PENINSULA BALCANICA - CONSIDERATII GEOGRAFICE CARMEN ANTOHE Cavinte cheie, Peninsula Balcanica, spajiu sud-est european, Europa sudica, ‘grupuri etnice, fragmentare accentuata. Summary. From the physic geographical point of new, The Balkan Peninsula is 2 put of Southem or Mediteranean Europe and its northern part makes the link bet ween Central and Southern Europe. ‘Thus, the meaning of the word “Balkan” is related to the mountain system from the zone which separates the territories drained by the Danube in north and Marita in south, and especialy to the central part of this mountain system, known as "Stara Planina" (Old Moutains) The important mountains of this territory are the Balkan, Rodopi and Dinarici Mountains. The main feature of the landscape is a great fragmentation which permitted the different human groups to penetrate without cifficulty. Thus, the ethical density in the Balkan Mountains is stronger than in other mountain systems. | INTRODUCERE, Termenul de "Peninsula Balcanica" a fost introdus pentru intaia data dz geograful german Zeune in anul 1830. Zeune viza in aceasta lucrare, doar zona acoperita de muntii Balcani, ceea ce inseamna un spatiu mult redus fata de pretentia intelesului geografic al intregi: penins.le. Karl Ritter da inteles peninsulei Balcanice prin ceea ce denumeste Halbinsel Griecheland (Peninsula Greciei). Desi fara denumiri stiintifice, in speta geografice, termenul lui Zeune a fost generalizat la spatii mult supradimensionate. S-au impus deci nu consideratiile de natura geografica specifice sensului de "peninsula", ci reflexele sociale generate de framntarile politic: ce caracterizau situatiile fiecarui stat din zona concret peninsulara Fizico-geografic, Peninsula Balcanica face parte din Europa sudica sau mediteraneana. Notiunea de "mediteranean." vizeaza intreaga regiune care cuprinde {armurile mediteraneene ale Europei, Africii si Asiei.138 Carmen Antohe 2 Notiunea de "Europa sudica” semnifica regiunea care include peninsulele si insulele din Marea Mediterana care apartin Europei respectiv peninsulele Iberica, Italica si Balcanica. Din punct de vedere fizico-geografic, Peninsula Balcanica, prin partea sa nordica constituie zona de trecere de la Europa centrala le Europa sudica. in contextul realitatilor fizico-geografice, notiunea de "balean" se refera la sistemul montan din zona care separa teritoriile drenate de Dunare (in nord) si de raul Marita (in sud) si in speta, la ramura centrala acestui sistem muntos, cunoscuta in denumirea locala de "Stara Planina’ (Munti Vechi). De la aceasta catena a sistemului de munti, stransi legati de Carpati, denumita de turci "balcani", denumirea s-a generalizat impropiv la intreaga zona peninsulara, fiind abandonate vechile denumiri de “peninsula a Greciei” sau "Slavogrecia", care aveau Ja baza criteri’ antropogeografice ca si in cazul peninsulelor Iberica or Italica. Spatiul sud-est european in sensul larg al cuvantului, cuprinde zona de trecere spre sud-estul continentului si zona cunoscuta sub numele de peninsula Balcanica. in orice tratat de geografie, limitele acesteia le formeaza, la nord rdurile Sava si Dunare, la rasarit, Marile Neagra, Marmara si Arhipelagu! Marii gee; la sud, Marea Mediterana, iar la vest Marile Adriatica Tonica. La rasarit insulele Mari Egee apartin peninsulei, de asemeni insula Eubeea si insula Creta din partea de sud. Spatiul sud-est european cuprinde atat zona peninsulara propriv zisa a Europei sud-estice, ct si zona de tranzitie central sud-est europeana. Pentru o determinare in speta fizico-geografica si geopolitice statele din spatiul sud-est european se grupeaza in: a) farile zonei central-sud-est-europene, adica Romania, R Moldova, sudul Ucrainei si Rusie Aceasta zona nu face parte din punct de vedere geografie din nic © regiune peninsulara. Spatiul respectiv, in principal Romania, face sare din regiunez continentala si indeplineste functiile naturale si social-culturale specifice Europei Continentale. b) sfarile si zonele de tranzitie sud-est europeana respectiv Bulgar a, Serbia, Croatia, Slovenia, partea europeana a Turciei. c) farile extrem sud-est-europene, respectiv Grecia, Albania si Macedonia.3 Peninsula Baleanica Consideratii geografive 139 Aceasta zona prezinta intr-adevar caracteristicil2 peninsulare. Ficcare din cele rei