1. Context European 1.1. Dezvoltarea urband la nivel european + Provocéri la nivel european »Orasele detin calit&ti culturale si arhitecturale unice, forte puternice de incluziune sociala i posibilitati exceptionale de dezvoltare economicd. Oragele reprezinté centre de cunoastere si surse de crestere si inovatie... Pe termen lung, orasele au functia de motoare ale progresului social si ale cresterii economice”’. »Orasele reprezint’ nuclee de viati sociala, sustinatoare ale economiilor si aparatoare ale culturii, patrimoniului si traditiei. Alaturi de familii si cartiere, orasele au reprezentat elementele fundamentale ale societatilor si statelor, Orasele au fost centre ale industriel, mestesugurilor, comertului, educatiei si guvernarii””. Acestea reprezinta deziderate unanim acceptate la nivel european si nu numai, in acord cu rolul oraselor in realizarea coeziunii teritoriale. Totodata: 2 * aproximativ 70% din populatia Uniunii Europene locuieste in zone urbane (si potrivit studiilor ESPON in urmatorii ani peste 75% din populatia Europei se va regasi in orase), orasele fiind teritoriile in care se concentreazi cele mai multe locuri de munca, majoritatea agentilor economici si a institutiilor de invatamant superioare se regisesc in aceste zone, de asemenea, ofera accesul la servicii medicale, la comert, dar in acelasi timp, in zonele urbane - somajul, segregarea sociala, problemele de mediu sau de mobilitate (congestionarea traficului) sunt accentuate; * orasele sunt considerate adevarate motoare ale cresterii economice la nivel european: orasele, de obicei cele mari, genereaz, un PIB peste media european, dar si cu peste 40% mai mare decat mediile nationale; + orasele indeplinesc un rol vital in dezvoltarea regiunilor europene, find considerate elemente cheie ale imbunatatirii competitivitatii Uniunii Europene la nivel global. Capacitatea oraselor de inovare si de creare de noi oportunitati economice constituie, de cele mai multe ori, 0 conditie ca regiunile si poat& face fata competitiei globale. Atunci cdnd orasele sunt competitive si regiunile {in care sunt localizate sunt mai competitive; ‘+ potrivit raportului pe 2007 al UNFPA (Fondul ONU pentru Populatie), intitulat »Urbanizarea, potentialul expansiunii urbane”, fenomenul urbanizarii va fi cel mai important factor de influent a dezvoltarii in secolul 21; Carta de Leipzig pentru orase europene durabile, mai 2007 Carta municipiilor si oraselor europene pentru durabilitate (Carta Aalborg), 1994, Campania Europeand a Agendei 21 locale+ in cel de al V-lea Raport privind politica de coeziune prezentat de Comisia European in toamna anului 2010, orasele sunt privite drept elemente cheie in reducerea disparitatilor teritoriale si asigurarea unei dezvoltari teritoriale echilibrate. Totusi, in ultimele dou’ decenii structura economic’ a oraselor europene a suferit modificari importante, in functie de tipologia functionala a fiecdrui centru urban, acestea s-au confruntat cu o dinamic’ economica din ce in ce mai accentuata, generandu-se astfel noi provocériprecum restructurarea industriala, criza_ economic, globalizarea, schimbarile climatice si demografice, presiunea asupra resurselor - expansiunea urbana necontrolata, riscurile industriale, provocari la care decidentii politici si specialistii trebuie si raspundi eficient, in assa fel incat orasele s devina capabile sa isi atinga rolul teritorial. Regiunile europene, precum si orasele sunt diferite, au potential si probleme diferite, au tradigii si conditii de dezvoltare diferite. Cu toate acestea in ultimii ani au inceput s& adopte masuri coordonate si si abordeze acelasi set de principii care si conducd la depasirea provocarilor - in toate regiunile se acorda 0 atentie mai mare oraselor; 0 mai mare atentie pentru implicarea comunitatilor in strategiile locale; articularea dimensiunii urbane la oportunitatile economice; atentia pentru cartierele defavorizate; focalizarea pe teritorii/zone specifice/cartiere defavorizate, cresterea numarului locurilor de munca, incluziune social’, reducerea emisiilor de carbon si cresterea mobilitatii urbane, diminuarea diviziunii socio-spatiale. © Evolutia dimensiunii urbane pe agenda Comisiei Europene Politica de dezvoltare urband, alaturi de cea a dezvoltirii teritoriale reprezinti o competent partajati a Statelor Membre. Cu toate acestea Uniunea Europeana are o tradigie