Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Rezonanta Magnetica

    Uploaded by

    Daria Nectaria
    9 views24 pages
    Text

    Original Title

    Rezonanta magnetica

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Text

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views24 pages

    Rezonanta Magnetica

    Uploaded by

    Daria Nectaria
    Text

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 24
    URIERUL de Fizica ar Brian David Josephson, n. 1940, Premiul Nobel 1973 Opera sa stinfica — la Universitatea ‘Cambridge din Anglia — consta in prezicerea teorelicd a supracurentilor de tunelare in supraconductor i a efectelor care I poarta rnumele (1965), cu apiicayi majore in microelectronica. Curierul de Fizicd igi propune sa se adreseze intregii comunitai stintiice/universitare din tard si diaspora ! Tee) Klaus von Klitzing, n, 1943, Premiul Nobel 1985 Opera sa snifea ~ a Universitatea Tehnicd ‘dn Minchen ~ consta in descoperrea fect Hall cuatic, unl din putinelo ‘exemple in care efectele cuantice pot fi ‘studio prn masurén macroscopice ‘bigrute, n ispacive microelectronic. In cele doud efecte - Josephson si Hall cuantc ~ apar constanta Josephson si constanta von Kiizing, care depind numai de constante funda- ‘mentale si stau la baza unor aplicati metrologice majore: dou noi realizar pentru unitile SI vot si ohm ale tensiuni electrce gi, respect, rezis- tenfeielectrice, cum se araté in artcolu din josul pagini. n plus, constanta Planck se determina exact cu ajulorul acestor dou constant Constantele fizice fundamentale in numarul anterior nr. 40 la pagina 6 am ardtat utima reco- mandare ~ din 1998 — de catre CODATA (Comitetul penitu Date in $linfa si Tehnologie al Consiflui Intemational al Uniunlor Stingfice) cu privielaajustarea valoior numeric ale constantelor fzice fundamentale. Alustarea se bazeaza pe adoptaraa exact a unui grup de gase mérim: ¢! anume: vitoza tuminil in vid, con- stanta magneticd (numité and acum permeabiliaea viduli), constanta electric& (numita pana acum permitvitatea viduli) masa motaré a nuclidului %C, valoarea convenfionala a constan- tel Josephson si valoarea convenonalé a constantel_ von Kltzing. Cele gase mami ale fz ale caror valor sunt adoptata exac, au un numa fxat de citfe semnifcatve, valor lor nu mal ifr in timp, find fate 0 daté pent totdeauna. La dou mami ‘numérul cffelor semnificaive nu este fix din cauza valor constan- tei geometrice x. Deoarece modul de ajustare al constantelorfizice fundamentale ~ care conduce la un set" de valot self-consistente ~ are la baza tlimele descoperistinyfice, procedeul de ajustare este in continua desfagurare, Primete trei constante fundamentale din grupul mentionat mai Inainte conduc la stabilirea valonor — cu incertiudinile respective — ale constantelor fizice cele mai importante, ardtate in tabelul de pe ‘pagina 2. A patra constanta, masa molara a nucidului '2C, joaca un ‘ol major in stabilea unitji atomice de masa si, ca urmare, a ‘maselor atomice (nucidice) si molecular. In fine, valorle exacte ‘adoptate pentru ultimele doud constante au impus modifica pr ‘mordiale in metrologie, cum se araté in continuare. Constanta Josephson si constanta von Klitzing in defiriea actuaa a unitaijor fundamentale SI un rol important Lau cole doua constanieuniversale anunfate in Hu. Acestea sunt carecerstice, espectv, pentru doua fenomene cuantce din fizica stiri condensate: efecul Josephson (JE = Josephson effet) gi efectul Hal cuantic (QHE = quantum Hal effect) Efectul Josephson Etectl Josephson ~ in cutentaltematiy gn curent continu — este caracteristc supraconductorior cuplal slab, de exemplu 0 joncfiune tunel supracondctorizolatorsupracondctor (SIS) sau 0 legaturaslaba supraconductor- metal normal-supraconductor (SNS). C&nd un astel de dspovitv Josephson este iradat cu radiate elec- CUPRINSUL 1 Mircea Oncescu Constanta Josephson si constanta von Kitzing 4 Tulan Panaitescu Corcatarea fundamentala poate fi compettva 6 eee Programul cadru V1 2002..2008 9C.Marcus si Aural Exercitul de evaluare in Marea Britaie 10.ACalboreanu —Consfaluitea Consiiului EPS - Bern 2002 12” su Comunicat de presa prvind atelerele SU 14 Vali Grigore Bhbioteca itr clasc gi vitual 18 tee ‘Sondal pentru numarul 40 al CaF tromagnetica de frecventa f, care este de obicei in domeniul 10 GHz... 100 GHz, curba care aral& dependenta curentuli care stbate in funcfe de tensiunea aplicata prezinta TREPTE de curent la tensiuni U, bine precizate numite tensiuni Josephson cuantfcat. Tensiunea treptei numarul n (n find un inreg) este functie de frecventa f: Us (n) = nF Ky a {In aceasta relaje, K, este constanta Josephson numita anterior raportul Josephson frecvenia/tensiune, deoarece este egala cu produsul dintre numérul n al treptei si raportul inte frecventa gi fensiune, 18 vse De a Fundaia Hora Hubei 17 Micea OnoescuVoluntarlul n FHH ee Lei Nobel despre INTERNET 19 Vara n+ Cbitaria: Rocca Manaia 2 tanca Stanet ——_Confuntan in cimatlogie Rote Confers confer n.corctaro “oe Infoc de... Posta Redacei Se TS Dela descoperirea efectului Josephson — ih 1962 — s-a acumu- lat 0 evident’ experimentala bogaté care demonstreaza far t3- ‘gad8: constanta K, este o constants ,naturala™. Astel s-a arta ca rmarimea K, este independenta de veriabilele experimentale: frec- vena si pulerea iradieri, curentul, numérultreptel, tipul supracon- ductors tpul jonni, Teoria acestui efect prevede, iar experimentele au confirmat universltatea constantel K, si anume c&: K,=2e /h= 483 598 GHz ) Unde e reprezinté sarcina elementard gh este constanta Planck. in literatura se gisesc elementele teoretice care fumizeaza argumente pentru exaciatea rela (2) ‘Tinand cont de evidenta experimentalé si teoreticé, pent ‘justarea constantelor fundamental sia factor de converse la ‘etapa 1998 (de altel ca gla etapele anterioare) se poate afirma ca cca corecfe la relaja (2) rémane nogijabl fat de incgrtudinea standard la mésuréfle constantel Ky. Efectul Hall cuantic Este bine cunoscut cA efectele Hall cuantice, integral fracfonar, sunt caractristice gazului de electroni bidimensional (2DEG= two-dimensional electron gas). Practic un astfel de gaz poate fi realizat intr-un dispozitv semiconductor cu mobiitate inal aga cum este 0 hetorostricturd GaAs-Al,Ga, As sau un transistor cu efect de cémp metaloxid-serriconductor (MOSFET), cu 0 oometie obignuita de bard Hall, c&nd densitatea de fx magnetic B aplcaté esle de ondinul 10 T iar dispoziivul este récit la o temperatura de ordinul 1 K. In aceste condiji gazul de elecroni bidimensional este complet cuanificat si pentru o valoare dat a ‘curentuu | prin dispozitv, existé zone ale curbei U, vs. B pentru o heterostrictura sau ale curbel U,, vs. tensiunea de poarta U, pentru ‘un MOSFET, in care tensiunea Hall U, mane constanté dacd B ‘sau U, varizé. Aceste zone in care U, rméne constanté se rnumes¢ platouri unui platou i corespunde o rezistenfa Hall cvanti- até (RHC). La limita, in cazul unei Cele mal importante valor recomandate de CODATA ale constantelor fundamental ale fzc gi chimiei (conform ajustii cin 1998) Marimea Simbot Viteza lumii in vid Constanta magnetica Constanta electica uyc? Constanta newtoniand a gravitafii ‘Constanta Planck 2x Sarcina elementara ‘Cuanta de fix magnetic h’2e ‘Cuanta de conductanta 26% Masa electronuiui ‘Masa protonului Raportul m, /m, Constanta de structuré find o2/4neyho tnversul constantel Constanta Rydberg a2m,c/2h Constanta Avogadro Constanta Faraday Nye Constanta molara a gazelor Constanta Bottzman RIN, Constanta Stefan-Bolzman (1/60)k4 19? Unitéti non-St acceptate afi folosite cu SI Electron-votul ev Unitatea atomica de masa u BAGSO™ 7 OSES axaazaae Valoarea numeric& Unitatea ist” 299 792.458 mst exact 4 nx 107 = 12,566 370614..x107 NA? exact 8,854 187 817 .. x 10° Fmt exact 6,673(10) x 10" mkgts? 103 6,626 068 76(52) x 10% Js 107 1,054 571 596(82) x 10 Js 107 4,602 176 462(63) x 10° c 408 2067 833 636(81) x 105 Wo 40 7,748 091 696(28) x 105 s 10° 9,109 381 88(72) x 103" kg 107 1,672 621 58(13) x 1027 kg 107 11836, 152 6675(39) 108 7,297 952 533(27) x 10° 108 17,035 999 76(50) 410973 731,568 549(83) m 10 6,022 141 99(47) x 102 mot! 107 96 485,3415(39) C moi 108 8,314472(15) Jmoh Kk — 105 1/380 6503(24) x 1028 aK 108 5,670 400(40) x 10 Wmeks 108 4,602 176 46263) x 10° J 408 1,860 538 73(13) x 1027 tg 107 incertitudinea standard relativa; s-a indicat ordinul de marime al incertitudini standard relative, NOTA: Se remarca domeniul de varialie mare al acesteia si anume inte 103 GURIERUL de FIZICA 7 Ne 10%, 417 TUNTE 2002 ‘SI - Sistemul International are gapte marimi de baz: timpul, lngimea, masa, curentul clectrc, temperatura termodinamicd, cantitatea de substanfa si intensitatea luminoasa, Unitajie acestor sapte marimi, numite unital de baza SI, au defile date in continuare. SECUNDA este durata egala cu 9192 631 770 perioade ale radiatiel corespunzatoare tranzilei intre cele doua nivele hiperine a stari de baza a atomului de cesiu-133. METRUL este lungimea parcursa de lumin in vid int-un interval do timp egal cu 1/299 792 458 secunda. KILOGRAMUL este masa prototipului international al unit de ‘mas, confecfonat din platin si irdiu, pastrat la Biroul de Grout si Masur de la Sévres, Pars, Franta. AMPERUL este curentul electric constant care, daca este produs si ‘mentinut in doi conductor tina gi paraleli de lungime innit, cu socfunea dreapta circulard negijabit, si plas in vid la un ‘metru unul de altul, produce intre cel doi conductor oforfé egal ‘cu 2 x 107 newton pe lungimea de un met. KELVINUL este temperatura lermodinamicd egala cu 1/273,16 din .2 unmare din pag. 2 nunjare foare genoral. In analogie cu JE, ludnd in considerare cvidenfle experimental si tooreice, orice corece a ecuafel (4) ramane negiiabilé fo de incerttudinea standard la masurerea con- santei Ry De obiceincerttudineala care ne referim este de ordinul 108 Rx gnu se va modifica ou mai mut de un orn de marime in Vitorul prevzii. Deoarece jp gi ¢ sunt constante exacte in SI, ‘aceasta presupunere si relaia (4) conduce la faptul c& masurarea constant Rin unitatea 2 cu o anunvtaincorttudine standard rela- iva implica objinerea unei valori pentru constanta a cu aceeasi incertitudine standard relativa. ‘Doud observaiii sunt de interes major: 1. Marimile Rc $i impedanta caracteristica a vidului Z=Vialeg= nc =377 0 sunt legato prin rota Z=20 Re Intrucdt yp gi co sunt definite exact (v. gi CaF nr. 40, pagina 6) s impedaniacaractristicd a vdulu se exprim exact. 