I. TESTE GRILA A. Teste grila date la examenele de admitere in facultate TESTUL 1 1. Indic& seria in care numele sunt corect ordonate alfabetic: a) Balcan B. Calin, Binis C. Costel, Banciu C. Constanta, Borcea A.A. Alecu, Bumb C. Horia, Bunu |. Mara; b) Cocora |. Anghel, Coculescu N. Nicu, Codin C. Odetta, Codila V. Valentin, Cucu A. Antonia, Culai I. llie; c) Pana P. P. Anca, Paloi C. Cornel, Pandaru F. Rodion, Pisica C. Dorina, Pufulescu A. Ania, Puiu P. Ene; d) Varlan C. Eleonora, Voda |. Ecaterina, Voda D. Elvira, Vraja P. Ana, Vranceanu B. Anca, Vultur P. Cati. 2. in cuvantul ploaie exista: a) un triftong; ¢c) un hiat; b) doi diftongi; d) doi diftongi si un hiat. 3. Cratima este un semn ortografic cand: a) arata aproximatia; b) este folosita in cuvinte compuse; c) exprima limitele; d) arata o repetitie 4. Din expresia ,a Inghiti”... lipsegte cuvantul: a) din cand in cand; cc) lacom; b) in totalitate; d) lacrimile. 5. Indica seria care contine numai antonime: a) harnic — indolent; mic — uriag; a agrava — a ameliora; fricos — curajos; celibatar — casatorit; b) cald — rece; umed — uscat; a dormi — a adormi; geniu — neghiob; bucurie — tristete; c) tnar — batran; lizibil — citet; speranté — nddejde; aproape — departe; a stinge — a aprinde; d) harnic — lenes; a merge — a alerga; a semana — a culege; a incepe — a continua; dau — iau.6. Indica seria sinonimica alcatuité corect: a) aspru, crancen, crud, cumplit, scortos, violent; b) cadru, cerc, camp, domeniu, sector, sfera, rama; c) demonstratie, atestare, certificare, dovedire, intarire, probare; d) mandru, chipes, fudul, infatuat, infumurat, orgolios, ingamfat. 7. Precizeaz& cazul cuvintelor subliniate din textul: Nu te cunoaste ni- meni... dar stim ca ne esti frate, desi mergand alaturi, ramanem tot straini, si cand ne mangai fruntea si holdele bogate si cand ne smulgi copacii din camp si din gradini (lon Minulescu). a) N, N, N, Ac., D; c) Ac., N, D, N, D; b) Ac., Ac., D, Ac., Ac.; d) D, N, D, N, Ac. 8. Alege seria in care nu exista decat forme corecte ale numeralelor. a) saisprezece, al doua mielea, amandorora; b) saptisprezece, a douazecia, amantrei; c) optsprezece, a douazecea, al douadzecelea; d) paisprezece, al douazecilea, amandurora. 9. Identifica seria in care toate adjectivele sunt la gradul superlativ absolut: a) bunatate de om; calcul optim; noroc enorm; spectacol splendid; tare cald; b) cat de plicticos estil; réul railor; bland din cale-afara; frumoasa de mama focului; c) ciocolata extrafina; profit maxim; groaznic de frig; examen prea greu; timbru rarisim; d) iubire unica; succes major; program supraincarcat; autobuz ar- hiplin; ofiter superior. 10. Adjectivele subliniate din textul: O! Tu, sfatuitoarea mea, de azi-nainte, Ce mare esti, Ce bund esti, Ce caldé estil... (lon Minulescu) sunt la gradul: a) pozitiv; c) superlativ relativ; b) superlativ absolut; d) comparativ. 11. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria: a) ianuarie, dolar, denar, vest, penalti; b) baschet, oina, minge, meci, sut; c) est, ofsaid, euro, handbal, volei; d) tenis, hochei, auz, vaz, nord. 12. In fraza: O s& 0 roage sa-i imprumute o culegere de teste si cele doua caiete unde si-a notat solutiile, desi o carte de gramatica si alta de istorie cred ca i-ar fi fost mai utile — cuvintele subliniate sunt, in ordine:a) pronume, pronume, numeral, adjectiv; b) verb, pronume, articol, numeral; c) pronume, verb, numeral, articol; ) verb, pronume, numeral, adjectiv. 13. In propozitia: Fusese martor la mai multe procese ale vecinului séu — exista: a) trei parti de propozitie; c) cinci parti de propozitie; b) patru parti de propozitie; d) sase parti de propozitie. 