fetta a ar = Pe cit veeme i si ve care a cpitat premiul int care deoscbirile de durati a finjelor Tol volte (germ). 6 ® ee LITBRATURA SI ARTELE RO) Iw A DOUA JUMATATE A SBCOLULUT xix PREPATA Ramurile de activitate publicé ale une societafi se pot compara cx deoubitel organs do vn ale uu! indi De expe, sent si comerful se pot compara ou organele de ran, cu stomacul mata — ‘8 puterea muscular, eu pumnii gel. Litretara from eae pot compare cu obra, cu aca pare dindratl iris fuperior, aparatal gindiii. ‘Precum un individ nu se presnté intro ssitatedect cv fruntea- nainte, iar nu cu burt sau altel, asomeneaoscietate umand se prezin {n fafa lumii tntregi eu organcl sale inteletuale, cu gndireasa, a iret expresiointreagi sunt literatura frumoasi yi artele, Aceste sunt nite Puteri menite sf trdiascl mai depart chiar dect sovitatea cae le-a prods, ca gi amintreauneiframoase fi nobilefguri mult vreme dup rmoartea persoane. tre toate ramarile do activitate la noi cari van devoltat aga vertiginos mod de vreo dowd decent Incoae, fi ndoieli e& artele gi Titeratura frumoasd fin locu inti, Comer nostru a avut a treact prin multe erize, ca gi agricultora i indostrile ei derivates armeta, dleyi tn coatinum progres, tt las inet de dart in pevin}t mareverioe dlisciplinare;,sooala merge hinior; sings 6 Vine sus, Sines i sa strdlacese in mod eu ttl deoebit, artele se poste ou sgurant spun cis aes “Aree a bogatd i complesd iterator; aver © mis extraondiner de acti at Tie 00 co datoreio acert imbearitorfenemeh so talentelor noastre, guttlui societdit fl nabiunll sears Aezvoltat prin o culturt sistema ial? Desigur, sushinut >a datoritt hingouvintatet faring ara, dupa ee xaos rsa eaten os ‘si-gi clntdreascd bunul gi 84-51 gi mdorilr Yi, sth si fod socotealt, Jaaaoama pe iadlote de oii septa de produces iteectual, de iterator de soviolate rebuttal so uite cu saisfacte inapoi gis canto ag da seama Se bogtgile tngrimadite — ¢ un fel de calngrafie, care Urebule Fett heapdrat din eind In cind. yin folate g isto Aan cit een a fac cast calagraic tit cece cprpia; treble nunatdett st vem o rane istvie aan arta met err atin tn omni f wtime famiate a sear veo Tie nda emu vom potenti facem 0 0p ten ohm ek facen ak mul taal care prez SER inn nated intl a iniamentele oi gover ete vom i tndplinto datarie patriotic publiind cli naolsIcoreree noted cick Liteature rle Stns na dna jonas aot XIX, tn Wet expt sini taafanle noes. ear sant In genre, model om tvceeu molt erie asapra sunsor do peroave tine vom Wi sexpane i jodoca dnt dat complesat general. Despre r= Tsglunnz pari ae one anne oper, desir mu poate orb, Penal Iurti'va fi acest Tr Poas rena navel, drome rite ltrard; Ti, Plena, supe faker Tk Mats eta ‘poi te intl, Cone yer completa gi iNTRODUCTIE Tosinte doa intea tn materie, corm vote eititorilorpenten eter ‘mici Kimuriri introduetive. ‘i ah Mat tl dood atrebi Nua cf dott af aio me de eiitor mediori emai bine st i © mie gi una de seriitori buni? a Nae gaol ect su de amatorie mai bine ri © mai bine af ai dows sate de antgli gi tot atitia critic’? ae Ei bine! Ia oi, din nrc, apa der ee garter a Sd 5 Mavem amatni dar avem anil tominul este niscut : Odlinioandt mat ae atinat tt * Minar De atunci pind ante eat ye ‘odo pentru avntal eu care ae popor ea crane ogee sens, oe usa Po, pcan a esate port ai ei, cleat Beli Hl mininte e ac versul $i proza; el infelege cu o egalé sigurar nai toate ramurile de art ~ tot eee mare, bun a Framosull a! feumosu i de ambe sexe — care, fara si aiba nici o daraver 2 ‘icine n-arfi in stare sa strige: sacrilej! de trel ori werile!etnd ar