2. Din relafille (2) gi (4) rezultas hea l(G Re ‘ela foate important car oferé cale extrem de avantajoasi pent deteminarea cu preciie a constanti Planck. Constante conventionale si unititi conventionale Relatv repede dupa. descoperrea lor, s-a recunoscut ci cfecoieJosophson gi Hall cuantle pot fi folio pent reazarea ‘exact gf reproductbis a dous unl SI: vot st ohm. Pentru infptuiree uniform intomajonale in masuranie do tensiune electrica si rezistenta electrica, de la 1 ianuarie 1990 CIPM a intro- dus reprezenai natal voli gf ohmul~utizable pe tt mapa ‘mondil~bazate pe efecole mentionate ac, apo la valor con- vejonale (mai precis,edoptato’ alo constantoior Josephson K, ‘von Kiitzing Ry. Acestora li s-au atribuit valori EXACTE gi in notarea lor se foloseste inde 0° Kio = 483 597.9 GHaV (6a) Rego = 25 812,807 2 (5) Valorie conventional au fost deduse de CCEM — component al CIPM — dni-o anaiza a tuturr dolor rlevante spon la 15 iumie 1988; aceste date includ msurarie constanclor K, gi Re dar Sj ale alto: constant fundamental. Scopul stabi valorior con- ‘enjonale pentu constantle Josophson si von Kitzing a fost ca _2ceste valor safe ala de aproape de Valo St ao lr, net nolo reprezent ale volts ohms aproximezo ct mei tine vol $9 ohml extent. Pentru scopululimel ~aceea din 1998 ~ aust a constantelor fice fundamental, interpreta adoplarea valorior conventional de caire CIPM ca ‘stabirea ~ prin dere ~ 2 unor uni de ‘masurare practice pens tensune gi eziston Vay $1 ry ati K,=488 597.9 Giz Vpp (6a) CURIERUL de FIZ temperatura termodinamic& a punctuli triply al apei MOLUL este cantitatea de substan a unui sistem care confine un ‘numar de enttaf elementare (atom, molecula, ion, electron etc) egal cu numérul de atomi din 0,012 kg de carbon-12, acest lori find liber (fra a fn vreointeraciune), neut in repaus sin starea de baza. CANDELA este intenstatea luminoas’ into direcje data, a Unel surse care emite radia monocromatic’ cu freovenia 540x 10 hertz $i care are, i acea directe,intenstatea radi ‘ant egal cu 1/683 wat! pe steradian. Urmarind in imp lista unitiflor de baza Si se constaté ca se ‘peleaza din ce in ce mai mult la defnirea acestora in functia de: (2) constante fundamentale, definite exact, gi (2) de fenomene na- {ural (ex. emisia unet raciafji eloctromagnetice sau punctl triply al apel). Se remarca pozija separat a klogramului, un protoip com- plet arbitrar, a cri reproducbiltate nu mai corespunde nivel \elofilrincerttuinilor standard relative ainse astazl. Pentru acest ‘motiv metrologi cauta astazio realizare ‘moderna’ a klograrmu R= 25 812,807 fy (@ (Atentondm c& Vj $i 2a Sunt stise cu italic pent a subi fap- tul cd acestea sunt marimi fizice.) Intre unitéijle conventionale Vso $i {20 $i, respectiv, unital S1 =V $0 exist retail: Vp =V Kis! Ky Re! Reso age cum rzuta din rolaio (5) si (6). Unitdijle conventionale Vp $i 2). Sunt ugor realizate in laborator: 1 Vg este tensiunea la capetele unui ansamblu format dintr-un mare numar de dispozitive Josephson in serie, la care pro- dlusul ite numéri total de tepte, nal ansamblu frecventa, f, a radiatiei de microunde aplicate este exact 483 597,9 GHz (v. relatia (1), si 424 est@ exact 125 812,807 mult cu rezistona platoui RHC numérul i (v. retatia (3). In practica, Vso poate fi realizat la nivelul tensiunil de un volt, iar {249 poate 6 realzat la nivel reistenfoi do un ohm cu o incerity- dine standard reatva de orinul 10%. Penta Vjp asomonee valoare foarte mica pent incertudinea standard relat este posiia cn cauza descoperifi - noepand cu milocul anor ‘80 ~ a ansamn- biutlor in sere de 20 000 jonctiuni Josephson intun singur chip" capabil sa furizeze cova paste 10 V. Standardelo do fonsiune bazate pe efectul Josephson si cole de rezistenta bazate pe efectul Hal cuante au fost vericate pn comparé intemajonae sunt acum i uz a insttuele de metologe naionale in imo. ‘5 al uni) elctice convenfonale au fost definite drect cin Vp $1 Pap $i anume unite SI pentu curentl elect 51 pute: amperul wat (7a) (7) Mircea Oncescu ‘Nota red.: La scrierea de fala, referent a fost dr. Minai Popescu. SYMPOSIUM HUMBOLDT ‘Am inserat la inceputul CdF nr. 40 alocu{iunile membrilor Academiei Romane, Radu Grigorovici gi Cornel Hategan, de la simpozionul cu tema .Wemner Heisenberg und die Wissenschaft, das Denken und die Kunst’. Simpozionul a fost organizat pe 16 si 17 octombrie 2001 de