14, Identificd enuntul corect: a) O inghetata sau o sticla de apa plata este recomandabila pe canicula; b) inteleg supérarea colegei al carui rezultat la examen a fost slab; ¢c) Ei trebuia sa fie punctuali la intalnire si sa nu se faca asteptati de colegi; d) Toate informatiile care trebuie sd le comunici sunt trecute pe figa de inscriere. 15. Indica valorile morfologice ale cuvantului a din urmatorul text: Fata a mare, Nicolita, a murit/... $i aluia mic i-a dat/ Casa aia, a de sta el in ea. (M. Sorescu) a) prepozitie, verb auxiliar, verb auxiliar, pronume demonstrativ: b) adjectiv demonstrativ, prepozitie, prepozitie, adjectiv demonstrativ; c) articol demonstrativ, verb auxiliar, verb auxiliar, pronume de- monstrativ; d) articol posesiv, articol demonstratiy, articol demonstrativ, prepozitie. 16. Adjectivul pronominal este corect acordat in enuntul: a) Aceiasi colega din banca a doua intarzie. b) Tu insuti ai dori s4 devii politista. c) Ele insegi imi cerusera sa le ajut s4 gaseasca solutia optima d) Andrei insagi I-a felicitat de ziua onomastica. 17. In enuntul: ama trecuté am schiat — cuvantul subliniat este: a) adverb de timp; c) substantiv in acuzativ; b) adverb de mod; d) substantiv in nominativ. 18. in fraza: Dar ziua care trece si ma raneste-n treacat imi umileste carja si-mi incovoaie crinii, Si inima urmeaza s-atéme ca un lacat Cu cheile pierdute, la portile luminii. (Tudor Arghezi) exista, pe langa alte tipuri de subordonate: a) 3 atributive; ¢) o subiectiva; b) o completiva directa; d) o circumstantialé de scop. 19. Indicd subordonata circumstantiala de cauza a carei regenta este propozitia /imi cerea ajutorull’:a) Cand nu mai avea nicio alta solutie/’ b) Daca nu mai avea nicio alta solutie/’ c) In timp ce nu mai avea alt& solutie/’ d) Unde nu mai avea nicio alta solutie/’ 20. In fraza: Are s& vind vremea cand o sé-fi dai seama ca daca vrei sé ajungi a reusi in viata, trebuie s& faci si sacrificii — exista: a) patru propozitii subordonate; b) cinci propozitii subordonate; c) d) sapte propozitii subordonate. 21. In fraza: Ar fi trebuincios sa se stie cine era preotul, cci el trebuie sé fi fost si un dascal sufletesc, nu numai un dascal de slove (T. Arghezi), exista in afara principalei a) trei subiective gi o cauzala; b) patru subiective si o cauzala; c) doua subiective si o completiva directa; d) doua subiective si doud cauzale. 22. Indica propozitia principala regenta din fraza: Fata care canta la pian, cu insugirea pe care o au femeile de a vedea fara sa priveasca, observase pe tandrul cu ochelari, care sta in pervazul usii de aldturi si singur asculta cu sfin- tenie ce canta ea (I. Al. Bratescu-Voinesti): a) ,Fata care canta la pian, cu insusirea. b) ,Fata... observase pe tanarul cu ochelari...” c) ,Fata... cu insugirea... de a vedea... observase pe tanarul cu ochelari...” d) ,...Fata... observase pe tanarul cu ochelari... gi singur.... 23. Se dau enunturile: 1. Asa era pe vremea aceea; 2. Auzi, mai lenesule?; 3. Dar tot de noroc sa se planga cineva...; 4. Ba, raspunse lenegul; 5. Ce-a zis? intreb& cucoana; 6. Dar muieti-s posmagil Exista cel putin o propozitie simpla in toate enunturile indicate in seria: a)2,4,5,6; c) 4, 5, 6; b) 1, 2,3, d)2, 4,6. 24. In fraza: Vrei, vii; nu, nu. — exist, indiferent de ordine, urmatoarele tipuri de propozitii: a) 4 principale: b) 3 principale, o circumstantiala conditionala: c) doua principale, doua circumstantiale conditionale; d) doua principale. 25. Indica fraza care contine cel putin o propozitie finala: a) Ai mancat, sa te tot saturi. b) De aceea n-a sosit la vreme, ca a fost aglomerat goseaua. c) Pentru asta vine, de-mi da o mana de ajutor la invatatura d) Vin gi eu cu tine, ca locuim pe aceeasi strada.26. Prin contragerea ultimei propozitii subordonate din fraza: $/ ori oj pu- tea izbuti, ori nu, dar iti fagaduiesc ca, odata pornit de la casa dumitale, inapoi nu m-oi mai intoarce, sa stiu bine c& m-oi intalni si cu moartea in cale (lon Creanga), se obtine un: a) atribut; c) nume predicativ; b) complement direct; d) subiect. 