Alina Alb Lupas MATEMATICA IN GRADINITA GSeua. oy 8 ')39 90 - iy 6. 3. BT ,0°Q 1 - aw i Y 2 38 t < oe 7 4 32@ “ S “aif 8 9° &, 5 oma wa, itura ‘ Universitafii & din Oradea MY 2013 ‘ORM 5REFERENTI STIINTIFIC: Prof. univ. dr. BREAZ DANIEL Universitatea ,, 1 Decembrie" Alba-hulia Prof, univ. dr. ACU MUGUR Universitatea ,, Lucian Blaga“ Sibiu EDITURA UNIVERSITATII DIN ORADEA. EDITURA ACREDITATA DE CNCSIS IN 2001 BIBLIOTECA NATIONALA A CIP nr, 04920/ 11.03.2013 ROMANIEI EDITURA Editura Universitatii Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ALB LUPAS, ALINA Matematica in gridinita / Alb Lupas Alina, - Oradea : Editura Universitajii din Oradea, 2013 Bibliogr. ISBN 978-606-10-1016-5 372.47 Editura Universitatii din Oradea este recunoscuta de CNCSIS, cod 149.CUPRINS Introducere : este CAP. 1. ROLUL MATEMATICH IN DEZVOLTAREA CAPACITATILOR INTELECTUALE ALE COPIILOR PRESCOLARI . : 8 L.L. Aspecte psihopedagogice ale dezvoltirii si invatarii Ia varsta prescolara 8 1.2, Dezvaltarea operatiilor intelectuale prematematice : sed 1.3. Rolul activitatilor matematice in educatia prescolard ape 1.4, Ceringe privind insusirea corectd a matematicii la nivelul prescolarilor 20 CAP. 2. ACTIVITATI MATEMATICE iN GRADINITA, pees BO) 2.1, Activitati matematice in programa invaiimantului prescolar ae 230 2.2. Obiectivele activitatilor matematice 32 2.3. Tipuri fundamentale de aetivitati matematice 37 2.4, Forme specifice de organizare a activitatilor matematice : 38 2.4.1, Activititi matematice pe baza de exercitii eu material diac’ 39 2.4.2, Activititi matematice pe baz de joc didactic matematic : 2 2.4.3. Metodologia organizariijocului ca forma de aetivitate pe nivele de virstii. 46 2.5, Structura unei activitafi didactice «4... Peete 48 CAP. 3. OPERATIL.CU MULTIMI : : 50 3.1. Modalitati de predare a nojiunitor matematice . 50 3.2. Operatii cu multimi 54 33. Rolul si importants operatiilor cu muljimi in dezvoltarea capacitajilor intelectual ale prescolarilor 59 3.4. Aplicati ate operatiilor eu multimi : 67 CAP. 4. NUMARUL NATURAL, sense eee BB 4.1. Conceptul de numar natural fetes 83 4.1.1, Bazele logice, psihologice ale formarii conceptului de numar natural 83 4.1.2, Bazele metodologice ale formarii conceptului de mumar natural... 0.50200. 84 4.1.3. Bazele psihopedagogice ale formarii notiunilor matematice in inva4.2. Formarea conceptului de numar natural .-.... eee See 87 4.3, Rolul materialului didactic in insusirea nofiunii de numir natural ........----- +92 4.4, Studi! numerelor na n concentrul prime zeci 2B 4.5, Aspecte metodice ale introducerii numérului natural si a operatiilor atitmetice la prescolari . 95 4.5.1. Formarea notiunii de namie ‘ 2295 4.5.2, Aspeetul cardinal al numérului natural . eater 7 4.5.3. Aspectul orinal al numarului natural 98 4.5.4. Compuncrea si descompunerea numérului natural 100 4.5.5. Revolvarea de exerci de adunare si seddere in Invatimantul prescolar . 101 CAP. 5. ACTIVITATL MATEMATICE BAZATE PE JOCUL DIDACTIC 103 5.1. Jocul didactic ~ activitate fundamentald a copilului preseolar naseneneeval 5.2.Jocul didactic ~ forma de activitate instructiv educativa : 105 5.2.1.Untegrarea jocului didactic in activitatile matematice 105 5.2.2.Conceptul de joc didactic matematic ... 106 5.2.3.Clasificarea jocurilor didactice matematice : 108 5.2.4, Organizarea si desfisurarea jocului didactic matematic 109 2,5.Seeventele desfisuriri jocului didactic matematic, 3 5.3. Jocul didactic cu continut matematic ia intelectual a prescolaralui us 5.4, Jocut logico ~ matematie 12 5.5. Jocul de constructii ca baz pentru activitatile matematice - 123 5.6, Jocuri distractive cu continut matematic: jocuri cu figuri geomettice .. 124 5.7. Jocul didactic in procesul de insusire a numératului si socotitului 126 5.7.1. Locul jocului didactic in procesul de insusire a numiratului si socotitului 126 5.7.2. Raportul dintre jocul didactic i activitatea obligatorie de numarat si socorit 17 5.7.3, Structura specific a jocului didactic de numirat si socotit 128 5.8. Jocurile matematice in activitaqile integrate 131 5.9. Exemple de jocuri didactice matematice 134 CAP. 6. ACTIVITATI MATEMATICE BAZATE PE JOCUL LOGICO-MATEMATIC 145 6.1 Valente formative ale jocurilor logico-matematice 145 6.2. Eficienta jocurilor logieo-matematice la grupa mica, mijlocie si mare 150 6.3. Fise matematice utilizare in cadrul jocurilor logico-matematice . < 1ST 6.4. Exemple de jocuri logieo-matematice : : 158CAP. 7. ROLUL FISELOR MATEMATICE iN CADRUL ACTIVITATILOR MATEMATICE . 16 7.1. Fise de evaluare ulilizate in activitatile cu continut matematic in vederea formirii deprinderilor de munca independent oo 166; 7.1.1, Generalitati despre figele de evaluare......... cette eeee ees 166 7.1.2, Importanta folosirii fiselor de evaluare in activitatile cu continut matematic pentru insusirea contientd a numeratiel la varsta pregcolura anette H6e 7.1.3. indrumari metodice privind folosirea figelor in munca independent ........... 