Scrisoare de motivare ‘Am citit mesajul dnei Prim-ministru Maia Sandu, care a indemnat potentialii candidati si participe la concursul pentru functia de Procuror General. Am decis si accept aceasta provocare si s& particip la concurs. Urmirese in ultima perioad diferite abordari referitoare la candidatura viitorului Procuror General. Unii considera c& Procurorul General trebuie sa fie din randul procurorilor. Ori, viitorul Procuror General trebuie s4 cunoasca bine sistemul procuraturii, s4 aiba 0 intelegere profunda despre misiunea, locul si rolul organului Procuraturii si, nu mai putin important, sé cunoasc& oamenii care lucreazi acolo. © alta viziune este ca, Procurorul General nu trebuie s& fie din randul procurorilor, c&ci oamenii din sistem au deja formata o mentalitate corporativa, care ar putea constitui o piedici serioasi pentru buna desffigurare a procesului de formatare a activitatii Procuraturii. Consider c& ambele pareri contin mult adevar si au dreptul la viata. Fiecare 14 0 alternativa celeilalte. din ele, insa, reprezi Am convingerea c&, candidatura mea constituie o simbioza reusita a acestor concepte, pentru ca ofera oportunitatea de completare a lor reciproca. ‘Am o experient& de 15 ani de activitate in organele Procuraturii. Am inceput activitatea in Procuratura Republicii Moldova de la procuror de rand, apoi am definut mai multe functii de decizie. Am creat de la zero Procuratura UTA Gagauzia, exercitnd si functia de procuror-sef in aceasta institutie timp de 6 ani. Ulterior, am fost avansat la functia de Adjunct al Procurorului General, activand 6 ani in aceasta functie. Dupa demisie din organele Procuraturii, am activat in calitate de avocat. ‘Activitatea de avocat mi-a oferit experienta, dar si oportunitatea s apreciez din alt unghi munca procurorilor, si sa constat deficiente ale sistemului pe care nu le puteam percepe din interior. ‘Am si experienti de creatie legislativa, find ales de doua ori in calitate de deputat in Parlamentul Republicii Moldova. in exercitarea mandatelor de deputat am definut functiile de vicepresedinte al Parlamentului si de pregedinte al Comisiei securitate national, ordine publica gi aparare. in ultimii ani am lucrat in calitate de expert in sectorul nonguvernamental si infeleg importanta si beneficiile colaborarii autoritatilor publice cu societatea civil. Consider c&, experienfa mea profesionalé si calitatile personale imi vor permite s& exercit cu succes functia de Procuror General© alti cauzd care m-a determinat si aplic la concursul pentru functia de Procuror General este situatia actual in sistemul Procuraturii. Constat cu mare regret, c&i organul Procuraturii nu face fat& provociirilor cu care se confrunté, mai ales in ultimii ani, statul si societatea. Am in vedere cazurile de instrainare ilegala a bunurilor statului, furtul miliardului, Laundromat-ul ete. A devenit deja o obignuinta incdlcarea flagranta a drepturilor omului. Activitatea procurorilor dezvaluie lipsé de profesionalism si integritate. ‘Arestarea masiva si abuzivé a persoanelor, in special a oamenilor de afaceri, interceptirile ilegale, interzicerea abuziva a accesului avocatilor la clienti, solicitarea arbitrard a desfasurarii proceselor penale in sedinje inchise, formeazi doar parte din lista lunga de farddelegi, ce caracterizeaza activitatea actualé a organului Procuraturii, care are sarcina si responsabilitatea constitutional suprema de a veghea asigurarea ordinii de drept, drepturile gi libertatile cetitenilor. ‘Actulamente Procuratura se numara printre cele mai corupte institutii de stat. Asemenea lucruri nu vor fi tolerate in viitor. imi propun schimbari cardinale si promovarea oamenilor noi, onesti gi profesionisti. impreund cu mine sunt gata s& revina in Procuraturé mai multi fosti procurori, care au parasit organul Procuraturii, fiind dezamagiti de modul cum decurgeau lucrurile in cadrul institutiei. Stiu cum pot fi depagite problemele din sistemul Procuraturii, am capacitatile necesare si sunt