Clubul Humboldt din Romania la Insttutul Goethe din strada Henri Coanda nr. 22, Bucuresti, cu ocazia centenarului nagteri savantului Wemer Heisenberg (1901...1976), Premiul Nobel pentru fizicd pentru anul 1932. Printre celelate luari de cuvnt menfiondm pe ale colegilor pprofesori Apolodor dul, Andrei Devenyi si Geavit Musa, ale Lunor invitali prestigiosi din Germania, cum este profesorul Gerhard Graw de la Universitatea din Munchen, dar gi din lagi, Clu;Napoca, precum gi Atena, Belgrad, Istanbul, Sofia si Zagreb, . KR Nr. 41 7 1UNIE 2002 = Revista ACADEMICA editaté de Academia Roman’ publicé articole do interes pentru comunitatea sti. Este pacat c& disinbuirea acestei revisto este prea restrénsa. Reluém de acolo articolul care urmeazé gi care ni Se pare extrem de actual pentru cercetatoni din toate breslele. Cercetarea fundamentala poate fi competitiva 4. Cercetarea fundamentala in contextul socio-economic actual Cercetarea fundamentals (CF) a fost defnité ca avand misiu- nea de a descoper nol egl tori, date g informa, contbuind ast- fel a cresterea cunoasterl. Molorul acestel acivtai a fost s este in primul nd curozitatea cercatatorui.Istoria a dovedt insa cd efec- {ele asupra dezvotiri societi omenesti au fost cu mult maiimpor- tante docét s-ar fi putut prevedea. Necdutate ca atare si deseor nebaruite, urmarlle descopertlor rezutate din cercetaréa funda- meniala au transformat societatea, modul de viatA al oamenilr, cultura gi civikzatia, ‘Bupa al doilea rizboi mondial, cand guvemele s-au convins o data in plus odin cercetarea fundamental, print-un lan complex de cercetari aplicative, dezvoltéri tehnologice gi inovéri au rezulat mijoace care au hotérét soarta rézboiuli, fnantarea CF a crescut spectaculos. Tendinfa a continuat apoi, chiar cand acoentul s-2 rmutat de la fizicd si chimie la biologie gi informatics, sau de ta ‘tinjele naturii la cele ale spiritului (Geisteswissenschatten), Numérul cercetatorior profesionist a crescut mult gi s-au pus fa dispozije miloace materiale gi financiae importante, in laboratoare universtare, guvemamentale sau ale academic. ‘A devenil evident ca CF poate juca un rol major in dezvoltarea eonomica si social-cullurala gi c8 granilele Inte CF, cercetarea aplcativ (CA) si dezvoliarea tehnologica (DT) sunt permeable, ‘fuzzy, mereu traversate In ambele sensi de cate cercetaion si de actvtatea lor. Tocmai aceasta permeabilitale este cea care con- duce la efectele eoonomice si socal-culturale menjonate mai sus Din motive financiare, care fin mai ales de regulle cheltuiri fon- urmare din pag. 9 1989 cu tri luni inainte, pentru cel din 1996 cu un an inainte, pen- ‘ry 200 ou doi ani inainte, iar pentru exerciiul urmator din 2006 se ddoreste ca formele de aplcaje si pachetul de informai safle puse la dispozia cercetatonior cu tel an inainte de exerci propriu-2is. RAE '§i propune s8 promoveze continuu performanja si excelena In cercetarea stinfficd, nu sa controlezeiveriice aceasta perfor- ‘mana la un moment dat. Procesul este important gi prin faptul c& Promoveaza rezultatele obtinute int-un flux continu nu rezuitate unctuale obfinute jn graba, Jn ulimele momento" inainte de intoomirea dosarului de auto-evaluare. 4. Pentru a asigura increderea comunitai shinyfice in viabili- tatea procesulu, este important ca atat criterle cat gi formularele $8 nu suporte modiicéri odata ce au fost anunfate; recomandéirle Primite in tmpul conferinjelor gi seminarilor vor f uate in conside- rare pent exercijul ummator. Exerciil este finanjat in intregime din fonduri publice, reprezen- ‘and aproximativ 1% din fondurie totale alocate cercetar de catre HEFCE, RAE nu este un exerciju popular. Este neobignuit pentru per- sonalul academic sa fle evaluat in acest fel, exerijiulinducdnd 0 «stare de alerta” la nivelul cercetatorior individual, determinandu:i 88 se menfnd la standarde inatte in actvitalea de cercetare, Cu a CURIERUL de FIZIGA 7 Nr ~grad_mare de autonomie in aplicarea proiectului, prin Indeplniea sarcinlor de ctre participant in condi stabiite de ei ingisi_si prin aranjamentole interne cele mai adecvate pentru indeplniea cu succes a proiectiu Urmatoarete noi trésaturi au fost introduse in cadrul normelor de particpare si fnanjare in vederea apicani principilor mai sus mentjonate $1 a alinieti normelor la caractersticle gi obiectvele ‘oul program-cadru - paricipangi din randul statelor membre si Statelor Candidate asociate au in intregime aceleasi drepturi si oblgafi (art. 4 si 5), - orgarizafile europene pentru cooperare stinificé (cum sunt CERN, ESA, ESO si EMBL) au dreptul de a participa la programul- ccadru cu un’statutinintregime identic cu celal oricarel entity sta- bile intr-un stat membru (in prezent nu este cazul (at. 4); pentru prima dat, organizaile din rile terfe au in totatate TUN E 2002 Solidaritatea Universitara Conferinta de pres& din 13 februarie 2002 Este obligatoru s reflec la faptul cd Romnia se stueazé pe locul 49...55 in lume in cea ce priveste contbuta la xu! principal al sine’ (conform sistemuliiscientometrc de ierarhizare aplicat in ‘Stusiul .Slinja pierduta in lumea a treia" din revista Scientific ‘American’, Acest foc 49.55 (24 in Europa), alatur de ‘Slovenia, ‘Ctoafia, Serbia, Albania, Macedonia si dupé Turcia, Bulgaria (cul 22), Chile, Nigeria, Kenya, Maiaezia, Pakistan, inseamnao contibu- {fe de doar 0,053 % in stra mondial. Discursul de refernja pentru diagnosicarea crizei domeniuui apartine acad. fonel Haiduc la CConferinja Intemationala.,Romania gi roméni in stinja cantempo- rand" ~ Sinaia 13..17 iunie 2001 — unde au fost prezentj atét pregedintele Rominiel cat si conducerea MEC. 