mid URBANISMUL- MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA ~ APARE SUB INGRIJIREA INSTITUTULUIL URBANISTIC AL ROMANIEE RECUNOSCUT PERSOANN JURDICA PRIN LEGEA pm 21 APuILIE 1932 ‘ADMINISTRATORT: 1, ROBAN, Secaral Gece al Unlune! Oroclor di Romie = , SFINTESCU, Vice Prepdnt al Feeratetntergationsle pentru MAIS TUNES eam ‘@ Locuinte dia L te Ace ANUL XI (it — NeRELE 5-8 Usbanian emia de Artec, Ioiner Tasecor toe General Castelul regal Foigor din Sinaia (fatada spre parc}. INSTI TUTUL, URBANISTIC AL ROMANIEI, STR. N. FILIPESCU 23, BUCURESTI 1 ABONAMENTUL LA REVISTA ,URBANISMUL* LEI 300 ANUAL PENTRU AUTORITATI SI SOCIETAT! LEI 500ERD Ae ONS ele Se ME eee ale MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA APARE SUB INGRIJIREA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI REDACTIA SI ADMINISTRATIA; INSTITUTUL URBANISTIC AL RQMANIEL STR N. FILIPESCU 2% BUCURESTI 1 Abonamentul 300 lei pe an; pentru autoritifi si societafi 500 Ici pe an; un exemplar, numar simplu 0 lei un exemplar, numdar dublu 100 Ici. SUMARUL —SOMMAIRE (La finele fiecirui studia se afl un rerum in limba fronce:d. — A la fin de chaque étude om trouve tin résumé en francais), L STUDI. Urbanistiea Speciali, (Urbanohisto- PROF. C. seINTESCU Jogia, urmare). ING. €. nopascHER: Diagnostieul gi prognosticul. econo- mie in urbanism. PROF. G. BORNEANU Betonul armat (conferinti). a DISCUTIONI, DR. I. STEFANOVICE Asasinarea prin zgomot. Ul, URBANISM $1 TURISM. 1. T-Jiu, orag rominese. 2. Iagii veehi, 3. Bragovul nou. 5 IV, NOTE, 1. Castelul. Foigor din Sinaia, 2. Locuinte noi pentra 23 miliarde in Bucureti? 3. Urbasimal in Bulgaria, 4, Cit valoreazi marile orage. 5. Blocurile insalubre sir gulamentele comunale. 6, Reversul Urbanismului Juridic. 7. Proeet de lege pentru asanarea cartierelor vechi. 8. Asanarea regiunei Parisiene. 9. Lacal din Bois de Bou: Jogne. 10. Trolleybus sau tramvai? 11. Incilzital ew gaz comprimat in tuburi, V. RECENZiL cd (I. Pavel, Govaciu, Ulmeama); 2. Ace al municipiului Bucw- iului Brasov (Balas) ; 4, Incercari aerodinamice 1a locomotive (I. C.); 5. Sone lele de beton in Austria (Brezeschi); 6. Soselele de be- ton in Cehoslovacia (Ilousck) ; 7. Sosclele de beton in Ungaria (Kerekes) }; 8. Economia si construetia goselelor (A. R.); 9. Caet de sareini tip pentru aprovizionarea cu asfalt, bitum gi mastic (A. C.). B. Streine. 10, Internatinola glossary of technical terms used in housing and town planning (C. S.); 11. Construetic la targul anual din Patis (E. V.); 12. Stadionul Mussolini din Turin (C. S.); 13. Reichsplannung (Lorscher); 14. Concursul pentru sistematizarea centrului oragului Stock- holm. (Jaenecke) : 15. Barcelona se construeste linear ( $.); 16, Asanarea vechinlui Braunschweig (Flesche) ; 17. Penalizarea subdivizirii excesives (Clark); 18. Bonifica integrale in Italia (Fluck); 19, Autonomia municipalit GF. mau); 20, Socitate de atigusiet monicipale (Sen area in Genova (A. B.); 22. Materialul ae aaraliaars (Seegert); mensionarea ea nalelor pentra apele de ploi sia eelor generale (Rein- hold) ; 24. Scoaterea unei probe de api uzati eu aparatul Sachschopfer (Keppner) ; 25. Misuri Ia bi bach (Meyer); 26, Filtral Owens si fun regti (C. S.); 3. Apeductul mani ina din aer __ANUNTURL Mirimea | 1 3 numere reducere 10% 1) pagina 6 numere reducere 15° i oragelor in Germania (Heil. man); 28, Degeurile din abatoare (Frank) ; 29, Circula- sia de mare trafic in aglomeratii (Giraud) : 30. Urbanism, rural (Lacroix) ; $1, Cheltuelile eu planol de amenajare (Monasarrat) ; 32. Ceringele deri (Stlhingserff) ; 33. Noile cartiere de lueritori la Stockholm (Rigatti): 34. Cronologia urbani (Deznai) ; 35. Nou regulament de constructii (Platz) ; 36. Cartierul rural si dezvoltarea industrial Wagner) ; 37. Cartier de Jocuinje periferice (Strolin). Vi. DIN SUMARELE REVITELOR. A. Roméne: 1, Buletinul A. G. I. R. 2. Buletinul Soc. Politechnice. 3. Ciment gi beton. 4. Natura, 5. Revista de Igiend Sociali. 6. Rev. Asociajiei Generale a Conducto- de Lucridi, Publice. 7. Lumea nou, 8. Revista tec- GER B. Streine: 9. L*Architecture. 10. Catalunya Munici- pal. 11. Genova, Rivista Municipale. 12. Die Wohnung, 13. Geeundheits Ingenieur. 14. Urbanistica. 15. Usbanis- | 17, Revue Générale d'Electrieité. 18, itechnik. 19. Beton u. Eisen; 20. Schweizerische 21. Zeitschrift Deutscher Ingenieure. Vil. EEGI $I JURISPRUDENTE. 1, Controlul lotizirilor in Germania, 2. Legea ligei ma fionale contra tuberculozei din 21 Mai 1934. Vil. ORASELE NOASTRE. Arad: Bragov; Bucuresti; Cerniufi; La Satu Mare; Tg-Mureg; Timigoara. IX, AUTORIZATM, — CONGRESE. — EXPOZITH. Autorizatii de constructii_ in Bucuresti (Aprilic-Mai). 2, Sistematizarea oragului Monza. 3. Via Roma din Tu: rin. 4. Al doilea traseu al strizei Roma din Turin. 5. Congresul international de drumuri din Miinchen, 6. Ex- poritia de arhitectari france2i din Bucuresti. X. INFORMATIL — BIBLIOGRAFIE. 1. Revista eCity Planning gi «Pentru Bucuresti», stue dii Urbanistice de C. Stinyeseus 2. Urb: litera turd; 3. Idei pseudo-urhanistice; 4. Cirfi urbanisation. XI. DE EA INSTITUTUL URBANISTIC. 1. Revista Urbanisme gi Urbanistica Generali de C. Sfingeseus 2. Revista L’Architecture gi Urbanistica Gene- Nd de C. Stinjesons 3, Calon erat i pasagnl de nivel n Bucuresti; 4. Locuinge pentra cofeit Oradia Mare; | 12 numere | reducere 20"> | copertei 50% la anunfuri pe picid Dea eben:" URBANISTICA SPECIALA URBANOHISTOLOGIA M4, Piata Piaga ca spatiu liber poate avea simultan mai multe functiuni, adiei de ordin economic (circula- sie), de ordin estetic sau chiar de ordin igienie, Mai totdeauna ins, una din funesinni este predominan- ti, gi de acolo provine si obiceiul de a clasa piejele in: a) piege de circulagie (functie economici) ; b) piefe arhitecturale (functie estetie’) ; c) piege de ploatare; d) piete-scuaruri (functie mai ales igie- nici). Vom examina pe rand astfel de pieye, dupi fune- tia lor predominant a) Piata de circulatie are dou caracteristici esen- fiale care-i determin’ funcgia: inerucigarea a cel pu: sin doud strizi si freeventa circulatiei. Nu are im- portani — ca functiune — daci spatiul inconjura- tor este clidit sau nu; (de ex. Piaja Concordiei din Paris, fig. 130 U. C.); nu are importanti daci spa- siul liber destinat circulafiei este mare san mie (de ex. Piafa Sf, Gheorghe din Bucuresti)3 nu poate fi considerati ca piata de circulagie insi o simpla lir- gire intr'un punet al unei artere fara vre-o ineru re cu alti arteri (aceia ar putea fi un scuar, 0 pial arhitecturali sau o piafii de stationare) ; dupa cum mu poate fi considerati o pia} de cireulagie 0 ineru- cigere de ori cate strizi, dar toate firi circulagie (prin cartierele de locuit). Cand se incrucigeazi mai mult ca donk strazi de circulafie aproximatiy in acelag punet, apare a- tunci urmitoarea intrebare: este mai avantajoasi so- Tusia de a converge intr’un punct toate axele striz:- or sau in ioai multe puncte; sau, este de ales ca punetele de convergenti si se afle in interiorul acc- Iniag spain liber, sau in spafii libere diferite, dar Este inci de examinat in-prealabil daci se reco- mandi a conduce circulatia prin artere principale spre noduri de circulajie sau, din contra, a resfira cit mai nuult circulatia? Pirerile sunt impixsite: unii tirbanisti sustin o& aceste noduri de convergenfi ingreuiaza cireulafia, si de aceia, mai ales in oragele de Prof, C, SPINTESCU absolut necesare in oragele moderne, unde mijloa- cele de transport si directiile de transport fiind foar- te variate, este nevoie de pieje prin care si se fack legitura intre acele transporturi pentru diferite di- ip. In acest eaz suntem. nevoiti si creitim piete de degajare, si desigur cu a- ceasti ocazie nu vom pierde din vedere nici partea estetici a spatiului liber. Trebuie dar si eZutim a creia un eadru pietei (U. G. pag. 523), adici ; alti, ca pag. 1M--124, ude este ia solutia pentru stare actualsibure de cirea 80 m., si al- aci B-dul Jascar Catargi si Bd. Bonaparte de o pars central in jurul unui i s. Jianu gi str. Paris, in ju- te, apoi $os. Kiselef, Sos. Jianu si Str. Paris de alta tul spre STUDIUL_TRANSFORMAREI PIETE! VICTORIEI Fig, 660. parte, impiedicd o uni giratorie tangen-rul unui refugiu semiluni eu fiali pe un singur cere, pentru traficul slab m. (o antepiafa). Dificultatea d actual, mai ales o& dificultitile se complica gi ew Ti Catargi poate fi ‘oarecare misuri, prin nile de tramvai ce traverseazi aceasti pati. De troducerea unui refugiu-membrani de separare a aceia o solufie pentru circulatie ar fi formarea a direotiilor de circulatie (fig. 660: douk circuite giratorii tangengiale, unul mai mare iametru de circa 55 spre Bd. Lascar Din cele aritate ca teorie. si finfind seama si dev URBANISTICA SPECIALA iptul ci in viifor am apreciat cd numai in o diree- Jie pe arterele de penetratie pe la nordul oragului am putea ayea un trafic la un moment dat de peste 10.000 vehicule pe ora, rezultit ci pentru viitor Pia- ja Victoriei nu trebuie amenajata ca piatt giratorie tangential, si deci solutia de mai sus eorespunde nu- mai nevoilor actuale gi a celor unui viitor apropiat. In ce priveste partea estetié’, se pune problema axirei fajadelor clidirilor vizute dinspre Sos. Jianu sau Sos. Kiselef, ameliorarea cadrelor spre Muzeul Zoologic si Ministerul de Externe, ameliorarea col- turilor prea ascutite, chestiuni pe care solufia din fig. 660 le rezolva prin lucriri economice si provi- zorii, fiinded si intreaga amenajare dupa principiul giratorin nu poate fi de eft tranzitorie. Este cert insi ci, o solutie propusi, ca aceia cu sporirea suprafefei pietei si pistrarea mai departe a formei eirculare, pe Lingi faptul ei di nastere la da- rimari foarte importante de cladiri publice, care, daci nu sunt de valoare estetici, au totusi o valoare trinsecd, nici nu rezolva cu nimic problema circu- lajiei intense viitoare in aceasti piaji. Aga dar solujia viitorului este adoptarea migetrei incrucisate, eventual combinati eu migearea girato- rie tangengiali. Pentru stabilirea celei mai bune so- lugii insi, trebuie si precizim debitele maxime ale ficedrei strizi ce debugazi in piafi, cum gi dack tramvaiele electrice rimén mai departe si traver- seze piaga gi eventual in ce direcfii. Un studiu al ca pacitije: circulatorii maxime a arterelor ce debu- seazi din spre centrul oragului in aceasti piasl, pis- trandu-se lirgimile actuale intre fronturile clidiri lor, ne arati ci, spre a ajunge ca un debit de cite Fig. 661. 10,000 vebicule pe ori si iasi din orag pe fieca din arterele de nord, va trebui si fie neapiirat scoa- se tramvaiele de pe Strada Buzesti gi Bd. Lascar Ca. largi, pentrn a putea spori capacititile acestor ar- tere, In aceasti ipotezi, admitem ca trafic pentru Cue 221 faza cea mai congestionat’, grosso-modo cifele din fig. 661. Deoarece Str. Buzesti, Calea Victoriei, Bd. Catargi vor rimfne inci insuficinte; in schimb va trebui si joace un rol important, dar accidental, Sos. Bonaparte si chiar Bd. Basarab, Observiim ci directiile importante de cireulasie sunt § N sau in alta faz’, la intoareere, NS gi apoi EV; eelelalte directii sunt mai slabe ca trafic. Ar fi deci de examinat fiecare AA, Bai € din fig. 662, Solusia A, cu varianta A’, cer creiarea unei noi ar- tere, cel pugin pentrn arcul a b c, prin exerutarea unor exproprieri intre a si b, cic b ec, exist (Str. Gr, Alexandresew). Solutia B poate fi realizata ugor, insi are inconvenientul eX nu lasi fiir coliziuni tre cerea de pe directiile principale pe cele secundare, deci o jeni partial in cireulatie; de unde nevoia de a ciuta deplasarea 1a distange mai mari, pe edi late- rale, a unor astfel de schimbiri de directie. In fine, solutia C introduce o artera inelari exterioari pie- tei, gi aceasta di nastere Ia exproprieri importante, firi a reugi si elimine coliziuni prin inerucigeri in- te directii cu trafic intens, astfel ci muti dificul- tatile din pias in exteriorul ei, eu toate ek in piayk rimine numai o incrucisere important, Spre a se evita intreruperile cel pujin in punctele importante a. b, ¢, d, de incrucisare, ar trebui introduse acolo alte piete giratorii, cari ar complica gi solutia si ar ridica si mai mult costul exproprierilor. Deci am avem de ales de cit intre soluyia B (cea mai econo- mic) si solujia A eu varianta A’, dupa cum ne yor indica interesele estetice gi posibilitatile financiare. In fig. 663 si 664 dim oarecare detalii de aplicare respectiv la solutiile A gi B din fig. 662.rea polijiei tiuni in Urbanistica Gene- piafd am dat cditeva indi vali (pag. 404407). Fig. 663. Detalile variantei A. 2) Forma gi marimea spafiului carosabil, Desigur cf la migearea giratorie, forma circular este cea mai potriviti, in care diametrul simburelui central jo ci rol important. impreuna cu lirgimea cei lare earosabile (U. G. pag. 383). giratorie tangonti entral trebuie sit fie de 80-100 m, insi di formula urmitoare pentru dia- metru: eal unde n e numiirul strizilor concurente gi a disiausa intre dona debugeuri de striii, care poate fi intre URBANISMUL 25—15 m, Strizile ce debusearii in o astfel de pingi & fie inguste, iar diametrul piefei cireulare ereste repede daci nuruirul strizilor concurente ereste, chiar daci se ealeuleazi acest diametru dupa for- mula Ini Joyant, adicd egal cu un sfert din suraa li- gimilor strizilor concurente acolo,’ care si-nu fie 7 Fig. 665 mai multe ea 5—6 (fig. 665). Intrarea vehiculelor se face incet in piafi, dar egirea repede. La cireulatia giratorie amestecati diametrul me- diu al simburelui central poate varia intre 25—50 m.; in schimb strizile concurente sunt mai largi gi evazate la debugarea lor in piaji (fig. 666), iar piaja admite mai mult ea patru strizi coneurente, 0 rare repede a vehiculelor in ea. dar o iutealit mai miei in interioral ei, Acolo unde circulatia este incrucigati, Lirgimea piirjei cirujabile se ealculeaz’ ea la strizi, iar in ee Fig. 666. priveste forma piefei, aceasta uu este in strict de- pendenji de felul cireulaiei, de e&t dack voim a e- conomisi mult terenul; altfel forma poate fi adap- tati cadrului ce voim a obsine pentru estetica piefei. 