pregatit sd fac fat provocirilor, pentru a repune organul Procuraturii in serviciul societatii si statului Republica Moldova. Declar cu toati responsabilitatea ca vom reusi.. Up Alexandr STOIANOGLO Af SopfoCONCEPTUL DE MANAGEMENT SI DEZVOLTARE INSTITUTIONALA A PROCURATURII Alexandr StoianogloCUPRINS Consideratii introductive 1. Analiza generala 2. Misiunea Procuraturii 3. Cadrul legal 4. Analiza SWOT 5. Obiectivele asumateintroductive Considerat Potrivit Legii cu privire la Procuratura, nr.3 din 25.02.2016, Procuratura este condusa de Procurorul General in conformitate cu competentele stabilite. Exercitarea de catre Procurorul General a atribuiilor manageriale este construita in jurul aspectelor care tin de asigurarea bunei functionari a sistemului Procuraturii, avand in vedere sarcinile stabilite de a apara ordinea de drept in societate, precum gi drepturile gi interesele cetateanului si a statului. Aceasta include antrenarea procurorilor in dinamica sociala, cu aceeasi vitez4 pe care 0 are dezvoltarea societifii, cu raportarea permanent la lege. Nivelul calitafii functionale a organului Procuraturii este determinat nu numai de indicatori tehnici de profesionalitate, ci si de un indicator informal — gradul de incredere a cet&tenilor in aceasti institutie. Calitatea participarii la realizarea actului de justitie este necesar s& transpara la oricare din nivelurile jurisdictiilor, pentru c& aceleasi principii, reguli si proceduri sunt aplicate de ciitre tofi procurorii, iar suprematia legii trebuie si fie lar exprimata in orice act procedural destinat cetateanului. Obiectivele manageriale generale ale Procurorului General acoperd planificarea si organizarea directiilor de actiune, termenele de realizare, alocarea resurselor necesare, controlul, procedurile de evaluare a sarcinilor si monitorizarea activitatii, /eadership-ul - respectiv adaptabilitatea in relatiile superiori/subordonati in vederea realizarii sarcinilor, precum si asumarea deciziilor. Procurorul General este chemat sd ia decizii referitoare la crearea premiselor necesare realizirii obiectivelor, face propuneri si initiazd schimbul de idei cu privire la eficientizarea activitayii, participand activ la indeplinirea misiunii Pocuraturii, Rolul siu este unul pro-activ in procesul de luare a deciziilor referitoare la schimbarile care apar in institutie - pana la ultima structura component, vine cu initiative care si introduca schimbari si participa activ la ceea ce trebuie facut. Rolul de negociator este de asemenea important, Acesta "negociaz’" cu personalul institutiei si trebuie s& fie capabil sa ia decizii clar motivate si comunicate, inclusiv privind felul in care se folosesc resursele. Mandatul managerial al Procurorului General incadreazd atributii administrative si procesuale. Mandatul si obiectivele Procurorului General necesita a fi coroborate cu obiectivele si prioritatile care rezulta din agenda publica. Functia Procurorului General implica rolul de leader (in sensul ca trebuie si armonizeze interesele Procuraturii Generale cu interesele individuale ale subordonatilor), precum si un rol interpersonal de legatura (de corelare aintereselor institutiei cu alte structuri centrale care au mai mult sau mai putin tangent cu activitatea Procuraturii. Mai presus de toate, Procurorul General trebuie si fie garantul protectiei persoanei, societitii si a statului impotriva faptelor infractionale si s& asigure ca orice persoana care a sivarsit o infractiune sé fie pedepsita potrivit vinovatiei sale sinici o persoana nevinovata si nu fie trasi la raspundere penal. 