_MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA APARE SUB INGRIJIREA «INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI RECUNOSCUT PERSOANA JURIDICA PRIN LEGEA om 21. APRILIE 1932 NOV. —DECEMVRIE, 1934 NUL AE eae ee aS é see a re Soe Bucuresti. — Centrul Cultural din Piaja Sténta Maria (fost gropile Ouatu). INSTITUTUL URBANISTI ROMANIEL, STR. N: FILIPESCU 28, BUCURESTI 1 - ABONAMENTUL LA A | rence 10% | reducere 15% | reducere 20" | Mew 750. : ea tenes - » » | ae 500 met B Teas sa Ve 300 * Sit te . . » | amunfuci mi 200 | at e 2 Sy ae pagina Sea coperteiCONGRESUL INTERNATIONAL AL ORASELOR — LYON, ‘Al LX-lea congees intumasional al oragelor, organizat die «Uniunea Internafionala a Oragelor> eu sediul la Bru- liatd gi cUniunea Oragelor din ein Pa xelies, gi la care este Komania, a fost deschis in ziua de 19 Lulie a tatul Bursei din Lyon, sala reuniunilor industriale, sub Vinck, dixectorul Uniunei Interna. a peste 200 delegayi din toate yiril esti gi a Untunei prosedingia dui jonale, in asistengs famed, din partea Munieipiului B Oragelor din Rominia fiind delegat d, Profesor C. Sf Jesou. Congresul a durat pani a 22 lulie si a fost con- orie de stu- Hinnat de © parte din membrii prin 0 oragele Angliei, pe bordal unui vapor belgian, po a Internayionali a O- \jament cu Unik fa Statelor Unite a fost in particular nume- Fonsi si impunitoare si a avut delicata atengiune de a prezenta d (S. U.) dows Frumosae drapele (nul american gi altul francez) pe care Je-a incredingat primarului oragului Lyon. DA Herriot a sosit ds la Liga Najiunilor din Geneva abia in dupa am ednd a si Iuat parte la dezbateri. In dimineaja primei zile de congres au fost yinute cu- tarile de primire. In dupa amiaza zilei, conferinta sia conform programuilui, sub preside Harris, si anume chestiunea corganisdrei lui materiitor de interes municipal si elaborarca unci 1 partea oragelor america 4 ailei de deschidere a congresulai, put lucriil Montage lui vigdiméntu- stiinge comunales, Au fost puse membrilor congresului urmitoarcle trei 4) Si se defineased limitele stiinye pentra a se prepara coordonares inviyimantului respecti b) Sa se schijere un tablon cit mai at ca invii}imint in materiile interesate. ©) Si ee organi Intocmeasci o listé selectionati de profesor: se pune la dispozitia oragelor si de favaximént care pot utiliza coneursal lor, . Uniunea Oragelor acestei iri, In ce priveste Romani @ prezentat tun raport rispunzind raport intocmit de d. 1. Roban, Seeretarul General al mul> pe Sep' ei Uninn 1934. Oct publicat in si. silei Congresulai din Lyon 19 Tulie 1934 menfioniim ¢i raportal independent al colaborato- vulaj revistei , d-1 Prof. Desnai din Timi- ra, publieat atat in luerarile congresului (pag, 85-95) si in revista , Del Herriot a mai adiogat multe municipalitigi, Protutindeni dansul a intalnit ace: eas probleme, accleas preocupiri, Ca ministru de stat, dei asupra org: iru progresul gtiingei comunale, a oats cordia. ilul eadru, al com rei plicei i ee ele nmalt lor, care se in discugiile asupra chestiunei pusi pe or- jurul roportului d-lui Oualid an emis piireri © serie de delegati din Statele-Unite, Anglia si Germania, apoi sueced ai Romaniei, Rusiei, Po. onici, Ialici, Spaniei si Egiptului DA Prof. Sfingescu a aritat urbanistice’ gi Romina, ¢i continuul progres ee se face acolo, dar atraw atentia congresului eX a observat ei nu se urmireste de torilor, care adesea rimine cit instruirea cond fice, daci nu sunt instraiti in acclag timp, la un anu- URBANISMUL tire urbani ick intee trebuie lisati o pripastic de pre condueitori si condusi, cici adesea in aceasta denive se planteazi abuzul gi reaua eredin{a, proyenite din I de ‘control, deoparte; sau reaua voiny’, proveniti din ignorana, de cealalti parte, D-sa este de pirere ci un inviyimint civic urbanistic ar trebui introdus, dack nu le orage din Statele- in golile primare, eum ou feut Unite, cel pain in cole weeunadre (Iie, soli profesio- nal g 2) DA Herriot al dui Stinjeson, r aprobat eu bravo acest punet de vedere Dupa ridiearea gedintei congresigtii sunt invitaji, con form programului, la 0 viziti a nouei piscine « « oragului Lyon, Piseina este executati in styl . are instalatii moderne de inealzit apa, intrebuit nd in acest seop fijeiul ca combustibil; iar intregal I cal, pe Langit gustul cu care este amenajat, nu este lip de confort si oarceare lux, insi in spiritul practic si mi- surat al francezului (fig. 3 si 4). AA dona zi, la 20 Luli, dimineata a vizitat uzina de in- cinerafie a gunoaiclor, abatorul gi stadiul oragului Lyon, si grupate de oda de ceeiag parte periferie’ a oragului. Am observat in de a se ageza stadiul alituri rositoare, aceste vizite Jui, gi anun eu discusia , Obicctivele, urmarite cu accasti chestiune, au fost: 1) A se aduna informatii, dack existi in diferite sari ofici care si centralizeze toato datele gi observajiile pro- oficii apte a da exemplu ofieiul guvernamen- consilii si directive, ea tal englez mit nivel, si condusi, adici massa cetijenilor urbani. Nu 2) Cum functioncari astfel de oficii? 3) Care sunt procedeele eare acim meriti q fi luate T) Repoartle dn dierte ri sunt fourte interesante ine, find 1 consideratis, in ce priveste adunarca, transportal: gi poblicate tn lerirlte congremfu na Te mal renmunim a tratarea gunosiclor? S Pata ane, taatiee. pNP etiaen an! dalla il lil, .CONGRESUL INTERNATIONAL AL ORASELOR - 463 Raportor general la aceasti chestiune a fost d. Inginer Sef M, Boutreville, D-sa a aritat gravele neajunsur} de ondin teenie si financiar intampinate de prea multe atea de a se gist o solusie satisfiektoare, Cele mai multe state nici nu subvensioneazi opera- le relative 1a gunoaie gi rareori uncle comune > sin dicalizeazi in acest scop. Bugetele administrasiilor lo- cale avoperi toate cheltuelile, Gunosiele industriale sunt na interesafilor. Ca procedee de adunare si transport ge intilneste: ca ila de a nn se lisa gunoaiele si sta- fionze pe proprictiji mai malt ea 24 ore, Numai ednd dicarea poate fi fieuti si numai de lisate in genere in sare normi genera sunt cursi mi tretine uneori ch palitiy yaielor se face insii Sa chipuri extrem de variate, in oragele mari in un tur numai dimineasa (cos r). In regiunile ew mici area poate fi feuti si in mai multe tururi al i, ridi- vehi- Fig. 4. Basinul pentru imobilul din blocul nostru cercetat va tree cu ordinatele ei cel ale ceurbei . B) Renta funciara si migoarea demografi asanirii cartiorelor ant cea mai gravi problema a presentul n aceasta privingi. Iavoarele binegti: pentru reimprospi tarea viegei in orage nu se pot baza pe un program dis Ju Mijloacele financiare necesare ane, veelASANAREA ORASELOR cru sprijinit pe venituri publice fiscale, ei pe un fin- dament bine chibsuit si organizat, independent turilor supuse schimbirilor eventuale simjitoare, jarea asanirii urbane trebue sprijiniti in primol rind pe organizarea si desvoltarea rational a proportie: intre renta funciar’ si miscarea demografici. Pimintul ea partea esengiali a Statul funciark poate fi insi ridicati prin repartizarea econo- Tui stabil. Productivitatea lui, rentabilitaten sau renta lui miei a populat migcirii demografice mu numai eresterea ori micgorarea numeric’ a populafiei, ei si deplasarea ei in sensul ori- zontal. Proectele de asanare urban’, ecle de descentral are si recentralizare trebue si urmareasi este i putem deci intelege sub expresi n singur seop nafional-economic: de a ridica renta fm li cind orice abuz de pimint, Problemele sociale, cari sunt strains legate de asanarea cartierelor vechi urbane, sant anevoios de rezolvit din cauza politicei urbane, care a protejat acest abuz de pi mint in perioadele afluxelor considerabile ale populajiei sat in orag, la inceputul oi aceasti: deplasare de cia ayut 0 singuri i: apecula, €) Isvoarele de finangare, Dupi eun este destul de bine principiile sociale yscut, consti seopul mari ale ine’ ind gi soare, trebue deci transfor- ijloacele materiale fireti ¢i indestul’. toare, Aceste mijloace ar fi: 1) Mijloacele generale fiseale 2) Sporirea valoarei urbanistice, 3) Impositul funeiar. Ad. 1) Mijloacete generale fiseale, aga cum cle se lucratrile pentru ereiarea altor investi, ea geol regti, fonduri culturale ete, ‘Nu, cum sar putea pretinde di cele pur sociale i Renta funciark eresednd prin aglomerares loc swat aci bine aplieabile, ceatzele materiale, ei din telor igienic insuficiente nu se poate spriji public pent: pe jertfa banult asanarea bl publi eu renta funcia se seurge cuprinsiastfel i progresare. Ad. 2) Spoitea valoarei urbanistice este expresiunea rentei funciare, ea produsul reimprospatirii viete ideal si social de loc prin exploataren rafionali-econom a raportul ‘om gi spatiu si prin aducerea tuturor agezimintelor or senesti 1a scopal lor cel mai potrivit, In fara noastra, aga de bine dotati cu toate bogiiile posibile, mu sa ajuns pan in prezent la aprecierea justi 4 acestui izvor financiar al reorganiziii oragelor noastre, walubre gi afanirii urbane. al asaniiii cartierclor rept singural mijloe finaneiar, participarea ei la inflip- lepinde de multi factor componenti, ea de tuirea asan exempla: 1) Dewoltarea legiferirii funciare urbane, 2) Caracterul economic al oragului, 3) Migearea demografick si repartizarea populatiel: 4) Piata terenurilor, Spre a da un singur exempli al participirii valoarel urbanistice (plus-valoarei) sporite Ia infaiptuirile de in- teres public in orase, amintim, i in Anglia se atribue é din acest ivor finaneiar pentru binele general al bane. woilor de asanare trebue legiferati prin contributia fostilor ex ploatatori ai re are. Fa va fi justi, dack imposi- tul funeiar va fi socotit dupi valoarea de folosings (ma- tural folosinta pentru binele public), nu dupi Ir, Ad. 3) complectare financiari de acoperirea D) Pregul de expro proprierea inseamni in general procedeul legal al unei autorititi. publice de asi i Arepturile parti i Pate 1) Exproprierea totali a imobilului, 2) Limitarea walui tractelor de inch a) Tncetarea fortat® b) Oprivea sfectatrit reparivilor radieale, ©) Forarea rarificirii densititi de elidire (in blocur), €) Limitares chiriei dupi calitatea apreciata a lnee lurilor de inchiriere. -ace priveste pretul de expropriere, este de dato- i de apre- de a gisi o valoare w ere, care ar avea avantagiul de g pune pe proprietaril stare de a-si efectus, in modul analog ew , singur aprecierea valoarel, Am tea de exprop putea <'a numim valoarea unitari de expropriere, iar ea factori: ar trebui si fie barat pe urmitori 1) Gradul de insalubritate, 2) Paguba prici treeut bineluipublie, 3) Randamentul Jului pani la data de expro: priere, 4) Surplusul de valoare revenit proprietarului im eagul470 URBAN unei limitiei a uzului, prin amenajarea imobilului in ca el Tui now urban, 5) Pagba pricinuiti proprictarul priat prin Inarea folosului probab 6) Valoarea fiscali a imobilului, declarata de i proprictar, 7) Valoarea piejei imobilelor micgorati eu un anumit 4 imobilului, dup folo- F, ete. imobilului expro: in vitor, procent dupa valoarea situati sirea inci probabilii in Considerentele juridice, Logiferarea asanirilor urbane are drcpt sinti planul urban de asanare, iar in liniile generale legea respectivi ar cuprinde urmitoarel 1) Aprecierea pretentiunilor de expropriere, dupi eri teriile mai sus ingirate. 2) Forma achitirii prejului de expropriere sau de dee pagubire: a) cu bani g b) prin reinserierea sarcinilor in proprietit ‘sau preschimbarea lor in obligafiile Stetului, ©) participarea la cheltuelile exproprierii sau despigu- iri @ proprietarilor imobilelor invecinate, cari au obti- nut prin asanarea efectuati, un surplus de valoare ur bani, 3) Dreptal de a a) din interioral blocurilor clidite, ) spre a obfine o fasie construct fai gi cea de indraat, ) spre a putea limita vonstruirea cli ral blocurilor. 4) Scurtarea timpului de procedura si de apel. 5) Dreptul de a elimina toate inconvenientele $i per colele sanitare, 6) Dreptul de a infiptui schimbirile constructive pe avele proprietiti, cari, totusi ci starea lor nu este aga de gravi ca la cele vecine, sunt pentru realizarea ameloririi stiri generale mai apte, 7) Exproprierea proprictitilor: a) spre a rimane necladite, b) epre a fi din nou clidite. 8) Dreptal de expropricre al contractelor de inchiriere fn blocurile insalubre. ilitura constructiile existente: tre alinierea de ‘lor in interior RESUM LASSAINISSEMENT DES VILLES par Png. Otto Bodascher. L'établiswement de Ta proportion idéale entre Phomme et espace constitue Ie sommet de la pensée en urba- nisme. Les relations entre ces deux facteurs forment les limites des nécessités, économique, hygiénique, sociale, technique, juridique et morale qui font la base de Tue banisme. Pour ouverture des blocs dans les viewx qui la ville, il est besoin d'un programme afin de fixer Je temps et Fespace dans Ia mesure de exploitation de Ta superficie construite qui, 4 son tour, est en liaison avec lite (rente finaneidre) Te terrain et aa rental Apris avoir déerit les moyens qui devront étre pris en considération pour Tassainissement des villes, Yauteur divise ce chapitre en plusieur parties, & savoir: Cassai- nissement des blocs de rapport; Cappréciation de la va- leur des constructions insalubres: les ressources financi® le pried expropriation et les considérations ju ssuinissement des blocs de rapport prévoit les pro eédés suivants: a) La levé détaillé du plan; ©) La détermination des exigences techniques et d) L’exécution de Vassainiasement en trois périodes, Pour l'appréciation du coat des constructions insal bres, il faudra tenir compte de Ia dégradation constatée, de Vinsutfisance hygiénique et du but dans leiquel la construction est utilisée, f Lassainissement se f en général grice au finance: du fise, tout comme il est procédé pour les investis- sements dans dautres domaines. du prix il faudra avoir en vue le de- eré d'insalubrité, les déxits caveés antérieurement au bien public, le rendement de Vimmeuble, la pluswalue, 1a vie leur fiscale de Vimmeuble et sa valeur au cours du jour, ‘moins un certain pourcentage en rapport avec V'utilisa- tion probable a Pavenir. En ce qui coneerne Ia partie juridique, elle devra uuider d'aprés la loi générale dexpropriation, et les lois sanitaires ct administratives, qui, appliquées strictement, donnent les meilleurs résultats, =ZAPADA LA oragul Bucuresti se ipa Una din Iacunele «: recimte in timpul ie cad gi circulagia devine ancvoioasi gi uneori aproape im- posibili, este lipsa organizirei proprii pentra a se asig: re a akpesii. Din aceasti eauzit ales o rapid ridieare uulelor m circulatia att @ pictonilor eit si a ve neat se impune a se dao deosebiti a- tentie organiziii acestui serviciu gi a se ciuta serios me- tode noi, care si schimbe rutina care nu mai eorespunde nevoilor actuale. Protestele cet snilor, ziarele prin articolele lor mai wei in fiecare an Ia mult sau mai putin obiective, ce aceasti epock administratia comunali, scot gi mai malt evidenfi importantai acestei probleme pentru capi- toll. Tn jarna anului 1934 servi relor au desfaigurat o activitate intensi, dar eu un persoval redus, cu vehicule pusine si firi fonduri sufieiente pew: tru curitul zipezei pe deoparte, pe de alli parte o i area cu cantititi apreciabile de 2ipadi cizuti Ia intervale scurte, n’au dat rigaz unei ridiedri rapide aga cum nece- ditile 0 reclama, e de salnbritate ale sectoa- Frecvenja si cantitatoa zépezilor, Bucurestii au un mat eu ierni friguroase de Iungi durati si eu zipezi mari. Din datele eulese dela Institutul Meteorologic Central si de Ia Observatoral Filaret, date ce se referi pe 0 pe rioadi mai Iungei — de 30 ani — de la 18891929 in- clusiy gi 0 alta dela 1929 pani in prezent, ne arati cari sunt caracteristicele iernilor in Bucuresti si ne permite a trage concluziuni pentru iernile viitoare, de cari vor trebui si serviciu spe. cial de ridicare aipesi 1) In mijlociu, numirul silelor in care dedus din perioada 18891929 este de: cade zipadi, GL Noemvrie 5 Februarie 5.3 Decembrie 47 Martie 35 Anual aceasti perioadit este de 28 zile, Aceste sunt valori medii, normale §i sunt departe 1) Aceatarticol fasese seris in peimivara 1984, iL publietm acum, spre a putes fi lust in considerare i ‘de iaend, ciel toh sunt dispusi a se ocupa mat mult de zpadi (N. TR). BUCURESTI’) de Ing. N. VASILESCU-BORCEA. de valorile medii pentru perioada 1929 pink in preseat — deedt ew cantitigi neapreciabile. 2) Cel mai mare numir de zile ew sapadé ints'o wai de 1a 18891929 i gisim: lanuarie 17 ile in 1922 Noembrie 11 zile in 1923 Februarie 14 zile in 1929 Decembrie 14 zile in 1927 Martie 11 zile in 1907 Pentru aceasti perioadi cel mai mare aumir de zile ca cideri de zipati intrun an este de 36, in anii 1907 si 1922. (Inregistririle Institutului Meteorologic au fost ficute in totdeauna pe stilul now pentru a fi in concor- anya gi cw observayiile din streinatate desi calendarul imbat deabea dupa rizhoi). fost 3) In intervalul 1929 pani la 5 Febraarie 1934 mum ral zilelor ou zépnda in fiecare lund este dat in tabloul de mai jos: 931] 91112) 2 1932] 4)11,14|—— —| 1933]1212 6 aria 1934] 7——|—|—|—| wnten ou cele’de la Nr, 2 veddem oi adi ajunge la 45 in 1931 3i la 46 perioada 18891929. Comparind datele numérul zilelor eu in 1933 depigind maxima de 36 i 4) Din datele ce urmeazi putem vedea eare este grosi- a strarului de joa2 9 ale Numirul zilelor a mere creseind datorit camtititilor De fapt insi, zipada ffeandu cirutabili, grimezi pe strizi Vzilelor de cir. isif grele este foarte mult sporit, cei 2% pada nn se topeste eu hunile (fig. 1) gurl 2i pe perioada 188919229 gi ne arati ce lea, La acestea sorviciul de salubritate este imense pot ¢ chemat in deoscbi a face fata. 2 Tanuarie 1901 32 cm. 29 Octombrie 1891 13 em, 5 Februarie 1921 22 em, 20 Noembrie 192491 em. 2 Martie 1917 45 em, 9 Decembrie 188931 e 1904 9 om, Cantitatea enormi care a cizut'la 20 Noembrie 1924, adici 91 em. a adus perturbiri mari in Buca ‘au eirculat, iar geol Este o cifri exeepsi i trebuit a fi inchise 1K dar de care va trebui totugi sk Hinem seami, de pads cath Ingustears c2-osabiel 7) Pentru perioada 1929 pink la 5 Februarie 1934 menfioniim urmitoarele zile eu cantitiji maxime de ai: Geigtive, doguk a Din datele gi tablourile ingirate mai sus, ne pute a- septa anual la minimum 36 ile de ipa eu 0 canti- tate ce depiseste deseori 100 Decembr. 