indelungata in promovarea dezvoltari si regenerarii urbane, avand un rol major in sprijinirea oraselor cu scopul cresterii competitivitatii economice si promovarii coeziunii economice, sociale si teritoriale. La nivelul Uniunii Europene s-a constatat ca cele doud dimensiuni ale politicii de coeziune, coeziunea economica si coeziunea social, pentru a fi eficiente, trebuie sa fie raportate la conditiile si la specificul teritoriului. Prin urmare se inregistreazi o atentie mai mare asupra problematicii teritoriale si urbane de la inceputul anilor ‘90 dar abia din jurul anului 2000 se manifesta preocupari pentru cea de a treia dimensiune a politicii de coeziune - coeziunea teritoriala. Mai intai, in 1999, la Postdam este adoptat documentul ESDP - Perspectiva dezvoltarii spatiale a Europei, document ce ilustreaza preocuparile EU pentru coeziunea teritoriala; scopul major find o dezvoltare echilibrata si durabilé a teritoriului. Factorii determinanti in considerarea dezvoltarii teritoriale au fost: continua ‘integrare si cooperare intre statele membre; cresterea rolului si importantei comunitatilor locale in amenajarea teritoriului; procesul de extindere a UE si relatiile de vecinatate. in continuare, la conferinta CEMAT de la Hanovra din anul 2000 se adopta cele zece principii ale dezvoltarii spatiale durabile a continentului european, din care primul se refera la coeziunea teritoriala (promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltari socio-economice echilibrate si prin ameliorarea competitivitatii). in cele din urma, inTratatul de la Lisabona, una din noile prevederi stabileste 0 noua dimensiune a politicii de coeziune, cea teritoriala, astfel incat, pentru vitor, caracteristicile si specificitatile regionale vor fi luate in considerare atat pentru programarea bugetara cat i in stabilirea prioritatilor strategice la nivel comunitar. Prin urmare comunitatea trebuie sa actioneze in sensul reducerii disparitatilor sociale si economice in cele 271 de regiuni ale UE pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila si pentru cresterea competitivitatii pe plan mondial. Coeziunea teritoriala este expresia dezvoltarii echilibrate, coerente si armonioase a teritoriului, sub aspectul activitatilor economice, sociale, al dotarilor, al accesibilitatii si al calitatii mediului, al existentei unor conditii de viata si de munca echitabile pentru toti cettenii, indiferent de locul in care se afla, prin punerea in valoare a specificitatii fiecarei categorii de teritoriu, contribuind astfel la realizarea unei Europe prospere, durabile din punct de vedere economic, social si ecologic. Prin urmare, pornindu-se de la perspectiva teritoriala - se constata @ atentie din ce in ce mai mare acordata dimensiunii urbane la nivelul Comisiei Europene, care in urma cu 20 de ani a dezvoltat mai multe initiative la nivel european de a promova regenerarea urbana, ca mijloc de dezvoltare urbana si incluziune social. Au fost create programele URBAN, precum si JESSICA, initiativa elaborata de catre Comisie impreuna cu Banca Europeana de Investitii. Dac& inceputul a fost destul de “timid”, pana in momentul de fata au fost distribuite peste 10 miliarde Euro pentru dezvoltarea urbana. incepand cu anul 2007 rotut oragelor este consolidat prin prevederile a mai multor documente cadru. Prin capacitatea lor de a asigura locuri de munca, acces la servicii de interes public, ca elemente care sustin inovarea, orasele sunt recunoscute ca elemente cheie ale dezvoltarii teritoriale, fiind cele care “coordoneazi economiile regionale”’. De altfel, orasele sunt recunoscute ca elemente cheie in implementarea Strategiei UE 2020, aspect recunoscut inclusiv in cel de al cincilea Raport privind politica de coeziune, prezentat anul trecut de catre Comisia Europeana. Nu fn ultimul rand - importanta dimensiunif urbane si consistenta acesteia pe agenda Comisiei Europene este ilustraté si de modificarea denumirii directiei generale responsabile cu coeziunea teritoriala din cadrul CE, care din vara acestui an si-a schimbat denumirea din DG REGIO in DG for regional an urban policy. + Prevederi ale documentelor cadru de la nivel european Desi in prezent nu exist un consiliu formal al ministrilor la nivel european pe problematica urbana, avandu-se in vedere importanta domeniului, exist’ o lung si fructoasa experienta in cea ce priveste cooperarea informala, care