1, Analiza generali Prin Legea nr.122 din 03.07.2014 a fost aprobaté Conceptia de reforma a Procuraturii!. Adoptarea Conceptiei a fost precedati de o analiza a starii de lucruri in domeniu, care a constatat mai multe probleme ce afecteaza activitatea sistemului organelor Procuraturi inca in 2009 in Raportul elaborat de c&tre OSCE se mentiona ci Procuratura are o problema de imagine. Initiativa pentru Suprematia Legii a Asociatiei ‘Avocatilor Americani (ABA/ROLI) a mentionat intr-un raport al sau c& “exist 0 ineredere public’ minima referitor la faptul c4 Procuratura ar fi capabild din punct de vedere politic si cerceteze si s4 urmareasca penal inclearile drepturilor omului si infractiunile comise de oficiali™. A apirut necesitatea de implicare, pentru c& fara o Procuratura reformata, capabild si-si exercite in modul corespunzator rolul si misiunea constitutionala, este sortit esecului procesul de edificare a unui sector al justifiei responsabil fata de societate, care s contribuie la asigurarea increderii societatii in actul de justitie. Modul cum s-au perindat lucrurile in ultimii ani in sistemul Procuraturii demonstreaza c, dupa 5 ani de la adoptarea Conceptiei de reforma a Procuraturii, situatia in aceasta institutie a continuat s degradeze. Un sondaj de opinie realizat de Magenta Consulting in anul 2018 arata cd, doar 16% din cetdfenii care au interactionat cu procurorul manifesta incredere in sistemul Procuraturi ‘Aceasta stare de lucruri este consecinta unui sir de factori, preponderent cu caracter subiectiv, care urmeaza a fi diluafi pana la excludere definitiva, prin metode pro-active de promovare consecventa si consecutiv a unor masuri eficiente, care vor prelua forma unor obiective ale managementului de dezvoltare institutionala a organului Procuraturii. * Monitorul Oficial nr.275-281/593 din 19.09.2014 2 Indicatorii reformei in Procuraturd, Asociajia Avocatilor Americani/Inifiativa pentru Supremayia Legii, iunie 2008, p44.2. Misiunea Procuraturii Un serviciu al Procuraturii functional, independent, autonom si transparent, asa precum este statuat temeinic in Ghidul ONU cu privire la rolul procurorilor, adoptat in anul 1990 si in Recomandarea Consiliului Europei privind rolul procuraturii in sistemul de justitie penald, adoptat& in anul 2000, este elementul primordial al unui sistem juridic efectiv si eficient. Garantiile de independenta si autonomie nu sunt date procurorilor in propriul lor interes, ci sunt acordate in interesul suprematiei legii si al celor ce caut si doresc infuptuirea justitiei*. Misjunea organului Procuraturii consti in contributia substantial la indeplinirea unui act de justitie eficient si accesibil, realizat in conditii de independenta, integritate, stabilitate legislativa si institutionala, cu respectarea drepturilor si libertailor fundamentale ale omului. ‘Aceasta rezulti si din Articolul 124 al Constitutiei Republicii Moldova, potrivit c4ruia, Procuratura este o institutie publica autonoma in cadrul autorit&ii judecdtoresti, ce contribuie la infaptuirea justitiei, apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanei, societifii si statului prin intermediul procedurilor penale si al altor proceduri prevazute de lege. 3. Cadrul legal Legea cu privire la Procuratura, nr.3 din 25.02.2016 stabileste organului Procuraturii urmatoarele functii: a) conduce si exercit& urmirirea penalé si reprezinté invinuirea in instanja de judecata; b) organizeazi, conduce si controleaza activitatea organelor de urmarire penal in cadrul procesului penal; ©) efectueaz’, inclusiv din oficiu, controlul asupra respectirii legislatiei privind activitatea speciala de investigatii; 4) efectueazi, inclusiv din oficiu, controlul asupra respectarii legislatiei privind inregistrarea sesizirilor despre savarsirea sau pregatirea savarsirii_unor infractiuni; e) pomeste, examineaza si participa la judecarea cauzelor contraventionale; f) asigur asistenfa juridicé internajionala in materie penal& si colaborarea international in domeniul sau de activitate; g) participa la implementarea unitara a politic statului in materie penal; h) prezinta propuneri privind perfectionarea legislatiei si participa la elaborarea de acte normative in domeniul sau de activitate; nationale si internationale a 2 Linile directoare europene privind etiea $i conduita procurorilor “Liniile directoare de la Budapesta”, adoptate a Conferinta procutorilor