171 7.2. Importanta figelor in activitatea matematied 175 7.3. Exemple de fige matematice 7 CAP. 8. STRATEGIL DE EVALUARE UTILIZATE IN CADRUL ACTIVITATILOR MATEMATICE 199 8.1. Strategii de evaluare 7 2.199 2 Metodologia de evaluare utilizata in invaimantul prescolar... vee 201 8.3. Evaluarea prescolarilor instruiti prin joc in cadrul activitatilor cu continut matematic 202 84, Evaluarea performantelor de invatare din cadrul activitatilor matematice . .. 207 8.5. Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor si progreselor copilului prescolar er 220; CAP. 9. IMPORTANTA ACTIVITATILOR MATEMATICE IN FORMAREA PRICEPERILOR $1 DEPRINDERILOR INTELECTUALE a 223 9.1, Corelatiiinterdisciplinare ale elementelor de matematies : +223 9.2. Extinderile matematice, continuitate intre grupa mare si clasa pregiitoare 226 9.3. Invayimantul preycolar la baza pregatirii pentru scoala 230 BIBLIOGRAPIE, : : Paar 238Introducere Matematica a fost, in vremuri strivechi, 0 modslitate prin care oamenii observaw natura gi obiectele din jurul lor, transformindu-le apoi in masuri gi repere care ij ajutau in viata de zi eu zi, Pana a deveni stiinfa exactii pe care o eunoastem astizi, a parcurs mii de ani de .studiu” asiduu al naturii, al obiectelor inconjuratoare gi chiar al corpului uman in epoca actuala, ritmul alert al dezvoltarii si competitiei in toate domeniile de activitate ne impune sa gandim repede si bine, iar afirmatia ed este nevoie de matematicd este insuficientd. Se poate sustine ca thu se poate tii fir matematicd, Stiintele matematice au patruns in toate formele i mondene, iar prezenta lor activa din antichitate este dovada vie a perenititii adevarurilor lor. De-a Tungul secolelor, ele s au dovedit folositoare omenirii, prin multiple aplicatii practice ‘Matematica 1 cristalizat ca stiimt’ deschisd, capabila de un progres permanent, deo perpetud aprofindare, descoperire si creare a unor teorii noi. Devvoltarea rapida a stiintei acumulii in ritm tot mai intens « informatiilor, impun dezvoltarea culturii matematice, care trebuie ssi frei Loe tot mai mult in cultura speralé a unui om, Ca atare, In prey ‘olaritate se impune stimutarea intelectului, a gndirii logice, a judeca{ii matematice la copii, ineat si devini o disciplina placuté, atractivi, convergenté, spre dezvoltarea rationamentului, creativitiqii yi muneiit independente, Activitatile cu continut matematic adue un aport deosebit la cunoasterea realitatii prin dezvoltarea gindirii, Varsta prescolar 15 la granija dintre gindirea preopetatorie si gandirea operatorie, fapt pentra care demersul didactic trebuie sii conducd la dezvoltarea unor earacteristici comportamentale, care influenteaza procesul de constituire a géndirii operatorii, Prin modelare, joe didactic, problematizare, invitarea prin descoperire, copilul este pus in situatia de a ciuta, de a descoperi, de a rezolva situafii noi, neinvatate anterior. Acest privese atit activitatea copilului, cat si pe cea a edueatoruli Se poate afirma ci matematica modem este investitd in bogate valente educativ — formative, nu numai in directia formArii intelecwale, ci gi in ceea ce priveste contributia ei la dezvoltarca personalitafii umane, avind 0 importanti contributie a formarea omului ca “ite bucurii, personalitate. in acelasi timp matematica se adreseazi i laturii_afective: nemultumiri — intovaraite uneori eu lacrimi ~ traiese copiii in provesul activitatilor matematice, fn primele stadii se nagte la copil atractivitatea, dragostea sau repulsia pentru matematicd, Dact copilul simte ci patrunde in miezul notiunilor matematice, dacé gindirea lui este stimulati sistematic, daca fcdnd un efort gradal, iar el simte cA fiinta lui adauga ceva in urma fiecarui “antrenamenttrdieste bucuria fiecdrui sueces mare sau mic, atunci se cultiva interesul si dragostea pentru studiul matematicii Zi de 2, dascalii se stréduiese si le demonstreze copiilor c& matematica este strains legat de experienjele zilnice prin demonstratii, aplicatii si exercijii elocvente. Tehnologia din zilele noastre insa le arata copiilor “pe pielea lor” Ia ce © bund matematica, deoarece in fata calculatoarelor se lowese zi de zi de elemente matematice. Astazi, la inceput de mileniu, stiintele matematice constituie fundamentul eulturii modeme, viata dovedind ca, indiferent de domeniul unde activenz’, omul trebuie si posede o gandire, care si i permiti selectarea informatilor si luaree unor decizii rapide. Asadar se poate afirma cu titie 4, cultura matematica devine avi, din ce in ce mai necesara, aplicdndu-se in cele mai variate domeni ale stlingei si practieii, Avand in vedere e4 etapa prescolari reprezint’ punctul de pornire in dezvoltarea capacitatilor viitorului scolar si apoi a adultului, calitatea actului educational are o impostanta