3. Accesoriile pentru circulatia piefei sunt trotoa- rele si refugiile, care trebuie fn pieje. Acestea trebuie ire un timp de vizibilitate deodati sit nu condw i organizeze cir- fel studiate, ea ‘mai lung gi tot- Ja coliziuni sub unghiuri mari (cele mai periculoase) ci numai tangengiale, afara de cazul cind circulafia este dirijata perma- nent dupi principiul incrucigerei. Jati de ex. in fig. 667 cum trotoarele gi forma unei piafete fac ea portalul din punctul a si nu fie peri- colos circulatiei. pe cind cel din punetul b ai fie foarte pericolos; sau cum refusiile din fig. 668 or-URBANISTICA SPECIALA 223 ganizeazi cixculafia, separind direejiile de mare tra. diferite giruri de vehicule, de ex. la Columbus Circle fic, de cele de un trafic mai redus, din New-York (fig. 672) spre a asigura mai bine migearea giratorie combinati cu cea incrucisata, Interesant sunt de studiat astfel de organizagii piefele de cixculatie din fata givilor, expozit teatrelor ori altor sili de spectacole si adunare. In faa cgarilor de autobuze> care au luat 0 mare in ultimul timp, ie 7 Sry ane Fig. 668 X ae Fel 5) Fig. 661 site se Avtobuail —Jauropartic. Fig, 670, GRESIT lice redan, a trotoarului in faya girei, ef carea sunt pe acelag front, ca gi in fig. 670 se arati dispozitia pe un front perpendicular pe cel de plecare, pe a tegorii de vehicule. Fig. 671 araté o dispozitie in faja teatrelor gi al- tor sili de adunari (0 dispozitie rea gi una buna in vederea usurirei pietonilor). Fig. 672. Pinta | z poritie ca in fig. 673, in ipoteza eX acolo se face 0 el Tif racordare de cii suprapuse intre autostrada gi ve- Fie, 669, Oreaniacea circulated prin trotoare. fy faa eirlor. Chea arterd, ; +») Pietele arhitecturale desigur c& au functia pre- In America s’a reeurs in picfele de giratie chiar dominanti cea estetiea. Acestea pot primi un eadra la indicarea pe pavaj a drumurilor de parcurs de format total sau parfial din construcfii, sau umul for- Columbus Circle sun New-York224 e URBANISMUL mat total sau parfial din paysagiu (ca la piaja Gon- tecturale an totdeanma un cadru format micar in cordiei din Paris — fig. 130, U, G.). Iu asifel de parte din clidi care reprezinti piefe urineazi si aplicdm eat mai atent principiile cadrarea piefei S-ta Amun Florensa, ori fig, 676 cu incadrarea Piefei Domului cE ao ‘aurostaaoa is S 7 aad Fig. 673. Disportia cireulatct la girile de autobues de esteticd urbanistici, de eare ne-am ocupat detai- Jat in Urbanistica General intr’un intreg capitol, asupra cdrora nu mai revenim. Fig. 676, Vedere spre Piaja Domus din Pistoja Aga dav forma si dimensiunile pietei, eu respec- samblu, de relief, de perspecti- de eurytnie, de coloare, ete. 3 tarea privirei de 2: Vas do predominan chestiuni pe care le-am expli pag. 523— Za) Fig. 6%. Pia Sf. Anunsiatta din Florengs, Adeviratele piefe arhitecturale, formes. mai multor monumente arhitectu- valoare; deci piefele arhi- ugh de vedere (pias), 565; 645—655) trebuiese exa prezinti, fie eX piata inate Ia eazul ce se te izolati, fie eX este grupati. Menfionim insi ci, o serie de piefe din oragele OTTO, franceze sunt astfel dimensionate, cand au monu- Fig. 75. Piafa Domulat din Phtoje mente sculpturale centrale, ca si existe, de jur im-, URBANISTICA SPECIALA 225 prejurul acelor sculpturi, puncte de unde in acelas timp si poati fi vizut cadrul arhitectural la 27° (privire de ansamblu), iar statuia la 45° (privire de detaliu). Aga este cazul la Place des Victoires din Paris, in Place Stanislas din Nancy, sau in Place Royale de Bordeaux*), Raymond a propus o solutie pe care o mumeste siriunghiul de vedere» penteu piefe sau esplanade fn pante, spre un obiectiv estetic, care corespunde principiilor dezvoltate de noi in Urbanistica Gene- rali. Fig. 677 explici suficient dispozigia. Uniwin, mai ales, a executat o serie de solugiuni ar- hitecturale pentru piefe sau piajete estetice, dar e- conomice, in deosebi in oragele-gridini, spagii libere niiseute la incrucigeri de strizi. Astfel do strada debugeazi in alta, forma piefei poate apare retri tind din aliniere mai mult ea de obieei cli (fig. 678) in diferite moduri, In cagul ineruciserei a dou strizi de aceiasi im- portanji, in loc de a se face tesituri pentru vedorea libera, se poate obtine un reaultat avantajos tratind spatiul cu cladiri inchise formand piatete; sau ca in fig. 679, eu elidiri speciale agezate oblie, adic’ pe direcfia unor tesituri mai i 1) The American Vitruvius piateti evonomicd gi estetied se poate objine prin i ¢ disporitii de cli diri practice, care creiazit piatete, fie daca curba este uusoari (cum am indicat in fig. 623): fie daci este mai brusci, pani la 90°, ca in fig. 681. Piagetele sunt toate obtinute prin retrageri variabile ale cla dirilor pe aliniamente scurte, drepte, si formind fi- guri geometrice regulate. Procedeurile Ini Unwin insi, foarte avantajoase Ja oragele-grdini, nu-si pot isi totdeauna aplicare, mai ales in oragele unde terenul este seump, eXci colo proprietarii cu greu se hotirisc a Tasa teren her neclidit mai mult dé eat strictul necesar impus de regulamente. © chestinne principiala, care se pune la piegele arhitecturale atunci cand se intocmeste un plan de amenajare local, este aceia a distribufiet gi ageziirei unor astfel de piefe pe suprafaya oragului. Dupi ce criterii si se faei aceasti amplasare? Desigur urma- rind cerinfele estetice si economice. Estetice, fiindea este vorba le piete arhitecturale; economice, fiinded piaja arhitecturalt find realizat% in primal rand, pentru a seoate in relief o valoare artistici, repeta- rea unor astfel de piete devine un lux costisitor pen- tru cetifenii orasului, De aceia reamintim uncle din regulele, de ordin cestetic, dar si economic, ale lui Camillo Sitte rel226 tive Ia piefe, si anume: 1) piefele foarte mari sunt recomandabile numai in orasele foarte mari, orage- lor mai mici le sti bine eu piefe mai mici; 2) chiar intr’un orag mare numai cdteva piete si fie mari, eelelalte ei fie mai mici (U. G. pag. 654). Mai reamintim iaris, ei piefele arhitectonice cautit Si punii in valoare estetica o clidire monumentalii, tm monument plastic sau chiar o vedere pitoreasc, Asa dar repartizarea unor astfel de pieje depinde de poritia acestor ¢cauze ale pietelor arhitecturale». Vederile pitoresti sunt aceidentale, deci piejele itecturale anexe vor fi accidentale. Unele din cl dirile monumentale sunt iardg aceidentale, dar sunt si cladiri importante publie» care trebuie si se gi- seasci in toate orasele, deci permanente, preeum: primiria. teatrul, tribunalul, biseriea, scoala, §. a. gi care pot fi grupate inte’o pial arhitecturali. Nu ma vorhim de seele cladiri si parcuri publice de impor tunpi secundari, care trebuie repartizate aproape uniform pe suprafata orasului si cdrora le-ar prin- de bine si fie agezate pe o piati secundari, piagi ce ar juca rolul si de pia} de exploatare gi deci de circulatie secundari. Aga dar dcestea nu ar fi piefe pur arhiteeturale, In piejele arhitecturale joaca rol important si decoratiunea, care poate fi floral sau arborescenta; decorafiune poate fi insa chiar pa- vajul gi coloritul, pot fi sculpturile de pura arti sau de arti industrial’. De aceia trebuie dati toati aten- tia esteticei acestor accesori Concluziune: pietele arhitecturale au 0 distribu. tie accidental pe suprafata oragului, iar mumiral lor trebuie si fie restrans si in proportic cu itapor- tanga oragului, c) Pietele de exploatare au funcfia predominant economiea, dar uncori au si un caracter administra tiv. Astfel de piete sunt cele de alimentare (eu hale fixe san volante), cele de expozitii sau térguri, gi chiar, in epoca noastr automobilistici. cele de par- aj, cu taxe pentru vehicule, piete care pot fi gru- URBANISMUL pate uncori eu scuarurite, a civor functie predomi- nantii este cea igienici. Piefele de alimentare, Trebuie aici fiente douk feluri de distinctiuni, Sunt pieje de alimentare pen- tru en gros, pentru tot oragul, gi sunt pieje de a mentare de cartier; aceasta 0 primi clasare. Dar sunt gi pieje acoperite (in hale inchise sau sub mar- chize), si altele pieje descoperite (volante). Un plan de amenajare trebuie si aiba in vedere utilizarca tu- turor acestor categorii de piete de alimentare. Piegele sle alimentare pentru en gros (cw ridiea- ta), pot fi concentrate intr’'ua singur punct sau in dow’ puncte la oragele cu 0 populagie pani la 500.000 locuitori. La cele cu o populatie de mili- cane de lucuitori se recomandi cate o piayi de acest gen spre fieeare din eele putru puncte eardinale, Aet- fel la Paris, care are acum «Halele Centrale» s’a pro- pus infiinjarea a patru asemenea pieje de desfacere in cele patru puncte cardinale, dar previzute toate instalayiile gi mijloacele de transport, legate eu Tniile ferate spre exterior gi intre ele, Linia ferata contuni va servi sii menfind prefurile alimentelor aceleas la toate patru piefele, prin manevrarea tre- nurilor cu alimente, spre a echilibra cererea on o- ferta. Cu toate acestea. in ultimml timp au fost exe- cutate mari lucrari peatru sporirea Halelor Cen- tale Ia Paris, din cauzi ci marea arteri de alimen- tare a Parisului este tot Sena, eare trece prin centrul, oragului. Sistemul adoptat in ultimul timp la Bucuresti de 4 se multipliea pietele de aprovizionare prea mult, fari un program unitar, prezinti inconvenientele unei aprovizionari incomplete a acestor piefe si a lipsei de supraveghere, de unde specularea locuito- rilor unor cartiere eu alimente seumpe gi de calitate inferioari. Controlul din punetul de vedere sanitar este gi acesta mult mai greu de facut in piefe nun rouse. Ar fi deci dowd tipuri de pice: cele de al mentare de la centru spre periferie, ea la Paris, Bu- ete. cand aprovizionarea se face pe cale na- vers, cele de alimentare dela periferie pre centru, cind aceasta se face prin o cale ferati inelara sau pe sosele. Astfel de considerafii ne-an ci lanzit cind am propus pentru reginnea Bucuresti dou piefe de alimentare de en gros, una in locul ve ilor ateliere ale Girei de Nord, si alta in loeul an- trepozitelor din Calea Rahovei, propuneri astizi ne- realizabile in urma lueririlor de transformiri fi- cute pe acele terenuri "). Picgele de alimentare pe cartiere, indiferent de forma lor, sunt en atit mai necesare, eu cit oragal este mai intins si mai pufin comercializat. Jn ade viir, in oragele mici, o singuri pias de alimentare fn Municipio! Bucuresti, 1) C. Sfintescu; Cite de C pee. 29URBANISTICA SPECIALA 227 centralii este suficienti, jueind rolul dublu adica de aprovizionare cu ridicata gi cu deaminuntul. Ast- fel de piete, din cele mai vechi timpuri, eran orga- nizate in faja Primiriei, pentru o mai bunk supra veghere si pentru pozigia central’ a acestei eladiri, Fig, 682, Plath semiacoperith din Gelsenkicchen Atunei cfind oragul este intins gi relativ rar con- struit, piefele de cartier in mod necesar eati a fi in- mulgite. Locul lor este in apropierea, dar lateral no- durilor importante de circulatie, pentru a asigara gi aecesul lor lesnicios si vizibilitatea lor. Cand andvele sau yreuna din aceste norme mu sunt indey piata nu prospereazi gi altele se formeazit singure la locul potrivit. In Bucuresti avem exemple con- erete on Piaja Floreasea si Piaga Amzei si chiar eu Piata Filantropiei. 0 Bucuresti 10 de legume Bibeseu:Voos Repartizarea piejelor de cartier trebuie ficutd cam uniform gi in centrele de gravitate a suprafe- Jelor construite, aga ca distanta intre ele si mu trea- ch de 2 kin, insi pot fi gi mai dese la o populagie mai concentra Pietele pentru desfacerea alimentelor pot fi des- coperite, deci volante, sau acoperite, cu simple mar- chize sau chiar in hale, In fig. 682 dim vederes unor hale in forma de soproane (semi-acoperite) din I pieted de alimentare Bibesen:Vods din Bucurest Gelsenkirchen sau ca cele din piata de legu Bucuresti (Bibesen Voda) deformate prin iniji yele negustorilor (fig. 683 si fig. 684). ion (8. La Madison in Statele Unite astfel de marchize sunt din beton armat (fig. 685), iar la St. Paul, ase Fig. 606, Pi semi-seoperité la St. Paul (S. UL) deasupen nivelutui stekael menea in Statele Unite, acestea sunt ridicate deasu- pra nivelului strizei (fig 686), avand un trotoar interior de cirea 6 m., iar intre soproanele dese228 _URBANISMUL cale largi de cirea 18 m., acoperigul fiind tat de 15m. In orayele n sunt acoperite formand ade Fig. 651. Vedlerea general a Halelor Centrale Chie din Bucuresti existi.o serie de astfel de hale, in deosebi pentru carne gi peste, executate dupi acelas tip, pe la amul 1894, precum Halele: Centrale Ghie: hala Griv i unele piete importante alimentare wrate hale, In Bucuresti |. Halele moderne aco- dink Letchworth (fig. 693) si din Welwyn, exeeutat in 1924 (fig. 694). Piegele volante (descoperite) au fost gi sunt foarte intrebuinjate, mai ales in firile din apus si in ora- gele din Romania, pentru cazurile efind desfacerea ie 689, Halle din Minehen ae prodnselor ce face numai in anumite aile (aga zisele Larguri siptimanal sul de a fi foar- .e, fiinded ocup: numai efiteva ore, si deci pot fi distrib pe marile artere de circulas te econo spat fe oriunde in orag, chiar nm cer de eat un pa- Fig. 688, Hala Neustidter din Dresda, perite ian acum aspecte monumentale, precum Neu- stidter din Dresda (fig. 688) sau mai ales cele exe- cutate la Miinchen in 1912 (fig. 689) sau cele mai recente de la Reims (fig. 690) sau cele din executate in 1931, si care au costat cam 80 milioane lei (fig. 691 gi cooperative care, pe compt propri Afel de hale acope- ite, in care cooperatorii au standuri colective sau individuale, Acesta ¢ cazul areadelor dir. oragul-gri- Fig. 690, Halle din Reims vagin hun si mijloace rapide de curitire @ locului, i ea mirfurilor. Pietele medievale de ali- mentare din faa Primiriilor eau aproape toate vo- lante (sub cerul liber). In fig. 695 se vede o astfel de piati din Odessa (Ueraina), iar in fig, 696 una din Washington, unde fermicrii igi desfac direct produsele lor. De altfel marele avantaj al acestor piefe este desfacerea direct a produselor alinien- tare gi deci reducerea preurilor alimentelor. dupa ridFig, 692, Detaliul halet din Ploesti, ine acum si stabilim suprafetele necesare u- nor astfel de pieye si si dim eateva detalii asupri accesoriilor lor. Suprafaga coruti de pietele de de de marimea oragului, Trebuie si yehiculelor de aprovizionare gi ale cumparatorilor, pentru citculagia in jurnl piefei. In Bucuresti supra- de Halele Gentrale acum este de cirea230 URBANISMUL 8000 m. p., iar extensiunea lor proectata spre str. ‘Temperatura frigului, ca si umiditatea necesaré Carol, ar ocupa fine’ pe atit aerului in frigorifere, este variabila dupa felul ali- mentului. Asa pentru pasiri, oui, brinzeturi, este Halele din Ploesti ocupa o suprafaya ziditi de Fig, 694, Halele cooperatrilor din Welwyn (Anglia). Fig. 696, Piaté descoperiti din Washington cirea 4500 m, p. plus ine cirea 2200 m. p. ocupagi : Be nanos s de alte cliidiri inconjuratoare (fig. 697). ater Oe ieee i ae + iar umidiaen de 355 Piefele gi halele trebuiese previzut. it teens eae ects unde si fie antrepozitate alimentele, pr 2 BAU eae cee ae ie a? nea, pestele, vinaturile, zarzavatur le, branzetur . fruete , ouale, §. a. Asemenea fiuni sunt necesare nu numai din punctual de vedere 5 sanitar, dar si economie, cei uniformizea te prejul mediu anual al alimentelor, pe langa faptul | Bog ci ineurajeaz’ productia unor categorii di ente Sot ce altfel nu pot fi conservate. | = el o al Odessa (Ueraina), In