a fost valorificata in asumarea de carte ministrii europeni ai unor documente comune care creeazi un cadru comun de actiune publicd la nivel european in domeniu. In cele de mai jos vor fi prezentate doar documentele cele mai recente si care au fost asumate si de Romania in calitate de stat membru UE. ‘in Agenda Teritoriala Europeand de la Leipzig, din anul 2007 se specifica drept viitoarea misiune consolidarea coeziunii teritoriale, sustinandu-se necesitatea ca dimensiunea teritorial s8 joace un rol mai important in viitoarele politici de coeziune, in scopul promovarii bunastarii economice si sociale. in documentul revizuit in anul 2011 in timpul > ‘Michael Parkinson — Conferinta , Urban sustainability and integrated urban regeneration in Europe”, Madrid 2010, eveniment organizat de Presedintia Spaniolé a Consiliului Europel.Presedintiei maghiare a Consiliului Uniunii Europene - Agenda Teritoriala 2020 - document realizat in scopul implementarii in plan teritorial a prevederilor Strategiei Europa 2020, sunt cuprinse urmatoarele recomandari - dezvoltarea policentrica si echilibrata, sustinerea dezvoltarii integrate in orase si regiuni rurale, integrarea teritorialé in regiunile functionale transfrontaliere si transnagionale, asigurarea competitivitatii globale a regiunilor pe baza economiilor locale puternice, imbunatatirea conexiunilor teritoriale pentru indivizi, comunitati si intreprinderi, gestionarea si conectarea valorilor ecologice, peisagistice si culturale ale regiunilor. ‘in Carta de la Leipzig pentru orase europene durabile, document cadru asumat de c&tre Guvernul Romaniei in 2007, orasele detin calitati culturale si arhitecturale unice, forte puternice de incluziune sociala si posibilitati exceptionale de dezvoltare economica, reprezentand centre de cunoastere si surse de crestere si inovatie. Totodata se recomanda utilizarea abordarii integrate in planificarea urbana, precum si crearea de spatii publice de bund calitate - care s mareasca atractivitatea oraselor, modernizarea retelelor de infrastructuri si eficient& energetic’, inovatie pro-activa in politicile educationale dar si o atentie sporita pentru cartierele defavorizate prin strategii de dezvoltare a mediului fizic, consolidarea economiei locale si un transport public accesibil - pentru rezolvarea problemelor de accesibilitate. Un alt documente de referinta, relevant pentru stabilirea principiilor ce vor sta la baza acordului de parteneriat il constitutie Declaratia de la Toledo privind utilizarea regenerarii urbane integrate ca instrument de implementare a strategiei Europa 2020. Documentul fost semnat in anul 2010 de c&tre ministrii responsabili cu dezvoltarea urbana si a fost realizat in timpul Presedintiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene. Documentul abordeaza rezolvarea provocirilor urbane actuale si implementarea Strategiei Europa 2020 prin realizarea unei dezvoltari urbane mai inteligente, durabile si incluzive social (prin adecvarea abordarii integrate la politicile de dezvoltare urbana si necesitatea de a atinge © intelegere comund a acestei abordari, precum si prin. sublinierea importante regenerdrii urbane integrate si potentialul ei strategic pentru o dezvoltare urban’ mai inteligenta, durabila si incluziva in Europa). Totodata ministrii europeni si-au asumat continuarea eforturilor pentru implementarea Referentialului pentru Orase Europene Durabile (instrument care asigura 0 abordare integrata in planificarea urbana) si pentru crearea unei Agende urbane. Documentul cadru are un caracter operational, cuprinzand mai multe directii de actiune structurate pe urmatoarele domenii: mediu (prin reducerea nevoilor de transport; prin stimularea eficientei energetice in cladirile existente; prin promovarea energiilor regenerabile; prin reciclarea terenurilor sau prin protejarea zonelor naturale), social (integrarea imigrantilor si asigurarea disponibilitatii si accesibilitatii serviciilor), economic (prin cresterea investitiilor si a ocuparii fortei de munca) in cercetare si dezvoltare; (prin stimularea unei economii bazate pe cunoastere, creativitate, excelenta si inovatie, intarind dezvoltarea endogena si diversificand sistemele de productie locala, in paralel cu pregatirea adecvata a pietei fortei de munca prin programe educationale si de formare pentru muncitori; prin reabilitarea cladirilor, imbunatatirea fizicd si modernizarea infrastructurii), cultural, arhitectural si al _planificarii urbane (prin garantarea atractivitatit si capacitati obiectului de patrimoniu de a fi utilizat; prin rezolvarea problemelor de accesibilitate; prin cresterea calit&tii diversitatii si identitatii arhitecturale sau prin revalorizarea spatiilor publice deteriorate si crearea de noi spatii deschise) guvernare (bazata pe principiile transparentei, participarii, responsabilitatii, eficientei, subsidiaritatii si coerentei; prin intarirea cooperarii si sinergiei, a guvernarii la niveluri multiple sia abordairii integrate).