generali din Europa la 31 mai 2008.i) aplicd masurile de protectie a martorilor, a victimelor infractiunii si a altor participanti la procesul penal; j) in cazul neinceperii sau al incetarii urmaririi penale, in condi intenteaza actiunea civila si participa la examinarea acesteia; k) exercita controlul privind respectarea legilor in aplicarea masurilor de protectie a martorilor, a victimelor infractiunii sia altor participanti la procesul penal; 1) examineaza cereri si petitii conform competentei. ile legi Realizarea funcfiilor stabilite in lege sunt puse seama sistemului unic al Procuraturii, care include: a) Procuratura Generala; b) procuraturile specializate; c) procuraturile teritoriale, Procurorul General propune numarul total de procurori in cadrul Procuraturii si numarul procurorilor din fiecare procuratura. Structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate si a procuraturilor teritoriale, precum si resedinta acestora se stabilesc si se modificd de Procuroral General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor. 4, Analiza SWOT ‘Analiza SWOT presupune identificarea urmatoarelor criterii: 1) punctele forte, 2) punctele slabe, 3) oportunitatile si 4) ameningarile pentru buna desfisurare a procesului de consolidare a capacitatilor si de imbunatatire a performantelor in activitate. PUNCTE FORTE (S) PUNCTE SLABE (W) Cadru legislativ nou. Nivelul insuficient de calificare si abilitafi practice la unii procurori pentru realizarea sarcinilor Condifii de salarizare bazate pe | Personal auxiliar insuficient plafoane salariale, asemanitoare celor pentru judec&tori Sedii in fiecare unitate administrativa | Lipsa metodologiilor (instructiunilor) in vederea investigarii unor categorii de infractiuni Stabilirea ierarhiei procurorilor dup& | Lipsa practicii unice la exercitarea si criteriul administrativ si procesual _| conducerea urmaririi penale in privinta unor categorii de infractiuni‘Adoptarea cadrului. legal privind detasarea ofiterilor de urmarire penal, j ofiterilor de — investigatii, _altor specialisti la procuraturile specializate Lipsa unei structuri de elaborare si promovare a politicilor institutionale (Colegiul Procuraturii) Instruirea continué a procurorilor conform unor programe stabilite Asigurarea materiala neadecvata pentru realizarea sarcinilor ‘Asistenfa partenerilor de dezvoltare CL OPORTUNITATI Disponibilitatea sistemelor gi tehnologiilor informationale moderne Sistemul de evident si documentare neajustat la realitatile actuale AMENINTARI Fluctuafia. de cadre a procurorilor, functionarilor publici si personalului auxiliar Voin{a politica privind buna Tentafia unor exponenti ai politicului de a incerea influenfarea unor procese in activitatea procuraturii Grad sporit de corupfie si mecanism imperfect de combatere a flagelului. | functionarea a institufiei Posibilitifi de colaborare cu autorititile publice, mass-media si societate. 5.Obiectivele asumate Pentru ca un sistem de urmirire sa fie eficient si si se bucure de increderea publica este necesar ca angajatii acestui sistem sa raspunda unui nivel cat mai inalt de competenta profesionala si integritate*. Procurorul este actorul-cheie in cadrul activitatii de investigare si urmarire penal, el urmand sa asigure realizarea principiului suprematiei legii, a garantiilor procesuale, pirtilor gi altor participanti la proces, in strict corespundere cu standardele internationale, cu practica CtEDO. Implementarea cu succes a acestor deziderate implica servicii de management, in vederea realizirii spectrului de obiective, inclusiv a celor mentionate mai jos, care vor genera o imbunatitirea substantiala a activitatii in sistemul Procuraturii. 