toate farile oragele mari sunt inzestrate eu a- semenea depozite frigorifere. Mai ales in Statele U- nite frigoriferele sunt dezvoltate: la New-York e- xisti instalati o capacitate frigorific’ de cirea un pacers ft fois) ae ae ra persistii o temperaturi Coarte The acelag timp si pentru producerea ghefei arti absolut necesari in toate orasele, eu atat mai mult in sirile unde ridieati. Fig. 697, Planul halelor dia Ploegsi umiditatea 80; pestele de la 10° la —12° si cam 90 umiditate; laptele de la +2° Ia +10°; branza de Ja —3° la +45 legumele intre —1° si +4° cu 80 gr. umiditate; fructele cam +1° Ia +4° dupa varietiti, iar strugurii de la +5° la +6°, bananele de la +10° la +12°, © serie de frigorifere pe categorii de alimente ticbuie deci si existe in toate halele de alimente sau dde antrepozitare ale oragelor, In oragele mari este neapirat necesar un mare antrepozit frigorifer. In Bucuresti exist frigorifere numai la hala centrala Chica, Nu ne oprim asupra detaliilor piefelor, ca cele de pavare, alimentare cu api, canalizare, lu- minat, dispozitii practice si constructive, acestea fi- d chestiuni cari privese pe constructorul piefei. Targurile si exposigiile le pute trece tot ea piefe de exploatare, in genere deschise, fiindek acestea ise, special procctate si ame cer gi ele locuri desel najate, Acestea sunt insi mai vaste, agezate 1a ma URRANISTICA SPECIALA parcurilor, nu prea departe de centru, cu accese plicute si avind legituri ew diversele mijloace de transport din orag si din afara. Terenul ei fie legat eu linii de garaj pentru a se putea aduce pe calea ferati, si daci se poate chiar pe api, obiectele de ex- pus, Imprejurimile terenului de expozitie sa fie eat mai ingrijite gi estetice, cei eu ele se ridied sau se cohoara nivelul reusitei expozifiilor. Evident oi ase- menea terenuri de expozitii, eari trebuese si fie pro- prietatea comunei, nu se pot prevede in toate ora- gele, ci numai in cele mai importante, sau in cele eu. un rol special in productiune. Dar in yirile agricole, unde se pistreazi inci tradigia gi se simte nevoia bal- ciurilor, este de recomaniat ca si se amenajeze in toate orasele terenuri pentru expozifii sau targuri, cari sa poata fi usor utilizate 1a mai multe scopuri. In oragele mici in genere astfel de terenuri se ame- najeazi Ia marginea lor. Ta Paris, terenul denumit Champ de Mars este gi acum foarte propriu pentru expozifii, impreun’ cu esplanada palatului Trocadero; iar mai de curdnd s'a gisit gi mai potrivit terenul din jurul podului Ale- sandra [I cu Esplanada Invalizilor pentru Expozi- tia de Arte Decorative din 1925, din cauza situayiet centrale si existenfei in vecinitate a marei clidiri i Grand Palais, adaptabild la tot genul de ex- i. Calea ferati si fluvinl Sena deservese foarte aceste terenuri, Suprafefele necesare pentru expozitii erese nein- cetat. Astfel expozifia din Paris din 1855 a ocupat 1W ha. cea din 1925 0 suprafata de cirea 40 ha. Te- renul pentru «targul de mostre> de la «Porte de Versailles» din Paris, ocupa in 1928 0 suprafata de 35 hectare, incdpand peste 7000 de expozangi. Ex- pozitia din Miinchen din 1925 pentruci dle trangport» a ocupat 30°ha.s aceea din Fig. 699, Plann exporitiet Un secol de progress din Chicago (3933),URBANISMUL 1912 dela Diisseldorf « ocupat cam 7 ha.; iar cea ade igieni> din 1911 de la Dresda, o suprataga de 10 hectare; in fine expozijia internagionala de la Chicago, din 1893. a ocupat 320 ha. (fig. 698), iar cea din 1933 0 suprafata foarte mare dealungul la- cului Michigan (fig. 699). Fig. 700 este o vedere ge- neralii a halelor de expozitie din Berlin 1a Kaiser- damm, unde sunt 3 hale eare ocupi in total 30.000 1m. P. Fig. 100, Hlele de expozitie din Berlin de Ia. Kaiserdainm Pareul Carol din Bucuresti a fost executat pentru a ayea loc acolo expozitia 14 din 1906, care a ocupat cirea 25 ha. Targul Mosilor din Bucuresti, poate fi adaptat pentrn mici expozisii permanente si ooupa cam 5 ha. dar nu este bine amenajat, din eau- xi ci este traversat de artere importante de circula- fie sie lasat de pretutindeni liberului acces, ceeace nu este recomandabil, nici pentru expozitiile provi- zoriiy nici pentru cele permanente, Expozijia din Ghigindu din 1925 a ocupat circa 4 hectare, insi nu a fost aranjaté pe un teren special, ci in douk gridini cu caracter public, vecine. Terenurile pentru targuri trebuie si indeplinea- sei cam aceleag condifii ca gi cele pentru expozitii. ‘Targurile pot fi siptimanale (cum se obignueste mai ales la noi in fara), sezonale ori anuale. In ult mul caz suprafetele sunt mult mai mari, Pentru ta gurile siptimanale suprafejele pot varia de ln 2 hectare la 5 hectare, dupa orag. Penten cele anuale de la 5—20 hectare. Piejele pentru parcaj, in special pente bile, sunt iarisi piete de exploatare, intra trodus de curand sistemul ca in astfel de pieye si se incaseze taxe de Ja yehiculele mneazii acolo, in schimbul supravegherei, Orice piajay orice spasin ca piefe pentru pareaj. In oragele din Statele Unite, si in special la New- York si Chicago, chiar terenurile particular ri- maze ine’ neconstruite sunt transformate in astfel dle piefe de pareaj, bineinteles in profitul proprieta- ralui. In Chicago, la unele ocazii, marele spatiu i- her de pe Lake Front Drive, devine un de automobile (U. G. fie. 139). Astfel de pieje sunt mai necesare in centrul ora- gului, unde cireulatia gi stajionarea ai inten- si, de ex. in jurul teatrelor, biincilor, clidirilor pu. blice, ete. Acolo unde spatiul necesar nu existii, se reeurge la piefe-garaje subterane (sub piefele pu- blice) sau chiar la garaje in clidiri particulare eu multe etaje, uneori fir rampe, ci numai cu aseen- soare pater-noster pentru automobile, ca cel din De- troit, care are 12 etaje pentru eirea 1200 masini (fig. 701). In New-York City exist un astfel de garaj Fig. 701. Guraj pentru pareajul automobilelor, eu 12 etaje, ta Detroit. La St. Louis in Statele Unite s'a constatat ea spa- siul pentru parcajul automobilelor in centrul afa- cerilor nu este suficient decat pentru 2500 vebicule, pe cand cele inregistrate sunt in numar de 120.000. ‘La Bucuresti de mai mulji ani noi am propus in va punete, si in special sub scuarul Sirindar, 0 piafi subterani pentru parcajul automobilelor, in vederea descongestioniirei circulatiei pe bulevardul Flisabeta si Calea Victoriei, profitand de situatia a- vantajoasi a acestui teren si de declivitatea natural din acest punct, insi nu s'a xecutat. Actualniente parcajul — pentru un numir destul de redus de au- tomobile — se face pe terenul sustras verdejei de deasupra, cum gi pe lirgirea din apropiere a Ciei Vietoriei. La Paris ’a pus in execusie cateva astfel de par- caje subterane. In acest oras s’a pretins ci supra- fafa circulabila totala a strazilor metropolei este mai mick de cat suprafaja tuturor vehiculelor inre- gistrate. Aga dar piefe noi pentru parcajul automo- bilelor in stafionare sunt de o necesitate stringent3.. La Buenos-Aires sa Propus in 1932 construireaunei rejele de 6 garaje sub piefele centrale pentru stationare in zona congestionata a oragului. In ora. sele-mai pugin importante, sau in cele previizute senaruri numeroase, acestea sunt cele mai pot vite piete gi pentru parcajul automobilelor. De ac in zonele de extensiune sau in proectele de oraze noi este recomandabil a se prevede cit mai multe scuaruri largi, mai ales in centrul oragului gi in vecinitate direct ou arterele de mare eircula 1 de largi, pentru ea dealw axului Tor stations vehiculele in cele dor sensuri ale circulatiei, cum se procedeazit astizi pe maulte artere din Paris, d) Piefele seuaruri an rolul mai mult penten pi trarea unor spatii libere publice in vederea cree: anor oaze de linigte, aer mai curat si soare, desi a- ceste seuaruri cu gi deseori un rol estetie si chiar de exploatare. De aceia este potrivit a proecta scuaru- rile de interes predominant igienic, mai ales in ora- gele in care se admite constructia inalta si densa. nidear strizi sufi Fig. 102, Scuar la Reins pentew educate Fizicd, uniform distribuite pe suprafata oragului. Ca situajiune, distingem mai multe categorii de asem nea seuaruri, desi forma lor mu e nevoie si fie ob! gator pistrati, si adied: senaruri interioare blocu: tilor (in impasuri), specifice cartierelor de loeuin- fe (fig. 133, 288 i 295 U. G. si 561, 562 U. G. searutt "1 intersectiile a dou artere sub un unghiu prea ascutit, ea in fig. 235, U. G.: scuaruri formand piele, de obicei la intersectia a patra strazi, fie de cirenlatie. fie unele secundare, precum scuarul ! teneuli Roman din Bucuresti (fig, 329 si 330 U. cel din str. Barbu Delavrancea (fig, 380 U.G.) Caracteristi rarilor est verdeaja. De acei sunt intrebuin- fate ca terenuri de jocuri pentru copii. cum sunt mnlte de acest gen Ia Paris, sau chiar pentru spor adesea acestea, daci URBANISTICA SPECIALA turi si educatie fizied, preeum Ia Reims (fig. 702 si Fig, 703). Se recom ili ca care 20 hectare teren sii se fi Fig. 108. Seuar ta Reims pentru educatia fiiel # yeolarilo. proceteze cite un senar pentru jocuri de copii, eu suprafaja de 2000—20.000 m. p. Alteori se transforma in scuaruri provizorii cu verdeati chiar terenuri particulare, intre caleane, frumos decorate, ea la Paris (fig. 704). In Oradia Mare existi o grupare de dou’ piete (Piaya Unirei) in jurul bisericei gi in faga Primariei, din care uncia i s'a adiogat nigte platbande eu ver- dead si flori, dndu-i-se un caracter de scuar, far insii a indeplini conditiile scuarului (fig. 705). 45. Diverse spafii libere. tare a omului locuitor al oragului. Parcurile, ea spajiu liber, pot fi insk publice saw ticulare, pot fi interioare sau exterioare oragului, 704, Teran perticular inte caleene amenajat «x scuar (Paria).234, URBANISMUL pot fi de reconfortare (recreajie activi sau nu), pro- ductive (de ex. centura agricola), decorative (de ex. sridinile publice cu flori, etc.) sau organive (de ex. cimitirele, aeroporturile, hidroporturile, stranduri, te.) A. Pareurile publiee. Intrebuinjand clasificarea largi de mai sus, urmeazit si ne ocupim de cele de reconfortare (U. G. pag. 286—313), zise si sp: Xerzi, care, am aritat, trebuie sf fie pentru copii, pentru sportivi, pentru persoane mature, pentru x camping. Am viizut eli prima conditie a avestor spa- tii verzi este si satisfacd epura zonelor de influensi podara sau plana (influenga ca distanti si ca supra- fat), potrivit cifrelor din tabloul lui Wagrer sau al Tui Sfingescu, ce am dat cind ne-am ovupat cu teri- toriul in planul local (U. G. paragr. 42) sau din ta- Lloul lui Migge*), Penirs | Penis | Peat [Suprtaa pac | ertdite | picue | pea" —— Foca, |de catia perme Nr, [Supeafataneclto| sporti [in clout Jair} ti a fonts | Grp | tae pd 2| o203| 4 | 0 | 3| o3-03 | 5 3 13 4] 04-05] 6 | 6 | 1B 5 Oe Ve 05-06 | Forestier prescrie 50 m. p. de pare public pe cap de locnitor, adie pentru un milion de locuitori 2000 hectare spatii libere suburhane gi 3000 ha. spa here urbane. total 5000 ha., repartizate astfel: a) rezerve rurale si parenri suburbane 2000 ha. (dela 100—1000 ha.) b) parcuri mari urbane 1500 ha. ¢) gridini de cartier (dela 20-150 ha,) 1000 ha. 4) terenuri pentru jocuri (dela 1-10 ha.) 300 ha. 1) Educopia Fisick (conterinf) pag. 283, conferinja C. Sfinjecu Urbanism 9i educate fica". e) mici gridini pentru copii (dela 1000 mp. la Tha.) 200 ha. In fig. 529 si 530 se poate distinge cum an fost aplicate aceste metode pentru determinarea spai Jor verzi in planul de amenajare local al Buct lor, metodii ce poate fi aplicata la toate cai spre a ne apropia fie de o schema a spatiilor verzi publice, ca in fig. 215 gi 219 U. G. in eazul unui oras nou, fie ca in fig. 220 U. B. (stanga pentru exten- siuni gi dreapta pentru interiorul oragului) in ca. mul unei aglomeratiuni existente. ‘a procedat Ja Londra (fig. 501 si 502, U. Terenurile pentru jocuri de copii sunt de dou categorii: pentru copii p: i pentru co: pii intre 6 si 14 ani. Primele cer amenajeri speciale: 0 plaje de ni 0 zonit de umbra si eu binci pentru ins piilor, basen de mick adineime, cam 0,25 diametru de 4,50 m. pentru hiliceali (ca cel Viena, totul putind fi usor prin buveti-fantana, ca in fig. 706, dar mai joasi, pentru ca si copiii si poatd bea api. Cele mai potrivite locuri pentru astfel de teremuri sunt in interiorul jurul a 4000 mp. dar nu blocurilor, cu suprafege anai miei ca 2500 mp.URBANISTICA SPECIALA _ 235 Pentra eopii intre 6—-14 ani, care merg la sevalii, rite sporturi sunt indicate in fig. 709, iar in fig. 230 terenul trebuie si fie mai mare, cu peluzi, si nu i 231 U. G. se vede stadionul pentru sporturi al produc& praf, si si aibi instalasii de jocuri si gim fig. 707. Hepeae (Gls Toren de Hockey a qi -s $ Fig. 107 Italie jocuri in pare ‘ Uneori asemenea terenuri sunt adaptate in scu: ag tt m i, eum s'a facut la Chicago, in Davis Square (fig, ; Teren de foot noua ) san la Reims (fig, 702 si 703). om ee Astfel de terenuri si aibi 6000—8000 mp. eari gee! Toren eons pot cuprinde 600—800 coy Terenurile de sporturi cer si ele conditii de J tuafie, expunere la soare, suprafafi, amengjare Le nu fie, oricare va fi sportul, mai mic ca 110X140 == 1m, Dusuri, W. C., eabine de imbricat, tribe, bu: fete gi alte accesorii sunt necesare. ip Dieneseatted Tae ale Sha Institutului Nasional de Educasie Fiziei din Bucu- resti. In fig, 710 dim o vedere a stadionului din Francfurt pe Main, construit in anii 1925—1927. Fig. 110, Stadion dis Franefurt pe Main La Berlin va inceput construcyia noului stadion is Square fo «Uitler» pentru jocuri olimpice, in care ya incipea Orientarea teremulni are importanfi, de ex. latu- 100,000 persoane, La stadion sunt anexate: rea Iungit ar fi spre N. N. V. iar subsolul si Un stadion nautic, terenul pentru serbiri, teatra drenat. in aer liber, velodrom pentru 15000 persoane, pis- Dimensiunile pentru terenurile proprii la dife- cia s. a. (fig. 711). In fig. 712 gi 713 se vede mo-dul de construcfie al stadionului din Turin, penten 20.000 persoane, (stadionul dini sunt numai Nor din Paris ( URBANISMUL fel de sau gridini sunt aga de mari ineat pot fi amenajate acolo gi terenuri pentru reereagia ac- De exemplu in gradina Cigmegin (fig. 221, 222 gi 223 U. G.) din Bucuresti mu pot avea loc gi tere nuri pentru recreatie, pe o suprafayi-redusa la 15 ha. in care o bund suprafafi este ocupati de apa laculni, ‘Toemai indea terenul este redus, astfel de gri dini se fae cu pugine alei, dar mult curhate, si- nuoase, pentru a da posibilitatea unei plimbari mari Jungi gi iluzia levirat pare. Nu se recon da fardmitarea unei astfel de gradini cu prea multe si variate podoabe, fie paysagiste, floriste sau arhi- Fig. 126. Cop Hyde Park din Londen, tweturale. Mai ales pe marginea fie arbori stufosi, care si opreased praful si fumul arterelor din vecinatate. Uncori inst asemenea grit