1930 12 cm. 10 Januarie 1933 22 ¢ Decembr. 1931 12 em. > 1983imeom —-Desigur p 2 Martie 1931 16 em. tinuare 38 «1 2 Tanuarie 1982 19 cm. 22 Februarie 1982 17 ¢ 29 Februarie 1932 1: 3 Tanuarie 1934 17 cm, 22 Martie 1932 8 em. 31 Tan-1 Febr, IRE a continuare ofetii mu se pot corolo- trict este inck ual observal Tung gir de an na . ce se bazeazi de inregisteixi ILAYIA $I ZAPADA Ga prim efect al cade Bucuresti este impiedicarea circulasie’ rioada 1889—1929, totugi cantititile de zipad% cizuti cat gi a vehiculelor, mirith gi mai mult atu anual intre 1929 pani in, prezent au fost insemnaie, pada a fost gi viscoliti. Steizi intregi dev aceasti jan, Deeembrie 1933, Ianuarie 1934 pini cabile In timpul n a 5 Februarie a cizut in Bucuresti (examinind tabloul pada este moale insi, cireulatia pic Nr. 5)/0 cantitate total de 126 em. cat de necurijirea trotoarelor sai 8) Cam zipada rimine neridieati uneori pe cole mai Curitirea este ingreuiati ednd ‘multe’din strizile Capitalei, avem in datele demai jos soare urmeazi geruri, cari ingheayi xipada hitatoriti Dack aceste valori m ree valorile maxim si dupi ineetaresa yale mR = ok MER aes cae es ZAPADA LA BUCURESTS producnd alunecuguri si gloduri ee sunt si perieuloase si greu de inkiturat, Daci s'a curijat trotuarul mai ales pe strizile pe cari suli si tramvaiele, anume cu pluguri remoreate, i- pada este strinsi de trecere, eveace. mari gi lungi fir Loe traversarea (fig. 2). Fig:2, Incirearea zipedi jn chute, pe strSrle cu jini de framvai toate ordonanjele in vigoare dar fiird aplicare de uni, trotoarele rimin tot necurijate in mare majo- se eurii acestea ori se face superficial, ori ripada este stransi pe borduri, fri a se eurita rigola eultat spre a asigura seurgerea ap topire. Pe lingi aceasta pericolul avalangelor de zipadi si al reee gi mai nvult Dblocurilor de ghiayi de pe acoperiguri nesiguranta trecitorilor ,ciei regulamentul de construc: fin po suri fm acest scop, $i ict atunei eind se depun planurile de construc: fic, servic = prevede 4 peciale la acoper je primiriei nu cerceteazi cum aceasti cl te rezolvati in procete. Trotoarele sunt deteriorate de eitre vehicule, cari se sila cele rau intreyinute, se produe fi gaguri ce din cauza Iunecasului format de zipadi si bi totorirea fac ca si se cireule extrem de anevoios (fg Pe aceste trotoare sunt eauza a maltor accidente. M. Apa » de polei mai al neplicut este end ineepe epoca ‘ai avand pant gi toe de topirii. agneazi, ne scurgere Dac cetigeni face in cea mai mare parte dupi ce echipe \cep agi curifi trotoarele, aceasta se salubrititii au ridieat aipada de pe carosabil, astfel syti, Dupi ce se curiyi trotoarele, incep, foarte pugini de altfel, tari a arunca zipada de pe acoperiguri si mormancle pus © stradi perf tm vede eu i proprie- zipadi apar iar la rigoli spre disperarea celor de Ia Sa- lub Nu numai_particulari ate, aut indeplinese tit or, dar chiar autoritisile, biterici, carirmi, spitale, ete personal de serviciu suficient. Sia observat ci spre cartiorcle mirginaye oetijenii ji prompt aceasti datoire de eat de citve cei din contra. Lipsa de personal care si controleze curijires trotoa relor gi care a fie impnternieit de a aplica amenda pe lor aw contribuit Joe, cit si anularea prea ugor a amen a nerespectarea ordonanjelor. Nu mai pusin si partea carosabil manele de zipadi pe o parte si pe alta Ciopliti granit 261.490» Dale beton 47.218 > Abnormi » Bolovani 186024 > Astalt Emulbit 5.040 > Brut granit Gudrobeton 964 » Pavele hazalt Pimant 7.284» Colupuri Gudroheton Total trotoare 562.713 mp. Macadam Pamant Total earosab. 1.203.433 mp. Suprafaja totali a strizilor in Sect, IT Negru e de 1.766.146 m. p. Setorul TI Albasteu Trotoare Carosabil Alicirie 156.949 mp. de riw 611.967 mp. Bazalt 105.049 > Joplitk 372.513 > Dale de beton 20.420. > 33,330 > Asfalt 182.450 > Calupuri 83.601 > Cirimizi 4912 > Macad. si pietris 7344) > Piatrd abnorma 1.658 » Pint abnorma 16.778 > Plici de gresie 2.728 > Pintri brut 39.749 > Macad, gi pietrig 4443 > Pavele de bazalt 2217 > Calupuri 3.894 > Pimant 321.781 > Piatra brats 3.924» Beton 3.635 » Total carosab, 1.554.277 mp. Pamant 248.918» ‘Total trotoare 738.980 my Suprafaja total a strizilor din sect, ILL Albastru e de 2.203.257 m. p. seam Yor, Suprajata pavata Asfalt carombil 5 5. 123.145. mp. > trotoae 114.136 > asalt trotoar Ty pacers loc.egn EE holovani carosabil si trotoar . 684597» anit cioplit, earosabil 224917 » calupari carosabil gi trotoar 19297» 1.218.526 mp. Suprafaja nepavati 167.800 mp. Supraf, total’ a strizilor in sect. IV Verde ¢ 1.380.8% mp. Suprafata strizilor din euprinsul celor 4 sectoare © de 7.058.557 m terelor de penetratie care se rid care nit este caprinsi gi suprafeele ar 3 In 1,784,000 mp. Aga dar totalul general al suprafetelor strizilor din intreg Municipial Bucurgti este de- 8.843.557 mp. Din aceasta cirea 3.300.000 mp. sunt trotoare tu} carosabil; cirea 10% din suprafata total sunt striai de pimint (866983 mp.) ce se gisese in cartierele peri- friee, fari eanalizare gi locuite de 0 populatie de oameni Sirmani, Aceste striai sunt in timpial verei_adevirate depozite de praf si se schimba in timpal ploilor gi al nei Ia topirea rkpezilor in adevirate hilti mirind gi mai mult mizeria acestor oameni. Cunosednd totalul suprafetelor strizilor putem ev ua cantitaten de ripadi ce ar cidea si se afl neridieats pe str Presupunand ei dup o ninsoare de 0 zi, s'a agternut tm strat de zipadi de 24 em. ceeace est foarte probabil a se vedea tablourile de la cap. I) rezulti o cantitate de £8,850.000%0.20= 1.770.000 m Aceasti cantitate de zipada se giseste agterm ile Bucurestilor, iar serviciile de saluby cea in timpul cel mai seurt si 0 riidive si si 0 evacueze,era moale, imediat dupa cidere. Stratul igi pierde ‘iljime printr’o trasare natural a proprici greutiti a ziperii, prin actiunea razelor solare gia atmosferii ind temperatui 0°, O valoare n'a fost stabiliti pind acum, dar din citi rile ficute tul de observatinni zilnice dela Fil ret, stratul de 2ipadi isi pierdle cam 1 iniltime, efind temperatur si $39, Cu cat temperatura este mai sedzuti pe timp de ger, « ceasti tasare naturalii este mult micgorati. si aproape dispare, Pe atri ei pe portiunile cireulate ai prin stringerea ei in n prin bitito: Dupi aceasta o alti i topire in raport cu stare crurilor aritat 6: ate se pierde prin ev itmosferied, iar practica Iu. din cantitatea iniila se pierde @.to- rei intre 30—30% — aga oi n cazul cel mai avantajos, i titate de ca: 900.000 m® de ride Desigur ci mu toati cantitatea va fi ridieati pentru ar- mitoarele motive. Int din cantitatea de mai sus, se procede fae cerea mormanelor pe strizile cc la curitirea rrale si comerciale cxle ‘mai circulate si echipele de Iucratori parcurg strizile dupa importanta lor gi dup necesitate, Daek o now din nou trimise prin conteul gi astfel n putut fi parcurse dupi prima ni soare, zipada rimine mai todeauna necuritat dicati, ingrosindu-se stratul din ce i arterele principale si comerciale si cute pe primul plan al programului se: ritate i neri- tural ee, E lor de salu a de ce poate face servi ciile actuale, vom arta organizara fieeirui serviciu si posibilitagile po cari le au. Sectorul I Gatben avea in iarna 1934: Material: 4 autocamioane ee pot incirea 6-8 m 1 tractor Chevrolet ce rea 4m (plus in timpul iern municatii ee incar 108 cotigi di 309 tomberouri di autoeamioane de Ia efile de co gi ele cite 8 m‘). cari numai 56 Iucrau (lipsi de cai) cari 220 era in nncfiune, restull fiind parte in reparatie ori 12 pluguri de zipada eu traefiune animal re, Acestea sunt scoase noaptea etunci ind zipada este ‘moale pentru at libere in special cele ee Ss care grosl pee 1 areery maces emo iclor menajere. Cand zipada a inghetat gi a hititor ‘mai pot da nici un rezultat. Personal: depozit (lipsi de oameni). bun sta ine eiiteva str 1, phugarile: ni 220 mituritori, impixtisi in 16 sect 100 vizitii si 50 salahori. de 1488 oameni, se adaogi 0 echipa volanti de 36 oameni, Incritori angajati en ziua si platiti 50 lei pe 2 si echipa dirimirilor ce Increazi iama Ta zpadi. Orele de Ince sunt 6—11 am, si 1—5 p.m. total 9 ral vehiculelor s* angajeazi temporar si 0 vipadi Cantitatea ce 0 poate transporta un smai pe baz de aprobini inc itocamioane particulare plitite ew 24 lei pe m? de rile de 2ipada de pe str mutocamion este yedteati, gi goliti la 80100 m® pe #i, Controlul lor se face de pravghetor ce noteasi alt supraveghetor Ia gura de 2ipadi, eifrele trebuind si ircirile fieetirui ea coincidi. y-T. Zipada descitcati la gura de 2ipadé din Piata Romans In fig, 7 se vede modal si cantitates deseireati Ia on moment dat la o guré de zipadi din Piaja Roman Bugetul in 1934 era de 10.000.000 lei, din care se p tese sala intresi face salubritatea pe intregul an ceiul a se deschide credite suplin Pentrit vipada este obi- are speciale care uncori sunt insuficiente. In me afari de suma trecut anual aproape 1,000,000 lei Duget 4e cheltust mai penteu zipadi. Sectorul 11 Negri dispun Material: wea in iarna 1934 de: 10 autocamioane si anume: rei 6 m’ fieeare, udebaker a 2 tone Chevrolet a 144 tone, It a 2 tone (basculante), 1 Oppel a 24% tone, 1 Stewart a 3 tone, (a se observa marea va jn tipuri). de Ia C sunt de mai multi ani in serv Aceste autocamioane afa le de co. municai ja (unul dela, 1920) si menjinerea lor in funetiune este oneroasi.LA BUCURESTI » funejiune). din cari numai 220 pe teren (restul in 1) cotigi (toate 270 tomberouri si aan reformate) repa Personal: 300 mituritori (impirtiji in 18 eehipe). tor si orele de Iueru m. si 125) adiei 10 ore pe i. 1 buiget este de 1.000.000 lei pentru plata sa- (mituritori, vizitii, gofuri, intrefi- herea vehiculelor gi cailor). Servieiul are garajul si graj dul pe Sos, Pantelimon prea indepirtat de centrul lui de aojiune, Pentrt zipada uncori se desehid gi credite extra: Se pliteste 50 lei pe ai de h nt 511 v. Fondal ¢ lariilor personaluly Sectorut IIT Albastru in iarna 1934 dispunea de: Matrial: e International a H/s t, 4 > > att 2 > > ad t 5 Renault alt. (basculante) 1 Chevrolet (tractor) a8: 1 Chevrolet az a dig 2 Latil ast autocamioane de prea diferite tipuri. tre care Ot defecte). 5 furgoane: Personal: 230 mituritori (impirtiti in 8 echipe a 25 oameni) rampagii 8 echipe volante suplimentare eu un total de 180 lucri- tori gi plititi eu 50 lei pe zi Miturito 11 gi 1-5, total 10 ore pe ai. Orele de Tera Jn iarna 1934 Sau maj angajat vehicule in i de Tei 220.000, Pentru vehiculele particulare angajate, s'a plitit aut onul 800 lei pe ai efectuind 10 transporturi a 9 pe 2i. In acest pref este cuprins numai transportul propri zis, inctroarea si descirearea lor fieinduee de eitre cehi- pele de salubritate revenind 12—14 Tei Ja un metru Se mai angajeaz% si camioane eu cai ce transport 6—-f mm’ ffedind 6—10 tranaporturi pe 23, Plata e de 500—60 lei pe ai de eamion tot numai pentra transport, Sectorul IV Verde disp Material 4 autocamioit ¢ Willys a 2b 4 autocamioane White a 3 t. 51 cotigi (dar numai 40 in funesiune) 220 tomberouri (dintre cari 130 in funetiune) 1 plug de zpada reformat. Personal: 230260 mituritori (impiriji in 8 seotii). Sunt plitiji eu 45 lei pe 2, luerand 11 ore pe zi. Se mai angajeazi 70—B0 ciruye cu capacitate de Lm? ficeare, Fae intre 6—12 transporturi zilnie, iar daci mai au gi un ajutor ajung la 20 tranaportari, Plata ¢ de 10 I de ckruya. Pentru plata salariilor mituritorilor si intrejinerea vehieulelor a fost fond in buget de 6.000.000 lei. Dupi cum vedem serviciile de salubritate diferi unele de altele prin mijloaccle de cari diapun cit si ca organ are si phiti. In ce priveste procedeul de Inerm att un’punet eomun, si anume, la aleituiren programului care se face ei « inte, aritinduse formarea echipelor strizilor pe cari vor Inera, ineeriindusse pe un plan al oragului, «trie vile cu aipada strinsi si evacuati. Aga dar este evidenti nevoia unei coordoniri prin un serviciu central dar cu seofiuni- Alegerea strizilor a fost totdeauna dificibi, serviciile find obligate a tine seama de anumite si variate obli- gatii. ‘ Precidere au desigur arterele principale gicomerciale, apoi strizile pe cari sunt situate ministerele, autoritisile, egatiile, gavile, piefele, et Echipele curiji carosabilul gi str mane agezate pe amandoua pirjile, cand strada este mai larg (fig. 1) pe o singuri parte, pe strizile inguste, a 1 mipada in mor sezind mormanele pe partea cea mai expusi de soare, curigindwse gi rigola (fig. 6). Pe unele artere principale de ex. Calea Vieto Tifirea gi ridiearea se face simultan, Dupa acei proprii si inchiriate, De reguli pe strivile largi inear- carea se face in camioane .iar pe cele inguste in tombe- propiati guri de zipada urmeaai ridicarea 2ipesei ew vehiculele rouri, ednd distanfa Ta eeu m: nu e prea mare. lele a aritat ed in Sect. I Galben de ex. unde a trimis o listi de In Uxinele Comunale B. couregti de 26 canale utilizabile pentru anmmearea zipezti in realitate nu se pot intrebuint de eat ole de pe Sos. Stefan cel Mare, de pe Bd, Britianu, de pe Str. C. A. Row seti, de pe ©. Vietoriei gi de pe str, Vasile Lasear, deci Practiea de toate numai unde sunt eanale colectoare si unde au api nti deci in aval. Celelalte eanale nu pot fi utilizabil fiind nevoie de a ee doschide hidrantii si atunei a caren zipezii in aceste canale necesiti un’ eonsum mare478 de api, care este facturati de citre U. C, B. Primariei Municipiului. Chiar pe canalele colectoare, gurile de xipadit ea si ‘merile de wizitk sunt rare, iar 0 parte din ele sunt situate pe traseul tramvaiului si asifel devin inutilizabile, cam ¢ cazul pe Bd. Britianu gi Bd. Lavear C Ae fi deci nevoie de reamenajeri a acestor gui ‘Coa mai mare parte din zipada ridicat tata la gurile de aipadi, o parte aruneati direct in Di bovita, iar alti parte depositata pe locurile virane, fie ale comunei, fie ale particularilor. Recomandabil ar fi ca toati zipada «i fie arune canal. U. C. B, epreste de a se mai arunca zipada in Dam: bovija motivind ei zipada in mari cantitigi si ameste- ati uneori cu gunoi, impotmoleste albia en care ss chet. tuit foarte mult pentru dragarea ei de vechile depozit formate pe aceasti cale. Deasemenea Casa Gridi grijirea ei taluzcle Dambovitei, opreste de a se mai a runca zipada pe taluzuri pentru ei le degradeazi. Nu numai pagube materiale produce arancarea 2ipezii pe taluzuri dar si aspectul este degradant, apar murdam si nimol. este transpor- lor Publice care are i eu mormane de gunoai Cu toate acestea +'a continuat uneori, fie de eitre Serv. de Salubritate al sectosrelor fie de citre 8, T. B, Sectoral TL Albasteu 12411 > Sectoral IV Verde + 188512 > ‘Total 567.991 mp. La edderea unei zipezi mai mari Societatea procedeari {ii 1a menfinerea liniilor in stare de cixeulagie cu aju- torul plugurilor de 2ipadi lor so agati un plug de Ie un singur punet si permite ea el Zapada este dati Jin remorcate. In loeul remorci- destul de greu, care este pirti ¢i apare astfel pe strizile cw de tramyai, la horduri pe amandoui parle, an morman lung si neintrerupt de zipadi si unul la mijloc ‘Traversarea strizilor de citre pietoni este in urma a ui_procedew Dupi aceia sovietatea procedeaat laf in cdruge o Peutra i irearea zipezei -ai gi pe cari o traneporti la gurile de 2xpadi. insportul ei societatea pliteste 8 lei m. c. dehes aah args ZAPADA LA BUCURESTI aipadi iar numirul de cirufe angajate in iarna aceasta a fost de 400, E interesant cum Servieiul de intretinere al Societitei, cirtia fi revine sareina ridicirei zipezei, evaluiazi can- titatea de zipada de transportat. Se strnge Aipada de pe toatii lijimea strizei pe 0 su- prafayi de ex. de 20 mp, 0 face figura gi stabilese volu- mul pe unitatea dé suprafati; 4 sau 5 inceredri de acest fel cunt suficie pe unitatea de suprafaji si se gtic astfel cantitatea totali ce o au de ridicat. “ pentru determinarea yolumului mediu de zipa e aleZtuese apot echipele de cirufe cari vor eurita pe portiuni de strizi si pe suprafetele bine stabilite. Procedeul acesta este foarte bun gi eviti in legere intre Societate si cdirujagi gi astfel a pmtut remarea asiduitatea eu care acesti oamer Hi de dimineagi pind seara tarziu eat gi in zilele de sixbitoare, ajungind sil transporte fiecare cirutag in media 15 m° de 2ipada. In iana 1934 pani la penultima ninsoare, Societatea a chelinit /s milioane, prevaxind inek pentru restul ie niei o sumi de lei 1.000.000, Interesul societitei de a ave ile cur’ eat mai repede trucat In 0 zipadi mare, veniturile sunt scizute prin nu. inirul de curse redus al fiecirui vagon edt si faptul ci remoreile sunt scoase din cireulafie pentra a putea fi tagate plugurile. Cheltuelile sunt si ele mirite, ekei va- goanele citeuli toati noaptea in timpul unei ninsori mari, afari de aceasta echipele suplimentare de lueritori ti de supraveghetori, cit gi daunele ce se plitese pentru identele provocate de pluguri, preocupii Societatea rezolvarea acestei probleme. Sunt in studiu diferite sisteme de pluguri ce urmeazi fi constrnite in atelierele societitei. Un anteplug, tot cu Jemn a fost pus in funcfiune pe linia Nr. 6. Acest plug este impins de citre tampon si fixat prin 2 vergele Ja te este foarte explicabil, i Areapta si stinga gi permite ca vagonul motor si aibi si si plagul si fie meren sub observayia watmanu- Jui, dar necesiti o mare prudenti la eurbe, cei fiind fix, capltul plugului treee pe eealalti linie. Este interesamt se urmiri rezultatele eelorlalte sisteme