'Spre deosebire de aceste inalte aviortati ale statul, Soidartatea Universtara este profund preocupata de prooesul de degradare a cercetii stnjice in Romania gi a decis 5 reia dezba- tere pe aceasta tema pe care o discutase gin 1999, la prima ediia a Aelierelor Solidariali, Am organizat asadar 0 noua edie a ‘Aelerelor Soldariti consacrala, in gase’dezbater, problemelor ‘cercetéistingfice. Au particpat peste 200 de personal ~ aca- demicieni, cercetéori stinjfci 51 cadre didactice -recunoscute in ddomenile lor de actvitate. Concluzia tuturor participantior la cele fase atelore a fost unanim: « sivatia corcetai stinjfice este in ‘momentul de fai nesatisfacdtoare, risipeste un important potenjal de progres economic si al cunoastri, gi cheltuieste fara mare folos fondurie saga derizori alocate acestui domeniu ». Disoutile au identficat principalele cauze ale acestel cize 2 caret: bugetele de paupertate, ipsa unei legslafi adeovate @ ddomeriului, absenta une strategi de dezvoltae sia unor cre clare, biectve gi corecte in evaluarea rezuitatelorcercetii. Cea mai grava ‘consecinfa a acestei stride fapt este migrafa cercetatorlor, mai ales ‘2 celor tine, care reprezinta al mai pulemic semal al acuizari cre! in cercetarea sing si, genere, in societatea roméneasc& ‘A. Situatia financiar Bugeil alocat (sub 1 % cdnd, prin supimentéi, se depageste cu cava, acest procent e apreciat cao .vctorie”asindicatuui din ceroe- tare) este departe de bugetul unui domeniu considerat gi declarat .stratege (mai ales in campanile electorale), cu mut inferior chiar ‘nor fi cu mai puna tradije in corcotare decat Romania. Acest bbuget afecteaza decisiv alt salarial cdl gi investijonal comuritatea stingficd roméneasca, .Fuziunea* Agente Nationale pentru Stinf si inovare cu Minsterul Educaii Najonale nu este din acest punct de vedere benefcd,nefind cla a nicio distibuie a bugetului ct revine cercetai i ct invajsméntulu (at domenit din pate in sufernta in acest momen). Pentru 2002 a fost alocat 4,2°% pentru MEC, dar nimeni: nu poate spune cu siguran{a cat din aceste alocari revin cerca Este penibidi comparajia nu cu {ari cum sunt Germania sau Franta si complet defavorabila cu farile colege de Jagr’: Ungara, Polonia, Cehia, Slovacia. lata unut din capiolele de negociere care pun sub semnut intiebarii ceea ce numim intrarea in Europa sau in NATO. CChiar aredtate a institute nationale gi alate in lista de monitor- zare @ MEC-uki, destul institute se afléint-o situate cid. Este cazul Insitutului National de Geologie, céruia ise atribuie in orice stat din lume staut de institut strategic, mai pun in Roménia, unde sala- rile $i aga minuscule ale ceroetatoror acestui institut Najonal” se platesc cu 7-8 luni ntrziere. Se pot da si ate exemple. De remarcat totusi cd, pentru insttutele din refeaua Academie: Romane, prin rivelurilesalariale stable in timpul guvemeiisrescu, in anul 2000, sitvaia este rlativ mai bund Finanjarea de cate stat (int-o fara normal) 2 universitair gi a insitutetor de cercetare are patru componente: 2) Asigurarea unr salaril decente personalulul permanent, cu . Un altul conchide: «Este fara indoialao scriere pato- logic. $i alte comentati. « Nici 0 teorie stinfficd nu este ,confi- mata" sau ,verificata’, arm K.R.Popper, este numai ,corobo- rat int-un grad mai mult sau mai putin inalt. Asta inseamna ca 2 rezistat pana acum incercarlor de fasificare, Este cazul teoie relativitai — special si generala. » « Teoria (teorie) relativitai rezist gi pentru ca sunt RELA- TV bine integrate in restul iii, dar desigur semne de fsura au aparut deja. Dar nu prin chiibuseri necoerente gi puer ale vre- ‘unui amator, ci prin chest mai Serioase, unele observate chiar de Einstein (vezi paradoxul EPR). Aticolee iconoclaste sunt in pri iu salutare, ca s8 ne aminteasca diferenta inte .confirmat” si -Inalt coroborat’, dar nu orice daramiator de statu este genial ! AU imai fost contestatari ~ seriosi ~ ai tooriei relativtili, de ex. Herbert Dingle, dar ca fi mai fn minte ? » « Cred c& este nepotivit s8 se réspunda articolelor de acest gen prin altele care sa le combata. S-ar ajunge astfel lao discule ‘supra .unui punct de vedere ortc la adresa relativitai" aga cum doreste autorul. Afel spus, ar insemna ca producjile de acest gen merté s& fie lvate in seama gi discutat