ative, de ex. gridin Tuilerii- 3141. G.). Monceau din Paris (fig. 217 U ) este un model de amenajare a unei gradini miei ini oare. In Bucuresti existi parcul Toanid (fig. 207 $1 208, U. G.). desi foarte mie, dar amenajat analog cu ul Monecau din Paris. Pareul Carol I din Bu Fig. 27, Planul parealai Jo ‘din. Chieago.URBANISTICA SPECIALA 241 curesti, este © tranzisie intre pareul francez si. cel englez (fi 332, U.G. In Anglia, gi mai ales la Londra, exist chiar in imteriorul oragului (Londra are o suprafati foarte mare) aga zisele parcuri populare, adevarate paduri intrerupte cu mari luminiguri in care sunt risfiragi paci_bitrani, Hyde-Park din Londra (fig. 726). Americanii se servesc de aceleas metode, ca in pareul Franklin din Boston (fig. 212, U. G.). i Jackson din Ch de ex. In fig. 727 dim planul parcul ago. Uneori parcurile intraurbane (mai rar cele ex- traurl prind si gridini zoologice ori_gri- dini hotanice. Exemple de gridini zoologice gisim la Paris (Jardin des Plantes), 1a Berlin (Zoologischer Garten). la Budapesta (Varos Liget). la Roma, le ‘Alexandria (Egipt) ete. Astfel de gradini inst sunt foarte costisitoare ca intretinere si de cele mai multe ori cheltuelile nu pot fi acoperite eu taxele de trare. Parcutile exterioare ca cele interioare, fefe mult mai mari r amenajarea lor in genere este Fig. 128, Adipost din pidurea Soagow. alta, bazata pe maxi ft mai mult necesari 0 execusia trine. de economie si pe pistra- i naturale a paysagiulu. tretinere bund a acestora, preeu anor anexe utile. preeum: adiposturi, tare cu apa (fintani), eventual re- nite, locuri pentru campament, 5. a. In fig, 728 se arati un tip de adapost facut in pidurea Snagov la 45 km, de Bucuresti, iar in fig, instalajii de incAlzit in parcurile din America, nitate gi in plidurea Snagov, unde s'au executat $i bufete (fig. 508, U. G.), restaurante (fig. 510, U G.), in armonie eu paysagiul natural. In astfel de pareuri se aduce ti zile penten a face exercitii gi gi ber. cum se vede in fig, 730 intr’un pare din York. ‘Amenajarea apelor superficiale etul in anumite nastied in aer lie few Injelegem prin aceasta utilizarea lor ea spafii lihere, suprafata ocu- pati de apa, gi in deosebi malurile lor. Acestea pot fi intrebuintate nu numai pentru scopuri comer ciale, dar gi pentru sporturi, ca blice, ete. Malurile si terenurile i de inedleit alimente in parcuri din StateleUnite recomandii « fi intrebui uri de sport sam de recrea cat acest principi ate ca parcuri gi ca tere i. In Timisoara s'a apli- . Cand apa este curgitoare iar ma- le prezinti taluze, ea Dambovita la Bucureshi, acestea si fie intrebuingate im eon digi sais 3 Lavarle Gia junit Beninala pce team buingate pentru sporturi, iar pe maluri se in pareuri, Am aratat of oragul Chicago a creiat ag curi lagunare> prin umplerea unei piieti 16, U. G.). FF Fig, 780. Exercti scolare in aer liber int'an pare din New-York Lacurile din nordul Bucurestilor pot deveni zor adeviirate regiuni de sport gi recreayie In periferia oragului (fig. 225 si 226, U. G.).242 URBANISMUL rele, Desi acesten aut un alt rol, in multe ri sunt in acclag timp adevirate parcur Legea sanitara romana cere ca cimitirele si fie stabilite afari din zona oragului gi la o di cel putin 1 km. i imitirele in interiorul lor; de altfel uncle mute nici nu e striet necsar a fi declasate, De aceia in New: centrul cel mai circulat, cimitirul i:torie din jurul hisericei Sf. Paul (fig. 731). York si astitai ex ortante si bune cai de es, cum gi mijloace suficiente pentru transport. erenul ales trebuie si aibi o umercala potrivita, iar stratul in care se face ingroparea s& se afle dea- suspra nivelului apelor subterane si si poseada un oarecare grad de p site spre a nu pastra a pele. te conditii asigur’ o mai lesnicioasi mi- neralizare a cadavrelor. Este r vomandabil ca cimitirele sa fie izolate y rin Terenul se amenajaza sare, ca api, eanal de scur- gere, pavagii, eladiri anexe, etc Alei, ar strizi, divid fie variate, terenul cimi hu ritatea este recomandati mai ales efind cimitirul ‘% si rolul unui pare, si e aflat in o regiune ext arbori batrén in farile anglo-saxone. Cimitirele franceze, italiene gi cele roménesti au di regulate. Pe cand cele din Paris sunt utili loturi regulat nil do Nord din Manches tirul din Milan este foarte vast gi are Incr’ desi con! ia Ini este regulati. In fig. n vederea exterioara a Cimitirului de Nord din Miinchen, iar in fig. 733 0 vedere interioara a cimi Fig. 783, Vedere ioterioaei in cimitinl Din Pidure din Minchen. tirului . In fig. 741 dim un abac intrebuinjat de lotizatori amerieani ca si determine mirimea loturilor gi deci _URBANISMUL 4 spatiilor libere pe heetar in vede rentabilitii. unei igienice Fig: 139, Locuintele di The Towers Apa le libere particulate unifies in New York 0,15 din suprafaga, restul de 0,85 lisindu-se pentru curfi grupate gi plantate, formand parcuri tot usa de vaste ca gi cel dela Palais Royal din Paris, gi to- tusi se obfine astfel o densitate de 300 loe/hec EL mai propune gi sistemul cu blocuri construite pe margine, unde terenul plantat ocupa 0.48 din total (fig, 203, U. G.). Asemenea Descamp in «La cité moderne» ’) ins: pirandu-se dupi ideile lui Le Corbusier, cauta si concentreze populatia pe suprafefe mi densitigi tot de 300 loc/hectar, suprapundnd de circulagie spre a pierde mai putin teren cu cle, si ajunge Ja o suprafaji plantati cu verdeaga de Fig, 140. Unificarea curjilor la The Towers Apertamento. din Newark, 56%, deci mai putin de jumétate suprafayi clidita (fig, 156 U. G.). Avesta pistreazi blocurile izolate si la cladiri cu inaltimi de cirea 70 m. adiea la fel cu catedrala Notre Dame din Paris. Fatadele clidirilor spre caile de comunieayii publice in aceasti propia 1)) eLArchitectures, Tulie 1928,URBANISTICA SPECIALA 245, ete. iar cele spre gri- ini (curfile comune) vor fi ocupate eu inciperile pentru serviciile generale precum: portari, saloane comune, sili de lecturd, farmacie, infirmerie, biu- rouri postale, nursery, unde si fie lisaji copiti ai locatarilor, ete. Asemnea solufiuni condu climinarea spatiilor libere sau clidite, en car: particular. Pani Ia realizarea umor asemenea proecte, in Pa ris de ex. s’au executat nigte solutii intermediare, adic mari imobile de raport in care curtile sun unificate pe suprafete mari si bine aerisite si iu minate. Fig. 761. Abac american pentra dimensionarea Joturitor. Pentru sporirea spagiilor libere particulare ( curfilor) se recurge uneori la o artificializare a lor, cerutii gi de conditia retragerei etajelor superioare spre a se respecta cerinja razei de Iumini la 45°, 1 procedat Sauvage la 0 clidire ce a execu- tat in Paris (fig. 192, U. G.), adie’ forménd eurti- baleoane pe apartamente si la difer In congresul urbanistic international dela Romu, 1929, Albertini *) a propus ca la cladirile eu locu- inge gi etaje numeroase sit se amenajeze cam 7 my curfi cu gridini, gi alti 3 mp. teren pentru j de fiecare locuinga, ceeace gisim insa insufic oarece nu elimini situatiuni cu vegnica wnbri se vad in fig 742 care reprezinta cartierul din stradi din New-York. Chestiunea spajiilor libere particulare (curjile clidirilor) a fost foarte bine studiati de Rey si Barde, cari au scos in relief importanga formei si 33-0 1) €. Sfingeseu: «Congretul international pentra Iocuinte si ame najarca oragclora, Roma, 1929, pas. 28 mirimei Iotului in planul arhiteetonie al clidirei, cici coum e terenul, aga si arhitecturay. Ei an ariitat cu prisosinga influenta formidabi asupra ineurajirei suprapopulatis cliidirilor, gi au dat di mirimea si gru a curtilor mie i si deci a neigie- ein Ia stead Ta New TORE: In fig. 743 se vede © perspectivi a grupirei unor asemenea spatii libere particulare eu cele publi cu o anumitit desf ine dela ele maximum deci si econom In Jocul unei curt totdeauna de preferit constructia te care di nastere la curti (spatii lihere particulare) spre a se ob- Fi 143. Gruparen spatilorlibere portinlare eu cele publie. 1 spatiul public liber al stradei, gi care poate procnra aceins suprafati contruiti pentru bloc. Aceste spajii liber e sunt mai avan- i ie NS e arati dispozitia cladirilor ce se continnat246. pentru a nu fi acoperite de umbra nici chiar la solstigiul de iarnk in New-York, gi astfel rezulti care este cea mai avamtajoasi mirime si forma a spa- liilor libere particulare din punct de vedere igienie. Este un mod de a aplica cele aritate in Urbanistica Generali. pag. 332-339. metric 2 curjilor particulare pentra sgirienori la New-York, valabilé gi Ia solstviul de iar. In Bucuresti epatiile libere particulare au incon- dimensionate si juritoare, in cit folosul lor este aproape anihilat. ‘Observim urmitoarele defecte relative la dimen- a) Sunt inguste si prea lungi: pe fajadele prea inguste si addncimile prea mari ale loturilor sa nas- cut sistemul de clidiri zis vagon, agezate fie spate in spate, fie pe doud siruri fat in fayi pe acelas lot. Acest inconvenient il intalnim din ce in ce mai rar in zona central, dar mai des, prea des ehiar, la periferie. Art, 62 din regulamentul de constructie in vigoare al oragului Bucuresti nu rezolvi. che- stinnea, ci mai mult 0 complica, prin felul nepreeis cum e redactat. Trebuie introdus principiul alinie- rei constructiilor gi pe linii interioare blocurilor, fel ca miezul blocului si rimfni spagiu liber par- ticular Gomassat la un loc (fig. 749). Acesta con- duce in adevir Ia o solutie urbanistied utili sia fost aplicat Ja planul de amenajare recent pentru comuna Béneasa, de ling Bucuresti, (fig. 746). b) Sunt prea mici in raport fie cu inaltimea ad- misi clidirilor inconjuritoare, fie cu destinasia lor. Astfel in centrul oragului, unde se autoriz’ inaltimi pand la 18 m, la cornige plus alti 10 m. inserisi in cere, regulamentul admite curti de lumina gi de ser- viciu, numai de 5 m. dimensiune pe o lature si re- tragerile in gabarit nu se impun micar gi spre curti. Cldirile cu multe apartamente, foarte adesea au curji de serviciu minuscule, care mu pot satisfuce ici nevoile strict domestice. Mai spre periferie fa- de curgi nu pot servi decit ca trecere, de multe ori numai cu piciorul, pentru numerogii locatari in- ehesuiti in imobile primitive de exploatare, ¢) Cand se las gridini de fayade (rareori im- URBANISMUL puse pe bari de plan) acesten au forme neregulate si dimensiuni foarte reduse, aga ci aceste aise gra- dini sunt-inutilizabile seopului pentru care au fost asate. In ce priveste orientarea gridinilor, aceasta nu este aproape niciodati cercetati in vederea unui folos maxim. Regulamentnl nu impune comassarea cbligatorie a enrtilor vecine, ci o Tasii facultativas nut exclude curtile in forma de puguri: desi acestea nu pot fin 1e curiijite si nici bine aerisite; tole- adesea ealeanele spre curtea vecinului care transformi oragul in un conglomerat de zidarie eu aer inehis, in loe si lase largi circulagia aerului. Fit, 1S, Disposti de construct care unified spatial her public Chiar ia construcfiile ficute pe lotiziri aprobate de comuni, unde la inceput se impune aplicarea unor dispozitii la agezarea cladirilor in sensul res- pectirei unei bune distribufii a spatiului liber par- ticular, eu timpul, prin noi cliidiri, tolerate de co- muni, se stricd planul general, fie prin subdivizarea loturilor initiale, fie prin suprapuneri de etaje, fie mai ales prin noi clidiri care micsoreazi curtile, astfel ci lotizarea inigiald devine de nerecunoscut si i se micgoreaza mult valoarea. Regulamentul nu trebuie sii se ocupe numai de materialul si mirimes ineiperei de locuit, dar si de sruparea acelor ineperi in raport eu spasiile libere, fie pe proprictatea solicitantului, fie de pe cele ve- ene. Spatiile libere particulare exterioare oragului igi ba- zeari existenja lor pe impunerea si respectarea zonelor «non aedificandi» exterioare. Stim ci pe aceste zone se sprijin’ intreaga amenajare regionali. adied delimitarea oraselor si suburbanelor, cu re- partitia zonelor clidite in 0 zon mare necladiti. Am spus ci principiul este si se pastreze oragelorcaracterul unor cinsule de cliidiri in marea de ver deati>, iar nu insule de verdeaji intr’o mare de cladini Legea Vienei prevede zone «non aedifieandis temporare, adiei pot dispare la o extensiune vii- toare, si zone enon aedifieandi> permanente. Nu suntem totdeauna de acord eu infiintarea in planul de amenajare a zonelor «non aedificandi» tempo- rare, cici ugor sar putea aluneca spre desfiintarea tuturor zonelor non aedificandi. Este bine sf se pis- treze separate nofiunile de zoni non aedificandi si de zona de extensiune, cici funejiunile acestor zone sunt diferite. Pentru a se asigura deci respectarea zonelor now aedificandi particulare exterioare, este de recowan- dat si se incurajeze culturile agricole intensive, eum si orice alte culturi cari produc 0 rendabilitate mare URBANISTICA SPECIALA 247 a acestor terenuri periferice, ea astfel si se inliture tentagia de parcelare a lor. Fermele, de 1—5 hee- tare suprafafi, constitue un mijloc preventiv, im- PRNERA MNCPULU BLOUREST ORTH GENERAL CRORSTEMLL S SSTEMATIZAREY preuna cu nepermiterea ca industriile sau depoxi- tele si se ageze in alte parti decat in cartierele spe- ciale (in zonele industriale sau de depozite), ca avestea dau nastere apoi la aglomeriri de locuinye in jurul lor, si deci la distrugerea zonelor verzi. Dupa cum oragul trebuie #4 pluteasci in marea verde, tot aga casele trebuie si fie pe edt posibil fuconjurate de spajiul liber particular sau publ 0 servitute a arborilor, chiar aflagi pe proprietagile particulare, trebuie legiferati, iar regulamentele lo- tizdrilor trebuie si fie eit mai restrictive: #& nu s¢ admita spayii libere prea mici sau stricarea in viitor # caracterului inigial al lotizirilor. (Va urma)248 RESUME. URBANISTIQUE SPECIALE par le Prof. C. SFINIESCO URBANOHISTOLOGIE La place, classée d’aprés sa fonction dominante, peut étre soit de circulation (économique), soit ar- chitecturale (esthétique), soit d'exploitation (60- nomie), soit un square (hygiéne). La place de circulation est earactérisée par le croisement d’au moins deux rues et par lintensité de Ja citeulation. Ly a lieu d’examiner s'il est plus avantageux de faire converger plusieurs rues en um seul point ou de les converger en plusieurs points yoisins, ¢. 