atimei edind +e va treee Ia realizarea lor. Pentru topirea zipezei, Societatea intrebuinteazi sarea, iar zipada sub actiunea ei tivilugiti de eitre plug, se topeste foarte repede eliberand liniile de zipadi, Intrebuintarea sirii dack este un procedeu eu efect ra- este in schimb prin actiunea ei foarte diunitoare pax lor. Sectorul TIT Albastru intrebuinjeazi sare la to- ii in mai miei miisuri, Pentru a se putea fine strizile in stare de cireulayie intrebuinjat de citre Sect, HT Albastru un sistem de anteplaj uni autoeamion si find prea usjor si zipada i ie c& aluneca peste glo- dri, fie eX sirea atunei end intilnea un obstacol. S. T. B, a remoreat un plug de Jemn la fel cu cele re- moreate Ia vagoane, de wn autocamion, parcurgiad s tile cu linii de tramvai, Resultatele par a fi bune si sis temul ar putea fi aplicat gi de citre seetoare. PROPUNERI PENTRU VITOR Am aritat in capitolele precedente inconvenientele ce decurg penru capitala noastei, neridicarea si neevacua- rea la timp a aipezei, organizarea si mijloacele de eari Aispun serviciile de salubritate ale seetoarelor. O intrebare logici se pune acum: Patem clibera Bucurestiul de urmirile ciderii- 2kpe- ailor? Desigur eX da, adueinducse 1a indepliniee misurile i propunerile ce vor urma, Impart aceste misuri si propuneri in unele reabizabile inte'un timp scurt si altele in ani urmitori: - ‘Mai imtai se impune o unitate de conducere a serviciilor de salubritate ale celor 4 sectoare pentru coordonarea tutaror dispozitiilor si activititii acestor serviciis Numai astfel nu vor mai apirea diferente de pret cé se pliteste pentru transporiul unui metru cub de aipadi 24 lei la Sect. 1; 14 let unm. ¢: la Sectoral IL; 10 lei m. «¢. Ia Sect. IV Verde si 7 lei la Sect, II Negra, iar S. T. B. plateste 6 lei. O economic s'ac realiza desigur, Ia aprovi- zionarea acestor servicii, en materiale, combustibil pentra vehieule gi nutrey pentru cai ,cind aceasta a'ar face de un singur servicin in loc de 4. Sunt de Ia inceput convins ei ori eit de perfect ar fi organizat si inzestrat un senvictu de ridicare aziperii, iri contribusia ectijeneasci n'am objine reaultatele agteptate. Mi refer la curiijrea trotoarclor, clei dack fiecare eo- Ligeant ar cura trotoarul in dreptul locuingei sale, va a- runea zipada side pe acoperigul elidirilor dela fagi, strin- gind-o la borduri in mormane eu rigola liberi care si permiti seurgerea apelor la topire, atunci circulafia pie- tonilor este in mare parte rezolvati gi serviciile de salue Dritate enorm ajutate. De ce nu se curiti de ciitre tofi cetivenii trotoarele? Pentru ei -n ciuda ordonanjelor date, n’an urmat aplie carea sancfiunilor si daci in parte sau aplieat, atunei e+ 1a primit procesul verbal de amendare pentru ne- curijarea zipezei de abia in luna August. Se imptne deci un control serios facut fie de cltre agentii comunali fie de gardienii Profecturei de Poli- sie si cu puterea de aplicarea amenzei pe loc end au tre- cut mai mult de 24 ore de Ia incetarea ninsorii si eetie Jenii mi sau conformat ordonanfei, evitindu-se astfel ca strada dup ce a fost curijati de citre Serv. de salue britate si inceapi aruncarea zipezii de pe acoperiguri qi curijarea trotoarelor, In ultimal. timp in Bucuresti un foarte mare numir de locuinje de raport, iu centru mai ales $i ru toate au cite un portar sau ingrijitor insircinat eu fi nerea curijeniei a searilor, curtilor gi trotoarelor. Ar fi neeesar ca Prefectura Polifiei si reglementeze. accastl funofiune de portar, aga cum este gi in streinitate, ficand.dul responsabil de curitenia citind i un control al percoanelor Serviciile de Athi augiilor, construcjiunilor de raport, de a se prevede rtilor gi trotoarelor, exer- lo i ai impuni la cliberarea autori- si Jocuinta portaralai in planurile prezentate gi masuri de siguranyi contra zipexei de pe Pentru terenurile virane, © m ‘taxi de 10 lei de m. 1. debitandu-se p? Intre infiinjarea unei taxe noi la proprictifile constr. te cizind tune’ in san we in clidire. Prima Jor de ripadi si aplicarea amenzei aleg pe aceasta di datoririle lor, nu vor avea nimie de plati in plus, pe infiinjarea de noi taxe ar da nastere Ia noi proteste. Primiria Mui nterver Jang toate autorit rici, ete. de a se dispune a se curije zipada de pe tro- curijirea trotoare- toare dealungul elidirilor lor, fiednd responsabil pe tendentul sau administratorul acelei consiructinni de respectarea ordonantelor. Nu se poate cere eeti{enilor de a se achita de indatori- rile Jor, ean dinsugi autoritigile daw un prost exemplu, Nu trebuie uitat ca gurile de pe trotoare si fie elibe. imediat de zipada gi gh cei ce 0 au in dreptul proprietiitei lor, pentruca i de incendiu si fie ugor gisiti de pompieri. Presirarea pe trotoar a cenugei, nisip sau rumegus de Jemn si fie obligatorie pe timp de pole’, Mormanele de zipadi ai nu fie prea lungi, s% aibi locuri de trecere in dreptul ficeirei eurti si sina treaed nici odata de coljul tegiturei pe o stradi saw alta, i ce o acoperi, de edtre Pini acum curitarea zipeze se (cea in mare parte ceeace a avut desavantajul un Lipsa de fonduri speciale a impiedicat totdeauna an- zajarea de personal suplimentar su ecdrui sector au praferele ce le au it cus sajarea de Iucritori eu ziua cand necesititile cor. Se vor putea atunei fo diat eo a cizut ‘zipada Ta lopati. La Berl nna 1934 4 eizut mare cantitate de zie anyajat in plus 2000 Tu eritori pentru curitarea zipezel. Cele 4 servieii de salubri mind cixca 1000 mituritori, seconda gajind inci 1000 Iueratori eu vor putea ca in 3—4 tile i stringind zipada in mo portarea ei. E necesar si din alt punet le vedere, inse duri in bugetul seetoarclor, pentru ale Bucurestilor, insu: de S.T. B. gi ane plitigi ex 50 lei pe 2 areye aproape toate ste mane, dup care va urma trans de fon- este glint, ¢& numie URBANISMUL ul gomeurilor prin 4n acclag timp gi o opera social. Jn cazul cind, datoriti unei ierni mai dulei, fondal n’ fost complet epuizat, el si fie afectat fie pentru anul y tor, fie pentru procurarca de vebicule servieiului de sa- Jubritate Tne un avantaj alan sma este mai mare gi atunci va permite 4 eestor oameni realizindu-se ireyinerea curije- rag, i stinjenit. Marirea numiruh wrea gunoaielor nu va fi milturitorilor ¢ necesari odapit cu sreseiinde ale oragulh jinderea prea mare a in raport cu deusitatea popula ridicat aie n strinatate, nu este o- Introducerea diverselor magini de eu pada aga cum se intrebuinteazi portuni Ia pentru motivul ei fiind prea scumpe, ¢ nchide un eapital prea mare niste masini ee mu ar Jucra deeit 3—4 luni pe an, Intrefinerea lor este anevo- ioasi si ele aunt construite a puse in funcjiune pe str favaj cit mai perfeet, aga cum pufine strizi se Mari de accasta, un motiv puternie ne obli totdeauna a fi eit mai economi 1a importul masinilor striine, ednd mana de Iueru Ia noi este aga de ieftini. Este nevoie inst de autocamioane intii spre a se in- Ioeui cole uzate si apoi de a se miiri pareul acestor vel ceale care este foarte redus la unele seetoare, Este necesar ea numirul autocmanioanelor la fiecare sc. tor ai fie de 200 3-5 tone haseulate, eeiace va permite: 4 putem ridiea eit mai repede mormanele de zipadit si vara si transportim gunoaiele et mai rapid a gropile de gunoi. Aceste autocamioane ar micgora timpul de des cireare la 10—12 minute, Recomandabil ¢ alegere Singur tip de vehieul sau eol mult doui, al unei singure fabrici, realizand un pref ieftin si uguringa de exp] inerea Jor. Daci imprejuririle economice gi posi- itatile financiare ale Municipiului nu vor permite in- deplinirea aeestei nevoi, atunci va fi mai ugor procurarea cailor necesari punerii in funejiume a celor 68 cotigi eX- ceeace priveste plagurile, mai ugor de construit at de industria indig poate si de atelierele comunsle, tar treba © serie de incereiri cu pluguri de Jemn remorcate la autocamioane, fie antepluguri de lemn sau fer, fixate la bara autocamioanelor, reeomandandu-te cele cu brazdi transversal si au o grentate mai mare. Tntrebuinjarea plugurilor este conditionati de zipada si Fie prow cazuti si de Felul pavajelor. Incercitile nu vor fi prea costisitoare gi se va reust a ereia un tip de plug eit mai adoptat nevoilor locale. Unde si evaeuiim zipada? In gurile de ripada ale ea- nalelor colectoare ,cici numai ele au spa suficienti, Dar ele sunt foarte putine fat de numiirul necesar, eéer nu Sau previznt snficiente la canalizarea oragulni, iar 0parte au fost astupate cu pavaj edna strada a fost din now Pratis si acum sunt descoperite la revisia ce se face co- Ieetoarelor Aceasti lipsi a gurilor de zipadi este una d co impiediei evacuarea rapidi « xipexii, Ageza parte in locurile unde circulayia este mai imtensii, folo: rea lor revine aproape imposibili. 0 judicionsi alegere a amplasamentelor si amenaj de guri de zipadi la colectoarele existente, Iucrare ce se faci in comun de edtre U. C. B. gi Municipin ar distantele enorme de transport gi stagnarea circula apropierea lor. 0 gurd de zipaidi de 0.80/1.20 m, ar costa 6000— lei dupi adaneimea Ia care se afla eanalul eolector. C situatia. permite, 2000 nd se construiased guri de *pada mai care si poati intra si lueritorii ce ar imprigtia zipada gi en un furtun de apa, ar aevelera topirea si transportarea ci, Mirires numirului gurilor de zipadi este Ia baza or- ganizitit evacuirii aiperii. Afari de aceste propuneri timp relativ seurt, sunt o serie de propuneri a eiror re: izare necesita ediva ani si sunt in nea importangei lor. mari, cu trepte si fh rate mai jos in ordi- 1) Completarea rejelei de eanale colectoare gi canale tubulare cari insumeazi o lungime de 213 Km, si pre- Viaute cu guri de zipadi suficiente gi accesibile, gi a meliorarea refelei existente. 2) Dupi efectuarea taturor Iueririlor subterane ni sare, pavarea tuturor strizilor din Bucuresti gi inteetine- rea eit mai perfecti a lor. 3) Reglemes circulajici in Capital’, organixarra unui corp de si regle wzenfi de cireulasie insteuigi si autoritari entaret tractiunei animale, eel payin in centrul orasului, interzicand tracyiv pe strizile eu tramvaie atunei end xipada nu esie inci com- plet ridicata Evident ef organizarea unui servici propriu pentru rie dicarea si evaeuarea xipezii impune sacrificii binesti din partea Primiriei pentru cheltuclile de investiii neecsare intalajilor (guri de zapadi) si achiztitonarea de vehi- cule meeaniee noi. Afari de aceasta gi manopera in plus plimentar gi ine weltuelile anuale de inteeyinere gi timpul iernei (pentru personalal su a de vehieule particulare) yor fi mirite, Tn privinja instalatiilor si amume a gurilor de zipadi vor trebui reamenajate cele existente situate pe trascul liniilor de tramvai si a eelor de pe alte artere cari prin amplasamental lor ar aduce o perturbare in eireulayie Ia Aleseirearea aipesii. O antfel de gurk de zipadi con- strait Lingi hordura trotuarului, previzute ew hidrangi Pentru @ antrena in colector zipada aruncati, costi cir- 8 25.000 lei, Vortrebui reamenajate 60 de guri de zipada ZAPADA LA BUCURESTI _asi situate pe diferitele artere ale oragului si al eiror cost total Sar ridiea La 60%25.000 1.500.000 lei. Pe limgi acestea sunt necesare construirea a inek 200 de guri de zipadi moi pe strizile eu canale colectoare pentru a se evita transporturile prea lungi intre locul de incireare si cel de descircare. Prejul mediu al unei astfel de guri dezipadi, avand in vedere adincimea diferiti a ‘canalelar colectoare ,este «le 10,000 lei, iar costul lor total ar fi de 20010,00=2,000.000 lei. Cheltuelile de instalayie sar ridica atunei 1a 3,500,000 Ie. Am menjionat mai sus ei e mecesar ea fiecare serviciu de salubritate dela sector si dispuni de un numir de 20 autocamioane basevlante cari in timpul verei si fack twansportul gunoaielor menajere si iama utilizate Ia trane sportul aipezii, cceace ar neeesita pentru cele 4 sectoare un numir de 80 autocamioane batculante, Cum fieeare sector dispune de un oarecare numir de vehicale de foarte diferite tipuri, unele de mulji a ocuirea in parte a celor vechi i complectarea numiru- Jui neeesar, impune achizijionarea a 50 antocamioane basculante a 5 tone. Tn cazul adoptirii unui singur tip de vehicul, am avea ait avantajul unui pret mai mic, eirea 400,000 let de vehicul, et si ngurinja in axploatare gi intrefinere, Costu lor ar fi de 50X:400.000=20.000.000 lei. Este o sumi apreciabili, dar va aduce servieii imense salubritijii Bueurestilor, utilarea servieiului eu vehic cule mecanice ciel va permite iama o ridieare rapidi a ‘Ripesii, far Incctarea sau o stingherire mai mare a in- eireirii gunoaielor menajere oc sar efectua atunci cu totigele trase de cai, Socotind 1a 150.000 lei anual costul functionrii unui astfel de autocamion (condueitor, combustibil gi intre- Jinere) revine in plus pentru cele 50 autocemioane noi de 50X150.000=7.500.000 lei, revenind pentru anotim- pul de iarni. 7.500.000: 1.875.000 lei, Pentru a se putea angaja personal suplimentar, lu eritori eu ziua, cari in timpul eiderii zipesii si fie im trebuinjasi Ia curitirea si stringerea ei in mormane ai apoi la incircarea vehiculelor, este necesar a se prevedea fn buget fond special pentru zipada. Admigind ci 1000 Iueritori suplimentari formind 50 echipe a 20 oameni, repartizati pe diferitele striii ale italei vor fi intrebuingaig 23 zile din iarnk (23 zile fiind in mijlociu nmudrul zilelor in care cade aipada) vor fi necesari. 1000X50X2: 1.150.000 Tei iar ca prevedere acest fond va putea fi ridieat pind ta 2,000.000 Tei. Pentru ea ridiearea zipesii ei fie cit mai rapidi, se vor angaja gi vehicule mecanice partieulare pentru cari ee vor pliti 10 lei m. e. de aipada, a482 Un autocamion poate transporta zilnic pink la 100 am’, zipadi reyenind pe ai 10010 =1000 lei Presupunind 40 autocamioane parti costul lor va fi de 40 1000=40,000 lei 3i admifind eX vor Iuera gi ele 23 zile anual, ar necesita 40,000 <23 =920.000 lei jar ca prevedere acest fond va putea fi ridieat pink ta 1.500.000 lei. Recapitulind yedem c& cheltuelile ce s'ar xidiea pen- tru rezolvirea definitivi a problemei xkpezei in Buew- reqti ar fi de CHELTUELI DE INVESTIJIE: Reamenajarea gurilor de zipadii exis tente si construirea celor noi 3.500.000 lei Utilarea serviciilor eu vehicule noi , 20.000.000 > Towl . . . 23.500.000 » CHELTUELI ANUALE: Cheltueli de exploatare si intrefinerea vehiculelor noi lei 1.875.000 Angajarea de personal suplimentar (lux ceritori en riua) » 2.000.000 ‘Angajarea de vehieule particulare pene tea transportul zipezci Total lei Dosigur ei aceste sume, ce represint aproxima cheltelile de investitie si cheltuclile anuale, se ridied Ja cifre impresionante dar gi imbunit vor aduce aceste cheltueli din punct de vedere al cit- ‘gi salubritite’ oragului vor reeompensa in mare materiale fieute de Primirie'). ile>pe cari Te RESUME LA NEIGE A BUCAREST Par N. ¥. BORCEA, ingén Par suite du manque organisation pour Tenlavement rapide de Ia grande quantité de neige qui tombe chaque hiver A Bucarest, Ie service de circulation des pistons et des véhicules se tronve sérieusement entravé, La fréquence de la neige & Bucarest et Ia quantité qui ‘en est tombée sont consignées dans des tableaux qui ont 416 Glablis Waprés des données reeueillies & institut central météorologique et i YObservatoire de F Bucarest. 1) Subiectol — mat ales ulimul capitol — nu esie epuizat. Est ‘suscepiil de multe discutt si de adaplarea si alior seluit de perfec= fionare, Problema aceasta, ridicatd si dezvollat mai ampli in coloanele ‘actatelrevisle de urbaniom, face paste din seria de probleme pusi in ‘Hudis odath cu toceputurle acesei revised (N. RJ. URBANISMUL Cos données se référe période dassex longue durée — 30 ane —, de 1889 & 1929 et & une autre plus 1 nous indiquent la courte, de 1929 jusqu’d nos jours moyenne du nor xé; du plus grand n tun mois: du plus grand nombre de jours avee de la neige Fépaissear maximum de la couche de en nn mois; de la bre de jours pendant lesquel mbre de jours avee de la neige en neige tombé yantité maximum de ny en tn seal jour et du nombre de jours ot Te sol a Gté recouvert de neige. piétons et res aan e6té par la ver est rendue tri (quapportent les citoyens & nettoyer leurs trottoirs, et de autre par les tas de neige qui Camoneellent en bordure de In route earrossable. Les embonteillages sont fréquente nent souvent de Vagglomération des chariots nbereaux, autour des houches d'éyoat (oi Yon ant décharger. jette la neige) oit ils view Lrenlevement de la neige se fait par les services de ea lubrité des 4 Sectours de Ia ville et par la Société con og des Tramways, dans les raes oi cette deri possdde des lignes. Afin de pouvoir se faire une idée de 1 Ja superficie que représentent les rues a carest, par rapport au nombre de véhicules, nel et aux fonds dont disposent les services de salubrité, Tauteur noas expose des tableaux statistiqu les surfaces des rues de la ville, (trottoirs et partie car- rossable) la nature des pavaget et 1a surface totale des rues est de 8.843.547 m’, dont 3.300.000 m# sont oceupés par les trottoirs; les rues non pavées de Ia banliewe re- présentent Ie 10% de la surface totale, indiquant Les services de salubi 1000 balayeurs: 47 eamions automobiles de di types, 4 tombereaux et 1080 véhicules & bras, Cest avec ce personnel et ce matériel réuits que doit étre solu- 16 diaposent d'un total d'environ Ie probléme de Venlévement des neiges de la La plus grande partie de la neige enlevée est jetée dans des bouches dégotis (iites houches & neige); on en verse Ggalement dans la riviére Dambovija; Ie reste est trans: porté dans des terrains vagues, Le service des égoiits des Usines communsles indique Je nombre: d'égots collecteurs dans lesquels Ia neige peut étre jetée. Le trop petit nombre de houches neige ainsi que 1s mauvaiee situation de certaines entre elles rendent Ja circulation difficile, une grande quantité de véhicules Samasant autour delles pour décharger. Les services de salubrité Gaborent un plan de travail, , places, ete. qui doivent Aire déblayées les premieres. Ta Société ‘Trampays a & sx charge le nettoyage d 000 m® de rues. Elle utilise & oct effet des espéces de char- ses par les wagons de tramways om,des chassemcige placés & Pavant; des chariots procédent ensuite & Venlévement de Ia neige. Le personnel des eervices de salubrité étant occupé au déblaiement des neiges, le service denlévement des or- dures m-nagires se trouve négligé et, comm= consé ‘quence de ce fait, les ordures tant jetées dans Ta neige par les citoyens, les bouches a neige se trouvent souvent obstruses, 4 Pour remédlier aux inconvénients causés par 1a chute de Ia neige en grande quantité, Vauteur préconise une série de mesures A prendre et fait des propositions, Tes tunes réalisables & bref délai, les autres dans un temps plus éloigné, & 1) La central ces de ealubrité des 4 See- teurs afin de eoordonner Pactivité de ces services et tow tion des cervi tes les dispositions prises. 