+ Schimbul de experienta si bune practici jin vederea asigurarii unui raspuns eficient provocarilor din ce in ce mai numeroase in ceea ce priveste dezvoltarea urbana, schimbul de experient si de bune practici intre orasele europene este absolut necesar. in acest sens au fost create la nivel european mai multe platforme si programe ce asigura comunicarea si dialogul dintre orasele europene, regiuni sau state membre. EUKN- Reteaua Europeand de Cunostinte in Urbanism (European Urban Knowledge Network- EUKN) este o platforma european care asiguré schimbul de informatii in domeniul urbanismului si dezvoltarii locale (politici, studii si rapoarte de cercetare, bune practici, evenimente, etc) intre principalii actori de la diverse niveluri de decizie din statele europene- institutii publice de La nivel central, local, universitati, practicieni, etc. Prin conectarea “in retea” a profesionistilor, cu ajutorul website-ului EUKN (www.eukn.org), prin organizarea de evenimente, canferinte, mese rotunde, implicarea in proiecte si cercetari, este creaté o “comunitate de practici” activa si conectata la evolutiile in domeniu la nivel european. URBACT este un program european de cooperare regionala la care iau parte 27 de state partenere UE, impreuna cu Norvegia si Elvetia, care isi propune sa contribuie la implementarea strategiei Lisabona, avand drept obiectiv general satisfacerea necesarului de informatii in procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltare urband durabila, astfel ‘incat toate regiunile europene sa fie ajutate sA se adapteze viitoarelor circumstante de dezvoltare. URBACT facititeaza schimbul de informatii in vederea promovarii dezvoltarii urbane durabile. Programul ofera posibilitatea orasetor s8 conlucreze in vederea rezolvarii provocarilor urbane majore, confirmand, totodata, rolul crucial pe care centrele urbane il au in confruntarea cu schimbarile actuale ale societatii. URBACT sustine orasele in dezvoltarea de solutii pragmatice, noi si durabile, care imbin& intr-o abordare integrata aspecte sociale, economice si de mediu inconjurator. Programul faciliteazi schimbul de bune practici si experiente intre toti specialistii europeni implicati ‘in domeniul politicii urbane. In prezent, in Programul URBACT sunt implicate 300 de orase, 29 de tari si 5000 de participanti activi. jn Romania, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, prin Directia Cooperare Teritoriala Internationala, indeplineste rolul de Autoritate Nationala pentru Programul Operational URBACT Il, avnd responsabilitatea promovarii programului la nivel national si sprijinirii potentialilor beneficiari din Romania, iar INCD URBAN-INCERC - este punctul national de diseminare. Orasele romanesti au inregistrat o buna participare in cadrul programului, din 2007 si pana in prezent 30 de orase din Romania au participat sau participa la proiecte finantate din cadrul programului, tara noastra find pe locul 6 in UE ‘ca numar de orase participante. RFSC - reprezinta un proiect pentru operationalizarea prevederilor din Carta de la Leipzig pentru orase europene durabile, avand in acelasi timp rolul de a adapta prevederile Cartei la provocarile aparute dupa anul 2007. Proiectul care fost lansat in aprilie 2009, este elaborat in parteneriat de catre reprezentanti ai ministerelor implicate in dezvoltarea urbana din statele membre, fiind ajutati la nivelul fiecarei tari de cdtre un Grup national de suport (NSG), format din reprezentanti ai unor institutii cu atributii in urbanism, precum si experti din domeniul universitar. Activitatile cuprinse in cadrul proiectului sunt monitorizate in cadrul grupului de lucru Urban Development Group (grup de lucru inter- guvernamental). in anul 2011 a avut loc faza de testare a instrumentului iar din 