2. d. disperser la circulation. Il est, impossible de donner a cette question une réponse un caractére général; 1a solution varie selon les eas, Lorsque le distances entre les points de conver: gence sont petites, on a des places groupées, dans le genre arhitectural, ou méme des places groupées dans le genre des places de circulation (si la cir- culation est trés intense). Pour une place de cireul: le mouvement des véhicule: due de la place: e) les ka circulation, Le mouvement des véhicules peut étre, en vue Gaugmenter la capacité circulatoire de la place et Wéyiter les accidents: un mouvement continu (gi- toire, c,d. d. tangentiel et la cireulation mélan- ‘e) ou un mouvement discontinu (eroisé). Plus Fangle de collision de deux véhicules est faible, plus le débit de la creulation peut étre élevé pow rang de véhicules; pour plusieurs rangs, le debit le plus considérable est obtenn par le eroisemen’. per- pendiculaire des files. Il en résulte que le mouve ent giratoire est avantageux comme mouyenent sul rang de véhicules, tandis tenses, Ie mouvements croisé b) ln forme et Meten- es propres a faciliter tangentiel pour un que pour les trafies est plus recomandé. Une place de giration p circulation plus ow moins grand de rues convergentes et la d on du dianittre de Ia place; cette capacité peut étre comprise entre 1720 et 9200 véhicules & Theure, Lorsque le mou- yanent est mélangé, le débit possible varie entre 1150 et 7400 véhicules a heute, selon le cas; enfin aijue Id circulation est’ croisé, il est neessaire organiser un service de police. C'est pourquor tes places qui sont destinée: a devenir des places de grande circulition dans certaines directions ne doi- Yent pas étre onganisées pour le monvement gira- toire permanent, celui-ei étant de préférence adopts 1 avoir une capacité de selon le nombre URBANISMUL a un trafic faible, mais elles devront étre organisées pour le mouvement croisé. La oit le terrain est cher, Ia circulation croisée est plus économique. Les places oit se croisent plusieurs rues (6 i 8), de faible trafic seront traitées en places de eitcula- tion croisée; si dans certaines directions existent des trafice plus intenses, il y a lieu de recommander La combinaison de 1a circulation giratoire avec la cir- culation crois La Piaja Vietoriei & Bucarest, devra @tre or; nisée dans l'avenir pour une combinaison du mou- vement giratoire et du mouvement eroisé dans cer- taines directions. En ee qui concerne le diamétre du noyau centes* des places de giration tangentielle, Liibke a indigue la formule a: rues convergentes, a la distance entre les déiouchés 75 m.) et * le nombre connu; pra- tiquement d = 80 4 100 m. Pour les places amanagées en giration mélangée, d peut varier entre 25 et 50 m.; par contre, les déhouchés des rues doivent ére élargis. Tes accessoires d'une place de circulation soni en premier lieu les refuges qui guident la circulation, comme ceux sis au muiliew des places, devant les a res, devant les théatres, ete. Les places architecturales ont pour fonetion pri cipale lesthétique qui se trouve réalisée surtout par Te cadre (formé, par un paysage ou plus souvent par des constructions architecturales). Nous avons indiqué dans ['Urbanistique Générale comment est réalisée la fonction esthétique par le cadre et les exemples célébres trés connus Uniwin a proposé de réaliser divers types de pla- ces secondaires par la variation géométrique des ea- dres. Raymond a proposé une place dite costul lor ar selidea, Singnri cauzi a acestui fenomen in cazul nostru poate fi urearea prequrilor materialelor de constructic si seiderea lefuri- Jor, adici o rentabilitate economic’. De un interes ar fi i imaginarea in mod temporar a numirului locuinfelor lisponibile, precum si o atagare a graficonului din fig. 1, de unde ce vede clar rentabilitate industrial (de eon- structii). area stixii ceanomice actuale si la o prognosi rational ‘Age dar vedem, ci dela anul 1926 paralelismul devine perfect, eveace 1 apropi © activitate constructriva: normali. Graficele find raportate intr’o anumitié sear, se poate calcula cu ugurin{& rentabilitatea electiva a constretiilor, Dupi individualitatea structuret economies a oragului cercetat vom alege factorii, cari sii ne furnizeze un sistem barometric A. Un exempla pentru malte regiuni gi ora- se roménestti ar fi d. e. compararea intre prejul produ poate convinge — pentru un viitor elo agricole, color industriale si standardul vietei, iar pentru regiunile agricole cu centrele urbane lipsite industrie, raportul intre preful produsclor imigrante gi veniturile populagiei. B) Sistemul barometric de productic. Un important auxiliar diagno: tal absoolut gi relativ intre produeti gricoli gi gradul de ocupatie in aceastit industri ne furnizenai indus (fig. 3). Tn ceeace priveste scara graficonului respectiv, putem ua pentru productie valoarea ei relativi, adied o anw- 1923 = 100), asomenes si penttra gradual de ocupatic prin numarul lucritorilor ocupati ta data de 1 Tanuarie 1924. mith stare temporari (5 Gradul de oocupatic resend. dela mijlocul anului 1921, caracterizeazi intensifieares conjuncturala. Varful maximului ‘I vedem in. primivara anului 1922, de unde Sncepe scoborirea amindor factorilor. Dela 1928 ordine- tele productiei devin cu mult mai mari ca cele ale gradu= Ini de ocupatic. O tendingi sigur nu se poate constata in ~ ani 19231925, curbele find on latiune determinabili. Cu toate acestea se vede diferen- ate fir nici o core in ineeatit cregteres un semn al c. Pe cind productia ereste, sea rilor ocupati, de sigur din cauza rac sionalizirii muneii, si seade gi puterea de consum, Pea tru gospodiria orisineasck se iveste aci o necesitate ime ja activitatea sape Urimal urban eu attat mai important, cu eit cu heneficiile creseinde ale produetici convieynes te pe de alti parte o populatie cu un standard de viata dus, Efectul se remarci in cazul nostru dela ineeputul anului 1927, unde ambele enrhe sead vert C) Sistemul barometric de randament. Productie si consum. perioasi de a corespundere eu acest fen Compararea intre produetie si consam ne poate fu niga un sistem barometric € aplicabil pentru toate’ ele, De puterea consumitoare 2 populatiei depinde tot ce se petrece fn orag din toate punctele de vedere, de ea depinde gi puterea prodnctiei. In fig. 4 avem un aseme nea exemplu, Se vede clar, eli cercetarea extinsi pr tun gir destul de Tung de ani, dovedeste 0 echilibrare oarecare fntre consum si productie. Punctele de ineruci- sare ale eurbelor aduc efecte economice importante. Dacé productia intrece neeesititile consumului, dup cum se vede din maximul in anul 19221923, este de asteptat Tichidarea mai mult sau mai putin grabmicd a rezervelor, prefurile scad, asemenea i rentabilitatea pro i dirijeze mersul cantitativ tatile comsum- duefiunei, eare trebue pani Ta o concordant perfect Jui, Curba consumului este fn orice eax mai lenti fi des voltarea ei decit acea a productiunel, find tipict prin nevoile reale ti fundamentale ale populatiet. ‘Aga se poate intimpla, ea d. ¢. in eazul nostra dela ‘ffgital ana 1925 tn254 URBANISMUL derea unei perioade economice favorabile pentru activi- tatea urbani, deoarece se va acomoda desigur, mai de vreme sau mai tarziu, productia necesitiilor consumu- Jui, inyiorind piaja capitalisti si cea de muned. Exemplul introdus in cadral acestui studiu este numai general. Studiul aminungit si con: or economice in viata urban’, initiat aci, impurile ce dicteazi prudenja in manipularea banu- lui public aga de rar gi deci pretios — de o importangi covirgitoare, furnizind urhanigtilor-ingineri un cimp de activitate pe eat de vast, pe atit de produetiv. RESUME «DIAGNOSTIC ET PROGNOSTIC ECONOMIQUES EN URBANISME> par Vingénieur Otto Bodascher Liauteur affirme que c'est 1a condition économique qui joue le principal réle parmi les conditions de la pros périté d'une ville. La dynamique économique d'une région qui influe sur une ville conditionne directement les possibilitts écono- jues de la ville qui constitue le centre urbain de la région. ‘ Ta constatation de’ coe conditions cotutitue Te éding nostic éeonomique> et, les déductions en cette matitre, basées sur des statistiques portant eur des périodes das sex longue durée, constituent le , A cot égard et dapris Vintensité économico-capitaliste, auteur classe les régions et les pays en: supercapitalis: ipitalistes, initial-eapitalistes et néo-capita- i La Roumanie ee classerait entre les pays super et néo- capitalists. ' Ensuite Pauteur donne des tic» Gconomiques urbains, selon les différentes régions et il montre quel est de réle de Purbaniste dans Pétnde et la salution des problimes en question, ree aes Daci se amesteci sfirimituri de piatri cu nisip ¢i cu ‘iment gi se adaugi Ia acestea o anumiti cantitate de epi, se formeari un fel de pasti fluidi. Ea poate fi tnrmati in forme diferite si acolo, dupi un timp, se Intireste. Expresiunea romineasei, foarte potriviti de data acea- ta, este eX se intireste cca piatear. Amestecul astfel f5- cut se numegte beton gi el este un foarte bun material d= constructie, A fost cunoseut din vechime si utilizat in oarecare misuri de citre Egipteni gi Cartaginezi, iar ‘mai tarziu si mai mult de eitre Romani. Cimental a- mintit mai eus gi care este materialul de bazi al beto- nului, intrucat el are proprictaten de a se intiri in api si a legit intre ele pietrele §i nisipul, nu era cunosent in acea vreme. Se intrebuinga in lipsa Tui un amestee mix cinat de roce calcaroase gi atgiloase iar Romani utili zav mai ales var amestecat ou in seara de 19 Martic 19. BETONUL ARMAT?) de Prof. G, BORNEANU titisi mari cimentuti de calitate bunii si constant. Cele dintai fabrici mari de ciment #au infiingat in Angl Tn ele Sau sfiramat gi ars eelebrele roce argiloase gi cre: toase din Portland, transformindule intz’o pull foarte fin’, Incomi de apt, in preaenja ebreia se inti- reste, dind cele mai bune cimenturi industriale, Astizi, industria cimentului este desvoltati in mai toate s&rile, si di posibilitatea rispindirii pretutindeni a constrac- flor in care fgureazi hetonul. ovit de defeetul Iui de a eripa, mai ales eind era tumnat in obiecte subjiri ca vase de yiuut apa, ghivece mari de flori, etc. Spre a remedia acest in- convenient sa pus in interiorul betonului unfel de plasi de metal. Astfel «au asociat pentru prima oari cele donk materiale -betonul si fierul, care avean si dea mai arziu materialul eonstructici moderne, betonul armat. Primul brevet de beton armat a fost luat de citre constructor Lambot, care a prezentat la expozitia inter: nafionali din Paris din 1855, 0 bare formati dintr’o plasi de fier inglobati in beton. Pe aceleasi princip: s'au Iuat eiitiva ani mai tarziu, o serie de brevete de tre Joseph Monier, — un gridinar de meserie inigiali — care a stkruit insi mult asupra importantei breyetelor sale. El a ishutit si le impuni ¢i deaceea este considerat de foarte mulfi ca inifiatoral betomuluiarmat, Cam in acelag timp, un advocat american Tadeus Hyatt, « Juat brevete pentru dale si grinzi de beton ara ee BETONUL ARMAT | mat. Tdeea dela care pornise acest advoeat a fost de a gisi un material din care si se faci separatiile intre etajele unei clidiri, astfel ea si se impiedice propagarea unui eventual incendi dela un etaj la altul. Problema prezenta in America, unde ineepusera elidirile eu multe etaje, un interes capital. Rezolvarea ei prin alegerea ca material neinflamabil si rezistent « betonului armat a denotat © intuitie rari, ealitatea de a nu ced’ actiunii focului find una dintre calititile sale de edipetenie. Intrebuinjarea in mare a betonului armat in construc- fie a inceput a se face inak fixat poritia Fo pest mai dupiiee pe care trebnue si o ocupe armaturile de fi de beton, Accasti fixare a cerut vreme indelungati de studi gi experiente migilouee. Principi de ingeles. Tnchipuitievé eX afi Ina dintr'un copa o muia si ati indoi-o. Afi putea observa ci pe partea din afari a in- doiturii, coaja nuelii se intinde panies ineepe si plesnea- sci. Po parte diniuntru coaja se strdnge si se inereteste Adici, pe partea dinafari muiawa a intin, iar pe cea din niuntra s'a_presat, «a comprimat Cam acelag Iueru se intimpli gi cw piesele din cons tructii. Bine ineles foarte Aceste piese trebuese si suporte greutitile eelorlalte ma- teriale, ale abiectelor, oameni Sub acfiunea aces: tora ele se indoae, adici se intind pe o parte gi se com primi pe alta, Unele materiale, ca fierul gi lemnul su: portk tot aga de bine gi intinderile gi comprosiunile, Al- 18 gor tele registi foarte bine la compresiund dar nu suporti in- tinderi gi cedeaai ugor Ia ele. Intre acestea din urmi este si betonul, Deaceea o piesi numai de beton nu poate re zista la indoirea obignnita a anumite piese de construc: tii si se rupe. Daci insi, in partea din piesi de beton eare se fm se pum citeva bare de fier, atunet piesa se poat {iri si se mai rup3. Ckei intre fier gi beton fedndu-se in mod natural o legituri foarte puternied, eind betonul ar cedeze, fieral — care rezisti bine la intindere — sine singur si piesa, in total, rimfne intaeti. Deei locul i © de heton este — in princi armaturilor de fier in piese piu — acolo unde sar ivi intinderi Cercetirile neintrerupte care Sau fiicut, au precizat trezi roluri importante ale armaturilor de fier, care Te cari si poritia lor. Primul rol este de a rezista ine tinderilor, Ia care betonul singur cedeazi, Al doilea este de a spori rezistenta betonulai acolo unde el este eompri- mat. Al treilea, de a repartiza edt mai uniform, in toati nderea unei piese, actiunile locale din afari. Betonul armat, ea material de construetic prezinti o serie de avantaje, eare i-au dat posibilitatea de a deveni azi materialul universal al constructiei modeme. Are 0 rezisten{ mare Ia orice solicitare, aga ci dimensiunile diferitelor pirti de constructie: stilpi, grinzi, pode, sunt mult mai miei decit ale aceloragi piese fieute din alte materiale: piatr’, edrimidi, lemne. Este neinflama- bile, Pentru ea o piest de beton armat sx eedeze focului. trebue si suporte vreme indelungati temperaturi foarte ridicate. Treptele de piatri ale unei seri se pribugese fn eax de incendiu cu mult inainte de ale whei seri in beton armat. Tadeus Hyatt, cel despre care s'a aritat eX este ini torul betonului armat in America, a voit si demonstreze si Englezilor eficacitatea acestui now material contra for cului. In acest seop, a consteuit 1 fn beton armat gi i-a dat foc. Londra 0 casi rum: asa exist gi azi, pe o mici si tristi stradi gi mu are urmele une serioase de- radii. Constructiile de heton armat au deasemenea posibili- totea de a fi monolite, adiek de a se prezenta ea ficute dinte’o singuri bucata gi astfel cle opun diferitelor soli- citiri nu numai pirfi izolate ei suprafetele mai Sntinse, ceeace sporeste mult soliditatea. Se poate, deaceea, plasa o clidire pe teren eit Je slab. Se face pentru aceasta o placi de beton armat pe eare se sprijin toati clidirea, place avand rolul «4 repartizeze Pe toati intinderea ei presiunea aidurilor elidirei, care, altfel, ar fi apisat singure pe portiuni mai mic de teren ior acesta ar fi cedat. Unind toate aceste avantaje eu acela ei materislele, Ketonului armat ee gisese pretutindeni si constructia fr- sigi este, in comparatie, eftini, se explick dece sa ge neralizat intrebuintarea betonului armat intr'atat in et 8% devie azi materialul universa} al constructiei mo:ern Se fac fn beton armat cele mai indrisnefe construe de poduri, baraic, bazine, rezervoare, vapoare, silozuri, coguri de fabriciy ete. Ba — firi vre-o explicatie prac tick admisibilé — sfau Tuat in ultimul timp gi brevete de cosciuge in beton armat. 