27. in fraza: Copilul ezita, nestiind ce prajitura sé-si cumpere, fiindu-i teama ca va regreta alegerea nepotrivita — propozitiile subordonate sunt, in ordine: a) completiva direct, completiva indirect; b) circumstantiala de cauza, atributiva; c) circumstantiala de mod, atributiva; d) circumstantialé de cauzd, completiva indirecta. 28. in fraza: Ceea ce puteam, ceea ce ag fi dorit eu sd fac era sa te apar de o brutala confruntare cu efectele acestei legi (Cezar Petrescu), exista pe langa alte tipuri de subordonate: a) doua atributive; c) doua predicative; b) doua completive directe; d) doua subiective. 29, Indica fraza care contine cel putin o propozitie subordonata subiectiva: a) A fost placut la teatru, pacat cA n-ai venit gi tu cu noi. b) Lumea este cum o stim cu totii, si aga o s& ramana. c) Se danseaza cu placere, dar totul are si un sfarsit. d) Totu-i dupa cum ti-ai dorit, aga cé nu mai fi suparat. 30. Indica fraza care contine cel putin o propozitie cauzala: a) Alearga de-mi adu imediat cartile imprumutate. b) Cu buna stiinta m-a lsat s&-I astept, s4 ma enerveze. c) Sosea la ea in fiecare dimineata de-i aducea cite un buchet de flori. d) Unde a fost neglijent, a pierdut ocazia de a-l felicita de ziua lui. 31. in fraza: Vezi cé duhul stia cé de nu va putea nici a treia seara sa izbuteasca, apoi trebuia s4-si mute gandul (basm popular), exista indiferent de ordine urmatoarele propozitii subordonate: a) o subiectiva, trei completive directe, o conditionala; b) patru completive directe, 0 concesiva; c) doua subiective, o temporala, doua completive directe; d) o subiectiva, douad completive directe, doua temporale. 32. Complementul direct din enuntul: Colegul meu poate deveni oricand un foarte bun atlet — este: a) deveni; b) deveni un atlet; c) deveni foarte bun; d) deveni oricand. 33. Subiectul propozitiei: - Mele, melc, ce-ai facut? (lon Barbu), este: a) Melc, mele; b) inclus; c) subinteles; d) mele.34, Precizeaza cate dintre enunturile urmatoare contin parti de propozitie exprimate prin substantive in cazul D: E/ este de mare ajutor fratilor sai.; Stai locului odata!; I-am scris lui Andrei, prietenul meu.; Se poarté conform astep- tarilor mele. c) trei; d) patru. 35. Alege-le dintre urmatoarele parti de vorbire pe acelea care pot fi ter- meni regenti ai unui complement direct: 1. verb tranzitiv; 2. verb intranzitiv; 3. verb la modul gerunziu; 4. verb la modul infinitiv; 5. adverb; 6. numeral; 7. adjectiv; 8. interjectie. a) 1, 2, 3, 4; c) 1,3, 4, 8; b) 2, 3, 4, 5, 6, 7; d) 2, 5, 6, 7, 8. 36. in enuntul: Ma bizuiam pe colegii mei si contam pe sprijinul lor in acea situatie dificilé. — cuvintele subliniate sunt: a) complement direct, complement direct; b) complement indirect, complement indirect; c) complement circumstantal de cauz4, complement direct; d) complement direct, complement circumstantial de cauza. 37. Indica predicatul propozitiei: Intentia lui era de a-I avertiza asupra pericolului actiunii sale. a) era; c) era de a avertiza; b) era a avertiza; d) era de a-l avertiza. 38. In enuntul: La examenul cel mic, Budulea Taichii a iesit al cincilea (|. Slavici), cuvantul subliniat este: a) atribut adjectival; b) complement circumstantial de mod; c) nume predicativ; d) complement circumstantial de loo. 39. in textul: /ar Tudor cu sofia lui Anita, si Mihu si tofi ceilalti razési au fost urgisiti si prigoniti, dar s-au tinut cu trie. (M. Sadoveanu) exista: a) trei predicate verbale; b) doua predicate verbale si un predicat nominal; c) un predicat verbal si un predicat nominal; d) un predicat verbal si doua predicate nominale. 