2) Lapplication striete de Vordonance par laquelle Jes citoyens sont tenus & nettoyer Tes trottoirs de devant Jeurs maisona, 3) Linseription dans de budget de fond spéeiaux pour Vengagement pendant Vhiver de personnel supplémen- . évitant ainsi Ja désorganisation des services de Yenlévement des or dures, 4) Liacquisition de eamions amomobiles asculan fs, ex mombre suffisant pour satisfaire aux bes dles services de salubrité et remplacer Tes anciens (ben nies basculantes). 5) La construction de houches dégoats (spéciales pour Ja neige) en nombre suffisant,et 1a réfeetin de celles qui existent. 6) Le complétement du réseau dégoats collecteurs =t tubulaires sur une Iongueur de 213 kim, 7) Le pavage de toutes Tes rues de Bucarest et leur en- tretien dans Te plus parf 8) Iq réglementation de Ja circulation dans Ta Capi- tale, Forganisstion du corps des agents de circulation ct a réglementation de Ia traction animale en ville, I. est évident que Ta solution de ce probléme ne sa rait Sobtenir sans sacrifices argent. [auteur établit Ie devis approximatif suivant des dépenses qui seraient néeessaires: Dépenses Tinvestissement? Construction de nouvelles bouches ¢égott (pour Ta neige) et aménagement & nouveau de celles qui existent, Lei 3.500.000— Acquisition de véhicules neufs Lei 20.000.000.— Total Lei 28.500.000.— Dépenses annwelle Frais exploitation et dentretien des vehicules meuls Lei 5 6 + Engagement de personnel supplémen- taire (ouvriers & la journée) Lei Location de véhicules particuliers pour rransport de Ia neige Lei... + + 1.500,000— Total Lei. 5. 5.375.000.— ORASE ENGLEZE mngresul Internajional al Oragelor din Lyon a fost continuat la finele Iunei Iulie a. ¢, prin initiativa Uniu- nei Internationale a Oraselor din Bruxelles eu 0 cilitorie de stud fn jurul Insulelor Britanice, Pentra acest seop a ajat vaporul Leopoldville, care a wrmat un ann- werar. Circa 200 studenti si studente, in deosebi J chiar elvetieni au femt par- ca din grupul Uniunei Oragelor, ria « avut sprijinul puterilor locale britanice ‘o- ragelor}, clei acestea ait primit gi condus pe vizitatori {a eaiy suede toate Iueririle important Gin vedere ca vizita si cuprinda oragele cele mai earacteristice britanice gi ca in timpul eel mai scuxt #5 poati fi examinate Iucririle cele mai importante din a- cele orage si din imprejurimile lor, fir a se uita parcur gerea peysajelor naturale, care formeazi farmectl acested iri, Astfel cele aceastit eAlitorie de studi ax putut eulege un importa material documentar gi practic, eare Tea putut face -ca 400 persoane care au luat parte la q de Prof. C, SPINTESCU vingerea ei oragele britanice stau in fruntea tuturora din punetul de vedere administrativ gi edilitaro-urbanis tie, Jn expunierea noaste vom urmiri oragele in owtinea in care au fost vizitate dupi program. LONDRA In dimineaja zilei de 28 Tulie, marele vapor Leopold ville, de 16.000 tone, care ridicase ancora de la Anvers, precedente, a ancorat In Purfleet {nn estuarul Tamisei,pentru ea participantit, imbarefindw-se pe un chateaa-mouche> si parcurgi Tamisa de la Til- bury pink la Westminsterbridge (fig. 1), pod eare leagit Parlamental (a) eu Palatul Administratiy al Comitatului Londrei (b), adici, un parears pe Tamisa de circa 30 km, Dealungal acestor cheuri, care poarti diferite na- miri — cq bulevardele din oragele mari — sunt ingirate instalatiuni industrials, edilitare, comerciale, militare (fabriei in dupi amiaza uuzini, depozite, docuri ete.) eare mu numai fae484 URBANISMUL impresic, ci conving pe cilitor de imensa hogitie Comitatului. €% acumulati pe acest Nil al epoci modern: pe linga portal industriei frigului, pe ling wz schimbul unor Ford supra organi- supra rea gi asupra resurselor de la Dagenham, ridicate abia de vre-0 5 ani si ¢ cele mai mari uzine de motoare di wich); pe King’ doe 2km, drei, cuprinaind vechea Londra gi un storitati locale, Lordul Major eu , avea City. In 1888 comitatul a fost gr: pat in 28 comune (borough) ce traversearit Tamisa la Blackwool (Iung de pest Jang observa- colegiul naval ew acelag dar numai cam 400 m. este sub api); pe torul dela Greensich, si pe l urisdieginne Fiecare borough are o sieral sunt de rosortul Consiliu I ne giseam. Planal de amena- I. Aseme- a publiek si s0- de interes Londrei, in ab cirui To al Ma nea tot acolo ae ingrijeste de aj, Pentru planul de amenajare exist de la 1927 un eo - fi ORASE ENGLEZE Guildhall-al are o vechime dezvoltitile ulterioare peste 500 4 (erypta) a dart -. Biblioteca si coleetiile Pig, 2, Parada sf curtea de onoare a clidir «Guildhall>-Londra quite, eu docu (Corporatiei) ante istorice foarte te cirenlard (fi jloc are ma lat (cu timbru useat) actele eonsililui Sala Con sina de si Lordul M 6% fie obligator i pe un an, si trebuie rol mai mult reprezentativ La gustarea pe care Corpor de familiile Tor, sau fi Sa pistrat 0 deosebiti afabil oferit. si preaentiile, in care timp Fig 4. Sala Tautil de a diogat ci in timpul une zile mu s'a putut fel ci eu re- vizita niei-o Incrare pe teren la Londra greta Edinbury Institnual Adminisirariv: de est orag spre rea _pentra ir Aw pregedingia Ini ston Chamberlain si altor persoane ante, pregint um covebit interes, gi de aceia vom spune eateva cavinte intelor Corporatied (Comsitinloi Comunal) Londret (Lon despre organizatia lui. Are u Fig. 3 Sela principeli din au fost primiti la ragului (gooala tceni mut © cavantare de bun y supra dezvolti- aetuale, Manchester are a proape 750.000 locuitori pe © suprafati de cirea 13.000 ha., iar impreuni eu Salford, atinge 1 mil Prim: nl ‘ocupa peste 8000 m. p. Are o sali a cons pentru cei 144 consibieri (Fig 2 bert Square) putin importanti pentru cl toare. In apropiere se iiseste noua a luat sfarsit, vaporul Léopoldville rein- avec une extréme amabilité et se sont dépensés pour leur lusse la Anvers, punctul de pornire ‘montrer ce qu’il y a de plus intéressant dans Jeurs villes orag Torquay (Ri grid eterre.et notamment les nouveaux quartiers oft ont 6té cons. truits récemment des logements populaires ainsi que di- ‘Verses installations W'intérét édilitaire, Crest ainsi que Tes congressistos ont visité Tes villes de ‘Londres, Edimbourg, Liverpool, Port Sunlight, Manches ter et autres encore oi ils ont pu constater avec une réelle satisfaction Pordre ot le progris dans lequel «e dé veloppent sans cease les villes de la Grande Bretagne. =~ DISCUTIUNI SUPRAFATA $I LAYIMEA IDEALA, STRIC ea un mijloe de cixeulajie in comim, fie ind destinati: de adeservi un numie determinat de pie- vehicole pe unitate oareeare dé timp, sau de a fi incdreati in aceiasi unitate de timp de an tonaj deter- minat prin diferite metode, trebue si corespundi con digiunilor tehnice, economice, estetice si igienice in ca drul economied urbane, Lind in considerare tocmai acel punt de vedere economic, in relafiunea sa eu ecle mai sus amintite yom avea de a cerceta posibilititile seiderii vostulai pe ling mentinerea di wr i facultitilor cerute de sti Lin a tuturor caliti. a urhanisticy, digiunile tehnice sunt cele bine emoseute. Ele s pazeaxa pe rezistenja maxim contra uzurei provenite le pe urma cireulajiei, pe rezistenta contra distragerci p apele cari ar putea penetra stratele compunitoare corp, , pe rezistenta de deformatiune a fundasiet gi n fine pe posibilititile de adaptare Ta staxea citculasie’ in viitor. Conditiunile tebn e igienice si estetice, e stay in strinei legiturs In ccecace priveste momentul economic de cereetat, pu tem imbriea complexul studiilo fin stare de a ceonomisi, prin diminuarea latimei caro- stabilelor, din cheltuelile de intretinere?> Tn aceasti ordi ebue si deosebim intre stri- vile dupi destinaija lor propriu xisi: 1) strizile mari de penetratie, 2) strizile colectoare, 3) striaile de Tocuinte, iar mijloacele, pe cari le enue merim aei drept propunen: generale jin: 1) devierea eirculatiei penetrante dela intrebare: 11.00 m, obtie nem pentru refeaua origencasci de strizi o Litime ileal medie de 6.30 m, care, strizilor, ne di supraf Fata existent este m: 1 economic al regimuh i. Avandl dion mari de penetratie, > litt Kanai ‘mare ea cea ideal, sosclelor este atribue momentului econo putem constata urmitoarele: Rejeaua steizilor, situati pe teritoriul oragului pan Ta marginea planului de sistematizare, adic’ pe o supraURBANISMUL 4o4 i fapi de cirea 29 Km. p.. este medie 740 m, iar refeaua integral analizatii ng div aproxi 75% striai de locuit cu litimea ideali de 5.50 m, 10% strizi colectoare eu Vitimea ideal de 8.00 m, 15% striizi mari de penetratie > 11.00 m, incat Tigimea ideal medie ar fiz 75>5.50-+ 108,004 15 X11.00 = 6.575 m. fat de 7.40 m. Vigi Avem deci pentru Timigoara Suprafata ideal necesari de > existenti surplusul peste necesititile ideale de adiek 10% ais Pentru comparati dispozitie datele precise Suprafata ideal necesar orage, din ear stuttgart, avem: 2.022.300 m. ps 2.738.130. m, Surplusul peste necesitisile ideale de 715.830. p. adiei 269% din suprafaja integral existent, Din acest punet de vedere am putea privi economic o- ragului Timigoara, in eceace priveste regimul arterelo de circulatie, ca aproape de starea ideal (excepjionand alte considerente, cari depind de i nunfati a vetrei clidite a oragului). Un efeet direct economic al acestui regim rajional se Poate constata din costul strict necesar al intrejinerei gi salubritiii, care in cazul oragului. Stuttgart este intreeut ou 84 milioane Lei, calculand cu 10 Lei cheltueli anuale de intrefinere pe m. p tar 12 Lei cheltueli anuale de salubritate pe m. p. Este usor de invederat influenja enormi a cheltuelilor senegti de goscle Problema strans legati eu programul de investifi: ratiere urbane trebue sk aibii ca finti nu numai alegerea unei Iungimi rationale a acestei rejele, i gi observarea unei Ligimi ideale gi striet necesare pre- tentiunilor cixeulatiei Randamentul economic al regimului rutier urban, cadrat inte’o formuli pur matematies, nu poate sta drept asa unei soit pentra aprecicrea acestei probleme a ti- turor oragelor. Fiecare aglomeratiune este un organitm via, reprezen tat find numai printe'un singur exempla ,provenind existind sub condisiunile din cele mai variate. Considera- siunile de ordin urbanistic, car influenteazi randam tal econome al regimului rutier urban, sunt: 1) Raporturi de eirculasie in oras, 2) Plasaren zonclor industriale i comerciale, admi- istrative si culturale, 3) Proportie intre lungimea total a strizilor de lo- cenit si cele colectoare si strizi penetrante, 4) Felul industriei si comerjului pe cartiere, 5) Raporturi geografiee, 6) Desvoltarea urhanistic’ oragului, 7) Raporturi demografice, > existent wderea prea pro- 8) Caracterul urban al oragula regional de folosin}i, 9) Raporturi climaterice, 10) Raporturi geologice, 11) Perspeetivele desvoltarii oragului si mai eu seami ale cireulatiei. in eadrul planu Dupi aceste eriterii trebue si incercim,clasificarea in- ‘regei rejele a strizilor, cercetdnd ficcare fel al ei in mod eu totul individual, iar numai aga, apreeiind toate feno- menele tipice locului, ca felul de circulagic, intensitatea i, calitatea solului, imprejuririle climaterice, felul folosi- rei terenului limitrof, densitatea demografied ete., vom fi in stare de a determina caracteral propria zis al striii cu o Lijime si executiunea ei tehniek cea mai favorabili si rational. Un recensiman constiincios al. cireul iei, repartizat numeric si pe greutifi este important si exclude ot gregeala in aprecierea incircirii carosabilalui, Astfel sac putea gisi bunioari o portiune a strazii sub un tonaj neinsemnat ined in real mie de vehicole grele si late « Rezultatul recensimintului circulasiei trebue previizut fn fine eu un coeficient, care caracterizeazi desvoltarea reulatie’ in viitor. D1 Ehigitz, profesor la Scoala Politehnici din Ber- in, considera Tijimea ideald strict necesari astrizilor de ocuinje de 5.50 m. ea insuficienti, desi uniunea ora selor germanii a acoeptato, Accasti insnficien sa necesitifii imperioase de teremuri de pareare, nu nu ‘mai in oragele mari .ci i in cele provineiale. Sunt de ere dina, eX si aci trebue ficuti © deosebire intre atrizile proprit:zise de locuit si ecle cu o destinatie de trecere ntre asemenea strizi gi cele colectoare. Insi Ligimea de 5.50 m. pentru strizile cura Iocative este pe deplin sufi ccienti, avand tocmai prin aceasti Timitare avantagiul de a devia circulajia agitatd dela easele pur fam pretind Tinistea eat de mare. o atribue Lungimen ideal: a regelei Am tins in randurile de mai sus Ligimea preeum si su prafaja ideali a strizilor urbane. Am amintit si in trea- cit fenomenul demografie cu influenta lui asupra dimen- tnilor orizontale ale carosabilului Pentru anu devia aci in cazuri generale, redin teva cifre raporturi din Timigoara, unde, sub influertele intenjiunilor de a eonduce Munieipiul pe ealea oraselor modeme, sau efectuat in legituei eu conteolal pla actual de sistematizare studii minusioase in toate direc fille, In Timigoara exist 3373 metri lineari de stradi I 1 Km p, iar 2.9 metri de Tungime a strixii pe un locni« lor, (La Viena face accasti cifri 0.65 m. 1), Este clar, cd vatra oragului, pentrw’ a corespunde ealitigilor eco- nomice, este prea intinsi, eceace si dovedeste o densitate neinsemnati a poptlatiei de 52 locuitori pe hectar si neputinta populatiei de a realiza si intrefine o supratatirutieri, eare nu corespunile niei de cum puterei de plati ei, Determinand dup caracteral economic al unui oras Jungimea corespunzitoare a strizit_pentra un’ locuitor, vom ajunge la lungimea ideali a retelei, eare, repartizath dupi criterii-redate Ja inceputul prezenttului stad strizile locative, colectoare si penctrante, va furniza si- multan gi Hijimea si suprafaja carosabilului ideali. poate wzn de seri di- Caracterul economic al oragul ferite: 1) densitatea populayiei, 2) densitatea automobilisti (1a Timigoara vine un ve- hicol la 0.045 Km. pala Viena Ja 0.008 Km. p sau ‘Timigoara Ja 154 locuitori, in Viena la automo 50, in Berlin Ia 37, in New-York a 4.5 locuitori). 3) aumiiral locuiterilor din subsoluri gi locuinjele pri itive, compuse din o singuri inekpere (puterea mini- mali de plats). 4) Puterea fiscal a popul In aceasta ordine de idei, determinarea lungimei idea- le a rejelei depinde, in legituri eu fenomencle economice, sociale gi demografice locale, de intinderea vetrei pro- priu zisi a oragului. Devierea eireulagiei penetrante din stritzile de loeuit. 1) Desavantaje: a) In eele mai multe orage, este in orele de Freeventi ‘mare aglomeratiunea in arterele de penetratie gi in stri- rile colectoare asifel de pronuntata, ineat na este de loe de dorit 6 sporire a ci prin desedrcarea strizilor Iaterale, destinate loeuirii. ) In legituri cu cele de mai sus: impiedicarea cirew- Jatiei, accidemte. ©) Efectele defavorabile ale cireulatiei sporite asupra imobilelor proprictarilor Timitrofi_ (trepidayiunile din eauza cireulatiei). ) Matirea cheltuclilor a concentritii de circulajie arterele mari mai ales din eauza-sporitii de vitezi: pee- vederile de siguran}i cireulafiei, wzura mai fnsemnatit « carocabilului, nevois eventuali a Lirgirii Ini, misurile pentra adaptarea tehniek « carosabilului la nevoile cir culagiei sporite . ¢) Un eventual surplus de cheltucli fapi de economit procetate. 2) Avantaje: + a) Posibilitatea de a micgora litimea strizilor deseir- cate, ori pe Tungimea lor integral ori partial, objinind tuelilor de intretinere si de si prin transformarea intinderilor eliberate in suprafeye verai sau alee. b) Posibilitatea de a ereia, din cauza cirenlatiei mic- orate, carosabile mai eftine in constructie si intretinere. c) Prin impirtirea retelei ruticre, pe baza preveslerilor politienosti, in striaile destinate circulagiel si tn cele « locuirei, se objine, prin inliturarea vitezelor mari in cele din urmi, un efort insemnat in domeniul combaterii sgo- motului, prafului, mirosalui, faninginei. ) Micsorarea numirului accidentelor in strizile de Tocuit. €) Prin climinarea trepidatiunilor (ivite din cauza vi- tezelor mari si ciroulajied intense) beneficieazi: propriet file elidite in strazile de locuit de o mentinere indeha- ati a valorii lor. f) Preluarea traficului strizilor locative de eitne stri- sile de cireulagie penetranti nu va intimpina in cele mai numeroase strizi nici o dificultate, mai ales in strizile provenite de pe urma unui plan recent de amenajare, si cari, prin plinuirea lor previaitoare, sunt ine& abis partial exploatate, Excepfie fae strizile in cartiere vechi, cari citugi de greu, totusi vor trebui odatii acomodate pre= tengiumilor generale ale cireulatiei din intregul ora, Too- fel se va putea menfine caracterul strizilor de lo- jere strimte — in multe eazuri de 0 si deci de conservat — de pe urma devierei eireulagici din ele in steizile eolectoare sau pe- netrante, Micsorarea directé a lisimei earosabilului Pentru rezolvirea problemei, eare sti de altfel in stein- si legiturk cu devierea eirculagiei discutata in cele de a a Impirti strizile respective in urmic toarele eategori 1) Strizi cu carosabile deja exceutate si anume et © Lijime mai mare decit cea ideali valabili pentru intre- gil ora. Aci se va ivi o intrebare a) daci costul micgoririi earosabilului mu va intrece economiile procetate, b) daci, la o constructie actual defectuoasi, nu este cazul de o transformare tehnici a carosabilului pe Ming micograrea Hitimei, ) dack costul locurilor de stationare gi pareare a vel culelor, precum si al utilizirii suprafetelor disponibile de pe urma micyoririi lijimei a carosabilului: trotuare, alee de bicicligti, euprafeje verzi, sti in corespundere ex economie plinuiti, 4) dack rezultatele igienice si estetice obyimute de pe uurma unei micgoriri formesai o contravaloare «nul even: tual surplus ce cheltueli. 