2013 va jincepe faza de diseminare (unde sunt asteptate peste 500 de orase europene). Ca rezultate ale Referentialului vor fi: Policy Paper ce va cuprinde viziunea, obiectivelegenerale si principalele directii de actiune pentru dezvoltarea durabila a orasetor europene; un model operational de bazd in care recomandarile din Carta de la Leipzig vor fi translatate in obiective cuantificabile, cuprinzand axe prioritare; un instrument de evaluare ce este elaborat sub forma unei diagrame - arborele obiectivelor in care sunt identificate actiunile si scopul acestora, listarea actiunilor necesare pe diferite paliere sectoriale; o listd de indicatori care vor cuantifica eficienta actiunilor; si o listd de exemple de bund practicd, de cercetari in domeniu. 1.2. Dimensiunea urband a politicii de coeziune 2007-2013 Ca urmare a contributiei dimensiunii urbane la atingerea coeziunii economice, sociale si teritoriale, aceasta a beneficiat de o atentie sporita in cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013. ‘in ,Orientérile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013”, document care traseaz liniile directoare pentru politica de coeziune in perioada 2007-2013, sunt specificate modalitatile in care dimensiunea urbana a politicii de coeziune poate fi luat in considerare in elaborarea programelor operationale cu finantare din fonduri structurale: + actiuni de promovare a oraselor ca motoare de dezvoltare regional, avand ca scop cresterea competitivitatii (promovarea antreprenoriatului, inovarii si dezvoltarii serviciilor, cu efect asupra cresterii atractivitatii oraselor); * actiuni de sprijinire a promovarii coeziunii interne oraselor prin sprijinirea cartierelor aflate in dificultate, in special prin reabilitarea mediului ambiant, reabilitarea anumitor zone, conservarea si dezvoltarea mostenirii culturale si istorice; + actiuni care au ca scop promovarea unei dezvoltari echilibrate, policentrice a teritoriului Uniunii Europene prin dezvoltarea retelelor urbane la nivel national si comunitar. Reusita unor astfel de actiuni depinde de realizarea crearii unor retele jintre orase, atét din punct de vedere fizic (infrastructura, tehnologii informationale etc.), cat si din punct de vedere uman (promovarea cooperarii, etc,). jin actuala perioada de programare au fost incorporate in politica de coeziune mai multe operatiuni legate de dezvoltarea urbana decat in perioadele de programare trecute, un studiu preliminar indicénd c& mai mult de jumatate din programele operationale finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) contin o dimensiune urbana explicita, jin timp ce un sfert din programele operationale au introdus o axa prioritara dedicata dezvoltrii urbane. jn Romania, ca orientare strategica, in aceastd perioadd de programare s-a urmarit concentrarea investitiilor in poli de crestere si dezvoltarea echilibrata si policentrica la nivel national si comunitar, prin crearea de legaturi economice intre orasele mari, mai dezvoltate si alte zone urbane, inclusiv orase mici si mijlocii. Tinand seama de Orientarile Strategice Comunitare ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, Romania a identificat jin Strategia de Dezvoltare Regionala a PND si, ulterior, in Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013, dezvoltarea urbané ca o directie strategic de dezvoltare a tari.‘+ Dimensiunea urbana a Programului Operational Regional Programul Operational Regional a beneficiat de o alocare de 4,4 miliarde Euro (Fondul European pentru Dezvoltarea Regionala - FEDR si contributie nationala). Plecand de la problemele cheie ale dezvoltarii regiunilor Roméniei, in cadrul parteneriatului creat pentru elaborarea POR s-a stabilit ca obiectiv strategic sprijinirea nei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a regiunilor Romédniei, corespunzitor nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci. Pentru atingerea obiectivului strategic al POR, au fost stabilite urmatoarele obiective specifice: * Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a regiunilor; + Imbundtatirea accesibilitatii regiunilor si in particular a accesibilitatii centrelor urbane si a legturilor cu zonele inconjuratoare; * Cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor; ‘+ Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri; ‘© Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii a fost urmérit