pe marginea lor. Singura iesire demna si onorabilé este publicarea in CdF a unui editorial al comitetului director in care acesta s8-si recunoasca slabiciunea in trierea scrietlor primite spre publicare gi sé-si Ceara scuze citorlor fide ai revistel. » Aceasta opinie este cu temei sondajul ne arata grja ~ peri prestigial pubicatjei ~ a cititoriorfdel i # asiguram de fermitate fata de ,unele puncte de vedere critic". Notele sondajului S-au primit 23 fige completate, integral sau parjal, conform urmare din pag. 11 32, LINUX TAKES ON BIG JOBS The Linux operating system is being used for more and more mission-critical business applications. Last week, Korean Air announced that i fight crew scheduling and dally revenue accounting systems were being moved to Linux. Linux has been runring Newel Rubbermaid's Muli Router Trac Grapher on its mainframe for ‘almost a year. Winnebago Industies saved 70 percent of its software licensing costs for e-mail by using Linux operating on an IBM mainframe, Maniframe Linux has been downloaded from the Web roughly 3,000, times, and 10 of those downloads are running mission-critical systems, seid Giga Information Group analyst David Mastrobatista. (interactive Wok, 23 July 2001) 33, MEXICAN SCHOOLS EMBRACE WINDOWS Mexico's RedEscolar (Scholar Net intiatve aims to equip schools with computes that support the free GNUILinux operating system, but most schools are using Windows 95 or 88 today. RedEscolar leader Arturo Espinosa said the {decision to go with Linux was a matter of ethic. "The hundreds of milions ‘of dala spent on sofware license fees leave the county, never to come back" he explained. Its the Moxican taxpayers’ money, and it could be better spent on developing national industry." Espinosa blames the low ‘number of GNUILinux machines in the Mexican school system on a lack of rained system administrators and programmers. External modems wil be installed on computers in 1,400 schools this year, and Redéscolar director of tetecommunicatons Luis Miguel Ibarra intends to enable those systems to work with Linux. (Wired News, 2 August 2001) CURIERUL de PIZIGAT Ne European. Tolodata, ROMATOM militeaza pentru protectia si pro- movarea intereselor membrlor sai asocial, reprezentand vooea industrei nucleare natjonale, avand in vedere nivelul tehnologic si de know-how dobéndite, in’ vederea fructificarit aoestora, atat in domeriul nuciear, ct si in cel conventional. ROMATOM are si ‘scopul de a promova solu noi sieficiente pentru problemele sec- {onului energetic nuclear din Roméinia si de a-si expune puncte de vedere originale in problemele actual ale energetic nucieare gi, in ‘general, ale energetic ROMATOM a pomit la drum la 10 ianuarie 2001, cand 14 Ccompani, cu capital privat sau de stat, precum si 9 asociafi non- guvemamentale, au decis consitirea Forumulu. Atomic Rom&n, fapt consfinit prin Hotérérea Judecdtoriei Sectorului 1 Bucurest in sedinja din 03.05.2001, prin care se acorda personaltae juridica Asociajel Forumul Atomic Roman ~ ROMATON. Presa vs. stiinta/cercetare Curierul de Fizica anunfa cénd constata preocupan ale preso din fra dospr stings romancascé sau ma precis despre cereo- {area din Romania. DILEMA din 12-18 oct 2001 la pagina 13 remarcd ape lansat be Intemet Pentru revigoreea slnge romanest de cairo membt lineri ai_diasporei. Sunt inserate pareri ale: Claude G. Matasa (SUA), Tudor |. Oprea (Suetka), Serban D. Costa (Germania), Dragos Horvath (Frana), Radactorl Diemei incheie ast: « Esto, probabil, 0 dovads de ufe din partea redacjei nase sis) Irchipuie c8 poate um ceva h domenil cerca. Arf nso proba de vinovala| modeste 8 tecem pe lang aceaslé propunere ‘idic&nd din umeri a neputina. » CdF remarca ca numele mentjo- ‘ale aici se egasec in echipa revstelelocronice Ad Asta (w. CoP tr. 40 p09. 13). ZIARUL DE DUMINICA care apare vinerea - impreuna cu Ziaru Financia ~ are o dala ta doua saptimeni rubra STIINTA in care esto inclusa subrbrica ,Cercetarea roméneasca” sts de matematienul Mircea Teca’ Din utimele sale acolo citam \Varstele pam&ntului sunt scrise in piatra (datari cu izotopi radioac- tv dn seria uranuli), Stinja care se perce, stinja care ramane (Scientometri), Dinazauri pi! din Tara Hajegul (paloontcloge), Un ata vet de 80000 de an formatiunea Crucea descoperia de Cristian Lasca in Pestora Roce), La marginea mai resurse marine, cercetar geologico marine), Pestet de cincolo de tp (pestera Hove east nzpenet n carea pests per (problema salariala in invataméntul superior). ‘34. CSU, IBM TEAM FOR TECH HUB PROJECT TO PROVIDE LINUX TO COLLEGES in order to give information systems students hands-on experience thal would ordinarily be too expensive to provide, \BM Global ‘Services wil provide an IBM mainframe at is Boulder offces for use by Colorado State University students, The computer willbe capable of host ing thousands of Linux "Vitual servers," which the students will use to develop and test applications without fear of