acolo a carpilor # Deseoperirile de ln Oenita, Popesti, Crisani, Rucitiu si Bradu pun acum probleme noi, fy Primul rind se dovedeste ci asemenea pandantive apar deopotrivi in morminte, ayeziri si centr fortifieate geto-daciee. Tn al doilea rind, se poate spune acnm cu certitudine ci aceste podoabe an fost purtate de populatia biistinas’ ine din perioada preromani. tn stadiul actual al cercetiniee § descoperitilor, mispindirea lor este documentatt mumai in zona getic, extracarpaticl, dar ne Putem astepta pe viitor la descoperiri similare si in ginuturile intraearpatice. Oricum, un prim of zont cultural gi eronologie al acestor pandantive-eildarusi il reprezinti cele din mediul.preroman Geto dacic, Dack Iukm in considerire dataren lor in sec. II si T i.c.n., atunei se pune’ evident, problema. oviginil unor asemenea podoabe si problema centrului primar de’ difuziune, et. "problema Continuitiii, a persistenfei lor 1a daco-romani, pe linia unei dezvollari locale Al dotlea orizont il constituie descoperirile daco-romane. Orizontnl earpo-dacie Se rr ner uhett este contemporan eu cel daco-roman si se giseyte pe acceasi linie de eontivedtate fie Fi de unitate, Desigar, in urmi cu cijiva ani se putea presupune ct acest tip de pedoahe ad fost procurat de ciitre bistinasii din provincia Dacia romand pe calea comertulia*®, doe cocaine Care ea gine at state cK avem de-a face ou un element earacteristic al civilaatiel getodaee care a diinuit si dup cucerire. De aceen nui mi se pare ci mai poate fi mentinuld denser ne Pandantive de tip sarmato-carpie ®, dati fiind gi priotitatea, en timp, la geto-daci, S-ar putes talon Hemant de tip geto-dacie, chiar daet aceste poddoabe au o'aga de vasld racpindire gt Mut pun de Heamuri felurite, fenomen care ar putea fi explicat partial si prin faptullel avem dea haces podoabe foarte simple, de care se va fi legat si o semnificatie, pe care iro inireririin deoeainea dar care va fi contribuit, poate si ea, 14 rispindirea in culluri’ ew confinut etme dan} Din punet de vedere tipologie, pandantivelecilairuyi sint simple, Ele au un corp eilindaic, mai mult sau mai pufin inalt, de obicei de mici dimensiuni, en si Iingimea ,ealdaneer tee rte sgmicrenlard st se prinde de vegull. prin interior, mai tar pe mangine. Smt lucrate ames im (erclusivitate din fier, intr-o tehnieS tn genera) primitiva, prin tumnate sau din tab se aoe pidstd, dar uneori cu marginile apropiate intre ele pentru a forma corpal cilindtie al ‘ekg In prezent noi cunoastem doar cout exemplare de bronz, cel de la Oenita ot eal Nee Popesti. Beta ornementat en reliefori orizontale si paralelogi este cel mai vechi, Se pare eh cca cee care Inruire tipologicl’ — poate si de alta naturk — intre pandantivele-calditusd A coe cone plarg ‘din grupe, pandantivelor-copule,, care au acelasi corp cilindrie si toasts tr ages “xe in reliefuri paralele, dar fini prelungirea conich de pe fundul podoabel. Ne referim fe exemplarele = 2 Sekar Te Locations, aotpre caro si descoperitorul atta af ale eee si in general eee 6 Dlare poarta paternic He - ce urme de arsutd, ale treet prin 10s Midem ch. Gh Diaconv, SCV, 15, 1964, 4, ps a7 De rout funcrar) D, Protase, op. il Ps 90-31, 68 si pl. XXX/ (NM. 77, 1; De Prolases op. eis p. 68 act sl blbliografia de pind aes. anh 1976: si Gh, Diaconn, foe. ei, Pies MB Gerectini conduse de nol, in 1963, Datd de Gh. Blenir tn 1973, op. et. p. 119,a Se Mormint, ee fata de cele de edn ede inhumatie Ja Ocnita-Buridava B.S ct apt ge a cele gisite in ayeriti sine Tore eBPUNE spar apes aT utea fi vorba nu nu % Mi mai de o contami i apron ies aparteneoid etno cavum, wees vitate in morminte de copii 51 of cazuri rare gi en princi ' Prntlilectie pentra copie ectieat de geto-daci, iar ja hitmen inhumati, eu deosebire 4 e n lec 866, © Se cunose relativ des Ineinerarea copiilor, ‘Totusi co Rant Si im secohal unmitor, Tansee, multe morminte de cop Git si ln daco-romani sila dacii inet in poritie intinst sau chiveita, ee pe aceasta, ud. Olt, ea a a Bi") atte a a eyo la copilul din groapa de pe Cetaten 9 4a e Ocnita. Nie eeatit entra depunerea morjlor , ex si ls Eroaps nu este ceva cu total nou la goto-det oa Polele daco-romane®, Nu avem nici un indy cele dou persoane s& fi fost sacrificatiy — ya