0 problemi odati cu rispindirea con uultimii 25 nerale de esteticd. In pict poezie, in literaturd au apiirut norme si eriterii noui, Era firese ca si arhitectura si caute Tinit noui apropiate cestor conceptii, aX precizere un stil edre ei Te coneret zere, $i cum aceste linii gi-aw gisit realizirile prime in eton armat «a numit ansamblul chestiunilor legate de prezentared stilului nou: arhitectura betonalai armat. ‘Termenul nu este in totul potrivit. Arhitectura beton Ini armat ar isi si se inteleagi ei se poate leg de he- tonul armat un stil propri al Tui, Adiea un stil or fi dependent de materialul de constructie. Problema nu este insi atit de simpli, Inainte de betonul armat. trei materiale de constructie eran in uz: lemnul, piatra gi ei Himida, Ar fi remultat 3 stiluri, diferite, dupa ficear= ma- terial. $i nu a fost aga. Un stil este expresia unui carac: ter spiritual si sentimental al unct civilizatii, Materialul de constructie este mijlocul de exprimare. Ca atare, te aatea de exprimare, nica Tui va limita, va mltdia posi dar in niciun caz nu va ereea ideea fundamental.256 Se mai poate spune ci un stil este expresiunea arti« tick a unei solutiuni de echilibru, Nojiunea de expresiune artisticd indici deci tocmai acel caracter spiritual gi timental rezultat al unei conceptii epocale si num. cadrat in solusia de echilibru a materialului. Liniile fundamentale al de materialul in care sau precizat Primele monuments egiptene de piated pistreazi si perpetueazii apoi liniile pe care artistul milenar le-a pre« cizat in pasta de pimant care ficea materialul primelor unui stil astfel tree constructii. Monumentele de piated ale vechilor Greci ab perpetuat multi vreme formele construetiilor de lemn, ale templelor anterioare pani eand technica pictrii a per- mis artistului sisi Iti forma tn acest ‘material, Solutia mai armonioasi de a contura golurile cu linii rotunde s'a realizat in boltile de piatré gi a treeut apoi la cele de earimida. Acoperirea degajati a sililor mari eu cupole de piatri «a perfectionat mai tirgin in eupo- Tele de aidirie, en care artistul a fixat linii definitive de stil ca in admirabile alternare a cupolelor dela Sf. Sofia. Stilul gotie insusi reprezinti solutionarea cea mai ete. a intretierilor de boli, care a dominat arhitectura pani aproape de sccolul nostra, Nu este deci exact a se numi un stil al unui material si, prin urmare, nu poate fi vorba de un stil al betonului armat, Nu se poate nega insi 0 caracteristici general: cons trucfiile de beton armat au in orice parte « lumii cam acelag aspect. Acest caracter internajional se explick prin comnnicarca rapidi si generali a regultatelor din caleule, studii gi realiziri. Reviste si publicayii pun Ix in- demina cercetitorlor din toate pai fotografiile si explicatiile celor mai de seami opere de arti now constraite. Schimbul acesta de informatii ia aspeetul uw. nei colaboriri generale. Rezultatul acestei colabor’ti, o: pera realizati, exteriorizeaxi efortil comun si sub forma prezentiii estetice. Incereiri, destul de serioase, de a se da pe slocuri tun caracter mai nafional acestor constructii au rimas izolate, fir risunet gi — deci — fri rezultat. Technica hetonului armat se afirmi tot mai mult ca rerultanta unei mentalititi:niversale. Aceasti technick fi di vaste posibilitiyi de a primi li niile unui stil indicat de conceptiile artetice moderne. Ea reduee constructia de eton armat Ta un schelet ge- neral prezentind o incrucigare de Tinii perpendienlare, tunele verticale si altele orizontale. Aceste linii se pot fntinde foarte departe si orizontal si vertical. S'a ajnns Ja eonstructii de beton armat de aproape 400 m. inilti me. Pe aceste imense dimensiuni conceptia simplifieat a esteticei modeme giseste linia ideali de realizare. In plane orizontale Tiniile paralele pe care perspectiva Te fnchide tn depirtare dau impresia gindirii vaste, pre- cise, increritoare, a artistului silelor noastre. In inilyime, imaginatia este furati pe uriagele Tinii verticale, care se prime idea URBANISMOL string spre mijlocul constructiei. Ea tinde tot mai sus, spre a pitrunde in nemirginirea cerului, ciruia artistal pare ai cuceri misterul cu care puterea lui ereatoare se confunda, Perefii din afari gi cei sari pentru sustineres chidi mai la a separa construetia de exterior. Cu deplini liber tate, arhitectul ereator ii poate model spre a scoate e- fectele artistice apropiate necesitijii tot mai sporite de confort. El are astfel posibilitatea si aleagi propoxjile voite intre plinuri si goluri, intre umbre si luminé $i alege astizi cat mai multi Iumini. Pere} jung a fi adesea © uniformi perdea de sticli. De transparenta lor se profiti ca lumina artificial’ «& prelungeasei sau si modifice aspeetul estetic al construc fiei in timpul no: {ei. Lumina artificial, eolorata san nu, este folositi cu abilitate spre a scoate din Tiniile wet rale ale constructiei efecte de impresionanti frumusete. Toate aceste posibilititi de acfiune ale arhitectului modern sunt sporite de ugurinja cu eare betonul armat permite si se deplaseze fajadele dincolo de punctele de sprijin ale constructiei in interior nu mai sunt nece- Rostul lor este reds an- exterion a Betonul armat devine astfel materialul cel mai potrivit pentru a fi modelat dupi conceptiile stilului modern. Liniile definitive ale acestui stil nu sunt inci stabilite jjuns In formele- tice, arhitectul trebue si pitrunda cit mai adine legile betonului armat, si simta in varful degetelor lui de ar st modelirile firesti ale acestui material, +8 armo zeze in imaginajia lui ereatoare conceptia formelor now, cu linia de echilibru trasati de solusia matematicd. Pentru realizarea cu succes a acestei armoniziri, ar- hitectii nogtri sunt foarte bine plasati. Academia nosstri de Arhitecturi are fericita doctriné de a cultiva si arta ‘i stiinja constructiva. Plantati aceasti doctring pe tere- nul natural artistic al poporului roman, ne indreptajeste aX sperim o competenti influenti a arhitectilor nogtri in realizarea definitivi a stilului modern, in arhitestur’. RESUME LE Par le Prof. G. Borneanu Lauteur fait un bref historique de Vemploi du béion dana Vantiquité et il montre que ce matérian a commencé 3 étre utilisé d’ame manire plus intense a partic de 1a douxidme moitié du XIX-2me sidele Torsqu‘on tronvo Te ‘moyen de fabriquer en grand le ciment avec une compo- “tion constante. SOERE Le réle prépondérant du ciment dane la construction fest né avec la découverte du béton armé dont les princi« pales caractéristiques sont: une grande résistance & tous les efforts et spar voie de eonséquence, des dimensions et un prix de revient réduits par rapport aux autres maté-rriaux, ininflammabilité, la forme monolithe dans les constructions, qui fait qui est indiqué pour les tecraine faibles et non homogenes; 1a facilité de trouver en tou- Jes régions la matidre dont il est composé: 1a possibilité technique de eréer de grandes dimensions verticates om horizontales, ete. Ce sont Iii des qualits qui expliquent pourquoi Yemploi du béton armé se généralise de plus en plus. Liantenr constate ensuite qu'il existe une tendance & créer un style du béton armé — une architecture spéciale — et il explique ce fait non pas comme un phénom artistique sporadique mais comme une conséquence de Yadoption unanime des résultats des recherches scivuti- Fiques en la mat Les caractéres définitifs de ce style sont en devenit et Iaissent de grandes possibilités i Fartiste doublé d'un homme de seienee consiruetive, Dans ce cas, PAcx Roumaine d’Architecture a dans le programme de see cours les deux disciplines, Enfin, Pautcur termine ew ex primant lespoir que les architectes roamains anront ue on du style mo. — DISCUTIUNI ASASINAREA PRIN ZGOMOT. Tn ultimul timp si la noi zgomotul a ajuns un flagel anticigienic, mai mare de eft orice calamitate epidemi« ailio, elacsoane asasine ce-ti pleese timpanul (eare aante pe mai de care eu ide), pocnituri de motociclete, te, jazuri infatigabile, toate Infrunti odihna muncitorw. lui, Tinigten gfinditorulai, repaosul bolnavul Nu este oare nimic de ficut? Politia nm poate supra- veghea, nu poate interzice efectiv aceasti destribiilare? Dar si reproducem cele citeva rinduri ale D-lui Dr. 1. Ol. Stefanovied din Cluj, pe care ne permitem a le extrage din (29 Aprilie 1934). Asasinarea prin zgomot. «Maziea ¢ © arti obrazniet> Em. Kant Titlul de mai sus © cel mai nimerit pentru a desemna » formi de agresitme care, ou ft ne devine — cantitativ si calitativ — tot mai amenintitoare, in cit a ajuns ai ia deadreptal proportile unet formidabile e~ Tamititi sociale. Cind filosoful a seris, poate acum o suti si cineizect de ani, admirabilul dicton de mai sus, ¢ sigur eX el era supirat pe insolenta vreumui clarinet san yreanet viori care il impiedica sk fndeasci i 6% Tuerez= Ta una din cartile Ini, Co-ar fi xis Kant, dack ar fi avut nefericirea oi trifias: ch in epoca noastr® de neobrizati muzich mecaniek? Morick aga de Tesne de fabrieat prin sucirea unui buton san pornirea unui gramofon dupi ce spirala Tui a fost inekreati de orice slujnicl cu pretentii de edueatie? “Muziea vie, direct, cerea 0 eduea generala, Era in genere ficuti cu rost i eu respeetul ve- cinalai si aburul era psichofiriologiceste Timitat, prin faptul evident ef cinova nu poate studia vioara — de pildi — peste un numir limitat de ore pe ai, pentruck altfel rise sisi ruineze propriul sin sistem nervoe. Tn schimb nu trebnie nici o osteneali — ei doar o bund dozi de nesimtire — ca si faci cinhabitabili> o su prafati de kilometri — cum sa intimplat bunioari in Claj acum doui ierni, cand un dublu difweor rispindes zi gi noapte plici ultra hodorogite de gramofon, spre disperarea neputineioasi a atator intele Clujului Universitar, ce avuseseri nervi de pore sau de rinover. O legiuire trebuie deci si cit © fac turbatele piraitoare cronice numite stiin 1 Radio. $i in al doilea rind, logivirea trebu cw blestematul cav f atragem toati artile- {vil gi penal. E stiut doar eX in China tuna din pedepsele cumplite si asiatie de perfide, este # Fipesti comnal celui osindit pri atu diabolie do- zat. E ceva similar faimoase pink iu re> a inchizitiei spaniole. De aceste consideratii trebuie si fie eiluzit proeetul de regulament al Radiofoniei, regulament care trebuie 55 punk capt deemiqului de Titrituri de dubai anathiei piriitoarclor si haraitului de gramofoane, eare nu ne Iasi 0 clipX de liniste niei ziua nici nosptea si sunt semnul cel mai caracteristic al democratiei ana dupa rizhoi, pe care Hitler si ‘Trebuie si aducem rindi ul acesta de nebunie, ineonoclast + tiunei extraordi cirei bune cresteri, Si adrohim cu ciomegele legii orice ne sxomotoasi in ceeace are omul mai afant i pretios: pacea si intimitatea si-fletease® eu nronri Ie ei giinduri.intimitate de colul’ monastici: in care omul s1% de vorbi cu Puterile Cerest Ajutatine i oprim Vitratul edinilor ee astupi vocea tainicd a stelelor gi glasul Domnului! Dr, 1. Ol. Stefanovics Cluj esURBANISM Acest colt rominese mai casa romineascX apirind printre copaci, gi din ce in ce mai bine si mai solid construita Primaria oragului, ti, poate fi, exemple multor admi noastre, care inci nu au un local gospodirese Fig. 2 Piaja Primiri finilor, Ecaterina Teodoroiu, este Largi, lumino: ideati de vescle clidiri rominesti (fig. citeva strizi comerciale adue oareeare fei oragului (fig. 3). $I TURISM 2. IASIL VECHL (Gig. 4) 5 eagit vederi de turnuri ale Ia- eta Tui sveltiSe ee PR eT ee ae ee ee ee ae URBANISM $I-TURISM 259 | te faovrabili in mijlocul Statului Roman, de unde inain- © foaie «Propasirea Tasilor» care, se pare, acum mu te era un onigel periferie, O gridind esplanada a tribu- mai apare, selectiona din pitorescul Iasilor, vederile ca: racteristice. Foaia ar fi meritat incurajarea ea si perse Pig. 5. horatorilor, miicar a localnicilor. Pentru. c= Juerurile bune nu sunt darabile In noi? (oe 3. BRASOVUL NOU, Se ziee adeseori, de cei ce mu ne inbese, ci'am strieat oragele de peste munfi. Bragovul este cuinte de ia poalele de fo deamintire categories, Acest orag a progresat gi va pro: aspect favorabil oragului, pe care mud avea pe vrenity gresa mult sub romani, grajie pozitici lui geografice, foar- qs Cetiyuet (Fig. 2) abyNiO 1) CASTELUL din Sinaia, en o si Fig. 8, Planol d Jtuatie al Casteluloi Feigor (Sinaia) este astiizi regedinia de predilectic a M. 8. Regelui Ca- rol IL Arhitectul, D. Lorenz, a plisteat traditia solului gi po- sie. se porului: foigor, bolji, coloane... tumult in ansamblu (fig Gs 2) LOCULNYE NOI PENTRU 23 MILIARDE IN BU CURESTI? Nu gti afirmagiile serise (, pe ce statistic’ serioase se bazeasi apie © permi- 000 apartamen jel verbal orice im: fost construite 20 Bucuresti! Ci aceste constructii ar fi costat (cifre precise pind la mie) 23.109,736,000 lei din care numai in «sezonul> treeut a fost, de 8 miliarde! D ce era de construit s'a construit, Ni tei a devenit inutil eiei tot planul de sist jtizare tied. Dac’ socotim cel pusin 4 locuitori 800.000 loeui Aji numai in apartamente noi, di cei 631.000 Loe ilor si suburbanelor! Daei rile existente, care, inci de a 1912 45.000, rezulti ei Buenrestii singuri are act n milion locuitori! Ce rapid’ ascensiu- ne a populatiei, abia de Ja 1931! (Recensimantul e fi cut Ia 31 Dee, 1930 (i indici 631.000 locuitori). Aga dar din ipotezele: 4) Bucuresti au acum peste un milion loeuitori pe apartament, avem tori ai Bueures Fig. 9. Castolul rogal Foor din insia (fatada epre pare).1b) Bucurestii au cam jumitate apartamente nelocuite. ©) Bucuresti nu mai an case insalubre, cocioabe, dic ripinituri (1?). 