deosebita, Un demers pedagogic bine conceput si documentat oferd atét 0 cunoaslere activa a notiunilor de baza ale matematicii ne are devvoltatii altor concepte metemative, eat si practica aplicarii ci in activitatea ultetioard in scoald, dar yi in viata cotidiana. inteeaga pregitire in int urmireste si formeze personalitaji competente, cerute de nevoile societatii si ale progresului social si uman, Noile achizitii ale stiinfei 9i tehnicii contemporane, procesul accelerat al cunoasterii umane, lirgirea sferei de comunicare inte spafii geografi a mentalititilor cculturale foarte indepar ate, dau noi dimensiuni formarii tinerei generatii din Romania,CAPITOLUL 1 ROLUL MATEMATICII iN DEZVOLTAREA CAPACITATILOR INTELECTUALE ALE COPHLOR PRESCOLARI Aspecte psihopedagogice ale dezvoltirii si invitarii la varsta prescolara Inevitabil, atunci ciind se pune problema invatirii la varste mici, asa cum este si varsta preseolard, nu putem face abstractie de faptul e& invtarea este strains legatd de dezvoltare, iar controversa referitoare la primatul inva{arii asupra dezvoltirii, sau al dezvoltarii asupra invatarii mu este ined pe deplin elucidatd. Doi renumiti psihologi, Jean Pi si L. S. Vigotosky, au pireri diferite in acesta problema: Vigotosky sustine c& invatarea precede dervoltarea deoarece prin invajare sunt propuse copilului situatii care il “depasesc”, caracteristice zone “proximei dezvoltiti”, in timp ce pentru Piaget dezvoltarea este motorul invari Cercetarile gi studiile care s-au efectuat fn decursul timpului au adus elemente noi si au conturat si unele teorii in cea ce priveste dezvoltarea cognitiva a copilului. Dact pentru Piaget dezvoliarea cognitiva este vizuti ca liniard, cumulativa, realizati printr-o suecesiune de stadii de la intel progresive, care ple aja senzorio-motorie si ajung la inteligenta conceptual si abstracta, datele actuale arata c& dezvoltarea cognitiva este un parcurs sinuos, marcat de erori, de decalaje neasteptate si de aparente regresii cognitive. Dezvoltarea cognitiva nu cunoaste 0 evolutie ascendenta, “in scari", ci una neregulati, similara stiintei insesi, eu puncte de oprire, rupturi, perioade de acceleratie fulgerdtoare, lacune. in perioada prescolara informatia se subordoneaza dezvoltarii, nu procesului de invayamint sau materiei seolare, Eliberata din ching rii formale, didactica preycolard este 0 pedagogic a pred Libertatii_ si a progresului persoanei, Programarea informatiei raméne la fel de strieta, ins modalitatea oi de “exteriorizare” in eadrul activitatilor este alta, Aceasti coneepyie presupune in mod clar o interactiune a clementelor informative din interiorul diferitelor activitati specifive, care si a raporturilor extreme trebuie corelati cu o intelegere clara a dinamicii dezvoltitii perso: destranse dintre cele dowd mari provese psihice: gindire si limba. De asemenea, intelegerea dinamicii dezvoltarii acestor procese este esentiala pentru aplicarea real a principiului didactic al respectirii particularita lor de varsta si individuale ale eopilului Educatia intelectuala este acea latura a educatiei care prin intermediul valorilor selectate, prelucrate si transmise sub forma de cunostinge, priceperi, deprinderi si capacititi contribuie [a dezvoltarea personalitafii, la formarea unor mobiluri interioare care si declanseze si s& stimuleze area cu procedee de lucru specifice muneii activitatea de invatare si cunoastere, precum si la ina 8intelectuale, Educatia intelectual constituie asul principal al procesului edueativ in ansamblul siu. Atentia care se acon in zilele noastre acestei laturi a educatici este © expresie directa a eresterti ponder entelor intelectuale i el n cadrul multiplelor activititi umane. Intelectut cuprinde procese si activitati diferite: géndire, limbaj, memorie, imaginatie, atentie, dind posibilitatea deprinderii cu stimulul coneret care actioneaza direct asupra organelor de sim. Intelectul copilului prescolar, desi, nu este destul de bine format, fnreg treav in aceasta petioad’ multiple gi importante restructurari (Cum gandirea este la aceasta varst un “stat major” al intelectului, oriemteaza, conduce gi valorifica toate celelalte procese si funetii psibice. Gandirea se formeazd si se dervoltd in stransé legatura eu imbajul, find tegata in mod nemijlocit de realitate, Copilul are nevoie de timp pentru a interioriza actiunile gi are posibilitti reduse de anticipare a desftiguririi unei actiuni si a rezultatelor ei. Degi isi poate sintetiza proprietatile unei clase de obiecte el rationea7i numai prin analogii imediate. Procesele cogitive se destisoara in situatit conerete si in contextul actiunilor practice, obiectuale. Copilul percepe mai curind deosebirile decit asemanitile unei clase de obiecte, el este i atras de insusirile mai evidente ale obiectelor, chiar daca sunt neesentiale, iar operatiile gindirii se exerseaza