cel putin binuiala e§ una dintre pentru cealalti, In orice caz depuncrea cape nit MMO" Htualun intiite desigur si he gete ae ordonatdy a pietrelor de riu sa ficut cu acceagh gine gn eaPe 8 HHCUL cu rifh fi agezarea, meer et ort in acelasi timp. Pe toatd adineimes erooli no cong eneluzia c& inmormin: intrerupt continuitaten stratificirii pietrelor, ea sk muteee oy Te eae Mick un strat care && fi : \ Pietrelor, ca sk putem si ne gindim la o inmormintare alte, Heard, aceea a personajului matur. Cadavrele au fost pure ee ec ii. Re capul copilului erau agezate bucifi de mal”, iar pe bazin fusese depusd ‘poh ee fila git pistrate cele trei pandantive-cildirugi. De asemenea, sub capul celui de-al doilea schelet Gra agezatii cu griji o piatra de riu, si aléturi de cap o ofrand de carne (purcel) iar tm aferd, de asezarea chircit’ a cadavrului yi deplasarea normala in decursul timpulul a diferitelor ones ale corpului, nu s-au constatat deranjiri violente, care si presupund 0 pasvirlive” a tedevedlal ae groap&. Si totusi, ingroparea in acelasi timp si in aceeasi groapi a unui copil si a unui matur trebuie si aib& o explicatie. Moartea lor s-ar fi putut petrece in acceasi vreme, dar se poate for mula si o alta ipotezi, dac&, evident, in lumina celor aritate mai inainte, considerim ci mormintul principal este acela al copilului Tn aceasta privinti gisesc deosebit de important studiul antropologilor Olga Necrasov Cezarina Balteanu® privind cele dou schelete. Scheletul mormintului 1 (M. 1) apartine unei fem in virsti de aproximati ani, de staturi aproape inalt (cea 1,60 m) si prezinti: caracteristici ale variantei nubiene a tipului mediteranoid. Al doilea schelet este al unui copil de 3 ani ficind parte din categoria brachicrani, cum arati specialistii. Intre cele doud schelete nu exist elemente comune, asa cum reiese din studiul amintit.Prin urmare nu poate fi vorba de vreo inru- ire f #8, Aceasia ar putea si ne sugereze 0 anumité subordonare a femeii fati Pee ees cae oS groapa de pe Cetatea 2, dack nu chiar un sacrificiu Care si ne sugereze de familia copilului, pentru care s: « Descoperirea foarte recenté (1982) de In Ocnifa aruneé Iumini noi si importante mu mumai aspra riturilor si ritualurilor geto-dacilor, dar si asupra caracteristicilor antropologice si asupra a vitui ¢ poe icn unor elemente de civilizafie, cum sint pandantivele-cildirus 8 Ibitem, p. 67 31 urm. aN alias 43D. Protase, Un cimitir dacie, p. 78. Morminte dacice © G. Popilian, op. cil, p- 925 Pl Ly. mani, Bucs duble de thumatie opts mar an grmp au fst. dese #'D, Protase, Rituri fanerare la dct si daco-romanty ferte, do pildd, qin dava de la Brady pe Siret informatie Feat, 1971. 70, Gropi rotunde se cunore Ursa} ‘la Ciumesti, jud. 5: 35 gi urm. ; Ps 73—76. Cvea ce mi-a fost confirmat telefonic de Olga Necrasey ¥. Bug. Comsa, Apu % Keug. Gomsa, op. tiles 8 Thidem, p- 68 $i SB. 4 10.1.1989. p65 31 urm. 2 (groapa ,estica”38 D, Berciu Tombes a inhumation découvertes 4 Ocnifa-Buridava RESUME, A Poceasion des fouilles effectuées en 1982 sur la Citadelle 2 (C2) on a mis au jour yy, fosse ereusée dans la roche locale (tuf ,,dacitique”) avee une profondeur de 140 m. La fosse ¢ tenait deux squelettes humains (fig. 1). Vers le fond de la fosse était déposé un squelette d’enfan, agé de 3 ans et paré de trois pendentifs en forme de petit chaudron, un de bronze et deux 4, fer (fig. 2). Plus haut était le squelette d’une femme agée d’environ 35 ans. La fosse était remplj, de pierres — plus de 1 000 (fig. 1). Les squelettes reposaient sur une couche de pierres ou de frag ments de tuf ,,dacitique”’. La tombe double appartient & la population géto-dace. Bn ce qui concer, la chronologic, les trois pendentifs, les fragments céramiques et les observations stratigraphique, offrent les éléments de préciser la date de la tombe dans la seconde moitié du II siécle av.n.e, Te trois pendentifs sont les plus anciens découverts dans un milieu de la civilisation géto-dace; peut done envisager leur origine locale, EXPLICATION DES FIGURES Fig. 1. La fosse de ta tombe double découverte sur 1a Fig. 2. Pendentits-chaudrons du squotette no. 2 (enfant) tov. ineix surs piese dint reint gresu din ¢ parti apart dents pentr ® apa a sut abraz Siuni, dimer ROM TR