5.1 Consolidarea nivelului profesional al procurorilor si functionarilor publici din sistemul organelor Procuraturi in corespundere cu Recomandarea nr.19/2000 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei despre rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala, pregatirea profesional este nu numai un drept, dar si o datorie a tuturor procurorilor, inainte de numirea lor, precum si in mod permanent, iar Statele ar Avizului nr. 2014) al Consifiuui Consultativ al Procurorior Europeni (CCPE) privind normete si principle ceropene referitoae la procuror, adoptat Ia 17 deeembrie 2014 7trebui, astfel, s& ia masuti eficiente pentru a se asigura cd procurorii au 0 educaie si o pregdtire adecvatd, atat inainte, cat si dupa numirea in functie”. Actualmente pregatirea profesionala a angajatilor Procuraturii are loc in cadrul procesului de instruire initiala si continua, care este exercitat exclusiv cu concursul Institutului National de Justitie. Absolvenfii Institutului, viitorii procurori, la angajarea in organele Procuraturii, dejin un anumit bagaj de cunostinte, desigur mai mult de ordin teoretic. Totusi, procesul de instruire iniial&, dar si la seminarele in cadrul instruiri continue procurorii nu obfin deprinderi practice, in diversitatea i volumul necesar pentru realizarea sarcinilor de fiecare zi. Procurorii intimpina dificultai in procesul planificarii activitatii (investigatiilor), chestiuni de strategie si tactic in procesul instrumentarii cauzelor etc. ‘Astfel, consider cd, activitatile de instruire realizate in prezent, urmeazé a fi suplimentate periodic cu sedinfe comune a procurorilor din mai multe oficii, in cadrul cérora are loc schimb de experienta, preluarea unor practici pozitive, discutii tematice, inclusiv asupra unor probleme de ordin legislativ, tehnici specifice de investigare a unor infractiuni etc. O problema acuta, care conditioneaz un sir de deficienje in ce priveste calitatea lucrului procurorilor constituie numarul de consultanti ai procurorilor. Totodata, este necesara revizuirea practicii si conditiilor de implicare a consultantilor in activitatea procedurala a procurorilor. Un remediu important ar constitui dezvoltarea cadrului metodologic de investigare a anumitor categorii de infractiuni, mai ales care prezinta un grad sporit de complexitate, fapt care ar facilitata substantial lucrul procurorilor, concomitent consolidand si nivelul profesional al ofiferilor de urmarire penal. 5.2. Promovarea valorilor capabile si sporeascd gradul de integritate al angajatilor Procuraturii in Raportul de Conformitate adoptat in decembrie 2018, in cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova privind prevenirea corupfiei in randurile membrilor parlamentului, judecdtorilor si procurorilor, publicat la 24 iulie 2019, Comitetul specializat al Consiliului Europei in prevenirea si combatere a coruptiei (GRECO), cere autoritatilor Republicii Moldova si-si intensifice eforturile pentru a pune in aplicare masurile care vizeazi prevenirea corupfiei in randul procurorilor. in raport se subliniaz4 printre altele, lipsa unor proceduri formale clare privind instructiunile ierarhice adresate procurorilor. Imaginea negativa in privinta nivelului de integritate al procurorilor, nu poate fi o preocupare doar a GRECO. Aceasta trebuie si fie, in primul rand, 0 preocupare a Procuraturii Generale. Or, perceptiile nefavorabile de integritate genereaza neincredere din partea societatii.Depisirea acestui flagel impune o conduita corespunzatoare celor mai inalte standarde etice si profesionale, abtinerea de la actiuni care ar crea dubii de impartialitate. Tinuta profesional si, in genere, modul de a fi al unui procuror trebuie sa Hispunda unor cerinte de independenta si imparfialitate, si s& fack totul ca si fie perceput astfel. Pentru realizarea acestui deziderat, o atentie sporita trebuie de acordat procesului de instruire a procurorilor, dezvoltand module curriculare pe aspecte de eticd si disciplina functional, de comportament corespunzitor statutului de procuror inafara programului de activitate. Sunt necesare masuri sistemice si sistematice, in vederea promovarii valorilor care asigura portretul unui procuror integru si responsabil. Un suport esential in aceasti privin(d ar putea oferi si stabilirea unui