cuteza tiganticului Palat al Telegrafelor, “Telefoanelor gi Postelor — gi acela o ‘minune! — de acea mici bisericul4, aces perli find de art bizantini, TBaloctelos greta a guledeala ang ds oO! eat UOC a ae Tal peice retvepartioular «pec ivit, dela eb cool ttessna Ma nop oe &jet unui strait Harun- intl ermal ron a ee turd no, ee fa m npn ‘sient a ein rel tn nr des «il MT de eosin A din let frie rerusnlor 0 Peri. a? i in Gan Cin, bus iva ey si albastru ca peruzoaua din Tiseeiciet in fine, care ae a Ragid, acest monument, eu amie? Cine? Mizericordie ‘Gititoral,sperdm, trebuie sf fi Tuat seama, dup srurile de mai sus, peranta Capitotul 1 PORZIA — ROMANUL ~ NOVBLA ~ DRAMA “= ORITICN LITERARK ___Poedia roming In jumitatea a dove a sutei XIX, suti far sot — pari musee numero gauden@l.. $i ele craw fri sof, nous! — ni s° prezintd In oat maturitatea ei complex ea un tapet multicolor, bizar = dacd var firafional — straniu — dacd n-arfilogie — in eare milioane 2 Acta incercare crite, snus ule ra menits a eet eno confer net cra rts a le, es ment awit x cote **Stuclr le plas momerslenepeech (at). ea sub mile er se intros, se impleticese, se fneii dduse do o strict sistem@, vagabon, termi — in eet fantastice, insi con- speranfele i ideatarile ust eam ine eerie uterine, ‘mai presus de toate, Patria gi Poporul, deg yovuind mean nh brute ale Parnas, ete prea dete at mane fae romin, sé fie altfel; eaci a gigantice, ascendente — sic itur ad Za ree ub razele soar, yrpieyte ania stro veche -cunoftind a persa- ‘comori de brazi gi de feciori ca brazii — in zadar torturali s& pronunte dot cule ‘Sti iubim pe poefii nor, s-i venerim! — ei sunt tului national! ae "Acum, dack de la poexietrecem la oman sla novel trebuie dintra Anceput rf edutim a preciza bine raporturile dint ele: romanul este ~ * Ghumet tr, 2 att a tege eat stele (at. Tata rae te tla ride latin: Mater semper eta ete gh tl ges ere (ane noteaua sg. Talal ste ofa gti Batre, rerum HS 6ae i rt att 24 a ine, ain nent wi fora ete pent man 98 2S una indivi nel ie a oman ils m8 resale ee eg ena cate a, ne inte, Fa ea Se ledosnis le dca alta omuluy In virenowiatee Tai cunoseuts, eax aampentrat inlacuieyle cu ractes canltaten nutrilivi re patom mindri of posediim foglinda fideli a. ? Este romanul In aclinne. YP Parse en gonurle iterare s-a dervoltat, frente, si critica tenant, inertia dun jumftateaeecoflui XIX, stom sabi oars Fie grat rari de aoum indiacutabile gi anume: cl. arta e impersonse anor adertule mai personal, pentru et din personalitaten ul rezultS pursonattatea ei, et texistaul gi tendenfionizmal sunt dow sone | eoeive, ist poi tata o texte tendeny fan, ce artist cy eregio persans, elo rerultanté a mediulu social — nu tie permis ¢ eect endanfa de a trata o teri; in fine, c& ultimul cuvint al artei fate fi deott ori cauzaitata sinteticf, ori palpitarea le suferinile post ctuale gla ndzainjele unei lumi viitoare, in eare ,rii n-or 88 s° | ma nasd i progtt or 9 mai il” Gapitetul it PICTURA-SCULPTURAARMUTECTURA Sant aya de striae legate aveste trei surori, ineit pare e& nu 8 Je patem Inchipui dest pe toate trei odati, precam mu ne putem nchipai pe colo tsi Grati, pe Aglae, Talia $i Eufrosina, rupindw *Oamunl ew gut gastronomic rafinat (te) hese, proven Laces fp Airy, ete tl ace, et ses lenis, 4 Fontaine in Kimbajul Ini bi puLem neha pe the te Gra dan ti ce le surorile toreiitoare’, cum sie indrazne}, ® a Fosl-ai, domnilr i d sslomal nowt expestia ‘tio i va aaa et ye la nudul pur clasic, cu magistratele Ia co amplitudinile sale impecabile, in cari tit AN vamut? retenfioni academiee, sai alt