compartimente, este polarizat de catre ur element major fizico-geografic. Astfel, spatiul central, sud-est europear este pclarizat de sistemul carpatic, spatiul de tranzitie sud-est europear este polarizat de sistemu/ muntilor Stara Planina (Balcani) Rodopi si Dinarivi, iar spatiul extrem sud-est-european este polarizat de sistemu! muntilor Pind. I. CONDITULE FIZICO - GEOGRAFICE, Caracteris generala a reliefului este fragmentarea accentuata Muntii ocupa 3/4 din intreg sud-estul european de la sud de Dunare. in partea de nord-est a peninsulei se desfasoara lanul muntilo: Balcani putin arcuiti spre sud. Versantii nordici ai Balcanilor "coboara” spre cimpia Dunarii formand platforma prebalcanica a Bulgariei, © platforna puternic fragmentata de vaile apelor. Versantul sudic este mul mai abrupt. La poalele lui s-au format un sir de depresiuni, cea mai inalta si mai extinsa fiind depresiunea Sofiei. Din spre sud, sirul de depresiun este inchis de culmi muntoase cunoscute sub denumirea de "Sredn: Gora" ‘Antibaleani). Spre vest Muntii Balcani intra in contact cu Carpati Meridionali (prin Valea Timocului), apoi cu Alpi Dinarici Cel de-al doilea sistem montan al Peninsulei Balcanice este format din Muntii Dinarici si Pind. Muntii Dinarici incep din nordul Peninsulei Istria, unde intra ir contact cu extremitatile sud-estice ale Alpilor, respectiy continuare « Alpilor Tulieni. De aici, 0 serie de munti se indreapta spre sud-est, aproape de (arm si paralel cu acesta, Ei se disting prin gradul accentuat de fragmentare, dar mai ales prin marea dezvoltare a masivelor calcaroas extinse mai ales in zona din spatele Peninsulei Istria si nord-vestu! Croatiei, care reduc substantial favorabilitatile de habitat Podisu! Kars: care insumeaza toate formele posibile de relief carstic este exemplul tipic al restrictivitatilor. Partea de est a Dinaricilor este mult mai favorabila habitatulu uman. Culmile prelungite, formele mult mai domoale, vaile mai largi favorizeaza indeletniciri si localizari de asezari de toate tipurile.140 Carmen Antohe 4 ya TRASATURILE DE BAZA 7 r RELIEFULUI PEN. BALCANICE 5 eX inant prepa ae cute esse in za Wat eran pein gar eee Care Sinan DEPRESIUNI CONTINENTALE 12+ Morava -Vargar 3. Morava 3 Morava Solo 3 Sofia Burge Manta superiossa Mania infroard Tesaia 9 Abana vesuea 1s bungrea mylone Ms Dunanee.inferoand DEPRESIUN! MARINE = Depr Maris Adwatice H 6 7 8 thie os fence mot gee er Sk Mormare u 2 Negee in partea de nord a Albaniei, din apropiere de gura de varsare 1 Drinului, se localizeaza masivul Alpii de Nord ai Albaniei cu inaltimi de peste 2500 m. De aici, indepartindu-se ugor de jarm, in directia meridionala pomeste grupa muntilor Pind care practic acopera intreagu Albanie si vestul Greciei. Acesti munti sunt puternic fragmentati cu vai adanci si versanti abrupti. Vaile impreuna cu peninsula Karaburum, marcheaza inceputul unei noi schimbari. Tarmul ia 0 directie sud-estica, reliefand totodata predominanta muntoasa. Dincolo ce golful Corint in Peloponez, ramurile muntoase se rasfira digital, lasdnd intre ei cdmpii inguste de forma triunghiulara. Zona centrala a peninsulei Balcanice este dominata de masive hercinice cu vai largi, coridoare si bazinete depresionare care ofera conditii optime pentru desfasurarea habitatului uman Regiunea ingusta din nordul acestei zone, cuprinsa intre Muntii Dinarivi si curbura Muntilor Balcani, este o zona deluroasa fragmentata.5 Peninsula Balcanica - Consideratii geografize 14 La sud de raul Nis (Serbia), pana la golful Salonic este o regiune de mare complexitate structurala. Faliile sunt numeroase si bazinete inchise alterneaza cu centuri inalte si abrupte. In contrast cu aceasta regiune fracturata si mult divizata, zona situata intre Munfii Balcani si Marea Egee este mai simpla, find cea mai extinsé si compacta zona inalta, purtind denumirea generala de Muntii Rodopi. Campiile peninsulei Balcanice sunt putine si subdimensionate. in partea nordica se desfasoara prelungirile CAmpiei Panonice, iar in sud vest Céimpia litorala adriatica sau dalmato-albaneza. in Grecia central s¢ desfasoara campia Thesaliana, iar in Grecia nordica cimpia Salonicului si ‘Traciei meridionale; in Turcia, campia Traciei orientale. in Bulgaria este recunoscuta prin favorabilitatile de habitat, Campia Maritza superioara si cdmpiz Burgas. in