parteneriat A.N.1. Cu regret actualmente problematica referitoare la integritatea procurorului mai rimane in afara prioritStilor, in mare masur& chiar este neglijaté. Un exemplu elocvent in acest sens reprezintd redactia Regulamentului cu privire la organizarea si functionarea Colegului de evaluare a performantelor procurorilor, aprobat prin Hotdrarea nr.12-256/16 din 22.12.2016, unde in lista criteriilor de evaluare a performantelor procurorilor criteriul ,,reputatia si integritatea” se afla pe ultima pozitie. Acest mod de abordare este total inacceptabil, urmand a fi schimbat cardinal si in regim de urgent. 5,3. imbunatatirea managementului operational in procesul exercitarii si conducerii urmiaririi penale Analiza rapoartelor de activitate a Procuraturii din ultimii ani constatd lipsa in sistemul Procuraturii a unui management operational, eficient si adaptat la rigorile timpului, pasibil de a fi aplicat in procesul de investigatii si analiz’, precum gi la exercitarea gi conducerea urmaririi penale. Omisiunile constatate duc, de cele mai multe ori la situafii de abordare inconsecventa sau intérziati cu masuri, necesar de efectuat, pe cauzele in gestiune sau au drept consecinté adoptarea unor solufii depasite. Managementul operational defectuos este una din cauzele de tergiversare a investigarii si exercitarii urmaririi penale pe mai multe cauze penale de rezonanfa. Totodata, este cauza nivelului calitativ insuficient al urmaririi penale pe multe dosare. Este imperios necesara claborarea si punerea in aplicare a unui mecanism durabil de gestionare, in cadrul procedurilor, a resurselor informationale si materiale, coordonarea mai eficienté a resurselor umane. De asemenea, este important elaborarea unor parametri temporali, pasibili de a fi aplicati in calitate de indicatori de performanta a activitatii procurorilor in procesul exercitarii si conducerii urmaririi penale. Managementul operational urmeazi a fi imbunatatit si prin dezvoltarea sistemului de indicatori de calitate, incluzand si parametri capabili sa elucidezegradul de implicare gi diligent& al procurorului in procesul exercit&rii atributiilor funcfionale pe caz, masura de realizare a scopului legal de investigare sub toate aspectele obiectiv si pe deplin a circumstanfelor cauzelor aflate in exercitare sau conducere. Un management operational de calitate va permite evaluarea eficienfei Procuraturii pe segmentele strategice de activitate, precum sunt exercitarea si conducerea urmiririi penale, va oferi oportunitati de identificare a prioritajilor. 5.4. Promovarea tehnologiilor informationale Activitatea eficienta a sistemului Procuraturii este de neconceput astazi fara aplicarea tehnologiilor informationale. Prin urmare, este imperios necesar’ crearea conditiilor corespunzitoare pentru preluarea si punerea in serviciul procurorilor a celor mai performante programe, software, in toate domeniile de activitate, in toate structurile, inclusiv in procesul de documentare si evidenta. Urmeaza de obtinut finalitate pentru sistemul electronic integrat referitor la parcursul dosarului, care si asigure generarea si evaluarea indicatorilor pe tipuri de dosare, pe regiuni, procurorul responsabil, etapele procesului, actiunile efectuate etc. area neunitard a prevederilor legale in 5.5, Identificarea cazurilor de apl activitatea procuro Asigurarea suprematiei legii reprezinté un deziderat indiscutabil pentru 0 societate democratic’. Curtea European a Drepturilor Omului pune un accent sporit pe existenja in sistemul de drept intern al statelor a unei practici judiciare uniforme. Identificarea si inliturarea cazurilor de aplicare neunitard a prevederilor legale in activitatea de procuror, are ca scop primiordial realizarea efectiva a principiului constitutional al egalititii cetitenilor in fata Legii. Procuratura Generala trebuie si aib& o implicatie activa in procesul de asigurare a aplicarii uniforme a normelor legale, inclusiv cdnd este vorba de activitatea organelor de urmérire