2) Strizi eu earosabile ined neexecutate, Individualie starea material a proprictarilor Limitrofi, al lor, punctele de atractie cele mai a buiti in toate firile acestui mare eapitol al bugetelor origenesti. In Frana si Germania, preocuparea urbanige tilor, siliji de a se acomoda jugului mizeriei generale, .; ‘adus la creiarea serviviilor centrale de economii Ga Ger- mania Reichssparkommissar), banistice din punet de vedere economic studieazi raporturi w n toate orasele mai insemnate, propunind misurile de indreptare in fies are caz. Un asemenea servicin este si pe deplin neeesar. Toe: ‘mai in studiul problemelor aga de vaste cum este cva a strizilor urbane, se poate in toare, daci un aparat pu Aispozitie mijloacele de cercetare pe lings observarea indiv i fieedirai orag « ferit de influengele nefaste de tot felul, este i a dietati de lege. uj regultatele binet ‘central, ei stau comparare, iar ¢ puterea si facult Dupi cum este indeajuns de bine cunoseut, partici parea yaloarei strizilor Ia valoarea integral a aserei publice urbane este considerabili, o imprejurare, care icteazi direct importants ceono La Timigoara, fac strizile Hioane lei din valoarea totala a averei municipiale de 284 milioane lei, adica 36%. In Germania anchetele comisariatului de stat respectiv au dus la polemici interesante si la studiul constiineios al problemei .In ecle mai dese cazuri se fae propunerilor de economic dictate de comisariat reprosuri de unior tate matematick gi neglijarea individualititii oragelor an chetate. Aga de exemplu ancheta f pusd in paraleli eu propunerea fi Acj strizile din central veehi al oragului ingeaste, ‘trie repartizati peste Intreaga intindere « orasului, industeie concentrati, iar marile diferense d Toate aceste caracteristici gi multele alte nu permit o apreciere uniformi a anchetei si propunerei de econo- 1 caleal doin ‘mortizare pentru eapitalul si cu devierea circulajiei precum nici cheltuelile de intr finere gi saluritate ale supractelor noui ereiate Problema litimei ideale « strizilor urbane ar trebisi i vrcocupe a organele noutre origenct tri in caleul sume enorme, cari fac 0 bila a averei nasionale Munea necesari unei rezolv fi efectuata inside un orag singur, ea trebus 4 regiuni intregi sau in eadral national. Imi permit de a aminti aci sforfirile liudabile al nicipinlai Timiosara, unde, gratic interesului, atribue problemei primarul general municipial precam tehnic comunal, sunt cei eari au dus unui ser- vieiu special de studii urbanistice, problema economied rutierit este puss pe primal plan al cercetirilo., tele de a Aeoarece acl rte considera are nu poate de pe eared seeretarul al al oraguls Htorul servieiului Ea trebue insi studiati de toate organele natio ered, ci cel mai efectiv. pe baza unui chest in urmitoral mod: 1) Suprafaja integral a oragului, URBANISMUL prafata vetrei cladite, 3) Numérul locuitorilor (migcarea populajiei). 4) Migearea automobilisti. 5) Lungimea rejelei de strizi 6) Suprafata rejelei de strizi 7) Proporsie intre strizile de locuit, cele colectoare gi penetrante. 8) Raport 9) Plasarea gi felul indu sulturale, igimile carosabilelor prin depla- ctor ivi, comerpului gi ce ile colectoure si penetrante? tea infiptui? ffieute ew intretiner ¢) economii ficute cu salubritatea, 4) costul devierei cixculagici, ©) stima total economisita, 12) Inconvenientele eventuale eu aceasti deviere a cie culatie’ din strizile de locuit in strizile colectoare si pe- notrante, 13) Destinatia dati suprafetelor devenite di de pe urma micgoririi ligimei carosabilului, 1) Alte mijloace de micgorarea supratefet carosabile deintreyinat gi de eurigit. onibile RESUME SUPERFICIE ET LARGEUR IDEALES STRICTE- MENT NECESSAIRES AUX RUES DES VILLES par I'Ing. OTTO BODASCHER ante eat plus grande que ant économique du réxume Au cas ott la supertice © la superficie idéale, le renden des rues est diminué, La ville de Timigoara par exemple (exception faite de Ia trop grande étendue de construction) pourrait étre comsidérée, en ce qui concerne le régime des artéres de: circulation, comme étant presque idéale, du point de yue économique. Leffet direct du régime rationnel se constate par le coiit strictement nécessaire des services dentretien et de salubrité; prenant la ville de Stutgart, on constate qu'il cest"dépassé de 8,4 millions de Tei. La largeur et Vexéeution technique la. plus favorable et la plus rationnelle dune rue en déterminent le « tare proprement dit, en tenant compte de tous les phé- noménes typiques du lieu, tel que: le ganre le sireula- tion, la qualité du sol, les eirconstanees climatolgiques, la facon dont est milisé Te terain limitrophe, Ia densité démographique. Un recensement conscicux est important et exelat tout erreur dans Pappréciation de la charge possible sur la p: tie carossable. L’auteur démontre ensuite Ia déviation de Ia cireula-tion pénétrante des rues habitation, avec ses avantages et ces désavantages. En France et en Allemagne, on a erée des services économiques qui étudient les rapports urba- nistiques au point de vue économique, pour les villes les DIN VIATA oe s 497 plus importantes, proposant pour chacune en particulier des mesures de redressement. Co probléme a &6 posé pour Ia vile de ‘Timigoara éga- Tement. 9 DIN VIATA ORASELOR CETATEA TIMISOAREI SUB OCUPATIA TURCEASCA *) Timigoara, fosta Zambora din regiunea Daciei, pe care Romani o numeau Dacia Riparia sau Ripensis, a inceput 4 fie serios ameninajti de Turci pe Ia 1397, eand regele Sigiamund a sinat acolo sfat pentru apirarea hotarclor. Rominul Jon Huniede*) pe Ia 1441 a bitut pe Turei inaintat ping la Sofia, dar pe la 1492 Timigoara « trebuit si-gi fuck fortificatii, ciei presiunea tureeases devenea din ce in ce mai mare, la eare a contribuit eu bani chiar papa Leo X. Dar Ion Zapolia, comandantul cetitei a pier- dut la 1526 batilia cu Tureii la Mohaci, astfel e& la 1532 ‘Tureii intraré in Timigoara avind in frunte pe Ahmet Ali, Acegtia au rimas aci pani la 1706, deci 164 ani, end au fost scogt de Printul Eugeniu de Savoia, Ne intereseazi aspeetul acestui orag si in deosehi al Aitii Timigoara in timpul ocupatiei turcegti, La 1552 Sultanul Soliman al Lea a numit ca Prim-be- slereg al Cetitii si totdeodati comandant suprem al pagaldcului tureese din Banat, pe Hassan Page, edruia i-a urmat apoi un lung sir de beglerbesi, ce-si agezaris rege- dinja in castelul Hunyade din Timigoara, In acest ris timp ia oragul un nou aspect, 0 fizionomie aparte, mai ales cartierul principal al Cetigii, care devine en totul oriental, Centrul oragului este populat numai de musul- Cetatea se intireste prin noui fortificasiuni, se clidese cazirmi, depozite militare, bii, moschee, bazare, eafe- nele ete, Populatia autohtona a oragului, Romani, Jocuiau in suburbiile Cetipii, in cele douk Palanee, unde, printre ci, se agezase gi emigrant Sarbi, Greci si ali strdini. In jurul Timigoarei erau mumai sate romanesti, Timisoara, inconjuraté de apele riului Bexa, de imense mligtini mo- cirloase, de ganjuri adanei si de putemice fortificasiani 1 Temn gi din pimant, se infitiga cea mai de seami cetate a Pagalicului turcese din pirtile Banatului. La 1660, serie vestitul cilitor ture, Evlida Celebi, des- 1) Publis sub acest tila wn scurt storie timis de autor, din are am extras adaptindso, aceasti parte care intereseasi mai de sproape urbanismal rominese GS, 2) Se stle el familie Hunyadi se wage din familia domneascd « Basarabilor din Tara Romincase de Ing. OTTO BODASCHER pre Timigoara, numiti astfel, din cauzi ei pe atunei migul nugi avea o albie regulati, se confunda de multe ori cu Bega, care de fapt trecea prin Cetate: «Catatea na este construiti din cirimidi si nici din piated, ei peste ‘tot este din lemn gros si tare de ‘fit maestra (arhitect), gardal ce «din vigi de vie silbateci gi cum este teneuit cu var gi ipsos ne infiigeazi cetatea colorata in alb, Macatrul a ciutat ca betonul de ciment, var gi ipeos dintre ele dou, . caminat, ‘«Poarta Arab se deschidle spre Vest de Getate, poarta «Cocos spre Nori. Mare si dublii preeum este, aces epoarti este fient: Jemn gi aga de a ‘se opreste trogime di «tic construiti, el orice trecitor vivant ‘loc gi o admiri. Acolo este gi un turn eu cea, pe care © ‘cum cocos de nichea, Iuerare foarte artistic’, care atins 1 se miged indiefind astfel starea timpului, Pe mpl, Poarta Tarmului ins, © 1 ‘gi foarte puternic’, ‘ a or locale si sporire a produced, La forteresse intéricure (le chitean d’Huniade) qui se trouve dans Ia partie sud était construite en pierre et avait une forme carrée. Répartie en dix eirconscriptions, la eité comptait 1500 maisons, reeouvertes d’écha cour entourée d'une palissade, doles et ayant chaeune une z T= 75, 5) TRAMYAIELE REGULATE PRETUTINDENI. La Miinchen in interioral miezului central, s'a hotarat ci tramyvaiul ew autobuze, din causa fine La Wiesbaden de 5 ani tramvaiel e eu autobuze si sa constatat apoi ck nue orilor a ereseut eu 20%. In reaumat aeeastit transformare a ads mari avantagii communi stn’ si timp si are un transport mai pain. zzomotos we de cur, pe ling inlese si mai comod, intro sta nirea generali a cireulat Intre Spandau si Berlin tramvaiul electric a fos locuit eu trolleybus (Obbus) eu foarte bune renultates strizile Sau descongestionat iar trolleybusul Increazi eu 30-33% mai eftin ea autobuzele. (dupa Technisches Gemeindeblatt, Tulie 1934). Gs. 8) SPITAL-SANATORIUL DE TUBERCULOSI BE: ‘NITO MUSSOLINI a fost inaugurat la 1 Decembrie 1934Ja Roma chiar de d. Mussolini, ew ul si cliniea tree ea cele mai importante gi ce ne utilate din Tume (fig. 1) st euprinde 1400 paturi 9) PERON-UMMBRELX PENTRU TRAMVATE LA ZURICH. In fig, eutat pe 0 arteri principal’ din Z dim vederea unui peron-umberli exe. chy intun mod de cireulatie a tra ales act in orice direetic ngrestll »Ligit contra =gomotului”. ivi a tuturor elaxoanelor $i se cere desfiingarea dl aparatelor de avertizare, intrebuintate de automobiligti Membrii Ligii sustin ei aceste aparate nu mai servese tii decat drept pretext goferilor spre a circula impru- dent si totodatk Ia adipost de orice rispunderi. Tribu ‘achiti adesea pe vinovatii care dovedese ci au in Lrebuinfat claxonul gi care pretind ci n'au deci niet Pe de alti parte, pictonii sunt ete odatit mele unor accidente datoriti sperieturei, Ia auzul cla- xoanclor. de persoane au nervii sdruncin: Ini automobilelor, devenit insuportabil. a este maturi, sustine Liga conrta sgomotului, sk ceari gi si obtin in sffirgit 0 circulatie Ueuti. (oUniversul” din 5 Tamuaric 1934). Gs. ZONIFICARE CONCENTRICK LA CHICAGO. Gx im inte'un studiu, observatia ei oragul Chicago post» fi zonifieai cinei zone coneeatrice es partea urbant, caractere diferite: 1) zona centrali (the Loop), eare « ‘oragul de jos: 2) zona concentried imediat umitoares (zoni de tranzitic); 3) zona treia concentrici pentru Jo- cuinje de lucritori; 4) a patra zoni coneentri ts tim zon’ este cea cea rezidentiali, si in fine 5) 0 schimb de produse”, C3 LN TURN INALT DE 2000 m. LA PARIS, un ture al Jui Babel, nu mai pare utopie, nici ca realizare, nici sop. A fost propus pentru expozisia de la 1937 de citre H, Losier. im hel vor ul ,pervibrat” si ojelurile spe- mate alele de executie ie’ minuscul turnul Eiffel, .ferul re de 300 m, inilyime, deja intrecut de multe con: din New-York. ‘Baza turmului de 2000 m. va avea o fundatie in talpi de 400 m, diametru gi 0 cladire de 200 m. diametra cai calat struct va confine 0 centrali eleetric3, Turnul va rezista astfel Ja ele mai mari furtuni, cici fundajie va fi inplantati in teren pink Ia 75 m. adancime (aproape cit catedrala Notre-Dame). Turnel va avea la 600 m, ini tick cires ime o platform gig va da forma unei ciuperei ésind din pivot cu 150 m. Hiime si avind © carapace tronconied in inte- ioral cireia se va desvolta un adovirat orag: o alt plat form va fi mai sus eu 300 m, si in fine o a tre mai miei (numai de 50 m.) 1a 1800, eare mu va ft viri- Dili de eat pe timp senin. ‘Tarnul va servi adipostire’ gi Tansirei avioanelor de fei ar fi de In inceput sus Ta velul atacatorului, iar obuzcle avioanelor inamice vor apirare a Parisului ivoga pe cargpacele tronconice. Zidul pivotului va fi gros de 12m. Ta bask, ex ner- vuri, gi se subfiaei desigur in sus, unde diameteul t1- Dol fe mumai de 40 m, La cele maj violente uragane fou cole de Ta tropice) varful turnului nu «ar deplasa mai mult de 20m. Un drum in spiral in interioral pi- yotului va permite automobilelor si_meargi pant tn viet. unde in timp de pace ar putea fi instalar Virat sanatorium pentra helioterapie Tati cum eimpul -de manovre de Ia Teey-Tes-Mouli eaux poate fi in acelastimp o statiune de cari, (ups Devaux). Gs, SCOALA DE URBANISM. tick de urbanism care gia deschis cursurile Ia Welwyn (ling: Londra) Tn fiecare 2i s'a expus un subiect special de etre un nfiinjat © geoali prace conferentiar bun cunoseitor al materiel, urmand apoi exeursiuni in locuri cari prezentau pro- rhanistice deosebit nile au fost culese intz’o Iu (Genova, Rivists Munieipale Nr. 9/1984).AUTOSTRADA GRECO-BULGARA. Din. stirile ou- lese din ziare, guvernul gree ar fi propus Bulgariei «i vonstruiasei in locul Iiniet de eale ferati proectati: So- fiaSalonie, 6 autostrada eu o iangime de 340 km. Acca. ati gosea va fi construiti din asfalt, permigind efec- tuarea pareursului in gaee ore. Proeetul are mari avantaje economice si practice. (Genova, Rivista Municipate Nr. 9/1934). ALP. PISCINA LA VERONA. Printre numeroasele piscine de vari construite pink azi in Italia, trebuie menfionati aceia din Verona, una din cele mai mari din Europa, procetati dupi planurile inginerului Oli, in 1923 si terminat in 1934. Piscina are o Tumgime de 222 m, si o Virgime de 50 m, avand 0 adincime pani Ta jumitatea terenulai, de Ja 7 em, 1a 70 om., iar restul de 1,85 m. Port Yati concursurilor de 38X50 m. are © adincime de 190 iar aceia pentru sirituri o adineime de 5 m, pe Plaja are peste 600 de cabine si numeroase duguri si dulapuri pentru paza hainelor, (Genova, Rivista Municipale Nr, 9/1934). AP. AUTOMOBILISTICE. Dintr’o anchetit jomobil 1a Roma, lentelor de a curbe, opritile firi avertizarea celor din wrmi gi nere- ducerea viterii la incrucigeri, Contribuese si lipsa mix surilor de paxi, precum si blindetea sanctiunilor ax plicate, (Genova, Rivista Municipate Nr, 9/1934), AP. RECENZII A. ROMANE, BETON ARMAT, de ing. N. Gane (4 volume). Prin spariia valumulyt IV, d. Ing. N. Gane termini marca sa Wd despre Calealal etonalui ermat yi autora in peeta Prin ex calf a pune nnecesar penteu rezol: ul hetonului arma, he werare, Virea multiplelor probl wiv tuturor chest clea construe lor ce Sar putea ivi oral Vol fe aptrate congin VOL. 1 Caleutal statie Vo arma eonsteueiunilor. UL, Reguli constructive st ealeulul seetiunilor de bet VOL. II, Galeulul diverslor consteuetiuni in. beton Vou. ML f splicate Ta Tuerltl exe: tate, VOL. 1V. Poder st exemple de al yal aX mat multe exemple humerice de ealeul. Nu patem decdt = salut parila aeestel opere, care umple ek roman, Ingeijitd in care apare, Aces c represint& © munek denn de respect, meriti si re mai preaentabili. Dar areste defeete de fori oral. vederea unele greseli en eonat Jn Hteratura tee persist cu toati ae autor, Credem ci autoral a observa singur aceste mici defecte si -pe- im ei vor dispare ew oeasia scoatere} edit Dinevenite: Tri a Tha al acestel Ing. B.S. BULETINUL A. G.I. Ry snl XVI Ne 10, Octombrie 1934, 4) QODUL CIVIL $i SERVITUTIL NISTICA MODERNA, de Ing. Insp, la Academia de Achitecturd Principi jee moderne, igh slkese lirea rapartrilor dintre lidice si teren. Dar elidirew i torent repreri 1h proprietatea este guvernath dle Tegi, Reaultit 2, in organizatia sctuald a stafelor, nu ¥¢ pot pile generale urbanistice fard contingente Ta. dreptal si eu o intreagi legislate « acostui. drept. wervine legslatianrestretio: induse adeseori conten. greutates Ye de expropriere. wnistice, desi aw un earacter mai pronungatpri- i foarte les, de interet social. Reporturle juridice intre peopeletitile particulare sunt exprinse In servi- tudioi, i codul civil, dar varictatea Tor este foarte limitalé si prevederile legale gunt nimace molt in uri fat de nevoile si Drogeesul realisat de urbanism, CERUTE DE URBA- al C. Sfingesen, Proferor ican ta stabi uch 1 bunuri, det pro De avi snevota en jurigtit a fortuleze modifieirile de lege ad- hoe, sau 28 introduel, Ente gre sau ar trebud euprinse fn sfern codul Citeva exemple: egile 9f regulamentele administestive impun foarte des restrictiuni Ia lidirile din orase: modul de ayezare fos de steadi sau vecini, suprafota minimall a eurte, indltimea Aovedi Imei ol accleasi resteetiunt pot fi 3i de interes particular recipror, si oa atare treeute si fn codul civil In ini, Polos pact va fF inst moult mai mare. in concluaie eX revizuirea si completaren tthalut servituilor din codul civil este de urgent necesitate, si dole som modifielet tn acest sens teva indicat302 URBANISMUL 1) Véowirile de loturi eu construct si nu ce poatt face dack nu se dovedeste respectarea restrcjilor eu caracter_urbanitic (curti minimale, retrager, ete). 