ansamblu, relieful peninsulei Balcanice previnta particularitat: care in mod firesc au determinat o anumita “incarcatura” umana, o densitste structurala etnica mult mai puternica decit in alte sisteme Muntoase, cum sunt de exemplu Carpatii. Pozitia culoarelor, accesibilitatea vailor, depresiunile deschise, au favorizat patrunderea fara dificultate a diverselor grupari umane. UI. INDIVIDUALIZARI SPATIALE ILL. Regiunea nord-vestica si centrala Analizand harta orografica, se observa o suprafata aproape continua de zone inalte in vest, ce se continua in pen nsula greceasca si ea in mare parte muntoasa. Dar centura muntoasa se subtiaza in zona carstului din Alpii Iulieni (Slovenia). Lipsesc vaile permanente care pot fi folosite ca rute naturale si acolo unde ele se gasesc, raul curge prin chei inguste care formeaza un mare obstacol in calea circulatiei. Mai mult, nu numai ca aceste terenuri formeaza o bariera intre mare si interior, dar aici, de regula se gaseste o populatie putina si mult raspandita deoarece resursele locale sunt mici La est de suprafetele carstice se gaseste un teren ondulat. Aceasti: suprafata este o continuare a cimpiei dunarene si acolo unde Drava s! Sava converg, se gaseste o suprafata considerabila de cAmpie. intreaga aceastt suprafata de munte si cfmpie este din punct de vedere fizic o regiune de tranzitie dintre Europa centrala si peninsula Balcanica. Insulele de langa sudul coastei dalmate sunt de regula fertile. Apa142 Carmen Antohe 6 este de asemenea usor de obtinut, deoarece raurile care se pierdeau in zonele inalte, curg cu un debit in crestere acolo unde dealurile se transforma in faleze, la marginea marii, sau se varsa cu putere in mare. in contrast cu terenurile uscate si sterpe de deasupra, existi: posibilitatea cultivarii si locuirii tarmurilor. Dar suprafetele de pe tar sunt prea inguste, iar dificultatile de comunicare cu interiorul prea mar pentru ca civilizatiile indigene sa se dezvolte aici. Actuala centura muntoasa de la granijele Croatiei si Sloveniei se extinde prin Bosnia - Hertegovina si Muntenegru catre Albania Muntenegru este in principal o regiune muntoasa care a reprezentat ur. refugiu in calea invaziilor din trecut. Serbia si Macedonia constituie partea vestica a blocului crustal, cu contrastele sale marcante intre partew drenata de Dunare mai ales prin raurile din bazinul Morava s complexa parte sudica, drenata de Vardar in golful Salonicului. Regiunea sudica complexa a Macedoniei este alcatuita dintr-un amestec de populajie si are o lunga istorie de tulburari si dezordine. U11.2. Zonele Albaniei si Greciei Albania, cu cdmpia sa litorala si suprafata montana, este o regiunc de mare interes cu patrunderea cailor de circulatie spre interior pe vaile raurilon. Grecia - zona peninsulara cuprinde trei trepte de relief: - lantu muntilor Pind in centru si vest, continuandu-se catre sud dincolo de golful Corint in digitata peninsula Peloponez; centura de pe tarmul de vest, cure este mult mai fragmentata decat cea a Dalmatiei; domeniile s: campiile estice, care in nord apartin vechiului bloc crustal si mai departe catre sud, muntilor Pind. Partea continentala a Greciei, sau adevarat balcanica, cuprinde inaltimile si campiile din sudul Macedoniei si Tracie’ care reprezinta © zona de trecere intre Muntii Rodopi si mare. Cimpiile sunt larg raspandite in jurul cursurilor inferioare ale raurilor majore (Vardar. Maritza). 11.3. Bulgaria Are ca granija nordica Dunarea, mai putin unde raul coteste si se indreapta spre nord. Acolo, granita urmareste linia Dobrogei inclusa in Romania, pana la Marea Neagra. Spre sud, Bulgaria se extinde spre crestele Rodopilor si este astfel impartita aproape la jumatate de Munti: i. Capitala Sofia, se gaseste intr-un mic bazinet situat intre Munti. i si prelungirea nord-vestica a Rodopilor, bazinetul find drenat de7 Peninsula Balcanica - Consideratii geografice 143 raul Iskar care strabate Balcanii pentru a se varsa in Dunare. La s despartita de o depresiune longitudinala se gaseste o regiune inalta, paralela - muntii Sredna Gora. Cursul superior al Maritzei, curge prin larga depresiune numita Campia Traciei. Aceasta zona este cunoscuta ca Rumelia de est, care s-1 unit politic cu nordul Bulgariei abia in 1885. Aceasta regiune, impreuna cu sucul Macedoniei a format granarul Turciei in Europa, chiar