in activitatea pructica nemijlacita, Pentru acest stadin sunt specifice ral cele de tip inductiv si acestea sunt corecte numai in niasura in care intre raporturile reprezentative din plan ‘mental 5i cele din plan situational, existd o corespondenta. Procesele afective sunt puternice gi atest instabilitatea echilibrului emotional al ecopilalui Varsta de 4 7 ani, marcheaza momentul formarii conceptelor. Gndirea este, in acest stadiu, tot prelogicd, dar reste capacitatea de intuire si anticipare a unor actiuni, Copilul mai este legat de perceptic si isi concentreaza stentia pe etapa final a unei transformari, Gindirea parcurge Grumul de la zefiune 1a operapie, Pied si ajungk insA Ta structuri operatorii, tet operapitle sunt prezente, dar numai in masura in care sunt sustinute de perceptii, Analiza si sinteza insusirilor sopilul este in stare A detaseze obiectului sunt realizate de prescolar prin perceptia vizuald yi tactil’, si si identifice un obicct pe fondul altor obiecte, sa descompur ’ mental insusirile obiectului gi St-1 recompuni potrivit cu raporturile pirilor componente ale acestuia. EL invafa st examineze obieciele, operdnd cu diverse criterii forma, culoare, marime, a suprafata, volum, numar ~ invata observe raporturile spatial ~ pozitionale dintre obiecte. Gandirea, ca si perceptia, este sinteticg, P simple si permit antivipari si reglari succesive, dar nu coordonari de tip superior. Procesul const in copilul procedand prin transductie, operand de Ia ticular la particular, Schemele actionale sunt posibilitatea inlocuirii actiunilor motorii conerete prin acte simbolice introduse la inceput ew ajulorul jocului. Obiectele pot fi reprezentate prin desen, i cuvantul si propozitia. constituie mijloace de schematizare si integrare. Saltul calitativ ce se produce in formarea proceselor cognitive se explica prin dezvoltares limbajului, Acum, copilul poate si efectueze operatii in plan mental, s& °verbalizeze actiunea si raporturile stabilite in plan coneret, Procesele afective si volitive sunt si ele influengate de functia reglatoare a sisiemului verbal, Varsta de 6 ani se situeaz4 la wanzitia dintre gindirea intuitiva preoperatorie a pregeolarului si gindirea operatorie. Inventia didaetico — pedagogies dirijath grabeste trecerea copilului de Ja caracteristicile preoperatorii la gindirea operatorie, Dezvoltarea psihicd a copilului const in primul rind in Kirgirea yi adancirea activitatii sale de cunoastere, La inceput copilul nu stie si desprinda insusirile prineipale ale obiectelor, nu stie s& separe esentialul de neesengial, principalul de secuncar, Perceptia este legat de ménuirea obiectelor, apoi devine independenta. Reprezentarile obiectelor si fenomenelor se pot pastra un timp mai indelungat si detin un loc important in dezvoltarea gandirii. Trecerea de la perceptia mnizatdl se face num: nediferentiata spre perceptia o ul unei educatii si instructii adeevate in proc prin organizarea unor activitaji cu obiectele care si necesite o find analiza a lor. Desprinderea insusirilor caracteristice ale obiectelor gi fixarea lor prin cuvant, creeazd premisele formarii unor reprezentari core trecerea de la reflectarea realitdtii sub forma de nofiuni, e si usureazi Un rol important il are timbajul in formarea reprezentirilor, in denumitea, analiza gi fixare: a ceea ce este esential la obiecte gi fenomenc, Limbajul are un caracter situativ, Iwind forma de dialog prin intrebari i rdspunsuri. Sensul cuvintelor si al propozitilor folosite de copii depinde in mare masura de nprejurarile concrete. fn decursui celor trei ani, ai varstei preycolare, yi apoi in primi ani de scoala, sub influenja cerintelor creseande ale activitayii si comunieaii are toe 0 asimilare rapidi a diferitclot aspecte ale limbii, Apar si se dezvolta noi functii si forme ale limbajului, care devine mai inchegat, mai coerent, Apare limbajul comunicativ, sub forma povestirii monologate despre cele véizute de copii. Cu timpul, din limbajul extem, monologat se desprinde si se coneretizeazi o form’ speciala de limbaj, limbajul pentru sine”, limbajul interior, Odata cu ani, se intensified interiorizarea limbajului, proces care intervine tot mai mult funejia .intelectuala” care consti in planificarca:min Cuvéintul este instrumentul specific si superior al psihicului uman, fiind direct legat de gandire. Treapta intai a cunoasterii se realizeaza prin procese directe, nemijlocite, dar treapta a doua, cea logicd, opereaza cu forme complexe de intercorelare a dowd sisteme in care predomind cel deval doilea sistem de semnalizare. Reprezentirile fae trecerea intre trea pla senzoriald si treapta logic Cu ajutorul cuvantului, care este un simbol, copilul reuseste si-si reprezinte realitatea, Acum indirea se restructurcazd sub forma de judeciiti, rationamente, silogisme care se formeaza sub influenta investivatiei practice asupra fenomenelor