4d) Bugetul frei se acoperi in bunit parte cu impori- tele gi taxele pe care statul le ia de pe urma aetivitite’ constructive in Bucuresti (materiale, mini de operi, salarii, ete, cam 20/0 din sumele ce cireuli). Ne ci vederea ne desminte; in timp ce periferia zace cw constructii mizerabile, improvizate.. Gifrele sunt buclueage... nu trebuiese manevrate de eat de cei obignuiti eu ele. 11 admitem ca valabile acclag fel de ipotere fiind- 3, URBANISMUL IN BULGARIA. Dl Toneff ai in- dicagiuni asupra atirei legislatie’ urbanistice si proeete- lor de asemenes naturi in Bulgaria, Legea urbaniatics din 1804 a fost revizuiti altima dati in 1911 (deei mai veche ca in Romania) gi obligi ora- ele si sibs planurile parcelare, de aliniere gi de ame- najare ‘De citiva ani existi o migcare puternied pentru o nor Tege urba acest stat, prin conferinfe, artieole. raporturi, ete, Dar politica, cum se intimpla gi la noi, se dexintereseari de astfel de nevoi.Actualal ministru de lu- eriri publice, ar fi luat inst acum chestiunea in studi serios, si pregiteste proectul de lege (ne-a Iuat deci inain- te Bulgaria, degi un proeet a fost propus de noi din 1916, dle autorul acestei note *). Procetul pare a fi foarte judicios intocmit, deoparte pentru planurile locale (oragele ca 15.000—100,000 loc.), si apoi planuri regionale (pentru oragele eu peste 100.000 Joc.). Comisia speciali determina perimetrele pentru ast f-1 de planuri. Goeace este important, Iegea prevede ce piese trebuie sd conginé proiectul, seirile desenelor (1:5000 de plan director gi 1:2000 la planul local) detaliile, regulamen- tele anexe, documentarea necesari, ete. preseriptit abso- ut necesare spre a stivili arbitrarful gi deci abuzurile ise eurhanisticer. ‘Toate procetele — planu le de concurs public, iar se intoemi pe cele de detalii i revizuirile planurilor exis 1, solugie care am tente pe baza celor reusite la co in. Bulgaria). GB. 4. CAT VALOREAZA MARILE ORASE. Publicistul englez Leo Forest se erede autorizat si evalueze cu exac- titate valoarea marilor oraye ale lumii. 1) G, Sfingescu: «Bucuresti fn Viitor> eu proectul de lege de le fine. 2) €, Sfinteseus . — Ta E 261 Autorul pretinde ci dupé docamente obtinute de la Soc. Najiunilor, cel mai scump orag din lume ar fi New York, care ar face 30 miliarde dolari. ‘Vin apoi Londra (26 miliarde); Parisul 11 miliarde, dintre cari 300 milioane muzeul Lavra, 100 milioane palatal Luxemburg: Berlinul (10 miliarde); Viena 6 miliarde jumitate. Roma cu toate monumentele ei, ar yeni a gasea Ia rind, valorand 3 miliarde si jumitate dolari') (, April 1934). JULUL JURIDIC. Camille Bouché in si a studiat un text de proect pentru creiarea unci «Case» care si fack fai financierei execufiei pe teren a planului, Comisiunea doua, care intocmeste planul, a avut 8 ge- dingo gi a stabilit delimitarea regiune, it Tista ew ordinea de urgenja a comunelor ce trebuie aii intoc. xeeaeoi planil’ de amenajare oi sta ‘dat avisal sopra procetului unui impramut de 15 milioane franci, pentru ereiarea unui o'mitir in Paris; a examinat un report supra 1935 pag. 100, URBANISMUL blice gi a studiat pe sectoare coordonarea transporturilor, Raportul euprinde urmitoarea frazi de adine sens gi pentru Bucuresti: <..cresterea populatiei a fieut si ‘ Mai 1933, revultatele incerelt oor asupra cconomiei diferitelor sistome de imbriciminte 9 y0- selelor in America, din punet de vedere al avantajelor Ia cincu: Satie, intefinere si accelelarea tran-porturilor, si anume: Experiente avupra economiei pentru eircalatia pe diferite st teme de gosele. 1) Consussul de benzin Bironl pentru construcit de sosele al Automobil-Clubului din Calitornis tone pe o distant amnith consumul de bensing necesar pentru transportul Sovea ia beton 92 tia Teton in strat de afalt MS, Macadam ua Heton acoperit cu «Popega> (un fel de asfalt) rr Drum ew pictsis 5M Soeea de plmmint eu nisip colturos Co Sosea de pint eu noroi intieit Bie 5 Picts elspindit 1 mecilindrat 3, ‘Aceste experiene aruth elar ci yoselele de Geton dae maximum de economic de bensini. Rezultatele de mai sus sunt confirmate sl de experientele ficut si in alte State (eThe White Co. din Ohio Statul Cleveland si in Statul Jowa de eftre Instinurul de incereiei din Ames). 2) Consumal Ia eaueluri Tnstittul de inceredri al Universititet din Washingt 1924/1925 a feat ascmenen incerctri, Iuind reaultatcle Ia 90 se litorii Facute de 9 vehi ‘a pareurs 11.000 kim. eu oa Cink egal gi cn 0 vitext medic de 40 kmjord, Unura a fost cal calath in grame pe 1000 kn. Sores in beton 286 [1000 Ken. eu macadan 1400 1000 ken, % 1560 gr /1000 kms é RECENZII 3) Fora de tractiume, “nstitutal de incercei al Statului Jouw din America a ficut astfel do experiente, folosinduse de un Dodge si un Ford. Vitezele au fost variate de la 8 ping la 40 kmjord. La vitera medie de 21 koJord poterea de tractiune pentru una too a fost urmitoaren: osea eu paint 21,6 ker (To. = ew asta 26 ker To, Sw Klinger 23 eer /To. en Beton 16 ker fo. 4) Cocfiiental de feecare, Esperientele au fost Fieute tot de Ios tului Jowa, stabilindn-e coeficiental de freeare Ia yeemie uscath ti umed, Iueru important penteu distanta de f Vechiculul inteebuinjat a avut ropile blocate yi a fost trae cu 0 itutal de incereiei al St itea uniform," Banalt'ex rosturi turuate fa bitum 89 6 Bazalt a o Bazalt, rosturi umplite ea 2 Beton asfaltat 0 2 Len » Heton vechi de 2 ant cn 1 Beton vechi de 5 oni 6 16 6 e 65 2 4 Fy Pentru vehiculele mecanice este de dorit ca goselele #4 aibi coeficienti de frecare foarte pujin diferti, att la stare useath cht si umedi. Aceste insusi le posed bitumul acaltat, asfaltul tulitie gi Beton. 5) Cheltuelile de transport Tnctitutul de ineerciti al Starului Jowa din America a dete cheltuclile totale de transport Ia cireulatia pe diferte sites sovele, Autoral publiek imran tablou rezultatle acector riente, din care reese eX gorelele de heton sunt cele mai jase. In statu New York sau ffcut insemniri exacte asupra chel: tlilor de intretinere in decnrs de 4 ani, repartivate separat la ficeare 12 ore, dupi densitatea de cireulatic a soselei, Reriltatul 4 fost ef pentru goselele de beton cheltuelile de intretinere sus ele mai miei, Astfel In soselele eu pietris aceste cheltueli sunt de Yori mai mari de eit In soselele in beton, in acelas interval de vie Pe iu cheltueile de constucie, autora public urmitoarele ate bazate pe situatia de ai in Germans, Pentéu 0 lijime egali: Sovea ew pavaj mirunt 60.000. M. (2.400,000 leifam.) 5 ew asta cilindeat 48.000 meu beton 42.000, Durablitatea acestor sisteme de yosea este Sosea cu pavaj mirunt 20 ani ew afar eflindeat 15% > et beton 20 eu pietris calearos a. Din rezultatele experientelor expuse mal sus reese c& soselele de beton sunt cele mai avantajoace din toate punctele de vedere. LBP. REVISTA ASOCIATIEL GENERALE A CONDUCTO. RILOR DE LUCRARI PUBLICE, CAETE DE SARCINI TIP. Pentru cprovisionaren edi fiilor publice cw asfelt turnct, bitum 44 mastic Se di in refumat conditiunile impuse pentru asfalt tumnst yi confectionarea acestui materi = ee Asfatul turnat se v0 compune dints'un agregat mineral format dln pietr mirunt de rau (grit) sau plated tare miirunt frimass ‘arus) si praf de plated caleara, legate cu un chit de bittum. Proportis grit 510% raf de pine 45-95% bitum 85-13% Gritul mirunt $i curat, fed argilé cel mult eu putia nisip es \iumensiunile 112 mm. si amuine: pentru un strat de asfalt de em. grit do maximum 7 mm. pentru straturi mai groase grit pind la 12 mm. Aafalta. Se trage dint'an strat dack grosimea Ini © mai mick Vicedt 3 cm. si din 2 straturi cw inchectari edad e mai gras Ste tul inferior va fi grow de 40% din grosime totali. Asfaltul va ontine neaplrat rus, care nu va putea avea forme late bitunsat ul de topire de 60°15" procental de gras basalt, porfir sau quae: reparatic riniesl 150° maxim 180° C, Praful de plated in prealabil. Aplicaren pe patul goselei se va face mumai pe timp if pe un strat de heton sau macadam ce se va profila in pret il, Stratul de macadam va avea 0 grosime de cel putin 25 em. ul de beton va fi de 10 cm. pentru trotuare 15 em. peste Incriti in curti gi 20—25 em, penteu partea carosabill, Dosajul betonului 200-250 kg. eiment % mt 1 mt Tumares asfaltului se face dupi un minimum de 4 ore dele turnarea betonului si va fi useat in momentul ture Probele se vor trimite pentru analizi la laboratorul autorititii contractante. Daci autoritatea contractanti ware laborator de ans lize se va face la unul din laboratoarele autorizate de Minister! Ae Finante, Oficial central de Ti Plata anelizelor si comtraanalizelor cade Pentru bitom: Culoare neagré sau brun te mak mare ca 1. la 159 220°(C ‘arcing farnizorior. turk concoidald, De unctal de inflamabilitate mei ioe his), Umiditate: 3 nu continé d seid nit eles) Continut de parafiod maxim 296. Continut de eocs maxim 029%. Panet de fnmuere, metods incl si bilk intre 35°—a0°, Punet de plcurare tntre 45°—800/C, Metoda Ubbelohde Stabiliatea: incileit 5 ore Ia 165° au va pierde mai mult de 39% in greutate Penetraia 3 probe: 1) 25° C/100 gr see. 11) 0° C200 gr. 60 see. TID 460 C50 5 sec fubilitatea 9% in S, C. Pentre mastiz. Culoaree Colobetam: spirtara concoidalls impuri- ii 2%. Duritates ealearului si fie minim, rafal calear fin_prin sitd eu 6100 ochiurjem.* «i treacd 43— Paful ealear fin prin sith eu 160 ochiurim? si ed ain oral, ‘Nu va confine nisip si argild; max. 39% Propertia umestecului 85—88% peal calear. 15-12% bitum 1% tolerant Amustecul sk fie omogen, 1) Trotamente superficiale 2) Penetratie semipeuetratic, 3) Amestos. In primal eax se pled de praf, plosie si de sacurile de circuIntie. Peste aceasé pojehiti de care di mal mull resistenth stratulai de bitum. Ty al doilea ene dict aglomeriin an macadam simply eu bitues, adam penetrat saw wn macadam asf penetrat pe jumftate, avem 0 9 Tn al treilea ear pentru luera pe_prineipiul ‘maendarmala. un ageeyat mineral Cand rites: trei clase de pavaje asfaltice: 1) Asfaltari comprimate, 2) Aafaltaei 3) Asfalturieilindrate. ‘Asfaltal comprimat un bun, e foarte derapait Asfaltal turnat eu densitate 23-244 abwolut impermeabil si izolat Mastisul din care se prepart asfaltul turnat e fdeut prin inctl wath (175—1902 C) x aned pulberi de caloar aefalti i cu adaos de bitum, Un bitum bon nw erapl la roast. O turth pitrath saw hexago hnald de mastix cintireste 25 kg. Punet de topire 160—178 €. Te peratura nu va treee de 200° La toph tina, Proportile anni bun asfalt turte de mastix 37% 2) Pentew stratul interior: bitum 3% tas onineral 60% 1) pentru stratal superior: turte de mastic 45% bitwm ¢ rmacsd mineral 50% 09-70 mm, Acest asfalt se asterne pe fundatii de Iyeton de ciment sau be ton asfatic, Pentru partes carosabili se asterne un strut de 46 fem. peste fundatie. Pentru trotuar 15—20 em. Existd un asfalt mai reristent atit In temperaturd ridicath eit gt la zur: © aa num tal Hartgussasphalt,asfalt dur in eare morganitorul este inloeuit ‘ex wn agrogat dur de piatri spars in care mastivul ¢ produ pe ‘ale sinteticd din bitum rezidual; filler gi praf de rack durk. Asfal turile cilindrate sunt de dovk feluri Teton asfaltc deschie (emiesii) Betonuei asfaltic inchis, compleet bacate pe ala. Betoane asfaltice mortar Fbeton asfaltice fine (Topeka, Asphalt feinbeton) gi betoane gra ieee asfalice (Asphalt grobbeton). Betoanele asfaltice sunt porae se si mai putin dense si se intrebuinteasd ca stat de legiturd (bin ul macada. chise_ sont afaltie (sandasasphal) uri in care az agregantele Pavaje asfaltice: £) smiccia; 2) capravia In compositia ameaitel se introduce un dinilar de petrol, lig ruefiel care permite aplicarea ei la reee. Cu eit un beton ast ‘¢ mai dens (mai putin poros) cu atit © mai reaistent Dosajul si gramulametsia unui pavaj joael un rol foarte im portant in durabiitates lui (golurle si fie umplute si stratul elas tic $i impermesbil. Tntrodueerea filleralui (praf mineral) mireste malt cobesiuies particulelor. Agregatul mare, « mai bine si fie bie decit rotund, Prepararea amestecului la’ eald. Agregatul mi neral se usuek fn euptoare (tambure rotative) si sortate dupi libre, Fillerul deasemienea se incalzeste. Cactele de servi preva ranulametria si temperatura admisi in prepararea.amestecului Ditumnl, agcexatol si filerul se ineilzoe si se amesteed intrun Ibae malaxor, dup carese transporti in camicane cu platform Dasculantt pe santier. LUMEA NOUA, Ne. 5, Mai 1934, NATIONALISMUL ECONOMIC de Ing. Cristea Niculeseu rea pe dou cil, a organizieei, gi 1 thoiul indeeptat ome ationalismu nie. Ficcare ari astiei isi ingrideste granite oath aatisface nevaile Thalia a ajuns astiet dle cereale. Ficure productiet agricole, Chiac si Anglia care asisitow libéral ochimb isa schimbat struc tura economick, reducind Ia minimum nevoile de Ast fn orgunizarea schimbului interior mor i toatd lumen e de plrere ck: salearea nu poute fi decit ulbura si industria national. Belgia fost eet di comertulai international. A stat care a luptat pemteu eestabiiree ji admite stabilirea unui echiliben in produetia Frama, desi mai putin sith totust se ineeapis spre sutarhic Acest rlaboi economie dintro popoare isi are isvorul dinainte ele ence aw reuyit ok le ex te pe tein in dlastrial, Le exploaty pe eclealte Prin sei 1 ranitelor 6 ronunjatd dia re in ce alte sw veut putinta de a sepa de exploatae, i vie se pot lipsi ew totul de anumite Iuer i mult dea pistea 1 popoutele exploatate prin aceea de a inked co Teeruri de Ie ci even ce ad tuned de la alii, sau i 191 le noastees am Se elichere cud statele mari au edutat sbi asigure foloase spinarce eelor An i sub, presiunen.pretenitor es Asp citorul care intro tar rvenit un alt fenonien dee de oatnenil exper De oarcere la stile de uu de fapt bie a hiruri pe spinarea noastrs, Pe de alti parte stroinitatea eumpir le Ta not tifefuri brute, eare treind prin mai putine mini au Dreturi mult mai ieftine de cat cele stern ‘mat vale fe aw teat prin area plHtit mai multe cea vationalismului economic contribuie int mare, diferenya de-pretenti ale capitalurilor, dps re- Ave. ise ab remunerene st ele A remumeteazi qirile inain - irilor exploatatoare id pu ie proprie ‘exploatatoare ish vor da seam e@ sant ti rolurile we vor iuverssB, STRAINE. INTERNATIONAL GLOSSARY OF TECNICAL TERMS USED IN HOUSING AND TOWN PLANNING (80 pag.) De mai multe ori am avut geazia de te Londra, a tut itiative inteunul din congrese, si elaboreze un vocebular Jn patru Hinbi pre 4 atabili termouti teenied zua ne turbanistil, de oarece scestia nu pot fi gisiti in dietionarele tee nice obignuite ul de mai sus, in limbile engleet frances), germand si italian’, in editura federatici nple un gol simit, pe eare noi am elutat de mai mult timp HHL aupleem miicar partial tn publicatile noastre. Mentiontor ef ta lucrare au colaborat dati Bruggeman yentr Franta, Peppler pentru Anglia, Schmidt pentru Germania si Teste pentew Talia (0 recomandim lor, sf sperimn el vom ajunge si noi sd ne lune, si poate, bitin chiar termen ti (atanct) unde acestia pot 6 gist L’ARCHITECTURE, 15 Mai 1934 STANDUL CONSTRUCTIEL LA TARGUL ANUAL DIN PAILS. Produsele lotrebuinjate in construct, oruph de citiva ani, un toc de seam Ia Targul anal din Paris. Redim citeva descriptit te hice atupra.diferitelor specialitti sau industeii_ mal importante Antibélier. pa berbee> in canalizari Lazare, Pais Lovitura de berbec (Le coup de bier). DI A. canalivirile ea api sub presi pentru suprimarea total a clovitured de ‘de apf. Tog: A Crachon — 29 eae Gre iuchon explick cavzele lovituret de berbee aritind consecinjele si mijloscele de indreptare. ‘conductelor de api poate fi accidentalk sau dato ‘congelarea lichidului i lovitura se Jor dows fenomene: wi uemitoatelor legi hi ede ina derek: Vs 3) Pre alu pe rentului, este proport lei i eu euprafa Fora forminduse perpensicular dieting ‘specificd, ew pitratal iute ‘unt corp in migeare, nu se poate trae reemie corespunaitor ‘te inferiogrd acesei forte, condueta Dacd rezistenta conduct se rupe. Aceas reat firi rerultat,liferite ssteyne pentru a se iulitura cfeetele-acestel loviturt de herbee. TRecipientele eu ar, sau paeunaticele rise antibéliee; sunt im: ate explicatia lovitured de berbec. ie cant-bélier> in urmiftonrele douk in api. 2) Volumul prea mare al rvcipientulwi, pentra a putes in ving © cantare sufi necenart uned activa Conctusié: Result ci un aparat cantihélicr» nu poate ft efeaces 1) dack muse tin in seamd legile idea 2) ok fu 41) mecanisial tebuie si Iuereae sub orice presiuni si sk sue jieueze in mod mecanic. te orice socur 44) mecanisol trebuie sl fie aparent, pentru a se verifies fame: Hlonares. 