penal, intrucat conducerea urmaririi penale este pusa in sarcina procurorului. Or, pentru exercitarea in mod corect si responsabil a atributiilor procesuale, procurorii au nevoie de o practic uniform® in activitatea de exercitare si conducere a urmaririi penale. O contributie substantiald la realizarea acestor sarcini, care revin inclusiv Procurorului General poate avea revenirea la practica activitatii Colegiului Procuraturii, Avand calitatea de organ consultativ al Procurorului General, Colegiul si-a confirmat utilitatea in timp. La sedinjele Colegiului erau puse in discutie subiecte de importanjé majora pentru buna functionare a organului Procuraturii si subiecte de importanté sociali, care necesitau implicarea procurorului. Activitatea Colegiului era si o garanie de transparenfi a 10managementului in Procuratura. Din componenta Colegiului féiceau parte, in afard de conducerea Procuraturii, céfiva dintre cei mai experimentati si notorii procurori. Implementarea deciziilor adoptate la Colegiu era pus& in sarcina Procurorului General. 5.6. Sporirea nivelului de transparent in activitatea procurorului i fmbunatatirea nivelului de conlucrare cu mass-media Procuratura nu va putea activa eficient fara un mandat de incredere din partea societitii. Ridicare nivelului de incredere fn institujia Procuraturii este un imperativ care necesiti implicare imediata. Restabilirea imaginii institutiei impune efort substantial pe diverse dimensiuni, unele fiind parte a obiectivelor mentionate supra. O importanta deosebita in acest sens o are dezvoltarea condifiilor pentru unui mediu mai deschis de colaborare cu factorii sociali care creeazi opinia public, inclusiv mass-media, formatorii de opinie. Totodatd, este extrem de important s& fie respectate in procesul de colaborare normele legale menite s& asigure protectie unor aspecte ale vietii private sau care ar putea sé compromita buna desfagurare a investigatiilor sau urmaririi penale. Pledez pentru o deschidere a institutiei Procuraturii, deziderat ce urmeazi a fi realizat, inclusiv prin oferirea publicd a informatiilor care prezinta interes, care se referi la cazuri de rezonanti, dezbateri pe marginea rapoartelor de activitate, unele domenii problematice, campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la etica profesional a procurorilor ete. 5.7. Fortificarea interactiunii Procuraturii cu organe de drept, justitie, avocaturd, organizatii nationale gi internationale in vederea respectirii drepturilor omului Drepturile omului reprezintd o institufie constitutional-juridicd necesara oricdrui stat de drept democratic si modern. Eficienta unui sistem de justitie penala intr-un stat este apreciat in primul rand dupa nivelul respectarii drepturilor omului, nivelul profesionalismului actorilor implicafi in acest sistem si dup& impactul efectiv al sistemului asupra societatii. Procuratura este responsabila de implementarea politicilor penale si asigura respectarea drepturilor procedurale ale participantilor la proces. Realizarea eficienta a acestui obiectiv nu va fi posibild fara stabilirea unui parteneriat cu structuri mai mult sau mai putin implicate in domeniu, cum ar fi MAI, CNA, SV, CSM, Uniunea Avocatilor, Oficiul Avocatului Poporului, organe centrale de specialitate care au contributie la procesul de infaptuire a justitiei, precum MJ, MSMPS, MECC, alte institutii-membri ai Consiliului National pentru Drepturile Omului, instituit prin Hotararea Guvernului nr.65 din 1 1.02.2019. uwEste necesar un dialog permanent si interactiuni constante pentru a dezvolta conditii de asigurare a ordinii de drept pe un spectru vast de subiecte, inclusiv: (1) consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infractiunilor. Este necesara 0 abordare mai deschisi, cu diligent& sporita a procurorului cu partea vatdimata pe cauz. Actualmente procurorul este extrem de rezervat si chiar distanfat de problemele victimei infractiunii. De aici apar si freevente suspiciuni de dezinteresare a procurorului