din jur. Ea are caracter intuitiv, imdndnd legata de imagine si de demersurile individuale, iar uneori este incompatibila. Totusi, prescolarul este capabil de a sesiza configuratia ansamblului, fapt care il conduce spre un debit al logieii. Copilul are nevoie de timp pentru a-si imterioriza actiunile si are posibilititi reduse de anticipare a destisurti 10unei actiuni sia rezultatelor ei, Desi isi poate sintetiza proprietiile unei clase de obiecte, el rafioneaz’ numai prin analogii imediate, Procesele cognitive se desfisoara in situatii conerete gi in contextut actiunilor practice, obiectuale, Pentru acest stadiu sunt specifice rajionamentele de tip inductiv si acestea sunt corecte numai in masura in care intre raporturile reprezentative din plan ‘mental si cele din plan situational exista o coresponden Este de remarcat importanta relatiei reciproce dintre limbaj si gindire. Cand se vorbeste ‘idera c& acesta se invatd oarecum natural, de la sine, in despre limbaj, exists tendinta de a cor interactiunile cu adult, edd acestia igi adapteaza limbajul la nivelul de intel cre al copilului sau explici verbal anumite actiuni in diverse situatii, Toate acestea nu sunt suficiente pentns ca limbajul sii devina un veritabil instrament de comunieate, Se constati ed, atunci cénd copiii incep gridinita, cf sunt putin familiarizati cu limbajul de evocare (vorbese general despre ceca ce s-a intamplat sau depre ceca ce se va intampla), cu limbajul specific imaginarului (am visat cf ...) sau eu cel al curisticii (pentru a afla mai multe depre lumea care ii ineonjoara pun intrebarea “de ce?”). Nu este foarte bine cunoscutd modalitatea prin care copiii achizitioneaz@ limbajul, Exist& ins o serie de teorii care inecarcii si explice dezvoltarca limbajului. De pilda, Noam Chromsky considers e& exist © capacitate innaseula a creierului ~ org: mnizata ca un sistem, ca un instrument analog al unui organ de a crea si intelege limbajul, de a erea reguli si de a produce o vorbire corecta gramatical, Teoria reintaririi verbale sau teoria behaviorist consider’ e& invatarea limbajului de cdtre copil presupune intivirea unui anume comportament — anumite sunete sau combinafii de sunete sunt intarite de reaciile din mediu, Pe masurd ce copiii erese, intarirea se exercita asupra cuvintelor gi a ordinii lor. Deci, se considera ci invatarea limbajului este controlatd de etre adult, care intireste, rasplateste anumite rspunsuri verbale si ignord sau respinge alte rispunsuri. O alti teorie este teoria invattrit sociale care sustine c& achizitia limbajului se face prin observarea si imitarea adultilor (in special a pirintilor) care constituie modele pentru copii. Asadar copiii imita cuvintele, propozitiile, expresiile adultilor, fa randul lor avestia incurajéindu-i in exprimarea verbala Totusi niciuna dintre aceste teorii nu aduce explicatii pe deplin satisfteatoare pentra achizitia si dezvoltarea limbajului la copil. Ceea ce se cunoaste insa este faptul cd exist mai multe ai prin care cei miei isi insusesc limbajul: unii copii invatd si vorbeascl depre obiecte gi actiuni, in timp ce altii par mult mai interesati si vorbeased depre ei insisi si despre relatiile cu ceilalyi, Aceste diferentieri de stiluri de limbaj sunt legate adesea de tipul de experien{a conversational eu adultul, care ineurajeazt mai mult folosires limbajului referential sau al celui expresiv. La varsta de 3-4 ani cuvantul devine prinejpalul instrument de realizere al transferului actiunii externe in plan intern, principala achizitie psiho-comportamentala find legata de consolidarea limbajului. Tocmai de aceea perioada prescolard este crueiald pentru dezvoltarea vompetentelor de comunicare, intelegere si producere a limbajului. In acelasi timp stapanirea limbajului presupune o invajare complexa. care unu se limiteaza la vocabular sau ta reguli de sintaxd, ci include si stpinirea normelor de folosire a Himbajului (a vorbi cui? despre ? cum?) si diferitelor conduite de limba: dialog, exprimarea trebuinfelor, explicare, argumentare. Competentele lingvi tice ale copiilor care sosese la grlidinifé sunt eterogene: unit au un vocabular foarte limitat, ea numar de cuvinte si constructie sintacti | in timp ce altii au un vocabular diversificat si cu o sintaxa corecta, Gridiniga reprezinta pentru tofi copiti ocazia familiariza cu un vocabular nou, prin intermediul activitatilor propuse si al literaturii pentru copii parcurse aici, Cu toate acestea, expuncrea [a un lexic diversifieat mu este suficienti pentru a-l stabiliza in memoria copiilor si pentru a-l face disponibil in productiile de limbaj ale acestora, Dezvoltarea lexicului nu inscamna simpla memorare de liste de cuvinte noi, ci ineluderea fiectrui cuvint now intt-o arhitectura lexicald care permite a leg acel cuvant de alte cuvinte si de ad recupera ori de cate ori este nevoie intr-o productie