12) Egirl din indivisiune au desmembriri, si nu se fuck fri oyada indeplinili restritilor ex caracter urbanistic (sou so vor ercia loturi neconstruibile, nerationale, ete). 8) Reglementares comassirilor intce proprietiile verine, pen: tru a se objiie 0 rajionali utiliare a Tor din punct de vedere lurhanistie si economic. 4) Si se desfiinjeze yereafimmea zidurilor comune” Ia construc fille en earacter independent, ele dind loe la procese si nefiind de real folos. 5) SK ve covisuiasck servitudinea arborilor novi plant ‘dp elidirile existente (distanfo minimale). 6) Si se Impuni servizudine! éaalizirilor © distan}i minimalt ‘ae Timita ni vecin 1) SE se lepifereze deschiderca vederilor spre proprietatea ve- ink, att cele dicecte eit si cele piexige. 8) Nu ce admite servitute de pictturt decit spre partes unde cexisth forests. 9) Se vn reforms servitutee de trecere pentru proprietiile des- nate constructiilor (mininmm 4 m, pentru o clidire, 8 m. per» ‘tea mai malte). 10) Si ge introduct obligatia de comassare a curtilor. prletitel, decit te admite In stradi. fans EY. ©) STUDIILE URRANISTICE ECONOMICE IN CADRUL AC- TIVITATET SERVICTILOR TECHNICE ORASANESTI de Ii 0. Badascher. Serv. Technic al Municip. Timiyoarat Desvottarea urbanfsmulul este conditionatd de plstrarea unci ree thunk bine determinate tntre nevolle economico, igkeniee, este- tice, administrative si juridice ale popalatiet oriyenestt. ‘Trebuie recunoscut inginerulai local prim, pe care trebuie sé {intarea unui birou de studi urbanistice-economice fa oragele mai ‘importante. ‘Autorul, care este organisatorul si conducitoral um birou infiintat pe lini Serviciul Teenie al Munici oars, schifensX programa acestul servieiu. A) Reambularea planulat, By Serviciul de sistematiziri si amenajfri, care sf se oeupe ex ccontrolul planului de sistematizare existent, eu elaborarea docu mentirit urbunistice din punet de vedere istoric, economi tig, social, canitar, administra supra ©) Secvicial de studi urbanistice-economiee. Mai departe se ridied problemele mai de seami di nistc, ce pot fi studiate in cadrul biroului de studi urbanistic, din cari redio 0 pacte: I. Inaugurarea unei corespondente eu Uniunea Oragelor din Ror rminia si ew ale uniuni similare din strdinitate, HL Prelucarea materialului primit si acomodarea Ini potrivit loca. Tinitei. TiLSwdial probemei locuinjet sub toate raporturile: -sienic, economic si juridie. Mute oraye din oecident au io chiar birouri de coreetiri in materie de locuinji. Tath uncle din ndatoritile unui astfel de bieow: A stadia: posi tele consteuiit de Tocutje in ae ‘samblul economiei comunale sia piojet capitalurilor. Factorii ce intervin in pregul chivie si acei oe influentewsi su social, pra eresterel sau seiderit preturlor (renta funciari, costal cons obinsi si amortismente, dewvoltarea tecnicei materiale lor si a metodelor).. fortatit $i subvenyi A elabora tipuri de eate familiare pentru colonisi Mee in com si a Tocuingei, mijloacele si dieectizele api materiabul de constenctie, dap nami etajelor si mpietivea intinderei ocigenesti, migearea eartierelor pesiferice, # a TV. Studiul migeirei populatiet st locuintet ‘V. Studiul coloniefrilor periferice. VE. Studiul clestiunilor de sabubritate. VIE, Stadial de posibiltiti a unor Tucriei productive, rationai- area muncli in servieile onigenost. VIII Studia supeafefelor vere, fp create. TX, Studiul regionilor X. Propagares cultrit comunali (conferiate). XI. Studinl civeulatie. XIL Studial conjuncturii economice urbane (bugetul communal). XIII. Suudial inconvenientelor -praf, zzomot, ote). XIV. Asanarea carticrelor veehi urmane 5. 9. Dac, fndividualitatea regiunei, starea ei economict, aglomerea 9 sumi de probleme cari fac #8 sporegtel edmpul activititt ralui urhanfs. or si Tocupilor de re- ile printre fanetiorarit EY. @) CADASTRUL TARIT de Ing. Dan Constantinese ari au sehigat personal ca wal 1435, Pri cadastral. i La noi in yard tau feut incoreri de a introduce idelle cadutrale ‘tre Ghica Vous pein 1835. Din tinypal lai Ghica Vods (1835) si dela studial Gencralului 1. ©. Beitianw 1904, pink in anul 1988 chestiunea cadastrului a fost sbandonate penteu organizaren Cadasteula fa Dents Jntroducerea clnilar funduare in veebiul reeat st Iza ceora au ineeput operatiunile pe tern. in definitia cadastralad recultl eX menicea Tui este de a stabi Areptarile fiseului, drepturle proprietarilor si ale posesrilor si sarcincle imobilul Operatiunile technice cadasteale sunt fmpictte tn 4 faze: Basarabia A. Delimitacea hotarelor comunale. B, Misuritoarea proprin zis si toate operatiunile tecnico dia ‘comuni cari conduc Ia infiintarea registrelor coeute do lege. Gn D. Tatoem de lege si regulament. Personalul necesar executhrii Cadastruluis Autorul preconizeask — ea Directia Cadastrului rclor si planurilor previaute i stabileanesa antreprenort asa aveot ‘(IMENT SE BETON. 8) Tngineei diplomati in Rominia .. - 130% 40 1b) Tngineti diplomati in. steindtate*) B% 46 ©) Absolventitgeoalei de topometrie eu baralaurea- tol Ia back, ne eres. 4) Agiolventit: $e. Topoma cu maximuon & clase Ta bask 1% al ) Hotarnict si cosumatoc 122% 6 > seoli, astel regret ok inginerif noytel romint, au un coeficient {de 13,19% pe eind absolvenfit seoalet de Topometeie eur maximum { clase Ta batt au un coeficient de 17,7%, Dect Ta o Tuerare de nae tur par ing ngineritanteeprenori se gsese fo ati de cellali, Acest Iueru se datoreste faptului eX Aiplomati Ik se wi putine dreptari decit antrepreno- rilor eu scoali jenltur sau eu 4 clare de Tew a aad, Pentru Inerile- de eadastrare trcbuose folosite elemente suficient pregitite pentrn ct Tuc ceonditinni. ofalk far aal ‘ma poate da rezultatea bune de oarece: 1) for malititie de indeplinire produc intireferi mari: 2) Tnostbiitatea de a evalua Just Tueeitle do eadastr, 8) Colitatea Iuerieflor va fi mult diminuati din cxuza seid reprezintt mein: 10% din ceesee se pliteste 4) Se va desehtde poarta antreprenorilor nepregitt. S)Imposiblitates Dir. Cadastrulat de a excenta Inceisi urzente ccerute de autorititi sau de « folosi fonduri eventuale obtinute in carsul anulut Bogota, eld va mal ff timp pentru fadeplinives for tmelor de Hitt. 6) Lnervile afiate (reforma agrarf) pentra Tieitatie hm cores: und realittel, ss ‘Trebuie si se det mai multi important anteeprizei care poate K satisuct toate exigenjele eerute de antorititi pentru Ineriei de orice natur Lueririle de eadastru Ia noi in jar so plitese eu 200—250 Tei pee hectar, un pref foarte mic fata de ecle din alte fri gi anume: Uorgaria Austeia Cesostovacia Prusis Feanja (Alsacia Lorena) 2500 executie ina se fatimplt ndeseort ek Divectia Cadastrului cauti sf] redued st pe aceste, Antreprenorul Tntimpinil prea multe grentiti ‘lind eind reugeste sist Ineasexo ceeuce are de Imensat pentrn lu- ert Actorul preconizeasd trecerea Dir. Cadastrulul 1a Ministerul de Finanfe dela Ministeral de Domenii, eare nu are faloase spa de ingemmete ca eel de Kinane, si deci mii atit interes Ia realizarea 1) Din acestia 24 au diplomele pint azi, nocchtvata se fi de mirace dae printse acestia ar fi sh corespondenti Ne. 9-20, Sept—Oet. 1994, * ILUMINAREA RATIONALA A EDIFICILOR DE De. Tog. Nor. Lert Golduern. wea fatadclor clidirilor are influent in reliefares fra rmsctilor arhitectoniee, Tmportanta ilumingeel interloare eit yf ex terioare a clidiilor a dat sastere fn ultima vreme Ia conceptia a hiteeturei Iuminoase, Ca surse de Tumini avem becurile ineande= conte eu exceptia iuminirilor pentru uncle reclame Tuminoase tm > se intrebuinteast instalaiile cu neon. Beeurile ineandescente Ae bunk calitate produce Iuanink numai pentru 20% din eurental in- trehuingot pe cind cele wzate produc 50% din randamentul Temi nos a celor de calitate superioarl ceca ce se produce prints ilu Mums tminare insuficlentt si costistoare in acelay timp. 0 proklemi de revelvat pentru arhiteet este de a alege sursa de ‘uminat c5a mal economick si eare +X satisfac cerfntele tuna tulut interior, ar pentru fatale efectele estetiegalgrte. be REVISTA ¢. FR, Ne. Septembrle 1934, SA CONSTRUIM PODUL PESTE DUNARE DELA TIGANAST? e Ing Insp. Cal A, Petcuteseu Tn anul 1898 sa incheiat conventiunea prin care se stables amplasamentel podului intred Turul Severin si Cladova, diel rami tn acelas Toe ales eu 1800 de ani de Trnpiratul ‘Traian. 4 Ginanciare din 1899 si anfl_urmiltori, conven Din causa er inner mu sa real Tin urma deelar chiderit deumurilor de navigatie a steimtorilor, Row seeut postbitates si fexpur din now ches nal IDM se Jnchee © nou convention intre Komania si Serbia, prin care se fiseast amplasamentul intra Toe indeptitat deem Ia Comavods. : Din studi ompusi din partiea noast printre ali, Anghel Suligny sf ing Insp. Grad AL Cotescu, @ deeis construirea podului fn regimes ia) —BBraa Palanca (Serbia). Tn August 1914 3 the sea amplasamentul "Turn Severin, not Chestinnca & fost inst de eatre vec Tat igoslavi pind 1a 1938, podului BrzsPalanes-Tiginay fei Broa Palanca-BelgradJugoslavia urmire bolis-Timisoaca-Craiova-Bucuresti prin Belgrad, care va devent cen- trol de hifureatic al ciflor ferate Bucuresti spre Rusia, pe de ‘parte, si IstambulSalonie si Aten pe de ald parte. In acest em tot trafieul de cilitori, mirfuri si bagaje ee percrgea pe te504 sai scurtd fat de distang me in devaventajul ritgriul romin 0° distantd nn parcurge pe teritoriul statului yecin, ceeace 2) Sustragorca tr vilor soastre maritime si ateagerea Tui la marea Adri tal si la merce Egeey et un cunt transformarea Rominied in an hinterland al mired Adsiatie ‘Autoral exauincart cele douh avantaje pe care Ie urmreste Jugoslavia prin comteuirea podvlai peste Dunite la Tigknasis in si eventual polonen al portu “de conducte pentru tcansportul. petrliferelor Constanta, Galati sh ly peste ea a indeep- Hedila cu toate instalativn tim produscle noastee petzol He, pe drumati tai lungi si mai contistonre, opre a Je transporta pein portarile ereselor oastre ca Ia Ti este deci atit de primejdiond ca sl transportal iam Egee a produselor n 8 (petealifere, cereale rie) cari suferd 0 concuremtd dureroasd din partea produsclor lace rusesti si de peste occan, jar mentinres lor pe pietele reine se face ev mar saceifielt din partea C. FR cari le acordt Immemnate reduceri de tare. ‘Adiaticei,Iueru extrem de dunitor astre Tar poten reazista coneurenfet produsclor ine, dacd transportul lor var face pe dintante mari, ie teritorind stutelor strdine, in lve ; ai ine stiilor locuintei sunt necesare trei feluri de plansci, adicd phe ccvul general regional cu Tiiile de comunicaii, planul director local ex repartizarea blocurilor, si planurile eu detalii ale xo- nelor de locwinte> : ath si un adevie Ta ea fiineded prow des Tl savrifiel: 4 Si acum spicuim cite-e riffe: in 1930 eran ou Statele Unit aproape 69 fn 3165 etre mai snast le 2500 To total, Din eele 3165 orase, far 96. ai svult 100.000 locuitort ' . ‘oragele mari individul niu are numal cele trei neccsitii rank, imbriedininte 2i adipost, ei si ow patra, aie ls eelelalte, eecace se in. enere de Ts adios morale: transportal; care cere © economisire de vitewa idel analitive de detalius , de terenuri estrivate>, dick devalorifieate Sunt patra flue ‘pentew Hoult: 1) 20 orasclor, unde elidh industrial Je de misetie de obicei in centcele vehi ale ‘le sunt supra indliane si ') sonele de loewit dexordova lterie >i ew i in stare yeche i de in fine 4) aonele de pi le nu aw iu Fisk amestecate (ale obicel ta peri ‘cliet peeiferice peemauure 51 fri Tucriri ‘Sa Aovedit ci parcelicile desorilonate perifeFice, 6 plagh soriali, ‘anu au putut fi solujionate nfederi, nici de-guvernele demoecs stiee, nie de cole autoceatice>. $i apei: cama din principalele cauze ‘ale stricitei zonei ordyenesti este supraiudltaren construetilor fart n Hisa prospecte i spall libere pentru reerestier. 1 sevate fn relief o chestimie de extremd importantly pe le fundaméntld, relaivd la pect tere le munieipale. Accasta di ind ni lotizirile premature, cum si ane forme aride relate ex fina ue canal oi se pres inmpus speculleei, care in respect spatile here nodal de cons‘i fie procondivionat de aprequl terenuluis, de unde admiterea de ensiiti prea mari de locuiage in uncle paetis a te ‘pus problema ca «i se determine densitaten torn 0 serie de ‘ow 0 penalitate a faptolui ci Iotizarile nu au fost conteolate. - Capitolul relatiy ta wrea terenurilar pentru locuinte este foarte util unui pegeetator. Lveracen lui Hurtholomer, deja recensionati in aceastd revit ete de un mare ajotor in accastt chestiune y mai ales eX autorul srath cum coneiaile aceled Iie tuatiunei din Anglia, si adie cam 12h. a la suts de ocuitori in ormele lustriale, si cam 25. a. in eelelalte ormje de resedini, ew ate de 1020 cave interesante observetit ded e heetarul fstragem cateva, Pentru ca o astfel de 20 nent trebuie =i prevadl: 1) separaren aezirilor Tejele unile se intersectess dle loewinte 8 tre si albi wn curucter de perme a iit od fie dati prin tere” laterale aglosneratied, far rdtile imerioare: ei sf fle. seeundare, Relativ In factorii economici ai lacuinte, sutorul consider’ © eel vai important punet de plecare este accla de a satisfare neveile familie) care wu are un yenit de peste 3000 dolari pe an thine eles pentru State Unite). Se pun atunet chestianile: 1) expe tatea de angajare a venituiler Ta acei ce au nevoie de locwintes 2) propor "e acest pot pliti: 3) propertionares costaluk ncrieilor de amenajare a terenului cu costal total al locwinge, Solute sunt dferite la oragele cu suai mvult de tn onilion de lo Th 1930 statstica arate in Steele Unite 469. din famal inte propri, tank de 6G fw 1980. Autorul nn mai pune in discutie avantesile sociale 9h Dolitice ale locuinted proprii, clei samt evidente, le 4 98.9% din popalatie sunt pe an mal miele $000 oute de muncitori ra fa 1927, can it jural 41500 dolar In 1933 sa Huptat ca st "4 seadd sum 1200 dolari pe an de tap de familie. La seest wim apare ca impracticabild prevederea de noi leeuinte bine eonditfonate. Raportol intre cost locuintet si sal seniew luk pe am este de 4 Ja T sl in cele amai dese caauek de 3 le E Kae facele de raport mu trebuie of teeaet remta peste 2066 din venital siwal, doe eind locuinta este propric, acest procent este Inteeeat Pentru motive usor de gist, Whitten « studiat de aprompe aeewslt chestimne in 73 de orage ale Statelor Unite Jn Philadetphyia coal media al unei locuinje de lueriveri oe ridieat jn 1982 a 4750 dolar, jar venital anual era de 1300 dolar! ei raportal esu de 34 lay Studiul economic al diferitelor i Fului, si arati el tipol bungalow (easa parter iaolati) dest foarte amreeiatt in Satele Unite, ete costisitoares pe cind tipyul grupat, Dukin_apeeciat, poate fi reaabil, cum sa dovedit in insi cea avantagiile oi fie tecute complies jac ow a4 rimind tntreprineitoruluis, avantagii care se linport desi Anal stored rctia he 5.1096, dar astfel de Gem ceptible eid costal teremului ridl rile eu apartamente multiple © camerk ex toate 20300% mai seump de ct in easele ie eelay eoet; totus se eon nomi devin aproape in cat). La oh instalatiile revine Tn New: se ok desi ork co © 0 cmk de Tus. De adele cess cu apurtanente nu este 0 constructie evuntajoesé financirmente din punctal de vedere 1d comunitdtet. Se constatat de ex, a New-Rochelle 6 caxhe ‘artament pliteste proportional pe junsitate tase pe familie fate dle casa familiara, Dac Sar respeeta prospectele si spaiile Hbere, toate aan spartan onstatat + lin causa consestie Partea dou a Iuerirei i pemtew proce i, costal un sete aparente Ia easele sole VIILXIV, adie pine loners. Deaetice de aglome- iltoare, uprinde capi sehemitivied, el Tot, pul locuinte exe i de oraye, directive prezente dei bine tamurite de autor: ws sam en < Tege exemplu oray Manhethenal de jos. .. $4 alk chestiome important: (aglomerais eelult) d. Adams yrevizeasd acca aglomeratic (ncikhborhood) s¥ fie destul de populatia optink de copii pentru geoali si st ‘organizarea unei viele de conmnitate: «In ormele ue in sub-centre> : ‘4 popuilajick oraselor autorul indied cifra de 30.000 Ik Howard, da aratt ci americanii acum admit 100.000, Mai dis fn raport eu cele ron latea oragelor Hinea ‘euvint la deevoltaren tentaculark ee: , formeasi un volun in 4° tu 439 pagini si sumeroase ilusteatini Eaitura WasmuthBerlin, 1984, preul 40 R. Mo, inti dup exp fe a avut Loe Ja Berlin in 1951, SF scoatt o Inerare eu acest tithy, D1 W7, Koepen, fostul direetor teenie al Tucrarilor orayelor, care Tuase aceasti intiatyt 1 apelat pestra Re laborarsa dui prof. Sfinsescw Din nenoraciee, dl Koepen a decedat in 1933, iar costul i apiren det in ia Ia cat al Ineriri, a féeat en volun 1934, eu subst Bruno Schacas Opera este redactati in e tipi si Bogut ilusteati, iar materialul este clasat pe cominente si apoi e ti tin ording alfabeticl. Pentru Statele Unite ale Americei, ex! care inecpe volun, 2 colaborat John Nollen pentru urbanism si Thlder peutru Io. cine. Suat date sehemele spatiloe libere si ele de comunicatic tru amenajarea regiusei New-York, apo acelea ale reparttiei foarte ingeiit x in Statele Unite depind de Ad. rministratia National: de tucriri publice si pentru lupte contra ‘mizeriei> eare aor subsentie pink In 3096 din cheltwelile Fie en exeentia. precetelor organismelor publice 5 Pentru statul Chili raportul © intocmit de prof. Bramer, Din fotografieperspectivi ve yede ei orayal Santiago are un elegant507 adwinistrativ, en 0 arterd argh de 96m. (Almeda). Acest foras, construit dupa sistemul deeptunghiular, a trebuit sbi des ‘hid noi artere diagonale sau sk Mrgeased mult uncle exist Chili are © lege di 1931 ¢¢ i ane planuri de amenajare Is toa comumele ew peste 20.000 lovctzeri. $i acolo lotizrile fae ravagi Locuinele eftine stunt multe din Temn 3i chiepicl, Pentru China, raporial © intoemft de Boerschmann din Berlin si presiatli 6 serie de planurischeme a unr orase ea Siaafy ‘Teiantu, Teehengtufu, Tientsin, Nanking, Shanghai, i. aproape de genut european, ‘Tiensis cu un plan de amenajare, eare in genere sunt foarte grew de realizat po vechile planuei (in geneee in'un eadru deept unghiular), forma fondamentala in Ching, adic nowt dreptunghiuri din ence cel din mijloc era destinat ad jel sh fanetionse rilor si eu axul principal spre Sud. Este interesanti descriptia pe are autorul 9 dl orasulut chines din see. V—-VHT 1, Chr. din care exist cam 1800 exemplare, orage eu portalori mumeroase, dup Insemnétatea lor si eu ristrucile strilor marcate cu turnuri Casele in genere jouse (cel mult cu 1 eta. Pentru Juponia, Hentich din Divsseldort pre rat cu schemele planurilor orasclor Kioto, Tol avion, care indied 0 cum si linea ito in acest Chiae in cartierele noi construite predossina marea demitate, dar eonstructile sunt equal oragele ja gamers cupeindl o” expeatsht’ ult nl tare de eit cele europene. Sunt de remareat arterele largi de 040 m, in Form de banda de proteetic conten focului, ea constrit la Tokio, spre a izola un carter de altul, La Osaka 20m fivarca e introdusé dela 1927, Prin eomassare la Tokio sau de plait intre 19251929 peste 15.000 elidiei (care rau de Jem). Pentrw India, raportal D.nei Rose ton Mangold, pecvieat cu bitoresti vederi din Lagmer, Lahore, Pari, Byapur, ote. last ase wenea impresia unei mari densitiyi de loeuinge si 0 stare jn | Casele rurale arati miseria, In India sont 1 peste 2000 mici. Din 1913 a dia +i se aplice Jegi (pe orage) cw earacter urbane hhore = pus prineipiul Ficeare asd ew griding ey care sh fie cel usin 2/8 din lot. Locuinjelo muncitorilor din orasele indiene sunt eele mai mizersbile din lume, Acolo exist asa sisele baréei de inchiriat (lung sir da camere, si in fiecare cameri locucste intreaga familie 1a un loc cu animalele domestice, ea la Bormbas, de 66% din populatie Locueste asfel). Pentru Indiile Olendese raportal dui Riicklot prezioi® wnele vederi de steei din Java, eu aspecte comparative asupra Iuerrilor de-asonare infaptuite (pavaje, canelizare). In Palestina existt oficial central de eoloniaare urhanoan are a fost fondat de un sindicat general in 1928, eu scopal at chiar de numele eo poarti. Dela 19301984 au fost achizi 8000 loturi si 1500 ease construite, la Tel-Aviv, Haifa: si Colonii aw invest dia capital 409%. Consteuetia costt lela 120,000 In 160.000 Iei, cu 0 supeafatt de construcytie de 53 Ja 58 mp, Staite an directia NS. Pentru Austrafin (Queensland) este raportul Swiney, pentru Aus de Sad raportal Day si pentew Austealia de vest, al lui Davison Constatim eX acolo au fost exeeutate loouinge pentru soldat Aemobilizati. In Australia de sud exist 0 lege penteu amenaj rea orapelor din 1920, dar Tegea nu controlea 0 now lege, cea clin 102, « fost necesar. Penuru ile curopene sim rapoarile or Vinek’ (p Helsia), Hendrisken (Danemacea), Prot. Bhigits- (Germania) si Brune Schcon cu slteilstratani sin Sateresantistorie a des- voliceeentrelor germane, apoi Dr. lug. Althof pentru Dans. Pentru Anglia raportal Pepler seode in rlie€ hate planurlor regia, interesante scheme ale deavolftel comunieaiilor im. re le e Din acel report onstation ei 1994 existan acociatit de eredit pentru eoustrastit in Anglia ew un capital de 419;milioase lice stestine sf ek dela 1919 la 1930 au fost contructate aproape 2 milioane loeuinte. al Mai gisim rapoarte peyntru Estonia, Finlanda (eu realinir teresante), pen I Schmid Berlin), pentru Grecia (raportul Korie (raportul Testa), pentru Jugs slavia (raportal Senjanorici), penteu Letonia (raporturile Lonise Dreiimens). pentru Olanda.(rapor teween si Elleaneet) pentru Norvesia (raportul Kielland), pentes Austria (raportarile ‘Tinicke), pentru Polonia (eaportal Toeplits Jankowski). pentru Portugalia (raportul Garet), pentru Rominia (raportal u Rusia (raportul von Pohl si Grae shoff) ew-vederi ale realiziciloyr din Magnitogorsk, Baku, Nijoi Novgorod, Charcov, ori realiziri de coloaii agricole, ex cea din Sernogead si date supra planului eineinal); ponte Suedia (re portal Duhlbere): pentru Elvetia (rapoartele Hippenmeier si Pe ter), pentru Cehoslavacia (eaportul Kubik), pentru Tureia (re: poutteke Ziya si Sabri) si penteu Ungaria (rsportal Burbaner). Ar fi s8 dim 0 extensiune prea mare acestei recenali daci sem ‘opei ssupra ficedrut raport pentru fiecare stat european. Pistom spune eh fiecare raport cautk si wuatia urbanistiek iw Jocuingel si evelutia lor fs restimat gi mai caraeten rlatie, aye cititorul pos ee ansombl i fn mod rapid «ints es DER STRASSENBAU DER VEREINIGTEN STAATEN VON AMERIKA de Knipping, Gals si Miutmeyer. (201 fig, 4 tabele, 8 pp. edit. SpringeeBerlin, 1984, lei 1225), Lueratea este reaultatul unei eilitorii de studii pe care eutorit au ficuto in StateleUnite, si eupsinde toate eapitelele referitoare ‘unor astfel de Iuerdri: tar’ populatie, materiale, proestoare, exe ‘euticg finanjare, Figurile si fotografile sunt foarte Ingrijitalese si reproduse. Cu toate of in Statele-Uiite Sau executat pavagit pentru samme i suprafete imense, autorii arath ci proeentul Iucrat fata de 6 aus total de sorele est Te, cleea 809% sunt inca 15% sunt intrite cu sare superfieald, Numai 5% su ‘ins soveluite 4 soselelor Statelor Unite explied aceasthsituaie, Prosperit Delica a dat un mare avint pavieel soselelor in StateleLni find ca si in accasth materie s& -6 pr rot sen ori europenilor, asa ed se pot culege acolo invitiminte folo tours, mai ales ch in StateleUinite soselele strat tot felul de terenuri si se afld in elimaturi fosete variate, Lucrurea este coneeputd int'un spirit practic, este foatte Hoga fin date mimetice si informatiuni, aja e8 este de un folos veal spe cialictulut care voeste a se tine la curent ew toate progresele in te 4 Tuer es. DIE STADTENTWASSERUNG IN DEUTSCHLAND de Peul Bris, Dr. Imhoff si Prof. Weldert (in dou volume, ex 70 figs 15 pag. in Ba, pretul 138 RM, Editura Gustav Fischer, ona, 1938), uprinde Vol. 1 in ordine alfabetici, instalyile de eanslisiei a poste 1600 oraye germane si indicatorul firmelor si specialistlor in materi Vol I. Indicatorul oraselor dupt basincle de seurgere ciara spartin; privire general ssupra.alimentirei eu api, canalizieet si epurirei apelor canalelor, rejelele de eanelirare, wilizarea gaURBANISMUL alalit de Limpesire a loewinte, i comunale de diferite feluri neeestaten apelor curgitoare pentru arth, stinjé si economic, Mi roa xi weurgerile, Misurle Iegislative. Cereetarea apelor sate si tnimolul. Curitiea apelor weate st apararea naturei, autocuritarea iiurlor. Conduete de presiune. Grupiri de canaliske exe personal Iueriri deja rear Tizates dic este in acelas timp sn iavor neseeat de stgestiuni iliaii agrivole, Sourgeriles QUE ES EL URBANISMO ? de ath. FH. Bereterbide gi E. B: Vautier (Eaitado per al 1. Concejo delibeeante No esta in yeat eu 48 pyag. $i 210 figuri) formensi un_synposium urbanistic pew ru a convinge formind o conceptie urbanisticg modern mai ales pe calea imaginilor, Autorii sunt la curent eu Tacririle urban in toate tirile si au putut si aleagi realizicile cele mai expo. sive pentru a seoate in relief ideia sau argumental urmirit de digi. Autorit arati ed eceace isa hotirit a intormi si publiey secasti Incrare, este urgenta simiti pentea a divulsa in public si ln func Niowati cunostinjele elementare de urbanism, care sk petui Jegerea problemelor de ucbanis eum oras. el sf poati fi objinutd o loge a Fak © ocgantzare 4 serviiilor teenie de studit urbane. Textul se ocupi ta inceput cu couslijile care influentears ua bani terea si demoltarea oragelor, eu structura lor, ew funcfivnite eo. ‘manale, eu curbonisimul disjjat> si ew avantajile lui in ce pr vette chestianile economice, sorale, polit resolv prin un plan de zonifieare, un plan al spatillor Kibere, wn plan. al serviciilor publice, un plan al edilor de eomnicati> si al Iwansporturilor, legal al proprietitei, prin formarea nui eriteriu functional si social sf plan de propaganda. public, 4 <0 nowt politic’ regulatoare « distributes demografice si a can entratied urbanes (superurbanisn — NR) ‘Trocinul ‘Ia caracterele orayelor mai vechi, la era ‘anoje:populatied rurale, eu zona de intl cireulaie lentd; pe cind In eele co eoneenteatia, separores functional si iujeala. Tree apoi 1a studiul zonclor, al entrelor vicinale, al oragelorgridini, al comunicapilor i circa: latiet al patior libere, al parcarilor si jocuriter, peatru a afunge Jn o expunere sumari x planulni regional Buenos Aires, cu peo ‘leme specifice locale, © $i estetice Acsatea se predow pur local si eu 0 nporane es Antotii Conchid cf, spre ajunge la astfel de seopuci, ieebuie: 1) © autonomie mmicipali, legi si cegulamente adequate; 2) 1 fervielu autonom eapabil in studii urbaniatice. Lucraren este tot atit de complet pe eit de suecinti, $1 do yedeste cH auorii au o foarte lari conceptie asupea uchavistice! roderne, ADMINISTRATION LOCALE Ne. 9 Tulie—Sopt, 1934, TRATAREA MODERNA A APELOR DIN CANALIZARE Francis. Cel de al patrulea caict se ocup eu trtarea ndmoturilor. foarte mult. Ca mol poate revonind la La cimp nimolul poate fi rispindit po sol, care spei este Iwerat, dar sistemul depinde de conditile atmosferice, E_ nevwie de 125—1,10 m. p. de cap de locuiter. Prejal ¢ de cirea 25 lei De tond. Cand subvolul e foarte poros atunci se revomandé rispandiees ‘nfmolului in ganjuri exeeutate paralel pe sol la circa 150m. dis. anti. Este necesaed 0 suprafat® de 1,00—150 m. p. po eap de lo celtor si costul revine la 3040 lei pe toni, Procedeul Jagunar © primitiv si miroase iu. Costh ins eftin 20-30 lei! pe toni, eed se fac simple gropi de pkmnint cu digurt de plant pe margine si se toarnd peste nimol un atrat de cxmie. Platformele de useare pot fi de pint, de ebrimidé sau de Hooton, in fundul filtrant este pavat, eu bucéti mai mari jor si spre faté i, apn flind astfel drenati prin tubuct giurite, Transporturile de noroi se de supeafant il be tond Comprinarea noroiului se pleisity dar a mai rimes i rmecanic. Se cere eaan 1m. p costal revine Ja 40-55 ance der Dine digerate pot fi useate % sa sol feiabil. Capitolul urmitor 56 ocupt eu digerarew niimoluritor. Aceas wetice iar gasul de fermenter fete alunal, ex of se evite mirosurile urite, Bacteriile sunt ange- rubii si luereasi la 25—30° C, La inceput eo fermentajie aeidt cviculoasl, iar faze Ia e inofensiva si se degaje metan si acid tarbonie. Dack se adaogh nimol se accclereasd digest Varul poate (i inteebuinjat pentew alealinisare, Nimolul digerat © inofensiy si are numai 60% api. Factorii ce influcoteasd digest rei haeterienes comstanta ten (7376), malavagiol eonvenabil, Gazul produs este de 15,6—24 litri pe ai si pe cap de locuitor 14.14 din acesta poate fi produs in-prima xi, pe cand restal cer 0 aile. Circa 30 1. de nimnol poaspit poate fi adogat In ficeare m. ¢ dle nol care se face in rezervorit inaeulares si uutrigig Ho 30%): alealinitates atin elebune, urme de hidrogen si cs CATALUNYA MUNICIPAL, Ne. 10, anul 1934 PLANUL REGIONAL CATALAN, Ing. S, Rubio Tuduri Revista Catalunya Muni uti de Ing. S. Rubio Ty Catalane, asupea zonificire’ rei In introducere eonferenfiaral di defini ‘eadralui lexibil al plo ‘au aun proeet definitivy si © Tuerare are trieste si creste (¢itat din in spirit civic. je barat pe cinstinetal de conservare> pus tusitate sunt foarte variate, intel ui, Geute pe spinarea contr urind guyeraal A informeze publiewl cw mer recomandabile a publicatit eu hbuabilula, « Aecasta od lecirilor, efci conteibabilul merit aceasth a ‘tis wai ales de eenuduettorul Iuerfrlor si de spe sku sunt: ak fie catractiva> Caructeristisele uneibune. public fe cscurtes eu 0 sigur i rk Fras eo ochiului nt <0 ficient i vorhires si fie si st Jn caricea Ini a conceput opere mirete dent Astfel sunt proicctele Panteonul te, coneeput tmarelui rishoia, Palatului Beethoven, TTeatrului Wagner si Pata Paik, Tw epoca in care Berlage ist Ja Amsterdam, oragul stu natal, si apoi » achitectura ineepase + deca. Di cl poate fi considerat ea un pionier, Una din marile Jui opere va rhine Bursa de Comery din Amsterdam, inaugucat® in 1908, cere il va consacra ef al seoale noi, eel putin in Olanda, Printee operele lui Hiterare ne rim volume, putin cunoseute inst in Europa feancedd, BY. tun namike de yreo dau Ne 8, anul 1934, INVATAMANT: din Geneva, peecum gi marile lui tra Palatul Ligit Natiunilor (1927), pentru Pala- tul Sovietelor din Moscova (1981), ete, sproieete ea eel sant sorotite de el ca ex unge Ta 0 nowt con perimente de laborator, pentru sivas. Pavilionul lectin i (193032) aratt cel constructiel sustinute de. pi loli. La mireaja constructie din Moscova, care se clideste in pyreeent, Le Corbusier a vrut si faci txperienja de 4 face interiorul casei independent de variaile atmosferice, prin 1 Universitaite> din, Paris nai bine ide ret oevee complete de 1929— 1934». Publié par Willy Boesiger, Zurich, Introduction t par Le Corbusier, préface de Dr. 8. Giedion, Baition Dr. H. Therger, Zirich 19352 URBANISMUL stieli, Ventlatin trebu Si fie asigurathprintetan Rusti waa fe ant Ionit de a arcepta acest plan, a mpedteet Paris la ité de Refuge de L’Armée du Selut> realizat de Le Corhusior, tle cele mast une, scoperisul in: vedere jichtica| Jor Iu. schimb a ‘acest peineipiny a fost intrebuintat eu eel Pe Charnps-Ely raport 0 vil aisle oeal nsturei Ia, Paris, el elideste pe ark tw por cintitoare cartier al Parisuli ervde totusi in mij si chiar politieo, adueind in soc Pe Le Corbusier nud in cartiore intrexi, alti ead casa Ins a tot orazul, care trebue transformat pentru a putes servi noilor herajit ea adfpost, atelier practic. si sinitos, in Toeul oragelor 19, ailevieat bs peemit nici Iuerul, ereatia sin i ewormi desvoltare a circulate main anul 1925, eare propune o trans focinare radicall 3 arisului, Le Corbusier propune proiecte transformaren oraselor Alger (1931) — fig. 1 gi fig. 2 — Geneva, (1982), Stockholm (1938), Anvers (1988) arcelon,Dupé ideile Ini Le Corbusier orayul tevbuie esalonat dup frac Jiuni. Principiile lui sunt cu total soi si incomparabile rofia lor, HL vodea ear jinta eo sia propuso si plyeste eltre ea firi s Tux in yeamf giligia economistilor, academieienilor, (a Drieanjilor de Sein ‘el sare peste obstavole ce eriza si politics i le pn in eale, ppredica marei industri si elidease® in serie blorkuri de ‘de locuit tp, fied a asculta la cei cari vid in evolutia marei in- prineipala causi a somajulul. Ka proceteasi dirdmarea regi cartier nesinitowe si pros claditg si mu se. sine hineste de dreptorite de proprictate. El face planwri st sindeste In fondurile necesare pentcu realizarea lor. Nu se gin deste Ia inalta:politiek si Ta forme de cegim. Clideste pentea Soviete, este admirator al lai Mussolini si xe ednt& melodii bise- icegti la «Armée de Saluts jn sala ereati de ol. Le Corbusier vede condarnarea la moarte a eragslor de asi si yrea si le ea Tovitura de grat t Dack Le Corbusier va iabuti in planueile lui, este 0 problems. Sigur este ci, dae nu el alii, daei ow azi, atunei maine, ideile ui Le Corbusier vor triumfa, eed aii de arhitect, ingineri i vor eonstral sa mai’ ooupat si in anit precedenti, din ne. a putut intrevedea ei aceasta revisti cultivg ideile. evolu tioniste, Ged numalaeesten elidese temeinie (N. Tt RECENZIL No. 10, anul 1934, FASCISMUL SI POPORUL — 17.000 de copii in coloniite si taberile Federajiunit Fasciste Genovese. Pederajiunea fascisti.genovers, in anul 1984, a indeplinit ine ‘un fapt de mare impogtanti, organizind nou colonii a muntey si 14 mare si mot tabere in care eopili Genovest sf fio expusi rizelor binefaedtoare ale ooarelai ‘oloniile 1a munte, in numar de rece, se impart Jn cari au fost invita membrii organi cari so conduc direct singure, si colonii cari sunt ajutate pri ccontribuyiuni. Primele situate la Rovegno (pentru eerii de cite 450 bicwi); Savignone (see de cite 260 tinere italiene) ; Piazatorre (erii de cite 400 bieti); Torriglia (seeii de cite 200 tinere it Hiene) si Masone, caro cupeinde eimpal tinerilor fascigti (200 de Diet’), sine dieijat de Fedoeatiunea fascista genovers, admin tdndae snigar. Gellalte cinsi situate la: Ponteselea (pentru 40 orfane de rix- boi); Case di Hacw Ypenteu 2 seri de cite 60 de fest orfant) Grocejieschi (pentru 100 bieti); Piano dei Gioei si Masone (peo- tejate de Opera Pin Colonic Alpine); sunt administrate cu ajur torul contribuyiunslor offciale san particulae, In afar de aeestia au mai fort organizate la Salsomaggiore, pentru cura de shruri iodice, dou serii de cite 69 do Babilla si Piccole Italiane si de 50 de tineri fascist 2 Cole mai frumoase colonii, mindria 1 acelen dela Kovegno si Savignone, inaugurate in vara anului 1938 si dato- rate Inginerului Camillo Hardi Greco care a oferit proeetul gi a condus lueriile, Colonia dela Rovegno situati intre pds eu 0 indltime de 950 m. deasupen nivelului mitii, oupeinde un pa vilion eu © suprafati construiti de 1600 mp. inconjurat de tece- ‘ouri pentru sport, © piscind si terenuri de servieiu. Clidirea din Deton armat, are un yolum de 30.000 m. ¢, in tei etaje, ew an ten lateral. Capacitaten este de 578 de patuei, din cari: 450 pentru: Bae Dilla, 24 pentru sefii de grup’, 26 pentru ofijeri si suotieri, 40 entru infirmerie, 30 pentru perconalul de serviciw 3i sunt sie tate fn paviliontl de iaolare, Cidirea cuprinde © capels, un dispemsar medical sili de masd, de biblioteed, de reereatiune pentru ailele ploioase, de gimnastie8, Dicouc, dormitoare expuse toate la sud, infiemeri, buektiri, sic ‘tories bai, dusuri si dependinte. Cheltuiala totaki a fost de 1.900.000 lire, euprinuaind si Iueririle ‘exterivare si construiren soselil. Deei fiecare pat rovine Ia $300 de lire. Colonia dela Cavignone, consteuiti in acelay gen, are 0 capa: tate de 260 de paturi penteu fete, 11 in infirmesie, 3 penten iz late si 40 pentru eonducitori si personal, Clidiren are #40 m. py ‘uprafayt si un eubaj de 15.000 m, e, Distributia este aceiayt ea Ja Rovegno ww