40. in textul: $i cum Ii se varsa din suflet prisosul sfintei bucurii, Batranii magi de-odinioara pareau acuma trei copii... (Vasile Voiculescu) exista: a) 2 atribute; c) 4 atribute; b) 3 atribute; d) 5 atribute.41. Exista atribute adjectivale in enunturile: 1. Locuieste la etajul al treilea. 2. Era cuprins de un adanc sentiment de admiratie. 3. Cativa colegi de clasé vor sustine si ei examen la Academia de Politie. 4. Rezultatele concursului se vor da in ordinea descrescanda a mediilor. a) 1,2, 3,4; 0) 3,4; b) 2, 3, 4; d) 2. 42. in textul: Val de brumé argintie/ Mi-a impodobit grédina/ Firelor de laméita/ Li se usuca rédacina. (O. Goga), cuvintele subliniate sunt: a) subiect, subiect, complement direct; b) subiect, complement direct, complement direct; c) subiect, complement direct, subiect; d) complement direct, subiect, subiect. 43. in fraza: Desigur ca-i mai bine ca fratele tau sa respecte legea, pen- tru c& altminteri va fi vai de el: 0 s& regrete ca nu fi-a ascultat sfatul! — exista, indiferent de ordine: a) un predicat verbal si trei predicate nominale; b) trei predicate verbale si doua predicate nominale; c) doua predicate nominale si doua predicate verbale; d) doua predicate nominale si patru predicate verbale. 44, in enuntul: Care este nout tau coleg de banca? — cuvantul subliniat este: a) subiect; b) nume predicativ; c) complement circumstantial de mod; 4d) atribut pronominal. 45. Alege-le dintre urmatoarele parti de vorbire pe acelea prin care se poate exprima complementul direct: 1. substantiv; 2. pronume relativ; 3. numeral adverbial; 4. numeral multiplicativ; 5. numeral ordinal; 6. adjectiv; 7. adverb; 8. verb la infinitiv; 9. verb la participiu; 10. verb la gerunziu a) 1, 2, 3,4, 5; c) 7, 8, 9, 10; b) 1, 2, 5, 8, 10; d) 1, 4, 5, 8, 9. Academia de Politie ,Alexandru loan Cuza” (iulie — august 2005) TESTUL 2 1. Cuvantul geamgiii are: a) trei vocale si o semivocala; b) trei vocale si doua semivocale; c) doua vocale gi doud semivocale; d) cinci vocale. 412. Stabileste num&rul semnelor de ortografie, respectiv de punctuatie din fraza: - Da’ unde te duci, mai vericule, asa pe ganduri, de pare ca ti s-au inecat corabiile pe mare? (Basm popular): a) unu de ortografie si gase de punctuatie; b) doua de ortografie gi cinci de punctuatie; c) doua de ortografie si patru de punctuatie; d) unu de ortografie gi trei de punctuatie. 3. Alege cuvintele care contin cel putin un diftong: 1. caraghios; 2. cerno- ziom; 3. cercei; 4. gheizer; 5. leandru; 6. imprieteni; 7. machia; 8. lealitate. a) 5, 6, 8; c) 1, 5, 6, 7; b) 2, 4; d) 1, 2,3, 4,5. 4. Cuvantul rapace inseamna: a) salbatic; c) rupt; b) fioros; d) lacom. 5. Este formaté numai din cuvinte mostenite din limba latina seria: a) boier, grija, (a) darui, drag; b) paine, bun, (a) canta, zece; ¢) gradina, brad, strugure, brau; d) ban, vam, belsug, chibrit. 6. Indicé enuntul care contine o expresie corect integrata din punctul de vedere al sensului: a) Era aga slab de inger, ca parca nu mancase de o luna b) Si-a aprins paie-n cap tot g&ndindu-se la cei ce s-au clasat Inaintea lui la concurs. c) Pentru ca s-a schimbat macazul, trenul a oprit la linia a doua. 7. Cuvintele subliniate din versurile: /ar noi locului ne tinem,/ Cum am fost, asa ramanem... (M. Eminescu), se analizeaza astfel: a) adverb relativ fara functie sintactica; adverb de mod/ comple- ment de mod; b) adverb relativ/ complement de mod; adverb de mod/ comple- ment de mod; c) adverb relativ/ nume predicativ; adverb de mod/ nume predicativ; d) conjunctie subordonatoare fara functie sintacticd; adjectiv invariabil/ complement de mod. 8. Pe langa alte verbe, existé doua verbe predicative la moduri nepredi- cative in enuntul: a) Nu pot fi ceea ce ar vrea rudele. b) Putem ajunge la timp. c) Lovindu-se, a inceput a plange de rasuna casa d) Pare de necrezut ce se intampla aici. 129. Indic& numarul pronumelor in cazurile