verbal, orala sau serisé Simultan cu invatarea cuvintelor si a semnificatiei lor, copiii invata $i ordinea cuvintelor in exprimare. Foarte devreme, i incep sé aplice reguli gramaticale, chiar daca pentru adult propozitiile copiilor sunt incorecte si, de obicei amuzante. De multe ori este vizibil «: invigind 0 regul sgramaticala (evident intuitiv 51 imitativ), ei o aplica gi im alte situapii, ceea ce este 0 operajie corect, bazata pe un rationament, Achizitia sintaxei cuprinde mai multe etape * Vorbirea sintetica ~ copilul este capabil si utilizeze doar un singur euvant, dar prin acesta, el incearca si exprime idei complexe. © La.un an si jumitate copilul incepe si formeze prope rit din coud euvinte are contin un verb in calitate de cuvant pilot si un alt cuvant apartinind unei alte clase morfologice, tn jurul v stei de trei ani propozitia creste in lungime. Copilul foloseste trei sau patru cuvinte 1-0 propozitie, mai degraba alaturate decat combinate, Sunt omise timpurile, numarul si cuvintele de legitura, in realitate, la aceasti varsta, multi copii ined mai utilizeaza propozitii aledtuite din dou cuvinte - ednd li se pun intrebairi rispund adesea cu un singur cuvant. Pe de alta parte, copiii au achizitionat o mare varietate de cuvinte, precum si expacitatea de a flexiona cuvintele prin modificarea terminatiilor, chiar dacd incorect ~ de exemplu daci el stie c& se spune “eu am mancat”, copilul transfera regula si spune “eu am fugat” in Loe de “eu am fugit” © La varsta de patru ani copilul a dohdndit formele sintactice de bazé ale Vimbajului, care inst urmeaza a se dezvolta si rafina atat lingvistie eat si semantic (Incepe si injeleaga pe “da “pentru c&”, “de ce”) evea ce implied si dezvoltarea operatiilor intelectuale. Paralel cu dezvolta ea lexiculai si a sintaxci, copiii invat& teptat si stipaneased diferite functii ale limbajului, Fi stiu si exprime cereri, sit exprime sentimente $i interese, sd intre in relatie unul eu altul sau si mentind contactul impersonal si chiar s8 controleze verbal comportamentul 12celuilalt, Povestirile iau mai intdi forma co-naratiunilor, in care adultul prezints 0 parte din elementele constitutive si avanseze schema narativa pune intrebari pentru a fa (C5i dupa aceea ce face?"). Conduite narativa se va dezvolta pe parcursul mai multor ani depasind granifele invatamantului prescolar Conduitele argumentative constituie o alti forma de tratare claborati a limbajului, care implic& si competente sociale: este vorba de capacitatea de a se putea decentra, de a repera punctul de vedere al celuitalt gi de a-l determina sa ppartagease propriile reprezentiri, toate acestea datoriti unor operatii lingvistice apropriate: furnizarea de informatii adeevate in sprijinul unei tuiri de poritie, luarea in considerare a contra-argumentelor interlocutorului, deschizand 0 negocicre. La 3-4 ani, copiii pot utiliza forme argumentative pentru a revolve conilicte sau a-si justifica dorintele. Asa cum bine se stig, alaturi de limbaj se dezvoltd in prescolaritate o serie de procese psihice a citror interactiune determina dezvoltarea copilului si evolutia acestuia inatt Memoria este si ea det in primul rnd de influentele instructiv-educative exercitate asupra copilului. La baza memoriei stau legaturile temporale, care se elaboreard in scoarta corebrala, iar functiile memoriei: intipdrirea, pistrarea si reactualizarea se dezvolti odata cu creyierea capacititi celulelor corticale de a refine si a stoca, Rapiditatea memordrii la aceast vars se explicd prin plasticitstea pronunjata a sistemului nervos, care permite formarea cu ugurint a legaturilor temporale, Aceste legaturi sunt relativ instabile, deoarece activitatea nervoasa superioat a prezint& acum o labilitate relativ mare, care se manifesta in durata redusd a pastrarii, Aga se explicd faptul 4 in copildirie se memoreaza usor si repede anumite lucruri, dar se uit tot atat de repede, Imaginatia este un proces psihic ce se dezvolta concomitent cu celelalte procese psihice. La neeput, imaginatia este pasiva si corelaté cu actiunea nemijlocita asupra materialulué disponibil Imaginatia copilului se dezvolt& si se manifesté in procesul comunicirii verbale cu cei din jur. Imaginatia Jor se aprinde in fata unui continut cu totul inedit, ei il accepta fara discerndmnt cri iar particularitatile imaginatiei prescolarului pot fi puse in eviden{a dupa modul in care ei fubuleaz, se identified imaginativ cu rolurile primite in diferite jocuri, dar soticitindu-le imaginatia se ajunge in timp la dezvoltarea imaginstiei reprodu ctive si creatoare. Un alt proces psihic, a ciror baze se pun in prescolaritate este atentia, Aceasta se caraeterizeaza printr-un volum redus si flexibilitate micd. La varsta pre colar predomina atentia Involuntari, copilul nu-si propune si He aient si nu face nici un efort In acest sens, El poate acestea il intereseava in