You might also like

• Urbanismul 1933 09-10

  

  Document108 pages

  Urbanismul 1933 09-10

  Anonymous QfBxTAucl

  No ratings yet
• Urbanismul 1933 11-12 PDF

  

  Document94 pages

  Urbanismul 1933 11-12 PDF

  Cristian Bulfon

  100% (1)
• Giulesti - Din Istoricul Cartierului

  

  Document20 pages

  Giulesti - Din Istoricul Cartierului

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Adrian Majuru-Strada Si Mahalaua Sfintilor PDF

  

  Document17 pages

  Adrian Majuru-Strada Si Mahalaua Sfintilor PDF

  Cristian Bulfon

  100% (1)
• AnexeH082_08

  

  Document82 pages

  AnexeH082_08

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• H171_21

  

  Document1 page

  H171_21

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Tramvaiele Din București Istoric

  

  Document21 pages

  Tramvaiele Din București Istoric

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Proprietățile Bucureștene Ale Societății Domeniile Reșița

  

  Document31 pages

  Proprietățile Bucureștene Ale Societății Domeniile Reșița

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Comerţul Bucureştean În Anii 1985 - 1986

  

  Document27 pages

  Comerţul Bucureştean În Anii 1985 - 1986

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Dionisie Lupu 68 Studiu Istoric

  

  Document38 pages

  Dionisie Lupu 68 Studiu Istoric

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Norme Metodologice Aplicare LEGE 448 Forma Sintetică Data 2022-08-21

  

  Document10 pages

  Norme Metodologice Aplicare LEGE 448 Forma Sintetică Data 2022-08-21

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Buzesti Berzei

  

  Document30 pages

  Buzesti Berzei

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Lista Unitatilor Scolare Din Sectorul 1 Cuprinse in Proiectul BEI

  

  Document1 page

  Lista Unitatilor Scolare Din Sectorul 1 Cuprinse in Proiectul BEI

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Oug 47-2011-Cinematografe

  

  Document7 pages

  Oug 47-2011-Cinematografe

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Ordin MEC - 5576-2011 Criterii Acordare Burse Elevi

  

  Document1 page

  Ordin MEC - 5576-2011 Criterii Acordare Burse Elevi

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Expertiza Tehnica Pasaj Superior KM 6+645 Sabareni

  

  Document1 page

  Expertiza Tehnica Pasaj Superior KM 6+645 Sabareni

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Manual PNI

  

  Document8 pages

  Manual PNI

  Cristian Bulfon

  No ratings yet
• Criterii Acordare Burse Elevi

  

  Document3 pages

  Criterii Acordare Burse Elevi

  Cristian Bulfon

  No ratings yet