a se realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele axe prioritare: + Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere + imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale + imbunatatirea infrastructurii sociale ‘* Sprijinirea dezvoltiirii mediului de afaceri regional si local + Dezvoltarea durabila si promovarea turismului »Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor-poli urbani de crestere” - axa prioritard 1a Programului Operational Regional 2007-2013 ‘Axa prioritara 1 a POR ,Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor-poli urbani de crestere” a beneficiat de o alocare de cca. 1,4 miliarde Euro din FEDR si cofinantarea de la bugetul de stat si bugetele locale. Obiectivul acestei axe prioritare a fost cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.jin cadrul acestei axe prioritare au fost finanfate proiecte incluse in planuri integrate de dezvoltare urbana pe termen mediu sau lung, avand ca scop dezvoltarea sau regenerarea oraselor. Fondurile au fost obtinute pe baza planurilor integrate de dezvoltare urbana ce s-au implementat prin proiecte care ce au cuprins urmatoarele tipuri de activitat 1. Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban 2. Dezvoltarea durabila a mediului de afaceri 3. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatirea serviciilor sociale ‘Axa prioritara 1 a POR a sprijinit dezvoltarea a trei categorii de poli urbar crestere, poli de dezvoltare urbana si centre urbane. : poli de Polii de crestere sunt formati in jurul municipiilor lagi, Constanta, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Cluj-Napoca, Brasov. Fiecare pol de crestere se constituie in baza unei Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara care a fost alcatuita din municipiul identificat ca nucleu al polului de crestere si unitatile administrativ-teritoriale din arealul de influent& al acestuia (orase, comune etc). Pana la 50% din fondurile alocate Axei Prioritare 1 a POR au fost destinate sprijinirii polilor de crestere. ‘in cazul polilor de dezvoltare urbana - Bacau, Suceava, Braila, Galati, Pitesti, Ramnicu- Valcea, Arad, Deva, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Sibiu, Targu-Mures - proiectele incluse in planurile integrate de dezvoltare urbana vor fi implementate exclusiv pe teritoriul administrativ al fiecdrei municipalitati. Pana la 20% din fondurile alocate Axei Prioritare 1 a POR au fost pentru sprijinirea polilor de dezvoltare urbana. Centrele urbane sunt orase si municipii cu peste 10.000 locuitori, cu exceptia polilor de dezvoltare urbana si a celor 7 municipii in jurul crora se constituie poli de crestere. Dat fiind faptul cd nu a fost declarat pol de dezvoltare urbana sau pol de crestere, Municipiul Bucuresti a depus proiecte sub categoria centrelor urbane. Proiectele din planul integrat de dezvoltare urbana s-au implementat intr-o ,,zond de actiune urbana” care poate cuprinde ansamblul orasului sau un areal bine delimitat in cadrul acestuia, a carei populatie este de minim 10.000 locuitori. ‘in ciuda unor elemente mai putin pozitive (ex. asociatia de dezvoltare comunitara nu s-a suprapus cu zona de sustinere a centrului urban, inechitatea modului de distributie a proiectelor in poli de crestere, disproportii intre bugetele alocate oraselor, etc. ), dar care pot fi rezolvate in viitor, abordarea dezvoltarii urbane in Romania in perioada de programare 2007-2013 a fondurilor structurale si de coeziune a promovat in planificarea regionala si urbana din Romania 0 serie de aspecte pozitive. 0 caracteristicd pozitiva, valabila pentru polii de crestere, este faptul cd finantarea a fost acordata oraselor care formeaza zone metropolitane, constituite in asociatii de dezvoltare intercomunitare. Dezvoltarea urbana se intampla foarte rar intr-un vacuum, orasele fiind integrate unor sisteme urbane mai mari. Spre exemplu, cele mai multe orase se aprovizioneaz& cu fort’ de munca dintr-o regiune mai vast, care include imprejurimile principalului centru economic. Tot din aceasta regiune provine si mare parte din furnizori, distribuitori si clienti.Un alt aspect care merit’ a fi mentionat este obligativitatea finantarii proiectelor de dezvoltare urbana in conditiile elaborarii si implementarii de planuri integrate de dezvoltare urbana. Aceste planuri integrate de dezvoltare urbane au fost elaborate de catre