suficienta desfasura timp mai indelungat un joc sau o activitate da miisurd. Dezvoltarea atentiei, in special a celei voluntare, nu se realizeazdi in mod spontan prin simplul fapt al inaintarii copilului in varsta, ci presupune imbo; tirea cunostintelor sia intereselor, formarea unor deprinderi, dar si in corelatie cu dezvoltatea vointel 13in viata prescolarului apar si transforma de ordin afvetiv. Numarul sentimentelor pe care mai divers. { le traicste copilul este din ee in ce mai mare gi educatie se pune aecentul pe cultivarea sentimentelor morale, intelectuale si estetice ~ sentimente superioare gratie influentei educative. Primele sentimente care apar sunt sentimente de rusine, multumire, prietenie, Apare de asemenea Gragostea fay de munca, respectul si entimentul colegialititi. 1.2. Dezvoltarea operatiilor intclectuale prematematice “Este 0 mare greseala si presupui cd un copil dobandeste notiunea de munir, precum si alte concepte matematice doar prin faptul ci i le predai [...] Dimpotriva, inr-o foarte mare masurd, el dobandeste singur, in mod spontan si independent. fnainte de a injelege conceptul de human, copiti trebuie mai intdi sd intuiased conservarea cantitatii.” U. Piaget ~ “How children develop mathematical concepts”) Fiind domeniul unei gandiri care opereazd cu cantitatile si cu relatiile spatiale stabilite fotre de simboluri, Acest domeniu ele, matematica este deserisd yi comunicats printr-un sistem specifi trebuie sii fi Aicut accesibil copilului affat in stadiu) gandi preoperationale, pentru care lumen este mai ales asa cum arata, cum este ea perceputi in mod direct. Stadiul gindirii preoperatorii a facut obieetul cercetarilor a numerosi psibologi si ped: Scopul acestor cercetitri si al evidentierii caracteristicilor gindirii prescolarului era acela de a determina implicatiile dezvolts ii stadiale asupra formirii reprezentarilor matematice la accasti Simpla observa a aparitie’ si dezvoltirii diferitelor tipuri de reprezentiri Ia nivetul rescolatititii este insufficient’, fiind necesari analiza factorilor ce determina aceasti dezvoltare, in acest scop este important evidentierea reprezentarilor specifice elapei senzorio-motorii i implicatiitor lor in planul gandirii pentru exersarea posibilitatilor de reprezentare ale copilului prin actiune cu obiectele. Conform teoriei piagetione, ideea de invatare, este subordonata dezvoltarii, iar dezvoltarea intelectuala es injeleasa in sensul evolutiei stadiale. Privita din acest punct de vedere dervoltarea imielectuala a copilului de 3-7 ani s alizeaz in mai multe stadii, fiecare cu o structura proprie, asimilurea cunostinjelor matematice f are stadiu, Aceasta ind prezeni etapa, cea cuprins intre 3-7 ani este denumita de J Piaget stadiul gandirii preoperatori, iar cercetdrile intreprinse au evidentiat aspecte psiho-comportamentale specifice. Astfel, pand la patra anise preconcepiele, rationamentele copiilor fiind de tip intuitiv, Varsta de 4-7 ani marcheaz’i momentul 4formar conceplelor. Gndirea este gi in acest stadiu tot prelogie’ dar incepe s& cresed capacitatea de intuire a unor actiuni. Gandirea parcurge drumul de la actiune la operatie fir insi si fi ajuns la structuri operatorii, Accasté ctapa este denumitd de Piaget stadiul gandirii simbolice. Varsta de 6 ani se situeaz’ la tranzitia dintre gandirea intuitiva, preoperatorie a prescolarului si cea operatorie, Psiho-pedagogia contemporana releva, in urma experimentelor ficute, faptul ei, stadiile nu sunt legate in mod obligatoriu de virstele cronologice. in functie de nivelul de dezvoltare al societatii si modelele instructionale aplicate, devvoltarea intelectualé a copilului poate fi accelerata pe palierele de tranzitie stadiala 4-5 ani si 6-7 ani, Interventia didactico-pedagogica dirijaté grabeste trecerea copilului de la gindirea preoperatorie la gandirea operatorie, Teoria stadiala a lui Piaget impune ca organizarea invatarii si se realizeze in functie de stadiul dervoltarii copilului, de succesiunea structurilor de cunoastere gi a operatiilor specifice. si Obiectivele specifice activitatilor matematice surprind succesiunea treptelor de invatare in itiv, iar organizarea invatarii matematicii trebuie sa se realizeze {indnd cont de domeniul cog implicajiile pe care Piaget le atribuie dezvoltarii stadiale, Analiza cit mai amanunfita a acestor stadii de dezvoltare ale gindirii prescolarului are implicatii in dirijarea activitijilor de invatare in sensul formérii si dezvoltarii operatiilor intelectuale prematematice, Astfel obiectivele de referint& prezentate in curriculurmul pentru invafimantul prescolar sunt subsumate dezvoltaeié acestor operatii deourece trebuie subliniat faptul 4 acestea nu sunt utile numai pentru invatarea viitoare a aritmeticii, iar activititile care urmarese obiectivele in cauzi nu tin in mod absolut de activitapile matematice, Ayadar, activitatile