G. si D. din enuntul: Lui Andrei, vecinul al cdrui caine latra toata noaptea, i-ai atras atentia c&, daca nu si-l va potoli in vreun fel, il vei reclama la politie. a) trei; c) cinci; | b) patru; d) sase. | 10. Indica seria in care toate substantivele sunt nearticulate: a) basma, baclava, campia, trufanda; | b) consilii, familii, lalea, pasarele; c) armonii, campii, fili, mecanici; d) caii, ideile, randunele, scatii | | j 11. Sunt corecte toate enunturile din seria: a) Ce s-au discutat?; Ce-s cu astea?; Ce tipi?; Cine ne sunt colegi? b) Ce s-a discutat?; Ce-s cu astea?; De ce tipi?; Cine ne este coleg? c) Ce s-a discutat?; Ce-i cu astea?; De ce tipi?; Cine ne este coleg? d) Ce s-a discutat?; Ce-s cu astea?; Ce tipi?; Cine ne este coleg? 12. in enuntul: $i de m-ar fi batut mama cu toate gardurile gi de m-ar fi izgonit de-acasa ca pe un strain, tot n-ag fi ramas aga de umilit in fata ei ca atunci cénd m-a luat cu binigorul (|. Creanga), exista verbe: a) auxiliare, copulative si predicative; b) auxiliare si predicative; c) numai predicative; d) copulative gi predicative. 13. Alege enuntul in care exista o interjectie predicativa: a) ledul {usti! sub chersin. b) Pe drum tropa! tropa! se auzeau pasii lui. C) Uitd-te la tine ce-ai facut! d) Piatra a cdzut baldabac! in apa. 14. In propozitia: Lui lonel, fratele meu cel mai mic, i-am adus cadou de ziua lui un telefon mobil si doué CD-uri — exista: a) trei articole; c) cinci articole; b) patru articole; d) gase articole. 45. Sintagma subliniata din enuntul: Nu mi-a fost dat pana acum sé vad aga ceva — se analizeaza astfel: a) verb copulativ gi nume predicativ exprimat prin adjectiv provenit din participiu; b) verb copulativ si nume predicativ exprimat prin adverb de mod; c) verb la diateza pasiva; d) locutiune verbal la diateza pasiva.16. Identificati seria care contine numai forme corecte ale numeralului ordinal a) a zecea, a saptisprezecea, a optisprezecea, a doudzecea, al 0 sutelea, al doua mielea; b) a zecia, a saptisprezecia, a optsprezecia, a douazecia, al o sutélea, al doua miilea; c) a zecea, a gaptesprezece, a optsprezecea, a douazecia, al o sutélea, al doud miilea; d) a zecea, a gaptesprezecea, a optsprezecea, a douadzecea, alo sutalea, al doud miilea. 17. Existé un verb nepredicativ la mod personal in enuntul: a) A reusi in viata inseamna a munci temeinic. b) inainte de a deveni campion, a avut multe egecuri. c) Legea nu poate fi eludata decat facandu-se apel la un amenda- ment destul de ambiguu d) Date fiind rezultatele, ar trebui sa recapitulati intreaga materie. 18. Subordonatele din fraza: Cine nu-i cu voi sa stie/ Ca izbavit va fi de voi,/ De cei stragnici in manie... (G. Cogbuc) se pot contrage in: a) prima — subiect; a doua ~ complement direct; b) prima — complement direct, a doua subiect; c) subiecte; d) complemente directe. 19. Prin contragerea subordonatei din fraza: Am ajuns mai devreme in locul unde mi-am dorit — se obtine un: a) atribut; b) complement circumstantial de loc; c) complement circumstantial de timp; d) nume predicativ. 20. In fraza: Ca aceste cauze existé induntru, ele tinand de facultatea noastra de cunoastere, careia ii sunt innéscute, nu e decat o solutie provi- zorie. (Constantin Noica), exista, indiferent de ordine: a) 0 principala, o atributiva, o circumstantiala de cauza; b) o principala, o atributiva, o subiectiva; c) doua principale, o atributiva; d) o principala, o atributiva, o consecutiva. 21. in fraza: li scriam, cat puteam mai calm, explicndu-i de ce legatura noastra nu mai putea fi prelungita. (Mircea Eliade), propozitiile subordonate sunt: a) circumstantiala de timp, circumstantiala de cauza; b) circumstantiala de timp, circumstantial de scop: c) circumstantiala de mod, completiva directa; d) circumstantial de mod, circumstantiala de cauza. 14