affecting the other vitual servers onthe mainframe. Students wil also be able to simulate network environments by connecting a numberof the vital servers. "Partnering With universities ike Colorado State isa natural it because oftheir capa- bilty o pilot advanced research and education, said IBM Global Services, Vige president Lary Longseth. The $21.6 millon projet aims to make (CSU a hub for other colleges across ofthe country. As many as 20 other schools wil eventually be granted access to the IBMICSU mainframe, (Denver Post, 27 August 2001) PARLEZ VOUS LINUX? Leam Linux now with Bob Rarkin's NO BS, GUIDE TO LINUX. The FREE CD with this book has Red Hat Linux, tons of freeware, Apache web server and cool Linux games, Youll find valu= able new job skls in 350 plain English pages ~ no geekspeak or tech rnobabble. NEWYORK NEWSDAY says: "The most accessible guide to geting stat- ced with Linux... Covers basic knowhow in a ighthearted style Cover price is $34.95 but TOURBUS readers get a 20% dsoount. Order your copy today and get devry anywhere inthe world. Learn more about the book, ‘ead sample chapters, order online and save $7 now! hitp:iwww-tourbus.convlinux.htm . a1 7 TUNTE 2002 1 Rodica Manaila 25 lan 1935...14 apr 2002 Bucuresti 1957 cu diploma de mer. Doctor in fiz din 1966 la Universitatea Bucuresti cu teza: ,Distribuja cationor in structuri spineice™ Cercetator stnifc din 1960 la Insttutul de Ficicd ((FB) al Academiei Romane si in cont- ware la Insttutul de Fizicd si Tehnologia Materalelor. Conducdtor de doctrat la Insitutul de Fizicd Atomica Bucuresti din 1990. Membru corespondent al Academiei Romane, secfa slinle Fizce din 1992 si profesor asocat al Faculai de fic, Universitatea Bucuresti din 1995. ‘activa in urmacarele domeni:* Ceroetr structurao in fica soldului, cu accent asupra solidelor necistaline. * Dezvotare de metodici stucturale (difracte: RX, EXAFS, XANES) pent invest- garea soldelor configuraji locale, defecte, ordine aperiodic’. * Corea structuré-proprietafzice gi chimice in solide * Stuctura gi propretaie unor materiale avansate: cuasirstale (faze icosaedrale), fulerene (C80, C70), metalo-uilerene, materiale nano-stucturate. Rezuitatele stntiice gi tence importante sunt: - Elaborarea primelor modele structurale ale Ge amor gi chid, interpretarea structurald a metastabilitati acestora - Structura unor statu amorfeaxidice gimetalce, mecanisme de crestere bazate pe impachetaittraedrale compact ~ Ortne la distanté medie in silce amorfe, preparate prin pro- codes sol-gel = Defecte de impachetare (stacking faults) n supracondctor oxi- dici sn stratri metalic, inuente asupra proprietajjor de transport electric supraconcucte. =Defecte specie in alae icosaedrale (cuasirstale), coreata. acestora cu stabiitates energeticd. Stuctur in statu subir de alia- Je cosaedrale, rol factorior cineca formare. - Algo $i nano‘aze icossedrale, stucturdmicrostucturi cuasi- Cistaline de neechilru Stratur subi de fullerene (C60, C70): stuctura, defecte speci- fice, Nano-sisteme metal-ilerene: custeri metalic, ion interstili, configurati locale. Interacfilainterfafa metal-C60: efecto stucturale, transport electric, sti electronice 5 fononice. = Corelai stucturé-actvate cataliicd, in sisteme cataltice ela- borate de industrie,asistnd ase elaborarea de tehnclogi noi. ~Partcipare 1a elaborarea a cca 30 tehnolegi originale de prepararlregenerare catalizatori prin contracle economice cu indus- tia chimicd gi petrochimica Principalee proiecte si programe de cercotare pe care le-a coor- donat sunt: Proiectul RO1 din Programul European COST 516- Tribology, Programului National de Micro- si Nanotehnologi (Waterale nanostructurate cu proprietii specials}, Temele din Programl Oizont 2000 (Faze nano-osaedrale AIMnCe: micrstruc- {ura, micro-compoczite gi Straluri meta-fullerene: stuctura, propriety \ibrtionale), Grenturi (Interac la eterfaa M-C60 si Stuctun de neechilibru in straturi de ntru). Dinte specialize 5 stagile de lcr invita se remarcé acelea la: institut de Fizica Solduiu, Praga (1966), Universitatea Brunel (Londra), Facutatea de Fi (1969-1970, 1992, 19), inttutl de Fizicd 5 Insttutl de Fiziea Aplicat, Universitatea Karlsruhe, Germa- ‘ia (1972, 1990-1991) 5 Insttutul de Chimie Fizicd, Vargovia (1993) © selecfe din lectile si seminarile invtate: Universitatea ‘Cambridge (1970), Universitatea Bristol (1970), Lab. Saclay (1970), Lab. Fiicd Aplcala: Hoechst (Frankfur/Main) (1990), Insttutul de Fizicd gi Instiutul de Fizica Aplcata, Universitatea Karsrune, Germania (1991), Instttul de Fic si insttutul de Chimie Fiicd ale Academiei Poloneze de stinfe, Vargovia (1993), Universitatea Rostock (Germania, mart 1995), Scoala intomajonala de vara Quasicrystas, Balatonfured, Ungar (mai 1995), Workshop Aperiodic Structures, Cracovia (ile 1996), EPDIC 6, Budapesta (august 1998), Workshop Physics & Technology of Nanostructured. Materials, Uigorod, Ucraina (sept 1996). Toata aceasta activitate a