prevazute pentru devvoltarea operatiilor intelectuale prematematice trebuie abordate in cadrul tuturor activitagilor edues ive din gridinita, ori de cate ori se iveste ocazia. Operatiile logice sunt aceleasi iar prescolarul trebuie format pentru a face comparatii, analogii, clasificdri, serieri, localiziti, pomind de la evenimentele zilnice, obisnuite si nu doar in ‘mod limitat, st ind la mast $i utilizand doar jetoane, cuburi sau alte materiale Localizare si relatii spatiale. Initierea in domeniul spatialititii se realizeaa inc de timpuriu in grddinita si reprezinta unul din obiectivele de referint’ in ceea ce priveste dezvoltarca operatiilor intelectuale prematema ice, Pregcolarul stie e& un loc poate fi umplut cu mai multe lucruti, iar atunei ednd este intrebat “unde?” el va fi capabil de reaetii nonverbale (arata cu degetul) i mai tarziu verbale (acolo, in asd, sub scaun ete), in cadrul activitatilor cotidiene copilul incepe s& aprecieze distanta din spafiu dintre diferite obiecte, Treptat prescolarul va fi capabil s spuna care obieet este mai aproape si care este mai departe, utilizindu-se pe sine ca reper. Pe masuri ce se va maturiza, eopilul va deveni tot mai capabil si-si preeizeze pozitia sa in spafiu in raport cu un anumit obiect din spatiu sau in raport cu tun alt spatiu, Achizitia deprinderii de a constiemtiza locul in care se afl, precum si relatia spat cate se gaseste la un moment dat faja de o alta persoand/obieet din aria respectiva este simultand cu. 18achizitia de a ordona obieetele: peste, deasupra, dedesubtul, induntrul sau in afara unui spafiu/obiect dat, ori construit de prescolar. Aproape toate pozitiile conerete pot fi intuite in jocul de construct. Dramatizarile, punerile in scend ale povestilor, ale diferitelor texte vor introduce la rindul lor tema amplasirii diferitelor obiecte, Chiar daca sunt numai intuite, conceptele spatiale trebuie activate ma numai atunei And este vorba de pozitia corpului propriu sau de cea a obiectelor din jur, ei si in cazul unei activi ti specific umane, cum este eva de desenat i seris, Foaia de scris alba este folosita ine’ din grupa mica, si poate mai devreme fn familie, Din momentul in care miscarea grafic nu mai este © mizgalealé dezordonata este posibil sa Ii se dea copilor 0 directionare foarte simpla ¢ doresti"). Acelasi tip de comportament va fi adoptat de edueatoare si in leseneaz’ aici sus — se va indica cu degetul — sau aici jos, ce doresti tu fotosind orice culoare vitatile de colaj, prin lipirea unui pitrat de hartic deasupra / dedesubtul / lang un cere lipit sau desenat anterior pe coal, eased cerinta verbal cu indicarea locului in care intotdeauna educatoarea va avea griji SA ins copilul trebuie sf lipeasci. Prescolarul trebuie si identifive diferitele poritii spatiale, si inteleaga referirile verbale la acestea, iar in final, s& utilizeze cl insusi cuvintele ce reprezinta aceste poziti Astfel, spre sfirgitul gradinitei copilul ajunge sa utilizeze corect limbajul adeevat exprimirii povitiilor si reletiilor spatiale. Desfiigurarea in timp a evenimentelor. Alituri de coordonata spatiali, timpul este cea de-a doua axa pe care se desPisoari viata omului si de aceea este absolut necesar ca timpul si fie parte imtegranté a educatiei prescolarului, cu toate ca, acesta este mai dificil de infeles. Ca si in cazul intelegerii localizarilor si relatiilor spatiale, intelegerea timpului se face intuitiv in cadrul evenimentelor de rutina zilnica la care participa copilul. Insusirea conduitei asteptarii reprezint& o baz comportamentala importanta pentru infelegerea succesiunii evenimentelor (intai facem.... apoi facem...). Alte informatii se referd la constientizarea si exprimarea ritmurilor naturale: zi/noapte, dimineaydipranziseara, zilele saptimanii, lunile anului, anotimpurile. Trecerea timpului poate fi subliniata prin raportarea la propria persoana si a schimbarilor implicite (vinerea li se aminteste copiilor e& mai sunt doar doud zile pand Ja finalul sipeimanii, iar la reintalnire incepe o alta saptaim , in anotimpul jarna este ziua lui... si va fi mai mare cu un an, ete.) Un alt aspect in ceva ce priveste perceptia upra temporalititil este dat de simultaneitatea din evenimentelor, Aceasta simultaneitate poate fi “simfita’” de eatre copil in multe activ gridinita: joc, educatie fizica, nfitiseazi in activi tile de eduentie dar cel mai pregnant, ea se muzicala (cantim tofi deodata), Abordarea acestui concept temporal in gridinigi nu este prea dificila. Initierea se face fra a utiliza termenul specific. Nu este ins o greseala daca, dupa mai multe experiente verbalizate ale activitatilor, educatoarea foloseste acest termen “simultan” Realizarea de clasi Pentru a fi capabil si clasifice, copilul trebuie si achizitioneze capacitatea de a recunoaste asemindrile si deosebirile dintre obiecte si si le grupeze pe acestea tn 16