de la inceputul Imperiului Bizantin. IV. DISTRIBUTIA ETNICA in peninsula Baleanica, se gasesc cinci grupuri etnice majore sau nationalitati: albanezi, greci, bulgari, slavii de sud (sau iugoslavi formati din sarbi, croati, sloveni si muntenegreni) si turci. Toti, cu exceptia slavilor de sud, au avut o arie de raspandire mult mai mare. Este valabil mai ales pentru turci, care timp de cateva secole erau principalii ocupanti ai peninsulei, mai ales in Tracia, Macedonia si nord-estul Bulgariei. Acelasi lucru este valabil si pentru Bulgaria care, la un moment dat se gaseau in cea mai mare parte a Macedoniei si Traciei. In nord-vestul peninsulei, unde se gasesc romani, maghiari, austrieci si italieni inclusi in Regiunea Iugoslava, albanezii din regiunea Kosovo “eprezinta probabil cea mai numeroasa minoritate, 0 masa in interiorul altui stat. Emologia peninsulei Balcanice este mai amestecata decat cea a peninsulei Italice sau Iberice, in principal, pentru ca aceasta regiune este mult mai fragmentata si se poate patrunde din mai multe directii. Principalele diviziuni etnice din peninsula Balcanica se b: pe diferente lingvistice si religioase. Stavit de sud~ sunt uniti prin limba si divizati prin religie. Albanezii - aproape jumatate din ei traiesc in afara granitelor Albaniei, mai ales in lugoslavia (Kosovo) si Macedonia. Ei se disting de slavii de sud prin limba, limba albaneza fiind un amestec de elemente ilire, trace, latine, slavonice si turce. Ei se deosebese de vecinii lor si prin religie si cultura generala, si nu este nici o indoiala ca ei sunt urmasii autohtonilor din Balcani - traci, macedonenii si ilirii, care au fost din nou izolati de slavii invadatori. Grecii - in interiorul Greciei, populatia este omogena. in zone intregi, chiar la sud de Attica se vorbeste inca albaneza si faneje intinse din Muntii Pind sunt inca domeniile pastorilor romani. Bulgarii - acest popor a fost membrul unui trib ugric care a patruns in Balcani din estul Rusiei in perioada de inceput a slavilor. Mai144 Carmen Antohe 8 tarziu, regiunea a cazut sub dominarea turca si tatara. In ciuda acestor incursiuni repetate, totusi nucleul populatiei din Bulgaria de astazi apartine inca popoarelor mediteraneene care au populat teritoriul in neolitic. Viahi? - viahii din Macedonia si Istria apartin tipului sudic. Pe scurt, vlahii n-au uniformitate emica, dar sunt descendentii populatie! indigene, care in timpul celor 150 de ani de dominatie romana in Dacia in timpul secolelor II si II e.n. au adoptat cate ceva din civilizatia si limba celor care ii dominau. Dupa retragerea romanilor, ei au fost raspanditi de incursiunile gotilor, slavilor, bulgarilor si turcilor, dar au supravietuit in zonele montane izolate din multe parti din Balcani, mai ales in Macedonia si sudul Albaniei. Turcit - Comunitatile turcesti musulmane in Balcani, dateaza din. lunga perioada de dominatie otomana, dar in secolul XX ele s-au restrans datorita migratiei spre Turcia. Un mare numar s-a retras din Bulgaria. Desi din punct de vedere fizico-geografic in special, Romania se incadreaza in Europa continentala, asemenea pozitie nu ne izoleaza insa de ve-igile fundamentale, unele comune din fiecare zona sud-est europeana si central europeana. Ne referim la baza lor comuna iliro-traca, Ja consecintele stratificarii romane si slave, la urmarile stratificarii si infiltrarii otomane, elemente vizibile analizind contextul istoico- geografic al ariilor de cultura geopolitica al acestei zone din spatiul sud- est european. CONCLUZI Notiunea de “balcan" se refera la sistemul montan din z separa teritoriile drenate de Dunare in nord si de raul Maritza in sud si in speta, la ramura centrala a acestui sistem muntos, cunoscuta sub denumirea locala de "Stara Planina”. Caracteri stica generala a reliefului este fragmentarea accentuata, ceea c2 2 depresiunile deschise patrunderea fara dificultate a diverselor grupari umane, determinand o densitate structurala etnica mai puternica decat in alte sisteme muntoase.9 Peninsula Baleanica - Consideratii geogrative 145 BIBLIOGRAFIE Cucu Vasile (1995), Geografia statelor din estul si sud-estul Europei note de curs Cucu V., Emandi L., Buzatu Gh. (1994), Geopolitica (vol. 1) ciclopedia Britanica (1992). Cutedra ce Geogratie Facultatea de Stiinje Umaniste Universitatea “Vilahia” Targoviste