condus fa publcaile stinjfice: doua ‘monografi, 150 hua stingfice In reviste cu referen, din care 125 in stainatate Physical Review B, Physical Review Letters, Joumal of Physics: Condensed Matter, Philosophical Magazine B, Joumal de 20 CURIERUL de PIZICA 7 Nr A absoivt Facultatea de fizicd a Universita OBITUARIA Physique, Physica Status Solidi etc), 4 lech invtate la confarine gi ool de vara din strainatate (USA, Ungaria, Polonia, Ucraina), 35 pu- Dial in Proceedings-utie unr confernfsintrnafonale, 2 brevete accepiate (in far), peste 100 comunicar sinifice in strdindtate. Alc trebuie mengonat 1 premil Consiantin Miculescu al Academici Romane, pentru lcri asupra structuri si modelelor structurale ale semiconductor mort in 1972 Aciitatea sa stinjficd este sublniaté de peste 350 citi in iteratura de speciatate(oele mai multe in reiste din stainatae) s Prelvarea unor date experimentale originale asupra structurior spinelice in compenciul Landolt-Bémnstein. Pelanga tlurie stinfice greeizarie profesionale mentionate se mai remarca: * Membru al Ceniruiui de Studi Avansate tn Fizcd al ‘Academie! Romine (CSAF) * Mombru in International Menagement Commitee al Programilui COST 516 * Evaluator grantur si proiacte ANSTI, Academia Roménd, CNCIS * Membru al Comisie! de Fizica (Fizicd Fundamental) @ Coleghiti Consulta ANSTI * Membru (1396-1998) al Consul Nationa de Atestare a Titurlor Universtare al Minister Educa Najonale * Membru al Consilu sinc Instiutului de Fizied Atomica * Membru al Consul stinifc al Institutului Nafonal de Cercelare-Dezvoliare pentru. Fizica Materialelor * Co-Editorinvitat la volumui 7 al revistei Fulerene Science & Technology (1999) (Numar special dedicat cercetani ‘supra Fullerenelor in Romania) * Editor ad. Romanian Reports in Physics * Referent stinjfic a revise|intemationale Physica Status ‘Soll (din 1995) * Referent stingfc la revistele Romanian Journal of Physics gi Romanian Report in Physics Intreasocirle profesionale se remarca:* Socetalea Romana de Fiziod* Societatea Romana de Materiale Carbonice (Vice-presedinte, responsabil cercetare stinjicd) * Asocialia Romana de Materials T. Segdrceany * Societatea Romana de Cataliza * New York ‘Academy of Sciences Actvitatea deosebita a prof Rodica Manda poate fi sinttizat ~ Studi pionierat privng structura semiconductolor emf, cu ‘un larg ecouinieratjonal = Controuilaelaborarea unortehnologi originale de preparare g1 regenerare de catalizator utlizap in industria chimia gi petrochimics romaneasca ~ Cercetri recente in domeniul materalelor avansate, cu impact ‘supra restucturéritehnologice a economieromainest: nanosistome meta-fllerene (statu subj), alaje cuasicrstaine (cosaedrale, ‘acoperi dure de niu. = Studi de shuctura si microstructuré ale unei varity larg de materi, de interes fundamental gi anicatv, prin ditch de raze Xi spectroscopi de absorbielemisie a radafel X: EXAFS, XANES, XES = Coordonator a numeroase proiece $i programe de cercetare, nafonale §\ntemajonal, ct gia unor programe de cooperare bia. tera cu institute de corcetae din strainatate, Ca umare a recunoasteriintemationale a acostei activa prof. Rodica Manaiié a fost invita s8 susjn lecfi, comunica gi ‘seminar la Conferin{e 1 $coli intemajonale (in SUA, Ungara, Polonia, Ucrana), ca sila Universiti g Insttute de oercetae de ‘nat prestigiu (Cambridge, Bristol, Lab. Saclay, Lab. Fizicd Aplicats Hoechst din FrankturlMain,'instiutul de Fizicd al Universita Karlsruhe, Instttul de Fizicd al Academiei Poloneze de stinje etc). De mai bine de zece ai, actvitatea sa de cercetae a fost dublats de una didacticd, prof. Rodica Manaila contiouind semnifiativ la fomarea de teri cercetator in stinja materiaeor, in domeni metodelor modeme de caracteriaare structurala Cu zece zie inainte de a inchide och pentru totdeauna, in inp ce era la Budapesta pentru partciparea cu partenei la un program cadru5,a fost decoralé de Presedintele Romani cu Ordinu najonal -Servicil Credincios" in grad de Cavaler. Consii tintiic. al insttutuli de fzicd tehnicd si stinja meterialelor din Budapesta intengionas& o decoreze cu Premiul institu ca urmare a coiaboréi ffuctuoase de 38 de ani. Decorafja@ fst adusa de prof. Peter Barna fa inmormantare. La inciderea edi’ am afiat cu durere de trecerea In nefings a dr, Alexandru Baidescu Singureanu, Vom reven. . 41 7 TUNTE 2002 Confruntari in climatologie In toate dezbatere stingtice apar parer si contraparer din con- fruntarea acostora apar concluzi care raman un timp valabie. Ae fapto exporimentale aduc elemente noi care contazic vecile con- cluzi saga mai departe. $I in cimatologie ~ sina cimei —lucrurle se petrec la fel, dar cu'mai mare inversunare si chiar pati Evident, presupunem c4 partcipani la dezbeteni sunt de bund redid gi sunt competen profesional precum gi ca nu exsta veun conflict de interese. Etca, in general, si etca profesionaid, in spe- ‘al, ne obliga la prezump\a de .nevinovalje™. Pot aparea astel de

    You might also like