5) sb poath Gi reglabil la diferite presiuni. jie ok se exercite proportional ex efertul Aparatul Dui A. Cruchon brevetut sp. de ay este singural care indeplineste aeeste conditiunl Functionaren eparatulai contiliers A. Cruchon cu mecanism parent La inrhiderea robinetlui conductel, apa actioncesi instantanew supra unui piston care migednduse comp ror. Aceasti amortizare anihileart in total soeul (levitura de Derbee). Areal se destinde pod, tje pistonului revine in pesiti= 4 funetions din nou. Aparatul are o inteei normal, gata pent 1) Tijs pistonula primeste socul si prin deplasare tine Joe de tampon laste. 2) Deplasarce Tui, iam 8) Frecarea pistonului i atixnen si son tava absorhit ich, TRezuleh ed acest aparat cautih jer corespun 1) goeului lovitured de erbee i op in migeare_ produce encegiet conduct $1 aparatul revine i netiee, resoetul refuleasi apa i ‘od wutomat in positie initial BY. BETONUL TRANSLUCID Stabilimentele P. Dinvdeleus Reveniren Io betonul ermat translucid, Dela incepaturile aplierei bet Litectii na dispancau decit de pavele trate cari conveneaw nai ales pentru lucri cor posbilititi decorative sunt molt Timitate. ‘Acet fant a fut ea DA Past Dindetens, of realize in 1990 Drimelemodele teiunghiulate, « chrui succes o's afirmat de in ats. pot alte modele prin diviziwnes pateanulut gf via al, in la 459 91 60 rare combinate au dat dreptunzhiul, smodelal in viet Ae lance. Prin combinarea lor si a eulrilor i mat in construct ar stield rotunde sau i ndusteale, dar a es lel prevetate P. Dindeleus, este fabricatt de uri jr des Manufactures de glaces de Saint Gobain> siv- 8 putind satiface ceringle, uea firma rocun Betonul vibra ‘maxina de tencuit, perfectionatd to ulimal timp. BY. BAUKUNST U. STADTEBAU Tanuarie 19%. 1) STADIONUL ®MUSSOLINIs AL ORASULUL ‘TURIN (Bianchini, Fognoni, $i Ortensi). Este considerat ca unul din eete tui reusite si tepresintz un dar al Ini Mussolini studentitor din270 ‘Turin, teeminsti, Stadionul. este death. (Nu et acoperis. Sunt 20 ioteiei (sou Acoperigul este in no Lucrarea. a inceput in sce 5m. litime (ig. 0. pint de 452m, mre pe margin URBANISMUL We 45.000 per Fig 2 fas arene 15000 sul ral_de_ distribute ux pe M2, (fig. 2). Acum are un cimp de alergiri de 15X10 m, si 0 pentru sérturi inalte condueitorul oficial pentew presti oninainnt tie scum ¢ scopul eegniced reine 2) REICHSPLANUNG ae C. Larcher, teu sirturi gi patru instaati 1 de €. Sfinjeseu (1929), serie de ret tuturor pietilor tre: ili Se pune chestiunea unei ropartiatsl rationale a populatiel, dupa un program de 4 ani. Noi probleme vor fi puse eare vor fi rezol- ite de generapile urmitoare, Mijloacele de realizare vor fi altele de eat cele de pink acum, Februsrie 1934, CONCURSUL INTERNATIONAL PENTRU SISTEMATIZARE: CARTIERULUL NORRMALM DIN STOCKHLOM de Joenecke. Cartieral Norrmalm dateasi din secolal XVI 3 portante ioteeprinderi eomerciale ale Stockholmuluy for uprinde cele rnd un fel de city Striaile inguste si ructerul medieval. Planul desist tockholm a fost intocmit in 1866, Dar jer plsteeasl ea are in vigoare al ocayulai in prexent a fost ealizaté humai op arte neinsemnsti din prevederile acelui plan, printre fare se afli deschiderea partiali a unui superb si mret buevard Seacvige Acest plan de sistte rind cerinjelor moderne de cireulajic si urban parte planul find defectuos in eecace priveste realizar flind invechit gi ne mai corespun: rilor de comunieatie intre diferite cartiere ale oragulu international Prob ideal al. centeu us concurenfilor a fost eealizerea unui plan prin desvoltares si imbundtatirea planulu din 1866 actuslmente din Stockholm propus pentew Trebie a observimy o planul 1 cerinjelor urbanistice de atu 11 fort cealizate, causa a fost el prevederile au fost coneursul recent au fost prezentate 300 proecte, 18 cari se tai adaugh cirea 100 va ‘gale au fost luate de urbanisti Suedesi, Ex far alte 3 plawu'i achisy Trei_premi elect si An te au fost ale turbanistilor Germani Primal procet suevder elacat, intocmit de arhitestii Ake Virsin 1 Thure Bergentz« Stockholm a trebuit si fie retras din concurs din eaus8 cS unl din autorit lui face servicin la dice lui oragulut Stockholm (ig. 2). - Edte de notat oi procerul lui Le Corbusier n'a fost printee exle clasate. Le Corbusier 1s presenta to simpli veh aritind In mod schematic reparttia imenselor blocuti de le uit, pe care d. Juenecke le considert ea ornamente de gust dar nu 0 fericire pentru eci circa 280.000 ce ar fi decast acolo, a re RECENZII o Nici unal din peocetele premiate inst mu sunt fied cusururi Si eur inst procctal celor doi suedeziy provet seos din concurs, era Fig. 2 Procetal suedex premiat I si apoi seos din concurs. cel mai executabil, Se pare ci proectul Hume-vith (engles) 2» pentru strzile diagonale previrute (fig. 8) iar pe tl Platt Cates (New York) « fost premiat ponte piata cu vederes spre lacul Malar de lined Prime fost prem Fig, 3. Procetul englez Hume si Brith, comeluaie rezultatal acestud concurs a fost sub asteptii, aveasia chiar dup pirerea nestorului urbanistilor suedeai Laller dts care a is: ces rmobiltral toti urbanisthi lumii ca si inurense® dak e cazul si se prelus sewed drumal Sriervigen si cum 3 /cindtateas, Ing. B. St indoios daci fost just si Martie 1984 BARCELONA SE CONSTRUESTE PE RAZA 1 FARA (Sam rel Tangente) de Dr. Ing. F. Kneller. Barcelona gia te, Plant lar cu toate str Ft apot fare regal, La 1905 a fost curs, dup ss prevedea 0 ronif itwarea extensiune « oragului, dealungul marilor artere de com hicajie si anume paralel eu cousta miei, ind ar trebui oi lere Tinear diferitele centre deja in form Gs Aprilie 1934 ASANAREA VECHIULUL BRAUNSCHWEIG de Prof. Flesche . Vechiul Braunschverig_ are aspeetul tiple medieval. Cu timpal toate easele $s + tine seama de seeul gi hy i acest chip, Promiseuita Ini munieipal de extindere Ae 7 km, Tin ote plan. bas Fig. 2 Blocul dup asmare.272 URBANISMUL Asanaren trebuie sf pres rind elidirile dingpre stradi si dirimind pe cele din interior. Th fig. 1 se vede staren netoalt a unwi bloc, iar in fix ea de avanare a acestud chlo ollmarkt), De prabis (u Jui era imbdesit de tot felul de grajduri, ateliere, cote prea orice respiratic a cele 89 locuinte ale Mloealut (Cig. 3) propusk a fi fieuts in etape (Giz use plstreund ile eit lidirile de Ta este ras la pmint sium squae interior, Tocul mizeriei antecedente, Citevs tinarea costulul luerdvilor de avanare CITY PLAN \NING. ui Urhaniatie American) PENALITATL CONTE SUBDIVIZA\ €h, D. Clark ugivee in Comisia Planalu DR EXCESIVE de Regional Loe Am alu a abit de prea > tezultatd di 04 subd 8 speculapile au i Multe lotuci deci sunt neintreb Angeles in are foturile net alin In Lox Angeto= ate de 10897 persoane, din care 6258 persoane loeuiese in ease dle o singur omic Loturile weinn ropriote Jn oray era de aprospe 400 milioane dolari, care ar produce © Alobinda: de cieca Tioane dolar, deci © parubl ps Nioane dolaei pe a Pagubele comunei peovin din esipa exploatiee’ servi arcu de calvulat, Ie astfel de Locuri vi le intee- circa 425% propune- andrei (fig. 1) interivrul Moe revine penteu loc oe mila si le un total de cites wn milion Toturt vi rane, revine Ia cites 15 milioae dolari pagubi pe an (Cig. > Cine pliteste aceusts paaubd? A iio (irk a oe cam 2157 au Toturle- virane an ele Fig, Zoni de construe 374 loturl nun Totieate fa 1 i 34 sunt construite, Care © volujia? Autorul propune regruparca (eind Iotueile ervise complet metodl, regruparen, este deel 0 solutke partial si prea oragele moastre, nu se pune ch 2 (NRO. GESUNDHEITS INGENIEUR. Ne. 15, 31 Martie 1934 a) eBONIFICA INT A TTALIEL de H. Flu renurilor ne ck populated merew_ eres 1870 pit Ia 1.VIL99, Teal Je iosbuntairs Aecenia: fascist, ‘are a i, lice im. pe lin. ruarie 1988 face deosehire ina ire. Ha atului ead: impiedivarra slunecirilor, canalizarea, fix va dunelor, alimentatrea eu api, misuri contra inundatilor, eap- urea si folositea apelor necesare agriculture, apoi stait de tran Tormater, conuducte lectiee, rejea de drumart, colo tarestnbefuril Cooperativele si as al ianetar als i si colec vciaile de imbundtitiry funciare, cu cones ui, eonlucreazd ta indeplinices programalui ler Creditul pe luna ati, dobinds seisuti 94 seutiea de impe ite constitwese ajutoral dat se stat: In 1931—32 sia gasit oeupe tin 52.000 lueritort la eccosté. oper Vonifien, ParmisiansMoglia 4 fost ineeputé in 1918 pe 70.000 Ia a a \ ait ala Pe au intebuintat 6000 Iueritod miren ala Ade ieen 200 mil + Poatinies, pe o suprafats de 76.000 ha, lal «Mussolini» lung. de In mvarc, cu + stat le pompare, 300 kin. gosele executate si 100 kin, in eure de exe: ‘eu a ridieat valosres Iuerfrilor pind 1a 600 mil lire, =Honifiea PortoMarcaresePagliette Langa Roma, in suprafund de 19.000 ha. « indiguit Tibrul, a consteit 100 kin. soosele eu 134 Poduri. Colonia Maccarese poscdi o supealath de 5000 ha, ea a fexecutat 2 al, m? sapituri, see ance 20 elidiel publiee (Adininistati, eric, teat, te). 4 stedgnieie macurile pepulayie bolnava de 3 in mijlocul si 7% law intrenga asthe muna given Histol oak este pal Aceasta este. sumari expunere a opeee de Bone fiom integrale> ce cuprinde 3 ail ba Nw bh) MATERIALUL TUBULAR DE CANALIZARE de Ing Seexert Tn Tata span de 4 material tba pentru celoe de basalt artificial, a dat Hist Ie alegerea felului material tizan alt uburilor de cinent, ris Inerate preconizeard numa inteebui ficial Experienta nes dovedit — Tntrebuimate dle decenil in orasal born aut satlsficat toate cerinfle eu t dustit, exploatiet Ettinktaten Yor a ps uent asupra costal ‘alt material cénd Cheltaelile suplimentare in exeul tmor ape ware ead totdceuna in arcing shonatul tere Ia o disput Tntee sper lor de balan ce twhor astral Duisburg Ham i spele trate prevenite di slegere sa indiew totem perieol pentew tubul decent. fabrieile de tubuel de en tuburi eu 9 impermeabiitate eit mai edit ena Sute de kilomotei de tuburi de heton, atit in Jn strdinitate au dat dovada ealititi scestui 0 obiee hurile de i slegere ne va feri dew ment, fie cele de bazalt artifical, dupa nauura apelor Qe. seueeet NB Ne. 15 din W.1V.934, MASURT SANITARE LA BARAJUL SULUL CHEMNITZ de A. F. Meyer La 10 Octomrie 1983 a fost inaugurat barajul din Saidenbech init servese ta alimentares 1909 sceasth Iucrare a fos curd ee sa Inat a fost ea proprierea terenurilor inconjuritoare bars ai de ap, Jn vederea micsorieii impurit te exploattrii agricole: scelor teremuri, In anal 1912 oragul avea in posesin a S32 bs ari 1100 ha. A urmat apoi un program de n6 expabi muri turbiere SAIDENBACH. AL OR. rare sat ex Regimnul ales, rmolift en fag, anin si frasin si altele a dat rezultatul asteptat evie ndu'se plantarea fofoaselor in vecinftatea eu cure in basin Detsemenca surilor deo u aplieat si misurile spelor ‘enteu protestinnes xonei Tn care se gisove aceste tstba fan. Ur, mead vilgutile ce stm Tust te Basins, apa curgiid wai Dasin de sedimentare si saazinace Praguel de beton si bolovani de apa ayezate sn canal ajuth ta setisiren apel ce curge Cerceticile ficute ulterior au dovedit econ mai mare parte dio Imparitijile in suspensie se depun in primul basin in celelalte wr rnitoare find mumal urme, Vary, impucittile sunt mai onlie de setald si animala, Prin procedee chimice pase sau distruse Se constati efrctul bun pe care ba avut basinele asupra mime Ini de bacteri, in urma analizet ffeute, giainduae in basinal sl flea numal 5100 bacterti fai de 43800 al curvului natural de eresant de a se verceta-muai departe peo perioadl de ai efertal avestor basine ‘Sia earitat torenul inainte de ridieat ce reelami o astfel de luerare intalaiunile de epi © ron de proectio de mini fost inperjonitt pe o Iungime de M4 kes. $2 conifer. um 30 0. Margie pe mall apei upiducith cw arbor! ste insircinat cu supraveghecea slick ‘¢ basinelor Iudnd snfrurile urgente neeesare NB Ne. 15 din M1234, DETERMINAREA CANTITATEL DE FUNINGINE DIN ABR A. Heller, CU FILTRUL AUTOMAT AL LUT OWENS, de Dr. Imports eeeeti fer» foot recun acrului pentew determinares ai cneull de decent fac, at din punet de vedere al sinktijit edt i din eel economic, pentru difertele intreprindert techniee ce urnileeas 0 combustin: ne cit mai perfect. In ultimul timp si meteorologia a pus pret pe aveste obseevatis- ti, inteucdt starea atmonferie® este condiijonatl de aceste impure ti iar cireulaia aw fotoase Primele cercetiei in Anglia, unde elima sa mpus si mai mult necesitates lor, Cu Gilat automat al Iai Ow fa Anglia, in diferite locality fv altima timp Functionarea lui se bazeasd pe aspirarea La intervale regulate de timp a 2 lit de aer printeun dise all de bitie de filieu, ew wn Aiametru de 18 cm, st ew 24 divisiuni orare pe margines diseulul, indus pete wal mult sau mai putin Intuncrate duph ean. impuritiilor din ser. Aceste pete sunt evaluate dup © se8 Ise eu numiene de Ha 1 Ia 20 nuantares i Sau Fieut numeroate cereetiet panete ale orapul i in Germania, Valoares 1 de pe scart represint® 032 mp. Ya 1 mi ar. Aparatul este pus in funetiune prin forte ape, conditiondndel ante a se face obscevatiuni in apropierca unel conduete de apes far in tieapul gerului fanetionarea Tui este aprospe exelusd Insemnirile Facute de sparat daw pentru fieeare ori din i can titatea de funingine gisitt Ia locul ceneetiti Din aceste valor, objine valoarea medie pentru fieeare oc din 2i intun semestra valori cari se tree ea ordonate int ca abs: cise orele dela 0 la 24 Se face deosebire intre valorile din iaend si eele din vari ca din comparatia curbelor <3 se poatt vedes influenta cpocei de incl ea easelor jarna Dersemenca se mai deosehese atit revultatele de Daminich, de Simbith fap de cellalte 2 sre (Luni pind Vineet), edt si cole din silele ow stares atmonforich linigtitk sau turbure. Cia acest sparat slau fieut corcetici si in Berlin, inecpiind din Martie 1933, instalinduse pe acoperigul Dietei Prusiene, ce se