alive de exo anit ede sear ie cre pi oh i epee an a vaselor capilare un singe vin gi cald, on vase capt are tremor ost tevin eho santos ft a ase te lesen on oa iriganele pietroase de Pitepli, rumene pe o parte, a i alta, cari ar concura strilucitor cu faimoasele Montmoreney, artist is ara ‘peo strachind smAljuitit cu desenuri eari ne ite 8 motivele decorative celtice — natura moarta, oare t i Sa matin drat re fla woh pene in tapul iat al Wt Deca in Tagine n pte cot gon Sone fia rout al pi ie he wel ie Bap sp sn a depletes dy an oO HE ea Gapitoler a baie, —TeAYRL ‘Si mi iorte Buterpo, Talia gi Mclpomene dai, far x tneetex 0 liph mfcar a profesa tol cultul datrit antieilor lor saseno|i — ines: pind ou Orfen, diol aman, care aoarme, ou divinele In clot, sizaja en patra pices gf tal cape, spre naan 4p! din Tes blonde Buriioe, gi terminind cu Theopis, core ft Te premier gu r= fons a Be pana pat ent (Oa GN ie aa 1 ars, in tla iwnat pentru Lira, coturmul® 3{ masea {XIX}, pentru aveste bogate Tearunci, an cw an, ca doug riile noastre deja bitrine din = am o adorate po ‘tne din a doua jumitate a seco! Grexuberant loginni de talnte, pe <3" Fegare fecunde gi generoase, conservato tate dou capitale ale inarului reget antique foie! Un eavint ino, gi am terminal. Peale vist vl tons Pie ptce Ste 0 Spots oars tnciestanle do lamar i stngeosta reac OM, Barre nia de bret taombegit a yinatplept unl Intel orate oe Deal Spin — dean wtmeyi al iteslor plies cork eu Rect oo pemaal Solan — yt in ajo efits ont vg ne dea un Edison, un Pasteur gi un Roent- ‘year, cate @ avut onoatea radinsul tinerimio atent& citire a concluzine {gen voi recomanda eu din ‘mele. CONGLUZIE $1 ENTUZIASN. ots, tinere cititor, ce sa fieut pind acuma la noi; urmeari 3i tm pe framoata cale ce tnaintayi ti frau deschis, $i, dack te simi fv avea destul foe steru Ta amintivea acestor bravi inaintagi, iat cum te cam face o istori eritcl a Titeraturit gi artelor. i enturiaxm? 0 faci; n-ai entuziasm? n-ai nimic, nu faci nimie, nu poti nimict eee ee snr Grecie, bine » POLITICA $1 CULTURA Principiul nationalitatilor este © inavatie politicé a veacuh none a ote Se inovatinni, inspirate do een mai inate echitate din parla dtatlor mar, se dale exitefa salir lst daa independent Astle, fiionomnia une’ importante region a continentulai sa sehimbat intro jumitate de secul en prin minune. Pirin nostt ne spun pe ppistii de nocrezut despee statea viet publice In tineryjeu lot, parc hhe-ar povesti Tucruri de acum eine sute de anis oament inek tin {si adue bine aminte de vremea copilirei Jor, end nu se pomanea de ddramaride-fier gi eind numa doni-tzoi oraye din tard craw Jumina in centra eu lumindri de seu 4i eu opaite de picurs. Acum, in uemi tin imparat venerahil ne face onoaren uneivizite oficial, si nui vine SE gi creand ochilor clad vede infqarenstrdlueitose a Uindrulu sat Tomln; iar state mai bitrine gi poternce nui stapineseexpresia nei Fife invidit fat ca suocerele noastee ‘sta e bine; asta dovedete netdgiduil efcacitaten prineipialui nafionalitatlor pentru propageron civilcaiuni. Bxperienja faut caldtndea Rominie va fi desigur un indemn pentru diplomats europe Sh ‘unmreze mai departe cu aplicrea accstui roditor prineipin | #t Turuetcprvayt pe eelelalte mick nakonaliirmase Ink Hi tat particular, Dar, ca toate principio, 31 avesta inconvenient, neglijabl fsi-ndotal ns 4 morita si fio conatatat. Constataron ace fonomon efudat in viata toast public anume, de productinni literare gi aristice de seam de care yorbim are un mic jstul de caractristie entra fang va desugioarecum un jpreape completa