autoritatile publice din mediul urban, in parteneriat cu actori socio-economici relevanti, precum si cu comunitatile locale din zonele in care vor fi implementate si s-au concretizat in proiecte de reabilitare a infrastructuri urbane, inclusiv infrastructura de transport urban, dezvoltarea mediului de afaceri si imbunatatirea serviciilor urbane si a serviciilor sociale. Consultarea comunitatii locale si partenerilor relevanti in elaborarea planurilor integrate de dezvoltare urbana, desi uneori formal si fara un real aport, ar trebui incurajata mai mult in urm&toarea perioad’ de programare. Pan in prezent pe Axa 1 s-au depus 580 de proiecte, din care au fost contractate 383 (66%), cu 0 valoare de 1,089 miliarde euro. Au fost finalizate 19 proiecte - din care 1 la polul de crestere Timisoara, 4 aferente polilor de dezvoltare si 14 la centrele urbane. Primele 3 proiecte finalizate au fost (pana in iunie 2012) - reabilitarea unui cdmin pentru batrani din municipiul Alba lulia (unde pot beneficia 100 de persoane); extinderea si modernizarea sistemului de supraveghere video pentru siguranta publica in municipiul Ramnicu-Valcea; si tot un sistem de supraveghere video in municipiul Suceava. Pentru accesarea acestor fonduri, orasele au elaborat 197 de Planuri integrate de dezvoltare urbana din care 7 au fost elaborate pentru polii de crestere, unde teritoriul cuprins atat teritoriul centrului urban cat si a localitatilor din zona periurbana, reprezentand un bun exemplu de planificare pentru zone functionale. Din picate, in mai multe cazuri, asociatia de dezvoltare intercomunitara nu s-a suprapus cu zona de sustinere a centrului urban, in cazul polului de crestere Craiova nefiind asigurat nici macar principiul contiguitatii spatiale, esential in cazul unei planificari metropolitane. Un alt exercitiu de planificare urbana strategic si operationala l-au reprezentat planurile aferente centrelor urbane, unde conditia era alegerea unei zone urbane cu minim 10.000 de locuitori - in mai multe situatii PIDU-rile au fost realizate pentru zone specifice din cadrul localitatilor. ‘Dnt 1.1 Panu integrate de dervorare urban LEA dec Fe trae) eon EK mtn) CE ue porate Fig. 1 - Sumele contractate si pldtite in cadrul Axei 1 din POR repartizate pe regiuni de dezvoltare, Sursa - Raportul implementdrii axei 1 din POR 6 noiembrie 2012in perioada de programare 2007-2013 cele mai importante sume din axa 1_a Programului Operational Regional au fost concentrate catre principalele orase din Romania- cei 7 poli de crestere. Acest aspect a determinat un acces mai dificil la fonduri pentru oragele medii si mici (cele 300 de centre urbane), acestea alandu-se in competitie pentru o suma totala ce reprezinta 70% din suma alocata celor 7 poli de crestere. Totodat, numeroase localitéti urbane nu au avut acces la fonduri din cauza neindeplinirii criteriului de populatie - de minim 10.000 de locuitori, chiar daca printre aceste localitati s-au numérat statiuni de interes national. Chiar si la nivelul polilor de crestere o problema a fost inechitatea in modul de dispunere a proiectelor care au fost amplasate de regula in orasul nucleu. O alti problema a constituit-o lipsa cooperarii dintre directiile responsabile la nivel local cu dezvoltarea urbana si cu utilizarea fondurilor europene, ceea ce a condus la lipsa unei coerente intre necesitatile spatiale si investitiile realizate. 1.3. Dimensiunea urband a Politicii de Coeziune 2014-2020 ‘in octombrie 2011, Comisia European’ a adoptat si lansat pentru dezbatere publica si negociere cu statele membre propuneri legislative privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020. in domeniul dezvoltarii urbane, propunerile privind politica de coeziune au ca obiectiv stimularea dezvoltarii urbane integrate in vederea consolidarii rolului orasetor in contextul dezvoltarii urbane durabile si atingerii unei dezvoltari socio- economice echilibrate. Obiectivele tematice si prioritatile de investitii specifice zonelor urbane mentionate in propunerea de regulament privind Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR): ‘+ Sprijinirea tranzitiei catre 0 economie cu emisii sc&zute de dioxid de carbon in toate sectoarele (Obiectivul tematic 4): - Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru zonele urbane; + Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor (Obiectivul tematic 6): + Actiuni