fata de rezultatele procesului sau, mai grav, binuieli de favorizare a infractorului. Procurorul care exercité sau conduce procesul de urmarire penala trebuie sa constientizeze cé anume partea vatamata este persoana cea mai interesata in finalitatea procesului penal. Rezultatele urmaririi penale trebuie si asigure convingerea parti vatAmate in restabilirea echitatii pe caz (aceasta, evident, presupune si solicitarea misurilor de constringere statala, adecvate pericolului social al faptei). Consider ca, acest deziderat ar trebui si fie una din liniile directorii la organizarea lucrului procurorului; (2) consolidarii unui sistem de justitie prietenos copiilor, si asigure conexiunea sectorului justitiei la serviciile sociale din comunitate pentru copii; (3) instituirea unor proceduri clare si uniforme de colectare si analizi a datelor statistice. in prezent fiecare organ de urmérire penala realizeaza propria statistica, din acest motiv se intémpla ca rezultatele statistice referitoare la acelasi indicator nu corespund la toate organele de urmarire penal etc. 5.8. Dezvoltarea si consolidarea colaborari cu institufii internationale de profil Viata sociala este in continua migcare. Cu regret si criminalitatea are mari oportunitati de dezvoltare, fapt ce implica necesitatea de mobilizare si dezvoltare a legaturilor organului Procuraturii cu institutii de profil din alte {ari, pentru a raspunde provocarilor de combatere a criminalitaii transfrontaliere. ‘Ameninfirile la adresa securitafii statului nu sunt delimitate de granitele Republicii Moldova. Securitatea intend a farii si securitatea globali sunt interdependente gi interconectate. Multe dintre actualele preocupari de securitate deriva din instabilitatea pe plan regional exprimate in evolufia formelor de radicalizare, violenti si terorism precum si criminalitatea organizaté si criminalitatea ciberneticd, domenii interdependente cu o puternic& dimensiune transfrontaliera, care pot afecta atat securitatea societatii si statului cat i securitatea individual a unor persoane in parte. ‘Aceste amenintari necesita un raspuns eficace si coordonat la nivel international cu instituiile internationale de profil. Raspunsul in cazul aparitei unor astfel de ameningari tebuie si fie cuprinzltor gi sa se bazeze pe un set coerent de actiuni coordonate cu institutiile internationale de profil. Eficienta activitatii procuraturii in exercitarea $i conducerea urmaririi penale in cazul categoriilor de infractiuni mentionate mai sus depinde de dezvoltarea $i consolidarea colaborarii cu colegii de peste hotare. 25.9. Dezvoltarea si consolidarea colaborrii procuraturii cu partenerii de dezvoltare Lumea de astazi este interconectaté si interdependenta. Activitatea Procuraturii, de asemenea, necesité a fi mai mult racordata la standardele si practicele internationale. in acest sens este binevenit un dialog permanent cu institufii internationale care dezvoltA proiecte in sectorul justitiei. Vedem necesitatea de fortificare in continuare a refelelor de suport si schimb de informatii, utilizarea activa a platformelor de dialog cu partenerii de dezvoltare prin atragerea expertizelor de bune practici, preluarea experientelor pozitive care pot fi aplicate la armonizarea si unificarea eforturilor de implementare a unor mecanisme specifice in masura sf contribuie la solufionarea celor mai stringente probleme cu care se confrunté in prezent organul Procuraturii in lupta cu corupfia si criminalitatea, aceste probleme avand repercusiuni directe si asupra membrilor societatii. Obiectivele enumerate si altele care urmeazi a fi identificate in procesul activitatii, au relevanté in interactiune, exclusiv urmare a unei infelegeri clare a sarcinilor si exercitarii lor cu buna credin{a. Sistemul Procuraturii poate si trebuie si recapete increderea societatii, acesta find mobilul care indreptateste eforturile si indeamné la actiune, in vederea depasirii cu succes a provocitrilor cu care se confrunta Statul si Societatea. 13