destinate imbundttirii mediului urban, inclusiv reabilitarea siturilor poluate si reducerea poluarii aerului; ‘+ Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul retelelor majore de infrastructura (Obiectivul tematic 7): - _Dezvoltarea unor sisteme de transport care respect mediul si cu emisii scizute de dioxid de carbon si promovarea unei mobilitti urbane durabile; ‘+ Promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei (Obiectivul tematic 9): Sprijinirea revitalizarii fizice si economice a comunitatilor urbane defavorizate. ‘in conformitate cu prevederile aceluiasi Regulament (articolul 7 alineatul (1)), FEDR ar trebui s& sprijine dezvoltarea urbana durabila prin intermediul unor strategii integrate care abordeaza provocarile economice, sociale si de mediu din zonele urbane.Cel putin 5% din resursele FEDR alocate fiecdrui stat membru vor fi investite fn actiuni integrate fn favoarea dezvoltarii urbane durabile, puse in aplicare prin intermediul instrumentului implementare de investitii teritoriale integrate (ITI), vor fi delegate oraselor. Trebuie mentionat ca, forma si intensitatea a ciror gestionare si delegarii gestionarii acestor investitii catre orase pot diferi de la o tara la alta, in functie de aranjamentele institutionale ale fiecarui stat membru. Mai mult, orasele care implementeaz actiuni integrate pentru dezvoltarea urbana durabila, cu gestionare delegat’, vor trebui s& fie incluse intr-o list care si insoteasca Acordul de Parteneriat si programele operationale. Aceste liste de orase au caracter orientativ si se pot modifica in cursul perioadei de programare si implementare a programelor operationale. Atentia pentru urban Tinte Abordari Instrumente Perioada 2007-2013 incipient Stabilirea unei sume pentru o axt din Programut Operational Regional dedicats dezvoltart urbane Perioada 2014-2020 Consotidata Cel putin 5% din resursele FEDR alocate fiecirul stat membra vor ft ivestite in actiunt integrate in favoarea dezvoltarit urbane durabile Aetiunt inavatoare in limita unui plafon de 0,2 ‘Sain contributia totald @ FEDR ‘resterea rolulul economic s social al entreler urbane, prin acoptares une abordirt elicentrice, in vederea stimuli une! ‘dezvortari mat echilibrate a regtunilor “ImbunStitirea accesibiitStt regiuatlor gin particular a accesibilitagit centrelor urbane gia legaturilor cu zorele inconjuratoare “Pronovarea strateailor de redicere a enisilor d& diond de catbor pertr sonete uae: efi’ entinate imbunseatini mec uta, inluayreabittarensturlr pluste 9 reducerea pol srels Bezoltaren nor sisteme de transport care respect meguls cu emis seazute de cox de earvon 3) Dromovaren ine mobiltat urbane drab: Concentrarea investitilor in poli de crestere si dezvolterea echilibrats 3i policentrica ‘Slimularea dezvoltiri urbane integrate In vederea consolidars roluksi cragetor in Vvederea atingeri une: dezvottari socio- Beonomice echilbrate Implicarea comunitatior locale Corelarea fondurior - concentrare PIDU m cuLD jin scopul incurajarii solutiilor noi si inovatoare in materie de dezvoltare urban& durabila, FEDR poate sprijini, la initiativa Comisiei, actiuni inovatoare in limita unui plafon de 0,2 % din contributia totala a FEDR. Actiunile inovatoare in mediul urban vor consta in proiecte urbane pilot, proiecte demonstrative si studi aferente de interes european din sfera tuturor obiectivelor tematice si prioritatilor de investitii. Investitiile teritoriale integrate (ITI) reprezint& un nou instrument de punere fn aplicare care consta punerea la dispozitie a unui pachet de finantare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau ale mai multor programe operationale. ITI este un instrument optim pentru sustinerea actiunilor integrate in zonele urbane, intrucét acesta ofera posibilitatea combinarii finantarii in functie de diferite obiectivetematice, inclusiv combinarea finantarii provenind de la acele axe prioritare si programe operationale sprijinite din FEDR, FSE si Fondul de coeziune (CF). Prin intermediul acestor instrumente, la nivelul Comisiei Europene se doreste intarirea dimensiunii urbane in cadrul politicii de coeziune si in cadrul Strategiei Europa 2020, promovarea investitiilor in dezvoltarea urbana in cadrul procesului de programare, asigurarea dezvoltarii urbane integrate si nu in ultimul rand - livrarea unor noi instrumente care s contribuie lao dezvoltare urbana durabila.